caiet_an3_2009-2010

U N I V E R S I T A T E A D E A R H I T E C T U R Ã ª I U R B A N I S M “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I

2 0 0 9 - 2 0 1 0AN 3

D E P A R T A M E N T U L B A Z E L E P R O I E C T Ã R I I D E A R H I T E C T U R Ã - A N I I I I - I I I

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 0 9

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 2

ANUL III AN UNIVERSITAR 2009-2010

3 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI


CAIET TEME PROIECTAREA N U N I V E R S I T A R 2 0 0 9 - 2 0 1 0

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃCATEDRA AN III

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2009- 2010ÎnvăŃământ de lung ă durat ă - 6 ani (360 credite)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 O C T O M B R I E N O I E M B R I E D E C E M B R I E I A N U A R I E F E B .5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 1 8 15

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

p S.1 S.2 P.F. P.F. p S.3 P.F. P.F.

Credit TITULARMobilier-tehnologie 1 D. Vucicovici

C.A.A.D. 1 catedra

Arhitectura trad. in Romania 2 A. Bratuleanu

Arhitectura - Context - Peisaj 2 AM. Zahariade

Finisaje (I) 3 AM. Dabija

Structuri din zidarie si b.a. (I) 2 M. Crisan

Curs la alegere 3 Coordonarea activitatii revine titularului de curs Titular

LEGENDA prelegere atelier p

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.

PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

��

A N IIIA N IIIA N IIIA N III

PR. ARHITECTURA 2

PR. ARHITECTURA 1

PR

OIE

CT

AR

E A

RH

. / S

PE

C.

16TOTAL

S E M E S T R U L 5

17

1

ACTIVITĂłI

PR.URBANISM

DOCUM./CERCETARE

12

6

5

SCHITA

PR. MOBILIER 2

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

DIS

CIP

LIN

E T

EO

RE

TIC

E

DISCIPLINA

VA

CA

NT

A

PREDARI

ore / săpt.

3

crediteARHITECTURA MEDIULUI ÎNCONJUR ĂTOR

2

2

VA

CA

NT

A

SE

ME

ST

RU

L I

I

VA

CA

NłĂSESIUNE

EVALUARE SEM. I

PROIECT ARHITECTURĂ NR. 1 6c

Temă atelier CULTURA

E

PROIECTARHITECTURĂ NR. 2

5cTemă atelier

CAZARETURISTICA

E

2c

PR. ARH. NR.2

5ctema atelier

CAZARETURISTICA

PR. URB. 3clotizare E

��

��

��

��

��

��



Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2009 - 2010ÎnvăŃământ de lung ă durat ă - 6 ani (360 credite)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 F E B. M A R T I E A P R I L I E M A I I U N I E I U L I E22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1011

12

13

14

15

16

17

18

p S.4 P.F. p S.5 P.P P.F.+p S.6 P.F.

Credit TITULAR

2

Doctrina urbanistica 2 Al. Sandu

Instalatii - echipare 2 G. Stoican

Comunicari vizuale 2 S. Vasilescu

Finisaje (II) 3 AM. Dabija

Structuri din zidarie si b.a. (II) 2 D. Marcu

Curs la alegere 2 Coordonarea activ. revine titularului de curs Titular

LEGENDA prelegere atelier pPROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.

PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

PREDARI

ACTIVITĂłIore / săpt.

credite

PR. ARHITECTURA - F2

PR. URB.PUD- F1 3

8

2

PR

AC

TIC

A

14

4

1

LOCUINłA ŞI ORAŞUL

SCHITA

DIS

CIP

LIN

E T

EO

RE

TIC

E

DISCIPLINA

Sec. XIX intr-o persp. europeana

TOTAL

��

A N IIIA N IIIA N IIIA N III

PR

OIE

CT

AR

E A

RH

. / S

PE

C.

13

PR. STR. REZISTENTA

S E M E S T R U L 6

2

3

DOCUM./CERCETARE

4

N. Lascu/A. Bratuleanu

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

SESIUNE EVALUARE SEM. II

VA

CA

NT

AV

AC

AN

TA

E

LOCUINłE COLECTIVE

PROIECT PUD FAZA I - 3c E

PROIECT STRUCTURI 2c

E

LOCUINłE COLECTIVE

Temă catedr ă FAZA II - 8c

E

��

��

��

��

��

��





32A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc 31B prof. dr. arh. Niculae Grama 32B arh. invitat Mario Kuibus

33A prof. dr. arh. Cristina Gociman 34A prof. dr. arh. Victor Ivanes 33B sef.lucr.dr.arh. Cristian Drughean 34B prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

35A prof. dr. arh. Dana Chirvai 36A conf.dr.arh. Vasile Meita 35B conf. dr. arh. Marian Moiceanu 36B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu

31A prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu

Gr. 31 A prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Presedinteºef de lucrari drd. arh. Andrei ªerbescuasist. drd. arh. ªtefan Simionp.o. arh. Radu Antonescu

.Gr. 32 A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc

ºef de lucrari drd. arh. Marian Iliescuasist. drd. arh. Dragoº Negulescu

Gr. 33 A prof. dr. arh. Cristina Gocimanºef de lucrari dr. arh. Elena Codina Duºoiuasist. arh. Ana Maria Vesa

Gr. 34 A prof. dr. arh. Victor Ivaneººef de lucrari dr. arh. Iulian Gudinãp.o. arh. Mihaela Grigorescup.o. arh. Cãtãlin Iclozan

Gr. 35 A prof. dr. arh. Dana Chirvaiºef. lucr. dr arh Grigore Negoescuasist. arh. Marius Solon

Gr. 36 A conf. dr. arh. Vasile Meiþãp.o. Robert Zotescup.o. arh. Radu Negoiþã

Gr. 31 B prof. dr. arh. Niculae Gramaºef de lucrãri drd. arh. Robert Negrup.o. arh. Iulian Moraru

Gr. 32 B arh. invitat Mario Kuibus asist. arh. Eliodor Strezap.o. arh. Emil Burbea-Milescu

Gr. 33 B sef.lucrari.dr.arh. Cristian Drugheanºef de lucrãri drd. arh. Remus Hârºanasist. drd. arh. Ionuþ Anton

Gr. 34 B prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Director departamentºef de lucrãri drd. arh. Melania Dulãmea sef de an seria Aasist. dr. arh. Mihai Duþescu

