C-tin Brancoveanu - Martiriu

8/19/2019 C-tin Brancoveanu - Martiriu

1/18

http://www.formula-as.ro/2014/1131/spiritualitate-39/moastele-brancovenilor-18167

!oa"tele #r$ncovenilor

Icoană pictată de Elena Murariu

- %up& moartea lui 'onstantin #r$ncoveanu( osemintele sale au avut parte )e un )estin*buciumat. +u fost aruncate ,n mare( pescuite "i ,nropate ,n tain& ,n insula ali( apoia)use ,n secret la #ucure"ti "i re,nhumate la #iserica f$ntul heorhe ou. este ele s-aa"ternut uitarea( p$n& c$n) o inscripie )e pe o can)el& le-a scos )in nou la lumin& -

Pentru mine, jertfa Brâncovenilor se conjugă mereu doar la timpul prezent. Ea nu "a fost odată",acum trei sute de ani, ci este acum, chiar aici, la ilometrul zero al Bucure!tiului, unde se aflămoa!tele hăcuite de iatagan !i de suliă ale domnitorului #onstantin Brâncoveanu. $in inima ora%!ului, voievodul răspânde!te valurile unei iu&iri de $umnezeu care te cotrope!te, chiar dacă ai fide piatră.'fântul #onstantin Brâncoveanu a fost singurul domnitor român care a murit martir. ( sfâr!it lafel ca )ristos % umilit, &atjocorit, chinuit a&surd, nu numai *n trup, ci !i *n suflet, silit să vadăcum capetele copiilor săi cad *n ărână, unul câte unul. $ar Brâncoveanu nu s%a clintit *n credinasa nicio clipă. ( fost demn, curajos, frumos. +ără seamăn *ntre voievozii no!tri. (r fi putut săfugă sau să%!i lepede credina cre!tină *n schim&ul vieii. (r fi putut mima o trecere la mahome%

danism, doar de ochii sultanului, iar apoi să se căiască !i să se *ntoarcă la ortodoie. $ar nu afăcut asta. El a ales să *nfrunte moartea direct !i senin, păstrându%- pe Iisus drept singur domn !istăpân, preuindu%- mai mult decât toate comorile pământului !i decât viaa *nsă!i. $e aceea nu edoar un erou, ca ceilali domnitori români, ci un sfânt mucenic, cinstit astăzi de toatăcre!tinătatea. nul *naintea căruia să te *nfiori !i să te rogi. 'ă te rogi să%i *ntărească !i iecredina sla&ă, să te ajute să%I sluje!ti lui )ristos, atunci când vremile te clatină, să te ină să%-iu&e!ti pe $umnezeu, chiar dacă asta va *nsemna să fii prigonit, marginalizat sau doar luat *n râs.Brâncoveanu este, *n primul rând, o punte către cerul din noi. Iar *ntâlnirea cu el e mai vie atunci

http://www.formula-as.ro/2014/1131/spiritualitate-39/moastele-brancovenilor-18167http://www.formula-as.ro/2014/1131/spiritualitate-39/moastele-brancovenilor-18167


2/18

când te afli *n faa moa!telor sale, care se află a!ezate spre *nchinare la Biserica 'fântul/heorghe 0ou din Bucure!ti. $ar până să ajungă la noi, moa!tele domnitorului au făcut un drumanevoios prin vremuri potrivnice.

5bor ,ns$nerat

1acla cu sfintele moa!te ale 'f. #onstantin Brâncoveanu

Mormântul lui Brâncoveanu

"2, $oamne, $oamne, pana%mi tremură când scriu eecuia ce am văzut !i mă *ntre&3 putut%a fide faă cineva !i să nu fi plâns, văzând capul nevinovatului Mateia!, tânăr%tinerel, rostogolit jos,lângă capul părintelui său #onstantin, părând a%l *m&răi!a45" (cestea sunt cuvintele pe care(ndreea Memmo, plenipoteniarul 6eneiei la 7nalta Poartă, le a!ternea pe 89 august 9:9;, *ntr%oscrisoare emoionantă. august, când toi cre!tinii săr&ătoresc (dormirea Maicii $omnului, toateacestea au un su&strat religios. Brâncoveanu tre&uia să fie o pildă pentru toi cre!tinii dinImperiul 2toman, să ia aminte la puterea semilunei !i să i se supună. (ndreea Memmo spune că(hmed al III%lea "s%a făcut ca un leu tur&at !i a poruncit să le taie capetele", atunci când domnula refuzat să treacă la islam !i le%a spus fiilor săi3 "'tai tari !i &ăr&ăte!ti, dragii mei, !i nu &ăgai*n seamă moartea. Privii la )ristos, Mântuitorul nostru, câte a ră&dat pentru noi !i cu ce moartede ocară a murit5 #redei tare *ntru aceasta !i nu vă mi!cai, nici vă clătinai *n credina pravoslavnică5".$ar ura tur&ată a sultanului n%a semănat numai moarte, ci !i &atjocură. #apetele Brâncovenilor


