Introducere
AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN
prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade
optional / semestrul 2 / 2013-2014CURSUL 2 7 martie
2014INTRODUCERE IN PROBLEMATICA PROFESIUNII:
DESPRE CUM DEFINIM ARHITECTURA (CA PROFESIUNE SI CA
DISCIPLINA)Cum profesiunea insasi si competentele recunoascute ale
arhitectului depind de ce intelegem prin arhitectura, cursul aduce
n discutie trei mituri privind intelegerea arhitecturii (dupa
Memorandumul RIBA What is Architectural Research), care dau masura
diferentei dintre arhitectura ca profesie (a proiecta edificii
pentru a fi construite) si arhitectura ca disciplina (= cunostiinte
concentrate intr-un camp academic de studii si/sau profesional;
disciplina cuprinde arii de expertiza, oameni, proiecte,
comunitati, provocari, studii, informatii, cautari si cercetare,
care sunt strans asociate cu arii de studii academice sau de
practica profesionala). A se citi prezentarea pdf.
Pentru apropierea mai sistematica de subiect, sunt puse n
discutie dimensiunile contradictorii ale profesiei de arhitect si
care ar fi directiile carora li se adreseaza o reflectie asupra
modului de exercitare a profesiunii: ce pune in discutie? in
relatie cu ce se defineste/redefineste?PROFESIUNEA DE ARHITECT are
mai multe dimensiuni, adesea conflictuale, dar care presupun
responsabilitati pe care arhitectul trebuie sa le impace:
Dimensiunea artistica/plastica: pune in discutie definirea si
specificitatea arhitecturii ca arta, deci chestiunea estetica si
formatia artistica; (pozitia arhitecturii in sistemul artelor)
Dimensiunea tehnica: pune in discutie componenta tehnica a artei,
formatia tehnica a arhitectului si relatia cu
constructorul/executia; Dimensiunea sociala si politica: pune in
discutie incadrarea profesiunii in sistemul de functionare al
societatilor: utilitatea profesiunii pentru societate, alaturi de
puterea de a reprezenta societatea momentului;
Dimensiunea comerciala: arhitectura este un mod de castig al
existentei individuale si, de aici, pune in discutie (1) chestiunea
afirmarii unui statut care sa asigure acest cistig + (2) chestiunea
eticii profesionale, intre dorinta de castig si responsabilitate
artistica si sociala, intre dorinta de castig si oportunismul in
fata comanditarului. Dimensiunea etica: se leaga cel mai evident de
dimensiunea sociala si politic si poate intra in contradictie cu
cea comercialaa; pune n discutie responsabilitatea profesiunii fata
de societate; de aici, propune o deontologie profesionala
nespecifica altor arte, atat la nivel individual (pe cine exprima?
individualitatea artistica a autorului sau pe cea a utilizatorului)
cat si la nivelul larg (cum exprima asteptarile societatii).
Toate aceste dimensiuni atesta complexitatea profesiunii, iar
aspectele lor, adesea contradictorii, i dau si un caracter
dilematic, situeaza arhitectura pe un loc ambiguu in cadrul artelor
/ profesiunilor si introduc un conflict moral de fond, la care e
bine sa va ganditi cand proiectati; si in general.
MODUL DE EXERCITARE A PROFESIUNII PUNE N DISCUTIE:
cmpul ei de actiune / de competente specifice;
modul de a o practica: cine si cum o practica, organizarea
cadrului profesional, transmisia cunostiintelor
specifice/invatamantul;
relatia cu alte competente din cmpul edificarii: constructorul,
inginerul, urbanistul, sociologul, antropologul; recunoasterea
sociala a profesiunii/profesionistului n contextul specific n care
se desfasoara
institutionalizarea profesiunii si recunoasterea printr-un cadru
legal in sistemul de functionare al societatii; tipuri de arhitecti
: anonimul (arhitectura vernaculara); meseriasul/artizanul;
artistul demiug/erou; demiugul social; urbanistul; toate iau
chipuri diverse de-a lungul timpului, precum si forme specific
contemporane de la starul mediatic la arhitectul anonim al
comunitatii (community architecture), la arhitectul misionar.MODUL
DE EXERCITAREA AL PROFESIUNII DEPINDE DE SI SE REDEFINESTE
PERMANENT IN LEGATURA CU:
1. Pozitia profesiunii in structura societatii:
= modul in care este inteleasa arhitectura: definirea ei,
incadrarea si valorizarea ei in campul activitatilor umane
(in legatura cu, pe de o parte, evolutia culturala si
epistemologica si, pe de alta parte, circumstantele social politice
locale)
Cum se modifica definitia arhitecturii si de ce? Cum
influenteaza aceasta redefinire profesiunea?