Gr. 35 B conf. dr. arh. Marian Moiceanu asist. arh. Nicolae Dinu ºef de an seria BPO. drd.arh. Mircea Cãpãþânã

Gr. 36 B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu ªef catedrãºef de lucrãri drd. arh. Tana Lascup.o. prep Gheorghe Bratu



CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III

TEMELE SCHITELOR DE SCHITA

SEMESTRUL 5SCHITA NR. 1- Spatiu pentru evenimente artistice în aer liber la Palatul

Mogosoaia;ÎNTOCMITOR - atelier 32B arh. Invitat Mario Kuibus

SCHITA NR. 2 - Pavilion pentru ceai la Gradina Botanica;ÎNTOCMITOR - atelier 31A prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu

SCHITA NR. 3 - Detalierea unei celule de cazare turistica;ÎNTOCMITOR - atelier 36B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu

SEMESTRUL 6SCHITA NR. 4 - Locuinta de vacanta în Delta Dunarii;ÎNTOCMITOR - atelier 31B prof. dr. arh. Niculae Grama

SCHITA NR. 5 - Mansarda în locuinta colectiva;ÎNTOCMITOR - atelier 35A prof. dr. arh. Dana Chirvai

SCHITA NR. 6 - Landscape design într-o incinta de locuinte;ÎNTOCMITOR - atelier 34B prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc

SCHITA RESTANTA SEM. 5Locuinte în module spatiale pentru situatii de urgenta;ÎNTOCMITOR - atelier 32A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc

SCHITA RESTANTA SEM. 6Rezolvarea functionala a unui spatiu de locuit dintr-o locuinta colectiva (dor-mitor matrimonial + baie + dressing + logie);ÎNTOCMITOR - atelier 33B lector dr. arh. Cristian Drughean

SCHITA RESTANTA CU TAXA SEM. 5 sau SEM. 6Pavilion acces-servicii într-un sit istoric.ÎNTOCMITOR - atelier 33A prof. dr. arh. Cristina Gociman



CUPRINSSEMESTRUL 5

PROIECT DE ARHITECTURA NR.1 | Tema de atelier: CULTURA 15

Grupa 31A - Platforma Culturala - Arta si Societate 17Grupa 32A - Centru de vizitare 19Grupa 33A - Dotare culturala de cartier 21Grupa 34A - Centru de Informare privind Cucerirea Spatiului Cosmic 23Grupa 35A - Centru de training 27Grupa 36A - Centrul de informare ecologica 29Grupa 31B - Biblioteca 31Grupa 32B - Centru informational: "Casa arhitecturii" 33Grupa 33B - Club Nautic în Delta Dunarii 37Grupa 34B - Fundatia Culturala Gellu Naum 41Grupa 35B - Club pentru pescari sportivi 45Grupa 36B - Centru pentru itinerarii culturale 49

PROIECT DE ARHITECTURA NR.2 | Tema de atelier: TURISM 53

Grupa 31A - Locuire temporara in spatii flexibile 54Grupa 32A - Pensiune turistica 59Grupa 33A - Pensiune turistica la Poiana Tapului 61Grupa 34A - Pensiune in Cotroceni 65Grupa 35A - Pensiune pe malul lacului 67 Grupa 36A - Pensiune eco - turistica 69Grupa 31B - Pensiune la Runcu 71Grupa 32B - Minihotel montan la Ranca 73Grupa 33B - Pensiune în Delta Dunarii 75Grupa 34B - Spatii cazare si creatie pentru scriitori 79Grupa 35B - Mini - hotel pentru pescari sportivi 83Grupa 36B - Dotare hoteliera în regim hostel 87

SEMESTRUL 6

Tema de catedra: LOCUINTE COLECTIVE 91

Povaþã

Nu demult, am citit o reflecþie a lui Paul Valéry care mi-a inspirat rândurilede faþã. Ea sunã în traducere liberã cam aºa:

… creaþia originalã se declanºeazã în condiþiile constrângerii ºi sedegradeazã în starea de libertate !

Pare negarea valorii libertãþilor artistului. Nu-i aºa ?Doar la prima vedere !Pentru cã, dacã schimbãm planul de referinþã, arhitectura, cea care ne-astrâns, pe noi toþi, în atelierele acestei ºcoli, e departe de a fi numai un exer-ciþiu estetic.Arhitectura se valorificã tocmai în limitele contrângerilor funcþionale pentruca sã toarne în forme artistice,

nevoi ºi idealuri, ambiþii ºi neliniºti,materiale ºi tehnologii, mode ºi idei fixe, ……………………………………bugetul clientului,

ºi uneori, nepuþinta noastrã de a le cuprinde pe toate !

Insã, raþiunea cu care le amestecãm nu trebuie sã ne subjuge visul de a ledãrui celorlalþi o lume mai frumoasã .

In schimb, libertatea totalã e asemeni derutei de a construi o casã în plindeºert.Neavând repere, e .... simplã gratuitate !Un secol îºi modifica de nenumarate ori "compasul" ºi arhitectura ultimilorani stã marturie.

Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat celebru:

Sã ne temem de profesorul unei singure idei !

prof. dr. arh. MIRCEA OCHINCIUC





2. PROGRAMA ANALITICÃ

2.1 CONCEPTAtelierul de arhitecturã (disciplinã de bazã aFacultãþii de Arhitecturã) este locul unde se real-izeazã integrarea cunoºtinþelor acumulate la cur-surile teoretice, având drept rezultat final con-ceperea unui obiect de arhitecturã.Primii trei ani încheie un ciclu de pregãtire reprezen-tând un prag important cãtre cea de a douaperioadã de instruire (anii IV, V ºi VI).Creionarea unui concept care sã stea la baza pro-gramei analitice se spijinã pe o serie de elemente:

* Sistemul de instruire are calitãþii integratoare coroborând baza decunoºtinþe generale acumulate de cãtre studenþi cu creaþie arhitecturalã.

* Tematica þine seamã de modificãrile evolutive ale societãþii contemporane,caracterizatã de o largã paletã de cuceriri tehnologice, integrand domeniipluridisciplinare ºi de graniþã.