3/18

au fost ridicate *n sulie !i plim&ate prin ora!, iar trupurile le%au fost luate !i intuite de poartaseraiului, spre a%i *nfrico!a pe toi cei care s%ar fi gândit să le urmeze eemplul. -a urmă, i%auaruncat *n mare, ca să li se !teargă orice amintire. 'ă nu ai&ă parte de un mormânt al lor, care sădevină loc de pelerinaj.


4/18

9C8;. 'a&ia originală a lui #onstantin Brâncoveanu deschide procesiunea

7ngenunchez *n faa unei plăci de marmură. E simplă !i frumoasă. /hirlande de flori o *nconjoarăca un &râu, iar la cap se află vulturul cu crucea *n clon, stema voievozilor Dării 1omâne!ti.-espedea nu are niciun *nscris. 0u spune nimic despre cel care%!i doarme somnul de veci su& ea.Mormântul iradiază *nsă atâta sfinenie, *ncât atrage mulimi de pelerini la Biserica 'fântul/heorghe 0ou. E straniu !i, *n acela!i timp, tul&urător de frumos, că la "ilometrul zero", chiar

*n centrul #apitalei, se află un sfânt lăca! ce are *n el moa!tele singurului domnitor român care amurit ca martir. $e parcă toată cetatea Bucure!tilor !i, prin ea, toată ara, *!i are epicentrul *ntr%o jertfă. 2 jertfă pentru )ristos.'ute de ani, românii nu i%au putut cinsti pe Brâncoveni cum se cuvine. Biserica nu avea voie să%itreacă *n rândul sfinilor, pentru că 7nalta Poartă interzicea acest fapt. +amilia nu avea voie săspună nimic despre faptul că moa!tele domnitorului sunt la Biserica 'fântul /heorghe 0ou dinBucure!ti, din pricina #antacuzinilor, du!mani de moarte ai Brâncovenilor. (!a că peste lespedeade mormânt a 'fântului #onstantin Brâncoveanu s%a a!ternut, lungă, uitarea. 2 uitare care a inutdouă veacuri.7n anul 9C9;, 0icolae Iorga a cerut Parlamentului 1omâniei organizarea comemorării a @AA deani de la martiriul Brâncovenilor. Pentru aceasta a fost aleasă Mânăstirea )urezi, care urma să

găzduiască mai multe o&iecte de artă &râncovenească. 7n acest contet, a fost aleasă !i o candelăveche de două veacuri, descoperită la Biserica 'fântul /heorghe 0ou. Ea trecuse ne&ăgată *nseamă, fiind mutată prin &iserică de mai multe ori, după ce supravieuise unui devastator incen%diu care aproape că distrusese sfântul lăca!. #andela s%a dovedit a fi o descoperire istorică. Eaavea să spună povestea moa!telor Brâncoveanului, limpezind pentru totdeauna misterul care le*nvăluise vreme de secole. Pe marginea de sus a "&ul&ului" de mijloc se vede !i astăzi un epitafscris cu litere chirilice3"(ceastă candelă, ce s%au dat la 'veti /heorghie cel 0ou, luminează unde odihnesc oaselefericitului $omn Io #ostandin Brâncoveanu Basara& 6oievod !i iaste făcută de $oamna măriisale Mariia, carea !i Măriia sa nădăjduia!te *n $omnul, iară!i aici să i să odihnească oasele. Iulie,*n 9@ zile, leat :@@ F9:@AG".