= institutionalizarea profesiunii = recunoasterea oficiala a
profesiunii; includerea ei in sistemul de functionare
politic-administrativ-social al societatii (recunoasterea de catre
puterea politica crearea institutiei arhitectului + accesul la
comanda publica)
(toate in legatura cu circumstantele social politice, dar si
culturale, cu evolutia problematicii la care arhitectul se
presupune ca trebuie sa raspunda)
2. Tipul de comanditari / clienti cine sunt ei, ce doresc ei si
care este relatia cu arhitectul
3. Tipul de comanda: privata / publica si ce tipuri de
constructii
4. Referintele teoretice pe care se sprijina practica de
arhitectura constituirea unei teorii specifice care sustine o anume
definire a arhitecturii si motiveaza productia.
Dintre acestea, care este locul ocupat de referintele
estetice?
Care sint categoriile estetice puse in discutie si de ce? Cum se
modifica in timp?
Ce alte categorii apar ca importante si cum modifica ele
practica de arhitectura? Acopera ele aria problematicii estetice
specifice?
Cum se defineste si cum evolueaza categoria frumosului in
arhitectura? Care mai este relevanta acestei categorii astazi?5.
Modul intern de organizare a profesiunii si forta lui: transmisia
cunostiintelor specifice (invatamantul), organizaiile
profesionale,
6. Oportunitatile oferite de evolutia economica, tehnica pentru
punerea in opera. (in legatura cu evolutia epistemologica si a
gindirii in general)
Toate acestea contureaza ceea ce unii autori numesc un sistem de
arhitectura (= mecanica specifica a carei finalitate este
elaborarea/constructia formelor, plecnd de la comanda si trecnd
prin organizarea profesiunii si executiei, prin invatamant, prin
legislatia specifica etc), care poate fi analizat pentru a ne
lamuri asupra stadiului actual de definire a profesiunii. Textul
ultim (editorial A. Sova, Architecture dAujoudhui) sugereaza insa
ca profesiunea e in deruta.EDITORIAL ARCHITECTURE
DAUJOURDHUI/2004:
Confuzia pare sa fie la apogeu. Reuniti la La Tourette n
octombrie trecut, floarea expertilor nostri nationali a avut
dificultati n a face diferenta dintre meseria de arhitect si un
borcan de iaurt. Dar, contar fata de ceea ce ncearca sa ne faca sa
credem expertii n comunicatie, arhitectul nu si cauta clientul n
acelasi fel n care borcanul de iaurt si cauta consumatorul. Daca
traseul borcanului este balizat de regulile liberei concurente,
arhitectii se lupta ntre ei n cadrul concursurilor pentru cstigarea
de lucrari. Snt peste o mie pe an n Franta, mult peste media
europeana. Iar cnd numarul lor scade, profesiunea intra n formatie
de razboi vrnd sa-si reaureasca blazonul, dar ezita n ceea ce
priveste armele de lupta. Oare trebuie sa asculte logicii pietii
sau sa-si apere autoritatea profesionala? Oare trebuie sa jure pe
biblia dezvoltarii durabile sau sa se alieze sirenelor care cnta
frumusetea comerciala (marketing)? Oare trebuie sa ia permanent
pulsul oamenilor sau sa-i forteze sa nghita potiunea amara a unei
terapii pe termen lung? Oricum ar fi, concursurile ramn
catalizatorii unui joc social care invita la schimburi, comparatii,
critica, ocupnd chiar prima pagina a publicatiilor.
Orice publicare a rezultatelor interogheaza forma de prezentare.
Exista aici un limbaj mpartasit, un discurs comun? n orice caz,
concursurile de arhitectura privilegiaza imaginile flash, rareori
la naltimea edificiului livrat. Realismul fotografic al imaginilor
pe ordinator, jocurile iluzioniste, mostenitoare ale perspectivei,
domina de acum nainte scena. Promitind un viitor radios, afisele
capteaza privirea n profunzimile lor simultane. Imaginea
perfectionndu-se, spatiul-timp al evaluarii, al judecatii se reduce
si dispare definitiv sub tirania satisfactiei imediate. Temndu-se
de votul aleatoriu al multimilor inconstante, arhitectul se
livreaza bunelor oficii al magicienilor si proiecteaza pe hrtie
edificii la fel de programabile ca si orele de vrf (prime time
slot).
(Axel Sowa, n Architecture dAujourdhui, mai-iunie 2004) EMBED
Word.Picture.8
EMBED Word.Picture.8
PAGE 3Cursul 2. Introducere n problematica profesiunii
_1198155500.doc