* Înþelegerea arhitecturii ca o formã complexã de ARTÃ.* Studierea aprofundatã a mijloacelor de limbaj ºi de expresie arhitecturalã:

element; volum; spaþiu; formã; funcþiune; texturã; culoare etc.* Stimularea creativitãþii - scop major ºi definitoriu al arhitecturii.* Înþelegerea arhitecturii ca o stare de echilibru între forma purã, forma

abstractã ºi funcþiune. Se poate remarca faptul cã fiecare ºef de atelier îºi construieºte propria sametodã didacticã care se înscrie însã într-o metodologie generalã.

2.2. OBIECTIVE GENERALE- Însuºirea capacitãþii de percepere , configurare ºi reprezentare a spaþiului

arhitectural;- Fundamentarea propriei gândiri proiective ca metodã ºi instrument de con-

cepþie a unui obiect arhitectural; - Rolul funcþiunii ºi structurii de rezistenþã în definirea unei forme arhitec-

turale; - Aprofundarea studiului mijloacelor de limbaj ºi expresie arhitecturalã;

- Analiza tipologico - morfologicã a SIT-ului;- Studiul relaþiilor loc/formã/funcþiune/semnificaþie/configuraþie stilisticã;- Însuºirea desenului ca mijloc de exprimare esenþial în proiectarea de arhi-

tecturã;- Experimentarea reperelor fundamentale din arhitecturã: scarã, ritm, pro-

porþie, relaþia între spaþiul interior ºi cel exterior, valoarea creativã aluminii, culorii ºi texturii etc.;

- Experimentarea modelului de spaþiu public;- Studiul analitic al tipologiei de locuire colectivã în clãdiri cu puþine niveluri

(P + 4);- Exersarea posibilitãþilor de susþinere teoreticã a soluþiilor arhitecturale pro-puse de studenþi.

Obiectivele enumerate mai sus urmãresc fundamentarea unui nivel alcunoºtinþelor fãrã de care anul III nu va putea fi promovat, concretizat printemele de arhitecturã propuse ºi bibliografiile anexate acestora. Dobândireade cãtre studenþi a unor competenþe în domeniu este un obiectiv urmãrit lanivel de catedrã.

2.3. METODOLOGIEAtelierul de arhitecturã îºi bazeazã îndrumarea pe complementaritatea din-tre sistemul de compunere liberã (intuitivã) ºi sistemul de compunere pebaza unor repere (reguli, modele). Concretizarea acestui principiu se face îndouã direcþii principale:- proiectele cu îndrumare (de complexitate variabilã)- schiþe de schiþã (lucrãri de câte 10 ore) care au loc pe tot parcursul anului,

urmãrind testarea calitãþilor creative ºi imaginative ale studenþilor precumºi nivelul de acumulare a conoºtinþelor specifice.

Mijloacele de îndrumare ale studenþilor la atelierul de arhitecturã sunt:* Obligativitatea documentãrii (conform bibliografiei indicate la fiecare

proiect) finalizatã printr-o mapã de studiu individual.* Prezentãri teoretice susþinute de cadrele didactice (pentru întregul an de

studiu sau la ateliere)* Corectura ºi discuþia individualã* Corectura ºi discuþia individualã la panou* Exersarea capacitãþilor de exprimare prin desen, graficã, perspective con-



venþii grafice specifice arhitecturii, machete ºi simulãri pe calculator* Sintetizarea ideilor, soluþiilor ºi a formelor propuse prin proiect într-un

material scrisde fundamentare personalã* Susþinerea lucrãrilor predate în faþa unui juriu, realizându-se astfel o

iniþiere în critica de arhitecturã.

Metodele de îndrumare sunt constituite pe baza unor repere, reguli ºi mod-ele. Proiectele sunt îndrumate continuu pe perioada realizãrii studiului.Mai sunt prevãzute schiþe de schiþã ( câte 3 lucrãri de 10 ore pe semestru)cu caracter de lucrãri de control ce au drept scop testarea cunoºtinþelor acu-mulate de cãtre studenþi.

Concepþia de instruire este susþinutã prin urmãtoarele mijloace:- Prezentãri teoretice susþinute de cadrele didactice pentru întregul an de

studiu sau pe ateliere.- Însuºirea unui material documentar obligatoriu.- Dobândirea capacitãþilor de reprezentare prin exerciþii de desen, graficã,

culoare sau machete ºi simulare de calculator.- Prezentarea unei mape de studiu individual.- Susþinerea liberã a lucrãrii propuse de cãtre student, ce se constituie într-

o iniþiere în critica de arhitecturã.

Materiale didactice: proiecþii diapozitive, publicaþii de specialitate,fotografii, machete.

Mod de evaluare: susþinere individualã a proiectului cu notare înjuriu.

Bibliografie: prezentatã în tematica obligatorie ºi în programelealternative pe atelier.

2.4. REGULAMENT DE PROMOVARE 2.4.1.Conform planului de învãþãmânt la facultatea de arhitecturã, un an univer-sitar este încãrcat la disciplina proiectare de arhitecturã cu un numãr de 24credite, (câte 12 pe semestru).

La proiectare (an III) creditele sunt repartizate astfel:

Semestrul 5- Culturã, temã de atelier (7 sãpt.) 6 credite- Turism, temã de atelier (7 sãpt.) 5 credite- Schiþe de schiþã 1 creditTotal (sem. 5) 12 credite

Semestrul 6- Locuinþe colective (p+4) (5 sãpt.) 3 credite

(PUD+machetã)- Locuinþe colective (p+4) (9 sãpt.) 8 credite

(proiect de detaliere)- schiþe de schiþã 1 creditTotal (sem. 6) 12 credite

2.5. TEMATICA ANULUI III2.5.1.Tematica impusã pentru pregãtirea la proiectare a anului III de studii cuprinde:

* ARHITECTURA MEDIULUI ÎNCONJURÃTOR (SEM. 5)

* PROIECT NR. 1 (TEMÃ DE ATELIER)7 sãptãmâni - 6 crediteCULTURA (“Bibliotecã pentru studenþi”, “Casa arhitecturii”,“Centru pentru itinerarii culturale”, “Platformã culturalã-artã ºi soci-etate”, etc.)

* PROIECT NR. 2 (TEMÃ DE ATELIER)7 sãptãmâni - 5 crediteTURISM (“Pensiune turisticã”, “Pensiune eco-turisticã”, “Minihotelmontan”, “Spaþii cazare ºi creaþie pentru scriitori”, “Hotel pentrupescari sportivi”, etc.)