5/18

Procesiunea cu osemintele domnitorului din @9 mai 9C8;

'untem *n iarna anului 9C8@, *n luna decem&rie, când Bucure!tii gem su& povara nămeilor. 2echipă de arheologi sosea atunci la Biserica 'fântul /heorghe 0ou. #omisiunea MonumentelorIstorice a decis efectuarea unor săpături arheologice su& lespedea de marmură care se &ănuia căadăposte!te osemintele domnitorului martir. '%a lucrat timp de o săptămână, pentru ca *n cele dinurmă să se găsească, *n adâncuri, un mormânt &oltit, *n care se aflau rămă!iele pământe!ti al'fântului #onstantin Brâncoveanu. 1evelatoare a fost descoperirea craniului său, purtând *ncăsemnele cumplitului supliciu. 7n locul *n care fusese străpuns de suliă, pentru a fi purtat pestrăzile #onstantinopolului, era spart, *n vreme ce *n zona de jos a mailarului, iataganul tăiase ourmă adâncă *n os. 6oievodul fusese lovit de mai multe ori *nainte de a muri, căci capul nu s%adesprins de trup nici la prima !i nici la a doua lovitură. 0icolae Iorga, emoionat de dezvelireasfintelor moa!te, s%a *nclinat !i a spus cu glas tare3 "Mă *nchin *n faa ta, Mare $omn !i &uncre!tin al neamului românesc5".2semintele Brâncoveanului nu au fost re*nhumate imediat. (rheologii le%au a!ezat *ntr%ofrumoasă raclă de lemn, care a stat *n altarul &isericii timp de mai &ine de un an. (poi, *n 9C8;,când se *mplineau @@A de ani de la moartea sfinilor Brâncoveni, moa!tele domnitorului au fost purtate *ntr%o procesiune solemnă pe străzile Bucure!tiului, după care au fost a!ezate *n mor%mântul care a fost acoperit de aceea!i lespede al&ă. $in acel moment, cre!tinii din capitală au*nceput să le cinstească.

alvarea #isericii f$ntul heorhe ou

#ortegiul re*nhumarii osemintelor lui Brâncoveanu trece prin faa niversităii din Bucure!ti

6eneau rânduri, rânduri. 'e *nchinau moa!telor 'fântului 0icolae !i apoi la mormântul 'fântului#onstantin Brâncoveanu. $e!i ara se afla *n plină dictatură comunistă atee !i săl&atică, credinaoamenilor se revărsa, neputând fi stăvilită. Părintele /heorghe Bogdan, fost paroh al &isericii, *!iaminte!te că cinstirea moa!telor Brâncoveanului era parte a ritualului de *nchinare pentru oricecredincios care intra *n &iserică. "0u le spunea nimeni că acolo este mormântul voievodului, dar


6/18

se !tia, eista această tradiie, poate că din perioada inter&elică, poate că dinainte, transmisă *nfamiliile de &ucure!teni."-a un an după cutremurul din 9C::, 0icolae !i Elena #eau!escu *!i puseseră *n gând să demolezectitoria lui #onstantin Brâncoveanu. #ei doi nu se puteau *mpăca cu gândul că la ilometrul zeroal #apitalei se află un sfânt lăca!, vechi de aproape trei veacuri, care adăposte!te moa!tele unui

domnitor martir. Era un monument%sim&ol al ortodoiei, aflat la antipodul doctrinei comuniste.(!a că urma să fie pus la pământ cu ecavatoarele !i, *n locul lui, să răsară un "mall" &ol!evic,unul din acele "circuri ale foamei", cum erau numite de români, pentru că *n ele nu găseai mainimic de cumpărat.Părintele /heorghe Bogdan a trăit pe viu toate aceste evenimente. "#ând a auzit de intenia lui#eau!escu, Patriarhul Iustin a alcătuit o comisie din care făceau parte 1ăzvan


7/18

refacă procesiunea solemnă din anul 9C8;, când &ucure!tenii l%au purtat pe Brâncoveanu cu marealai, *n sunete de clopot !i *n cântări.(cum, moa!tele martirului se află la *nchinare, !i tot cre!tinul le poate aduce rugăciuni. Elevădesc faptul simplu că lucrarea unui sfânt nu se termină odată cu moartea. 7ntr%un chip tainic, puterea pe care el a agonisit%o *n timpul vieii, prin rugăciune stăruitoare !i iu&ire, rămâne *n

osemintele lui, pe care credincio!ii continuă să le cinstească !i să le ceară ajutor. Este !i cazulmoa!telor domnului #onstantin Brâncoveanu, sfinite de moartea lui tragică, din acel 9> august9:9;.

(Articol realizat cu sprijinul monografiei "Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu", de pr.

dr. Emil Crmizaru, cruia !i mulumim pe aceast cale.#

• #ristian #urte

a stanbul( pe urmele !artirilor

#r$ncoveni - %! ''

#onstantin Brâncoveanu, portret *n ulei, aflat la Muzeul din Bre&u, jud. Prahova

- 5ilele acestea( pe 1; auust( se ,mplinesc 300 )e ani )e la uci)erea marelui )omnitor'onstantin #r$ncoveanu "i a fiilor s&i. n martiriu care a ,ns$nerat istoria lumii princru*imea "i ne)reptatea lui "i pe care


8/18

'ei )oi u)a )e la !$n&stirea ure*i

"0u voi da somn ochilor mei !i repaus tâmplelor mele, până nu voi afla loc $omnului !i săla!$umnezeului lui Iaco&". 'unt cuvintele domnitorului #onstantin Brâncoveanu, sculptate *n

pisania de deasupra intrării *n &iserica mare a Mânăstirii )urezi, mânăstirea sa de suflet. 7nnumai trei ani, a ridicat &iserica, iar pictura, devenită marcă a stilului &râncovenesc de mai târziu,avea să fie terminată după *ncă un an. 7ntr%atât de mult s%a ata!at de această ctitorie a sa dintineree, *ntr%atât de mult s%a regăsit *n lini!tea de taină a )urezilor, *ncât, cu mult *nainte să%!i presimtă sfâr!itul, #onstantin 6odă a hotărât că acolo avea să%!i ducă somnul de veci. i%a co%mandat el *nsu!i o criptă de marmură al&ă, impozantă !i so&ră, pe care a a!ezat%o chiar su&ta&loul minunatei sale familii, să%i vegheze la căpătâi, până la sfâr!itul zilelor, Maria $oamna !icei 99 iu&ii copii ai săi. Mai mult, a insistat ca, tot acolo, să fie *nconjurat de strămo!ii săi ceimai de seamă !i de rudele cele mai apropiate, cu toii pictai *n pronaos, de jur%*mprejurul mor%mântului.-a intrarea *n &iserica mânăstirii te *ntâmpină scena fa&uloasă a unei verita&ile reuniuni de

familie5 7ncepând cu $atco din Brâncoveni, &oier de secol H6I, cu Basara& al III%lea cel Bătrân!i cu postelnicul #onstantin #antacuzino, familia domnului #onstantin *i are alături pe cei mai deseamă dintre Brâncoveni, Basara&i !i #antacuzini, toată elita munteană de sfâr!it de secol H6II."(ici sunt pictai părinii doamnei Maria, aici sunt părinii domnului #onstantin...", *mi spune, cuglas jos, *n ton cu solemnitatea cernită ce domne!te la )urezi, una dintre măicue. Ingeniozitatea pictorilor e maimă3 toate rudele, indiferent de locul pe care *l au de%a latul celor patru perei, privesc spre colul din dreapta, *n care se găse!te #onstantin Brâncoveanu, soia sa, Maria, cucele !apte fete !i cei patru &ăiei.

#onstantin Brâncoveanu, $oamna Maria !i copiii lor3 tefan, #onstantin, Matei, 1adu,'maranda, 'afta, (ncua, Băla!a, 'tanca, Ilinca !i Maria % +rescă de la )urezi

'tau *n penum&ra &isericii, chiar *n dreptul domnului #onstantin, cu spatele la familia sa, !i măuit, fermecat de frumuseea picturii, *n ochii lumino!i !i cumini ai &oierilor din alai, adunai cala praznic, *n jurul marelui domnitor, când, deodată, pe peretele din stânga intrării, o&serv un personaj *m&răcat *ntr%o mantie vi!inie, care stă cu privirea *ntoarsă *n cealaltă parte, de parcă arvrea să fugă din zid. Puin mai la stânga, un alt &oier, cu chipul ceva mai tânăr, evită, !i el, să%l privească pe domnitor. (u *n ochi o ciudată apăsare, prevestitoare de rău. Mă *ntorc uimit spremăicua care mă *nsoe!te, rugând%o să *mi eplice ciudăenia de pe fresca &isericii. #ine sunt ceidoi &ăr&ai din marea familie reprezentată *n pictură, care nu se uită la #onstantin Brâncoveanu4#e tâlc ascunde scena aceasta a!a de neverosimilă4 "#ei doi sunt #onstantin #antacuzino !i fiulsău, tefan, care l%au trădat pe domn !i l%au pârât sultanului, ca să%i poată lua, apoi, tronul... $u% pă moartea 'finilor Brâncoveni, feele lor, care priveau, ca toate celelalte, spre domnitor, au fostrefăcute de pictori, privirea fiindu%le *ntoarsă *n partea opusă, ca a unor vinovai ce erau", spune