* LOCUINÞA ªI ORAªUL (SEM. 6)

LOCUINÞE COLECTIVE ÎN CLÃDIRI CU PUÞINE NIVELURI (P+3-4)

(PROIECT DE SINTEZÃ)

* FAZA NR. 1 5 sãptãmâni - 3 credite



PUD cu ilustrare volumetricã ºi machetã

* FAZA NR. 2 9 sãptãmâni - 8 crediteDetaliere unitãþi locative

* 3 Schiþe de schiþe - 1 credit

Obiectivele urmãrite în acest studiu de sintezã sunt:* Studierea ºi experimentarea alcãtuirii unor spaþii rezidenþiale tradiþionale

precum: fundãtura, curtea urbanã, pasajul ºi incinta.* Experimentarea grupãrii mai multor unitãþi locative în jurul unui nod de cir-

culaþie verticalã* Exersarea organizãrii unor spaþii de tip gradual public, semipublic ºi privat,

care sã asigure posibilitatea comunicãrii sociale* Structurarea unei abordãri psiho-socio-logice a spaþiului urban* Promovarea unor sisteme constructive adecvate unor astfel de construcþii(cadre din beton armat sau cadre ºi diafragme din beton armat)* Flexibilitatea de utilizare în timp a spaþiului interior al apartamentelor* Folosirea unei proiectãri modulare care sã suprapunã unitãþi funcþionale

(camere de locuit, bucãtãrii, bãi, etc.) cu unitãþi constructive (diferitedeschideri ale structurii din b.a.)

2.6. REZULTATERezultatele obþinute de cãtre studenþi la disciplina obligatorie “Proiectare dearhitecturã” se bazeazãpe un pachet de criterii commune de apreciere:* Aprofundarea cerinþelor temei, care sã aibã drept rezultat un demers pro-

priu bine fundamentat* Corectitudinea rezolvãrilor propuse de cãtre fiecare student la nivelul

relaþiilor cu SIT-ul, a conexiunilor volumetrice, funcþionale ºi tehnice-con-structive

* Punerea în evidenþã a unei idei compoziþionale care sã confere spaþiilorrezultate o anumitã valoare de utilizare

* Valoarea soluþiei de arhitecturã aleasã, fundamentalã de acurateþea stilu-lui, precum ºi de axpresivitatea volumetricã în contextual propus de temã

Modalitãþi de evaluare

Sistemul de promovare este structurat atât pe metode de notare tradiþion-alã, cât ºi pe sistemul modern de obþinere de calificative prin introducereanoþiunii de credit.Performanþa studenþilor se evalueazã prin urmãtoarele modalitãþi:

- proiecte cu îndrumare- schiþe de schiþã - documentare - studiu individual- practicã profesionalã- susþinere teoreticã- evaluare continuã

Proiectele cele mai valoroase fac obiectul unor cataloage care se redacteazãîn fiecare an universitar, constituind material documentar pentru seriileurmãtoare de studenþi.Proiectele deosebite, proiectele de excepþie se premiazã.

ªef de catedrã an III,conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu





Tema cadru : Proiectul nr. 1 CULTURÃNumar de credite: 6 | Durata: 7 saptamâni

Amplasament Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecãrei teme de atelier înparte.

Date de temã Fiecare atelier va propune conþinutul în detaliu al temei, dar se vor respec-ta urmãtoarele prevederi :* Suprafaþa construitã desfãºuratã 400-500 mp* Parcãri conform normelor în vigoare* Regim de înãlþime recomandat subsol, parter ºi maxim 2 etaje

Obiectivele generale ale studiului * aprofundarea cunoºtinþelor referitoare la analiza ºi interpretarea unui

amplasament real ;* dezvoltarea capacitãþii de a propune un concept general al unui ansamblu

de arhitecturã ºi de a elabora soluþii particulare pentru componenteleacestuia, cu pãstrarea coerenþei generale ;

* cunoaºterea modalitãþilor specifice prin care arhitectura poate deveni unvector de comunicare în spaþiul cultural al societãþii.

Criterii de apreciere * înscrierea adecvatã a soluþiei în contextul dat;* calitatea rezolvãrii spaþial-volumetrice, funcþionale ºi a relaþiei interior -

exterior;* fundamentarea ºi detalierea sistemului constructiv, adaptat soluþiei de

arhitecturã ;* modul de utilizare a materialelor de construcþie ºi finisaj ;* acurateþea ºi expresivitatea prezentãrii grafice.



p r o i e c t d e a t e l i e r

Redactare Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 3 formate 50×70 cm, într-otehnicã la alegere (inclusiv calculator) ºi va cuprinde urmãtoarele piese :* Plan de situaþie sc. 1:500* Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc. 1:100* 2 secþiuni caracteristice sc. 1:100* Toate faþadele sc. 1:100* Macheta obiectului sc. 1:100

Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatuldigital al proiectelor cu note mari ºi o descriere în românã ºi englezã asoluþiei (maxim 100 de cuvinte).În funcþie de particularitãþile temelor de atelier se pot solicita ºi alte piesedesenate.



Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 31A

TEMA : PLATFORMA CULTURALA - ARTA SI SOCIETATE

Cum se materializeaza nevoia de cultura la nivelul vietii sociale aBucurestiului anilor 2000 ? Este vorba despre o lume a unui anumit segment al populatiei - tineri, artisti,studenti, oameni cu o anumita pregatire intelectuala, ori avem de-a face cuo practica generalizata si care, sub diferite infatisari, se manifesta in toatepaturile societatii contemporane cosmpolite ? Este vorba despre o lume autonoma, orientata catre sine insasi, catre pro-prii sai eroi si miturile sale, o lume a cautarii esentelor ; sau este vorbadespre continua confruntare dintre cerere si oferta care regleaza toateaspectele sociale, confruntare structurata pe celebrul model economic ? Fenomene recente de genul librariei Carturesti, sala Dalles, InstitutulFrancez, etc, pun aceste probleme. Ce apropie aceste entitati este caracterulde centru cultural fara o functiune particulara bine definita. Regasim aici :librarie, ceainarie, cafenea, galerii de arta - temporare si permanente, salade cinematograf, sala de conferinte, sali pentru diferite cursuri de limba(franceza), de filozofie, spatii pur si simplu libere care pot adaposti neastep-tate evenimente culturale de genul bienalelor de arta ori arhitectura, miciconcerte de muzica clasica din cadrul diferitelor consursuri, etc.Bazat pe ideea de mixitate a fenomenului cultural, acest proiect propune omica platforma culturala amplasata in centrul istoric al Bucurestiului.Studentul este invitat sa mediteze pe marginea acestor teme generale de odeosebita actualitate. Obiectivele acestui proiect vizeaza corelarea uneiimagini de ansamblu cu un caz urban particular. De asemenea, studentultrebuie sa isi construiasca tema de proiectare plecand de la o conceptieasupra acestui fenomen pe care o va dezvolta el insusi.