9/18

măicua. 2 ireală lecie de istorie, necunoscută lumii, stă ascunsă su& zugrăveala dichisită a pereilor unei mânăstiri din nordul 2lteniei, *n jurul unui mormânt gol, din marmură al&ă, pe caredestinul năprasnic l%a lăsat rece !i gol pentru totdeauna.

unta ,n)oliat&

#onstantin Brâncoveanu *ntr%o gravură de epocă

6alahia lui Brâncoveanu

7n urmă cu 8AA de ani, domnitorul #onstantin Brâncoveanu era *n plină glorie. 7nceputul lui 9:9;marca trecerea unui sfert de veac de domnie !i *mplinirea vârstei de =A de ani. Brâncoveanu &ate,*n (rdeal, monede aniversare de aur cu chipul său, cadouri de dat prietenilor, ca să marchezedu&la săr&ătoare, !i are toate motivele să creadă că, *n ciuda situaiei complicate a 6alahiei, aflatela intersecia intereselor a trei mari imperii, momentele de răscruce ale domniei sale % nu puine!i nu u!oare % sunt de domeniul trecutului. 0u a fost an de la $umnezeu ca iscoadele de laIstan&ul, ca diver!i amici sau interpu!i să nu fi co&it cele mai *ngrozitoare scenarii, legate deviitorul său. Mereu s%au esut intrigi, mereu s%au găsit &oieri care să râvnească la tronul său,mereu au apărut ticălo!i care să *l defăimeze *n faa sultanilor !i a marilor viziri, mereu s%au găsithapsâni care să râvnească la averea sa, a cărei faimă depă!ise graniele Imperiului 2toman !i%iadusese supranumele de "(ltân%Bei", "Prinul (urului". $ar, cu toate ameninările, anii seadăugaseră pe !iragul vieii, iar !ederea pe tron *mplinea un sfert de veac, cea mai lungă domniemunteană, de la Mircea cel Bătrân.


10/18

+amilia Brâncoveanu se pregătea !i de nuntă. Eruditul principe 1adu, cel de%al treilea dintre &ăiei, urma să o ia de soie pe fiica unui fost domn moldovean, când un mare necaz s%a a&ătutasupra casei &râncovene!ti. 'tanca, fiica cea mare a Mariei !i a domnitorului #onstantin, *ntâialor născută, cea "cuminte, milostivă, primitoare !i iu&itoare de &ine", s%a stins, pe nea!teptate, *n postul Pa!tilor. 0%au apucat nemângâiaii părini să%!i *ngroape fata, că au tre&uit să o trimită la

Istan&ul pe $omnia Băla!a, una dintre fiicele mai tinere, alături de soul ei, ca să o aducă *n ară,cu mare alai, a!a cum cerea eticheta vremii, pe viitoarea mireasă a principelui 1adu. 7ntre o*nmormântare !i o nuntă, *ntre moarte !i viaă, *ntre lacrimi !i sperană, a!a *l ajunge pe#onstantin Brâncoveanu, la doar câteva zile după dispariia 'tancăi, vizita, *n mare tropot de cai,a capugiului Mustafa%(ga, aflat *n fruntea câtorva sute de soldai otomani. $e!i neanunată,vizita nu *l sperie pe 6odă Brâncoveanu, care tocmai primise o scrisoare vicleană de la Marele6izir, care%i trimitea &inecuvântarea !i felicitările Porii pentru nunta fiului său. 'olul *i lasăvor&ă că nu%i nimic urgent !i că ar vrea să%l vadă a&ia a doua zi. #ondus cu mare pompă, *ndimineaa zilei următoare, turcul e *ntâmpinat, ca orice *nalt oaspete, *n sala tronului, de *nsu!i#onstantin Brâncoveanu, care face, *ndatoritor, câiva pa!i spre trimisul 7naltei Pori. rmează o*m&răi!are !i un pas *napoi, protocolar, al domnitorului, care%l pofte!te pe Mustafa%(ga *nspre

elegantele jiluri din preajma tronului. $ar, *n loc să%i *ntoarcă curtoazia, Mustafa%(ga *i spune, pe !leau, că nu e timp de pove!ti. ( venit la Bucure!ti ca să%l anune că e considerat de cătresultan, *n mod oficial, drept "hain", adică re&el, !i că va fi mazilit pentru trădare. -ovit de vestea pe care tocmai o primise, domnul *ncearcă să se a!eze pe tron, cât să%!i vină *n fire.


11/18

#onstantin, *l vânduse pe 6odă Brâncoveanu !i conspirase la mazilirea lui, e numit domn *naceea!i zi5 "#e priveli!te rară5 #e schim&are unică5 7n acela!i timp, doi 6oievoizi, *n aceea!i#urte. Pe acela!i teatru, două scene cu totul opuse3 aceea a Principelui #antacuzino, plină deveselie !i ju&ilare, fiecare dintre aderenii săi nutrind sperane dincolo, tristee !i consternare, cunesfâr!ite gânduri negre...", notează florentinul (ntonio Maria del #hiaro, secretarul personal de

lim&ă latină al lui #onstantin Brâncoveanu.7n ce%l prive!te pe domn, el nu mai apucă decât să a!tearnă câteva rânduri pentru duhovnicul său,)risant 0otara, Patriarhul Ierusalimului, despre "nenorocirea !i preamarea *ntristare care penea!teptate ni s%a *ntâmplat... dar, deoarece cunoa!tem că a venit din multele noastre păcate,facă%se voia -ui cea sfântă", scrie fostul domn, fără seamăn de umil !i de nestrămutat *n credinasa. -a fel *i spune !i noului domn, tefan 6odă #antacuzino, *nainte să urce *n careta ce avea să%lducă la Istan&ul !i la moarte. "+inule tefan, dacă aceste nenorociri sunt de la $umnezeu pentru păcatele mele, facă%se voia -ui. $acă *nsă sunt roada răutăii omene!ti, pentru pieirea mea,$umnezeu să%i ierte pe du!manii mei, dar păzească%se de mâna teri&ilă !i răz&unătoare a judecăii divine".( fost ultima oară când ochii vicleni ai lui tefan #antacuzino, cu privirea aceea ferită !i

vinovată din frescele de la )urezi, s%au mai *ntâlnit cu ochii lui #onstantin Brâncoveanu...Prima zi de Pa!te a lui 9:9; *i află pe #onstantin Brâncoveanu !i pe toi cei din familia sa *ndrum spre Istan&ul. )icule. ?nchisoarea )in *i)

7nchisoarea "#elor apte


12/18

'tan&ulul etichetei de salon !i al &ădărăniei de port, 'tan&ulul luului !i%al &ar&ariei, deopotrivă,acest 'tan&ul avea să%i fie marelui domn român strâmt săla! pentru ultimele patru luni ale vieii.(zi, ca !i acum 8AA sau 9.AAA de ani, Istan&ulul e definiia fără rest a măririi !i a decăderii. Eistoria gloriei spiritului &izantin !i drama căderii #onstantinopolului, e opulena savuroasă, de pevremea lui 'uleJman Magnificul, !i &utaforia ridicolă a modernităii. $ar nicăieri, parcă, *n

fostul #onstantinopole, unde templele păgâne au fost dărâmate pentru a se ridica mari catedralecre!tine, transformate apoi *n moschei, nicăieri nu eistă un loc care să spună mai &ine povesteaaceasta despre mărire !i decădere, precum Edicule, cele&ra !i temuta *nchisoare a "#elor apte


13/18

castele *n (rdeal !i &ani ascun!i prin &ăncile (pusului, !i câte !i mai câte pricini, unele nedrepte,altele de%a dreptul mincinoase. $e fapt, pe Marele 6izir nu%l interesa ce făcuse sau ce nu făcuse#onstantin Brâncoveanu3 *l interesa uria!a sa avere5 #on!tient de gravitatea situaiei *n care seafla !i avizat că risca viaa *ntregii sale familii, fostul domn le%a dat torionarilor săi *nscrisuri pentru a putea pune mâna pe &anii aflai *n &ăncile veneiene !i vieneze !i a mărturisit, su&

tortură !i ameninări, până !i sumele de &ani pe care le *mprumutase pe la diver!i apropiai, aflaila nevoie.