O bibliografie a temei in discutie va fi pusa la dispozitia studentilor lainceputul proiectului.

Întocmit: prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu, lect. arh. Andrei Serbescu, asist. arh. Stefan Simion, P.O. arh. Radu Antonescu





Atelier prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc grupa 32A

Tema : CENTRU DE VIZITARE

AmplasamentTerenul propus spre studiu pentru programele primelor douã teme, se aflã sit-uat în oraºul turistic Câmpulung Muscel ºi conform schiþei anexate prezenteiteme beneficiazã de un cadru natural generos, cu facilitãþi de acces, teren vari-at ºi o vedere panoramicã spre munþii Piatra Craiului ce se cere pusã în valoare.

Date de temãClãdirea trebuie sã beneficieze de urmãtoarele funcþiuni majore:zona de acces în clãdire- spaþiu de tranziþie inerior-exterior unde se vor asigura informaþiile necesare

pe timpul cît centrul este închis, spaþiu ce va asigura ºi regruparea;- recepþia ºi punctul de informare se vor rezolva în legãturã directã cu holul;grupuri sanitare

spaþii pentru public- spaþiu flexibil multifuncþional pentru expoziþii temporare, conferinþe, etc;- clasã-atelier pentru max. 30 de copii ºi spaþiu pentru clasã în aer liber;- expozitie permanentã cu traseu tematic ( va conþine ºi un mic depozit );- alte tipuri de spaþii pentru public ( întâlniri, discuþii, privire panoramicã, etc. );- ceainãrie-cafenea ( 40 de locuri la mese, depozit, oficiu cu preparare );

spaþiu pentru administraþie- birou cu spaþii anexã ( depozit, echipamente, arhivã );- încãpere dormitor cu chicinetã pentru douã persoane dotatã cu grup sanitar

cu duº;

accese ºi parcaj- parcajul va fi amplasat în apropierea drumului de acces ºi va fi dimensionat

pentru un autocar ºi 10 autoturisme;- va fi prevãzut un loc pentru parcarea bicicletelor;- accesul spre clãdire ( clãdiri ) va fi amenajat peisager, se va utiliza pavajul eco-

logic;- aria construitã desfãºuratã a clãdirii va fi de max. 400-500 m2;- regimul de înãlþime recomandat va fi subsol, parter ºi max. 2 etaje.





Obiectivele generale ale studiuluiFuncþiunea importantã a centrului de vizitare este aceea de asigurare a infor-maþiilor fie cã centrul este deschis sau închis, cerinþã ce va genera spaþii detranziþie interior-exterior, acoperite dar deschise. Clãdirea trebuie conceputã caun loc al întâlnirilor pentru grupuri mici ºi medii, cerinþã ce va genera spaþiiprimitoare de aºteptare.

Clãdirea trebuie sã prezinte un puternic scop educativ - sã fie pude în evidenþãelementele principiilor de durabilitate aplicate clãdirilor.Toate aplicaþiile dedurabiltate ºi potenþialul de resurse utilizat vor rãspunde condiþiilor specifice deteren, climã ºi economice ale locului.

Materialele ºi tehnicile de construcþie utilizate trebuie sã reflecte specificul locu-lui - forma clãdirii nu trebuie sã fie mimeticã, dar poate pune în evidenþã empa-tia manifestatã faþã de clãdirile trradiþionale locale. Aceastãcerinþã de temãpoate genera un spaþiu expoziþional care sã prezinte clãdirea ºi aplicaþiile dedurabilitate.

O atenþie specialã va fi acordata accesibilitãþii clãdirii ( persoane cu dizabilitãþi)ºi siguranþei în exploatare ( copii, persoane în vârstã ).Pentru buna funcþionare a clãdirii se vor asigura zone de parcare ºiaprovizionare diferenþiate pentru public ºi personalul centrului.

Criterii de apreciereÎncadrarea în sit - relaþia de integrare a obiectului de arhitecturã propus în con-textul oferit de cadrul natural;Înþelegerea funcþiunilor programului arhitectural.Modul de utilzare a materialelor de construcþie ºi finisaj;acurateþea ºi expresivitatea prezentãrii grafice.

Bibliografie recomandatareviste Architectural Review, Architectural DetailInternet: Wikipedia / visitor centre / centre de vizitareBibliografia poate fi completata de fiecare student, trecuta in fisele de docu-mentare, ca parte integranta a proiectului.

Întocmit:prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuclect. drd. arh. Marian Iliescuasist drd. arh. Dragos Negulescu

Atelier prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman grupa 33A

Tema: DOTARE CULTURALÃ DE CARTIER

AmplasamentPe terenul pe care s-a realizat Ansamblul de locuinte colective New Town,cartierul Titan Balta Alba - str. Eufrosina Popescu in suprafata de 1000 mp, sepropune amplasarea unei dotari culturale de cartier.Aceasta investitie isi propune sa se constituie intr-un centru de polarizare comu-nitar care sa rezolve o puternica disfunctie a cartierelor dormitor, cea deiradiere social culturala.

Conformare functionala1. Hol acces

- garderoba 5mp- grupuri sanitare pe sexe 10mp- spatiu primire - asteptare 35mp- 2 birouri pentru administratie 20mp

70mp.2. Spatii multimedia

- sala multimedia pentru 20 persoane 40mp- internet (cafe) pt 10 persoane 20mp- biblioteca - 2 sali lectura a 10 pers. 50mp- Sali imprumut 30mp- stand vanzare 20mp- sala periodice 50mp- sala carte pentru copii (acces la raft) 50mp- sala joc pentru copii 60mp

300mp3. Cofetarie, patiserie pentru aproximativ 30 de persoane, cu anexe specifice:

- sala consumatie - 20 persoane 60mp- bucatarie minimala + anexe 30mp- terasa acoperita 20mp- terasa descoperita 20mp

130mpAria construita desfasurata: 500mpRegim maxim de inaltime: S + P + 1 / 2 E



Obiective didactice:- conformare multifunctionala- relationarea cu situl- configurare ergonomica- esentializarea conceptului.