14/18

#ei doi Iuda % ochii care privesc *n altă parte

7nsă documentul cel mai cutremurător, găsit recent de profesorul Maim, ne duce chiar *n clipelede dinaintea martiriului lui #onstantin Brâncoveanu, al celor patru fii ai săi !i al vistierniculuiIanache 6ăcărescu, sfetnicul de taină al domnului. $e!i cronicile vremii, numeroase !i cu largăcirculaie *n epocă Fdată fiind gravitatea !i &ar&arismul nemaivăzut al pedepsei sultanuluiG, spuncă cei !ase mucenici au fost adu!i la e!afodul pregătit *n curtea unui chio!c de vară al lui (hmetal III%lea, desculi !i descoperii, *m&răcai doar *n ni!te cămă!oaie sărăcăcioase, ei aveau, totu!i,fiecare, câte un inel de aur cu piatră ro!ie, cu ecepia fostului domn, care avea două inele de pecete din aur curat, precum !i 9 monede, toate de aur. "+ie erau &ani pentru plata Lvămilor,după moarte, fie domnul pregătise ace!ti &ani pentru a%l plăti pe gâde", crede profesorul MihaiMaim. 7mi arată reproducerea documentului3 o pagină simplă, scrisă cu caractere a&solutindescifra&ile pentru un neofit. 2 dare de seamă rece, conta&ilicească, e ultima mărturie oficialădin timpul vieii marelui domnitor #ontantin Brâncoveanu. $upă o domnie de mai &ine de unsfert de veac, după ce ajunsese pe culmile &ogăiei, invidiat de viziri !i de sultani, #onstantinBrâncoveanu mai rămâne cu 9 &ănui de aur !i cu un pumn de inele. (scultă cu demnitate*nvinuirile pe care i le aduce im&rohorul, iar după ce%!i află sentina, *!i scoate inelele !i &anii !i ile dă acestuia. I se pune *n vedere că, *n marea%i mărinimie, sultanul *i va crua viaa lui !iapropiailor lui dacă *!i schim&ă legea. 1efuză categoric !i, până ce gealatul *!i pregăte!te palo!ul, *i trage lângă el pe sfetnicul Ianache !i pe cei patru copii, spune o rugăciune, apoi *i*m&ăr&ătează *n faa morii3 "+iii mei, fii curajo!i5 (m pierdut tot ce am avut *n această lume,cel puin să salvăm sufletele noastre !i să ne spălăm păcatele noastre cu sângele nostru5".

'hio"cul morii

Martiriul Brâncovenilor, *n picturi de 'orin Efros


15/18

'unt multe locuri care amintesc de #onstantin Brâncoveanu la Istan&ul. E, *ntâi de toate, Biserica"'fânta Paraschiva", de lângă vechiul pod al /alatei, pe care domnul a reconstruit%o din temelii,din &anii săi. (flată *n posesia ortodoc!ilor greci, ea este folosită azi de comunitatea româneascădin Istan&ul !i poartă !i hramul 'fântului #onstantin Brâncoveanu !i al celor *mpreună cu el. 2 &iserică cu o mare *ncărcătură spirituală, cu moa!te de sfini !i cu icoane mari făcătoare deminuni, unul dintre cele mai emoionante repere române!ti din fosta capitală a Imperiului

2toman.$esigur, un periplu pe urmele sfinilor &râncoveni nu poate evita fosta 7nchisoare Edicule, dincolul sud%estic al fostei cetăi a #onstantinopolului, *n capătul lungului Bulevard ?ennedJ, ce porne!te din imediata apropiere a Palatului 'ultanilor. 2 plăcuă dezvelită recent de autorităilede la Bucure!ti vor&e!te, *n chiar curtea de la Edicule, despre suferinele lui #onstantinBrâncoveanu !i ale apropiailor săi. 7n privina locului de *ntemniare a $oamnei Maria !i a$omniei Băla!a, sursele istorice se contrazic. #el mai pro&a&il, *nsă F*mi eplică 'ilvana1achieru, istoric, actualul director al I#1 Istan&ulG, acesta tre&uie să fie fosta *nchisoare de femeidin ora!, o clădire veche, ale cărei ziduri se pot vedea !i azi, *n dreapta Podului /alata, cum viidinspre cartierul BeJoglu.7nsă marea necunoscută a rămas, pentru mult timp, identificarea locului eecuiei martirilor &rân%

coveni. #âteva dintre cronicile am&asadorilor străini pe lângă 7nalta Poartă, unii dintre ei martorioculari ai tragicului eveniment de acum 8AA de ani, vor&esc despre a!a%numitul "Nali ?osu",aflat pe malul mării, la capătul #ornului de (ur. #oro&orând mai multe informaii !i cercetândminuios *mprejurimile fostei capitale otomane, profesorul Mihai Maim a indentificat loculeecuiei *n preajma actualei străzi Nali ?Os FNali ?Os #adessiG, care ar fi preluat toponimiavecinătăii fostului chio!c al sultanului, care azi nu mai eistă. 'trada e pe stânga, cum co&ori de pe podul /alata dinspre cartierul BeJoglu.


16/18

august, din amiaza Praznicului (dor%mirii Maicii $omnului % ziua onomastică a $oamnei Maria !i ziua de na!tere a $omnului

#onstantin Brâncoveanu, care *mplinea atunci =A de ani. 7n vreme ce, *n *ntreaga lume ortodoă,oamenii erau *n &iserici, *n plină sluj&ă, piaa din faa chio!cului sultanului era pregătită pentru ocrimă cum nu se mai pomenise. 'ultanul schim&ase dinadins ziua de audiene cu am&asadoriiărilor cre!tine, tocmai pentru a%i fora să asiste la

Profesorul Mihai Maim

sinistrul spectacol, pentru a da mărturie despre fora sa. Muli au văzut scena eecuiei !i muli audepus mărturie despre ea. "E o piaă lângă serai, *n faa /alatei, unde se face de o&icei eecuiaoamenilor de seamă. -a margine este o galerie acoperită, *n care stă sultanul să privească. 7n


17/18

adevăr, !i cu acest prilej sultanul (hmet a fost de faă de jur%*mprejur, piaa era *ncinsă de!irurile ienicerilor !i o mare mulime alergase să vadă sângerosul supliciu", poveste!te un martorocular. Primul a fost dus la e!afod vistiernicul Ianache 6ăcărescu. I%au urmat apoi fiul cel mareal domnitorului, #onstantin, apoi al doilea fiu, tefan, apoi principele 1adu, cel ce urma să se *n%soare, peste scurt timp, chiar cu o domniă din Istan&ul. $e câte ori ridica gealatul palo!ul, de

atâtea ori suspina mulimea, *ngrozită de amarnica vărsare de sânge. $oar principele Mateia!, *nvârstă de numai 9= ani, a !ovăit, !ocat de moartea cruntă a frailor săi. 7nsă Brâncoveanu l%amustrat părinte!te, iar Matei a primit !i el moarte de mucenic. I%a urmat &ătrânul domnitor, darsinistrul spectacol a mai durat multe ore, până când trupurile au fost aruncate *n apa mării, deteama unei revolte, căci musulmanii *n!i!i se *ngroziseră de masacrul pus la cale de vizir !i desultan. $in apele mării, trupurile mucenicilor au fost ridicate de ni!te pescari cre!tini. $e!i aflată*n arest, sărmana doamnă Maria tocme!te ca ele să fie *ngropate *n apropiere, *ntr%o &iserică dininsula )ali, de unde doar moa!tele 'fântului #onstantin Brâncoveanu aveau să ajungă laBucure!ti, depuse *n mare taină la Biserica "'fântul /heorghe 0ou", *n 9:@A.

Babloul )evenit icoan&

7n lini!tea pioasă a după%amiezei de vară, poi auzi, *n tăcerea mută a rugăciunii, curgerea delacrimă a lumânărilor aprinse *n candele. -a Mânăstirea )urezi, anul acesta, anul 8AA de latrecerea la cele sfinte a Martirilor Brâncoveni, e ca un lung post negru. +iecare zi din calendar,spre 'fânta Maria Mare, spre 9> august, nu a fost decât o nouă zi de rememorare, cu lacrimi !irugăciuni, a martiriului &râncovenesc.$ar ta&loul mural al ctitorilor &râncoveni de la )urezi nu lasă câtu!i de puin să transparăsuferina ce avea să vină. Precum *n icoanele sfinilor celor mai *ncercai *ntru )ristos,#onstantin Brâncoveanu e senin !i demn. (vea ;A de ani *n 9=C;, când pictura &isericii fuseseterminată de marii me!teri tocmii de domnitor. E

Nali ?osu % su& farmecul de astăzi al zonei se ascunde locul groaznicei eecuii

1eporterul "+ormulei (s" pe zidurile de la Edicule


18/18

tânăr !i *n putere, cu &ar&a neagră ca tăciunele !i privirea topind, *n adâncul ochilor, fora !i &unătatea unui domn luminat. -ângă el, frumoasa !i vrednica doamnă Maria, o mamă%eroină, *nadevăratul sens al cuvântului, *nconjurată de cele !apte fete ale sale !i de cei patru fii. 2 familiemare !i frumoasă, crescută *n cultul valorilor cre!tine, la care doamna Maria !i domnul#onstantin ineau atât de mult. 7nno&ilat de jertfa lui #onstantin Brâncoveanu !i a fiilor săi,

*nno&ilat de lacrimile !i suferinele doamnei Maria !i ale fiicelor sale greu *ncercate, acest ta&louminunat, realizat de echipa me!terilor greci #onstantinos !i Ioan, *n plin avânt al epocii &rânco%vene!ti, avea să devină icoană după @A de ani de la pictare.

Documents

C-tin Brancoveanu - Martiriu