Intocmit,Prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman

Bibliografie:II 4406 - Semnificatie si comportament in cadru construitII 2123 - Simonds: Arhitectura peisajuluiI 19 T - Geographie de l'amenagementII 5632 - Landscape and visual impactI 9722 - Relating architecture to landscape



Atelier prof. dr. arh. Victor Ivaneº grupa 34A

Tema: CENTRU DE INFORMARE PRIVIND CUCERIREA SPATIULUI COSMIC

AmplasamentTerenul propus se afla in Bucuresti, in cartierul Cotroceni, in proximitateaAcademiei Militare, la intersectia strazii Gh. Marinescu cu strada dr. D- truBagdasar, in Piata Eroilor. Ansamblul cuprinde centrul propriu zis precum si unmini hotel - pensiune. Desi constituie teme de atelier distincte, ele trebuie saformeze un cuplu arhitectural integrat volumetric si functional, folosind impreunaaccesul carosabil, parcajul/ garajul, sistemul tehnic de instalatii, infrastructura, etc.

Date de temãCentrul de informare este destinat specialistilor in domeniu, invitatilor ladiferite manifestari cat si vizitatorilor si turistilor interesati.Terenul are o declivitate de cca. 5% pe doua directii: de la vest la est si dela sud la nord. Pentru amplasarea cladirilor se va folosi partea de jos aterenului.

Studiul va avea 3 faze: in prima se va studia situl si se va face o propunerevolumetrica pentru amandoua functiunile, in cea de a doua se va studia cen-trul de informare si in a treia zona de cazare.

Centrul de Informare va avea o suprafata construita desfasurata de 400-500 mp., un regim de inaltime: subsol, parter si un etaj si va cuprinde :- spatii de acces, receptie si garderoba.- o sala de reuniuni, conferinte, proiectii si intalniri pentru 80 de

locuri, cca.100 mp.- alte 3 sali pentru activitati de grup, a cate 30 mp. fiecare.- spatii expo in legatura cu holul de receptie sau ca foyer al salii mari.- biblioteca media, cca. 30 mp.- cafenea/ bar/ bufet pentru 30 persoane.- functiuni anexa : grupuri sanitare, spatii depozitare mobilier, cen-

trala termica, etc.- parcaj / garaj subteran pentru cca 30 auto care sa deserveasca si

zona de cazare. Structura de rezistenta va fi adaptata functiunilor.





Obiective suplimentare ale studiului:Studentii vor avea in vedere ca functiunea specifica a edificiului esteprezentarea spatiului cosmic ca rezultat al programelor de cercetare inbeneficiul omenirii, sau in scopuri militare distructive.

Criterii suplimentare de apreciere fata de tema cadru : Abilitatea de a rezolva proiectul intr-un context deosebit prin prezenta unorobiective semnificative precum Academia Militara, Monumentul si PiataEroilor.

Piese desenate suplimentare :- planse A3 de documentare cu sinteza analizei sitului si argumenta-

tia solutiei.- o macheta de studiu scara 1:200 cu o propunere volumetrica pen-

tru ambele functiuni.Intocmit:Prof. dr. arh. Victor IvanesSef de lucrari dr. arh. Iulian GudinaAsist. arh. Catalin Iclozan





Atelier prof. dr. arh. Dana Chirvai grupa 35A

Tema: CENTRU DE TRAINING“Noi eram sensibili la efectele de spaþiu, dar neglijãm dimensiunile lor simbolice” ROBERT VENTURI

Date de temãNecesitatea abordãrii acestei teme apare evidentã în urma prognozei pe ter-men scurt, ce implicã un efort urgent ºi susþinut de recuperare a decalajuluide dotare, informare, instruire în acest domeniu. Exemplele realizate mai ales în spaþiul francofon demonstreazã valoarea lorde mici centre culturale ºi sociale ale comunitãþii. Caracterul public, atrãgã-tor, deschis subliniazã funcþiile sale culturale dar ºi cele educativ-formative,interesînd toate categoriile de vârstã.Centrul va avea o suprafaþã desfãºuratã de aproximativ 500 mp.În ceea ce priveºte funcþiunile ea va cuprinde :- sãli de studiu- bibliotecã de împrumut- stand vînzare carte- salã multimedia ºi proiecþie (20 de locuri)- salã periodice- BAR-BUFET- ANEXE ºi GRUPURI SANITAREPrecizãrile referitoare la SIT ºi la suprafeþele diferitelor funcþiuni vor fi fãcuteîn cadrul orelor de atelier. Tema încearcã familiarizarea studenþilor cu acestprogram funcþional caracterizat prin accesibilitate, flexibilitate, capabil sãasigure contactul imediat ºi direct cu informaþia.

Piese desenate suplimentare - 2-3 perspective interioare-exterioare [optional]

Bibliografie CASSABELLA, LÀRCHITECTURE DÀUJOURD`HUI 172/1974; 207/1980;298/1995 ; 308/1996TECHNIQUE + ARCHITECTURE 399/1992 ; 403/1992

Întocmit,Prof. dr. arh. Dana Chirvai





Atelier conf.univ.dr.arh. Vasile Meiþã grupa 36A

Tema: CENTRUL DE INFORMARE ECOLOGICA

AmplasamentTerenul pentru amplasarea obiectivului cultural este situat pe malulGhiolului Murighiol , judetul Tulcea. Ghiolul Murighiol se gaseste pe bratulSf. Gheorghe al Dunarii si face parte din Administratia Rezervatiei BiosfereiDelta Dunarii dispunand de o fauna si flora deosebita . Ecosistemul acesteizone este deosebit el fiind la aceasta data in atentia multor cercetatori indomeniu.

Date de temaCentrul de informare ecologica este compus din spatii administrative, spatiipentru expozitii, o sala de conferinte pentru 30-40 persoane care se poatedeschide si participa la spatiu expozitional , 2-3 spatii pentru lectori , unspatiu pentru informatii turisti, grupuri sanitare pentru turisti si separat pen-tru administratie, minibar cu locuri la bar, terase acoperite si descoperite, deaceasta cladire fiind legate un ponton pentru ambarcatiuni de agrement si unturn de observare.Parcarea trebuie asigurata pentru un autocar si 5 autoturisme.Regimul de inaltime va fi de P+1 +M respectand normativul ce se refera lamaterialele de constructie durabile care se folosesc la constructiile din deltasi se cere acoperire tip sarpanta cu invelitoarea din stuf.

Obiective suplimentare ale studiuluiContextul existent obliga la o relatie speciala cu situl, la un demers de inte-grare a noului intr-un spatiu situat langa un teren de golf si intr-o zona pro-tejata preponderent verde. Expresivitatea obiectivului de arhitectura va tre-bui sa se integreze in aceasta zona incarcata de verdeata.

Criterii suplimentare de apreciereLogica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si uti-lizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.Coerenta compozitiei arhitecturale.Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului.

Intocmit,Conf.Univ.Dr.Arh Vasile Meita





Atelier prof. dr. arh. Niculae Grama grupa 31B

Tema: BIBLIOTECA PENTRU STUDENTI

AmplasamentSe propune realizarea proiectului unei biblioteci pentru studenti pe un teren,vis a vis cu Universitatea "Titu Maiorescu".

Date de temã Studentii din Universitatea "Titu Maiorescu" si nu numai, ar trebuii sa bene-ficieze de un spatiu cu functiunea principala de biblioteca in care studentiisa poata sa se informeze in vederera, sa comunice si sa se si relaxeze, reali-zand in acelasi timp un spatiu de socializare. Imobilul trebuie sa cuprindaurmatoarele:- holul principal spatiu de acces si distributie (posibil foyer al salii) max

100,00 mp- punctul de informare dotat cu doua trei tastaturi si ecranele aferente,

aproximativ 15,00 mp- sala de carte: cu acces la raft si 18 - 20 locuril la masa + un post de cus-

tode, in suprafata de aproximativ 70 mp ; - sala de reviste cu acces la raft si 10 - 12 locuri la masa si post de custode,

in suprafata de aproximativ 50 mp ; - cate un depozit de 25,00 mp pentru fiecare din cele doua sali ;- sala audio - vizual:cu 10 posturi pentru fiecare tip, de aproximativ 70 mp; - sala polivalenta pentru maxim 100 persoane, cu depozit si un mic oficiu

alimentar ;- cafeneaua cca. 70 mp, inclusiv depozitul, oficiu si gr. Sanitsi vest. person-

al aferente;- birourile pentru administratie cca. 50 mp ;- grupuri sanitare pentru public diferentiate fata de cele pentru personal ;- circulatiile verticale scari si lifturi ;- parcajul pentru 20 autoturisme la subsol / demisol, cca. : 20 autoturisme,

30 motociclete, si 50 biciclete .

In exterior terenul cu alei pietonale, spatii plantate se vor prevedea : un par-caj descoperit pentru cca. 5 - 6 autotusime si o curte de servici, pentruaprovizionare si evacuarea gunoiului menajer.





Obiective suplimentare ale studiului:Dobandirea cunostintelor necesare si stimularea crativitatii in :- abordarea temei prin formarea unui concept ce presupune,

incadrarea propunerii in teren si relationarea cu acesta ;- propunerea volumetriei si a expresiei arhitecturale ;- rezolvarea functionala a spatiilor ;- adoptarea unei structuri in relatie cu programul de arhitectura.

Piese desenate suplimentare - 2 perspective exterioare caracteristice

Bibliografie : Arquitectos de Madrid nr. 1 / 2008 si nr. 3 / 2008, Arquitectura COAM 349.

Intocmit : prof dr. arh. Niculae Grama

Atelier arh. invitat Mario Kuibuº grupa 32B

Tema: CENTRU INFORMATIONAL: "CASA ARHITECTURII"

AmplasamentAmplasamentul propus se afla pe strada Uranus colt cu Calea 13Septembrie, in apropierea Muzeului National de Arta Contemporana, aflan-du-se deasemeni pe traseul proiectului pietonalului TUB (Transcentral UrbanBucuresti). Situl este dominat de prezenta Casei poporului, a cladirii Academiei (CasaStiintei) si a blocurilor de ani '80 cu care se invecineaza, aflandu-se in ace-lasi timp in imediata apropiere a unei zone industriale de sfarsit de sec. XIX- inceput de sec. XX.Ca si repere importante in zona pot fi mentionate cladirea Academiei , Casapoporului , Vama - Antrepozite, Fosta fabrica de bere "Bragadiru"

Date de temaPe terenul prezentat in planul anexat se propune constructia unui Centruinformational cu expozitii numit: "Casa Arhitecturii" in suprafata desfasuratade cca. 500 mp, cu regim de inaltime D+P+1. Centrul isi propune sa aibaactivitati de informare, miniconferinte, expozitii, etc. despre fenomenul arhi-tecturii in Bucuresti si nu numai.Ca functiuni, putem identifica : - receptie cu punct de informatii , garderoba;- foyer cu toalete si cafenea (aceasta avand posibilitatea vizitarii si in

afara orarului mediatecii);- sala de expozitie ; - sala de conferinte ;- sala(i) de lectura on-line, sali de auditii, sali media ;- sala de printare, imprimare fisiere ;- zona arhivare, servere ;- zona administrativa cu doua birouri mici a cate doua persoane si

unul de o persoana pentru Directorul mediatecii cu toalete proprii ;- mica librarie ;Cladirea trebuie conceputa spre a fi accesibila si oamenilor cu dizabilitati.

Obiective suplimentare ale studiuluiRezolvarea contextului de implant urban in zona.





Aprofundarea unei rutine de abordare a unor teme de proiectare cu identi-ficarea unor concepte dedicate locului.

Criterii suplimentare de apreciere- Integrarea adecvata a obiectului de arhitectura in cadrul sit-ului;- Coerenta conceptului arhitectural de la initierea proiectului pana la finalul

acestuia;- Calitatea spatiilor interioare si exterioare ale cladirii ;- Preocuparea pentru detalii arhitecturale odata cu preocuparea de

rezolvare tehnica a acestora; - Expresivitatea prezentarii proiectului;

Piese desenate suplimentar fata de tema cadru- caiet schite - ilustrare demers conceptual (schite functionale - volumetrice);- plan de incadrare in zona 1/2000 ;- 2-3 perspective interioare si 2-3 exterioare;

BiliografieIn prima sedinta de atelier se va inmana studentilor lista de titluri de carti,reviste si site-uri ce se recomanda a fi consultate.

Intocmit, arh. invitat Mario Kuibuº





Atelier ºef lucrãri dr. arh Cristian Drughean grupa 33B

Tema: CLUB NAUTIC ÎN DELTA DUNARIIcontext - flexibilitate - dezvoltare sustenabilã

ArgumentÎn contextul unor abordãri generale ale procesului de proiectare ca un pro-ces de transformare a contextului natural ºi social la întâlnirea cu programularhitectural, temele de atelier ale anului III propun rezolvãri ancorate în situ-aþii reale, ce sã dezvolte soluþii contemporane la intersecþia contextului ºi aideilor actuale in arhitecturã.Astfel se propune spre studiu o zona inedita în Delta Dunãrii, bogatã atâtdin punct de vedere cultural cat si natural, cu o moºtenire istoricã datând dinvremea antichitãþii, dar ºi cu o pregnantã influenþã reflectatã de cãtretradiþii. Cele douã teme de atelier se vor adresa unui amplasament specificaflat la limita Rezervaþiei Biosfera Delta Dunãrii, în apropierea celui maiavansat sat pe pãmânt continental, Dunavãþul de Jos. Se propune dez-voltarea unui complex realizat dintr-un club nautic ºi o zonã de cazare înregim de pensiune destinatã utilizatorilor clubului nautic, dar nu numai.Obiectivele studiului ce se va desfãºura pe parcursul a douã proiecte dis-tincte este acela de a realiza un ansamblu sustenabil, de mici dimensiuni, cesa reprezinte o soluþie arhitecturalã ºi urbanisticã contemporanã ºi deansamblu asupra complexului ce îºi propune sa fie o iniþiativã de reinventarea tipologiilor de turism ºi culturã implementate în Delta Dunãrii.

AmplasamentTerenul propus se afla la capãtul zonei de pãmânt în zona sudicã a DelteiDunãrii, în imediata apropiere a comunei Murighiol, în satul Dunavãþul deJos, într-o zonã cu potenþial turistic ce începe sa fie exploatat de investitori,de multe ori nu in cel mai propice mod pentru caracterul existent al zonei.Terenul se afla în imediata vecinãtate a Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii,ce se constituie ca unul dintre putinele parcuri naturale ale României, fiindîn apropierea lacului Murighiol, dar ºi al unei serii de canale navigabile ceoferã accesul cãtre întreaga Deltã a Dunãrii.Parcela , aflata în exteriorul, dar la limita de jurisdicþie a RegulamentuluiCadru de Urbanism pentru Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii, de formã rel-ativ dreptunghiularã face parte dintr-o posibila parcelare a unei zone maimari, având dimensiunile de 50 x 100 m, cu latura de 100 m cãtre zona rez-ervaþiei, conform plan de situaþie anexat. De asemenea se prevede si o fâºie





de pãmânt concesionata pentru amenajãrile exterioare ºi a marinei de 8 mpana în limita rezervaþiei. Terenul este în pantã, având o cãdere de teren de7 metri de la punctul cel mai înalt la cel mai jos al sau.Lacul existent in apropiere va fi legat si extins cãtre fãºia de pãmânt pentrua facilita dezvoltarea activitãþilor nautice cu ambarcaþiuni uºoare de mici simedii dimensiuni (caiac, canoe, windsurf, mici bãrci cu vele, yachturi de micidimensiuni)

Date generale de temaClubul ºi pensiunea vor fi tratate ca un ansamblu. Studenþii vor avea de real-izat o analiza a zonei ºi a tehnicilor contemporane de abordare urbanisticeºi vor realiza o propunere unitarã pentru ambele obiective, ce va urmãriiintegrarea volumetricã ºi de expresie în contextul zonei, dar nu fãrã a tinecont de abordãrile actuale în arhitecturã. Dispunerea volumelor ºi com-punerea acestora va tine cont de particularitãþile specifice climaterice alezonei, dar ºi caracteristicile amplasamentului.

Date de temaProgramul detaliat de arhitecturã va fi propus de cãtre studenþi ºi vacuprinde în mod obligatoriu urmãtoarele spatii :* Spaþiu de recepþie : zona de recepþie ºi informare, precum ºi distribuþie

generalã, prevãzutã cu un desk si o zona cu 2 -3 birouri ale administraþiei* Zona de discuþii ºi aºteptare : 50 mp* 4 Sali de cursuri ºi întâlniri multifuncþionale, de cate 20 de persoane

fiecare cu posibilitatea de a le grupa, rezultând un spaþiu pentru întruniride mai mari dimensiuni, în legãtura cu un spaþiu de foyer, prevãzut cugrupuri sanitare pe sexe pentru spatiile publice.

* Spaþiu de relaxare : un spaþiu prevãzut cu un bar ºi terasã pentru max. 30persoane, precum ºi un mic oficiu de deservire

* Grupuri sanitare ºi vestiare, pe sexe, pentru activitãþile nautice pentru min.20 persoane fiecare.

* Spatii destinare activitãþilor nautice : depozit ambarcaþiuni 120 mp, ate-liere de întreþinere 50 mp

* Spatii anexe : hol de acces, circulaþii verticale ºi orizontale, spatii tehnice(centralã termicã, întreþinere, etc. ...).

* Zona de ponton situata pe terenul concesionat din fata terenului pana înzona Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii, cu spaþiu de andocare a yach-turilor mici, o zona de plaja în legãtura cu un spaþiu de servire. Se permitdragãri excavãri ale terenului în zona concesionata cu condiþia reutilizãriipãmântului excavat în interiorul sitului.

Se va avea în vedere realizarea unui spaþiu flexibil ce sã poatã sã primeascãmai multe activitãþi (conferinþe, team building, etc) , cea principala fiind declub nautic.Se vor amenaja 10 -15 parcãri descoperite pentru autoturisme, si 5 locuride parcare pentru piridocuri. De asemenea se va amenaja o rampa decoborâre a ambarcaþiunilor la apã, precum ºi un spaþiu pentru un rezervorde aprox. 50 mp (la nivel teren sau îngropat) cu combustibil.Spaþiul rãmas liber se va amenaja cu alei, mobilier urban, zone verzi dediverse calitãþi.Studenþii vor propune tipologia spaþiala, regimul de înãlþime, sistemul struc-tural ºi materialele de construcþie ºi finisaj, în funcþie de soluþia adoptatã, cevor trebui sa se înscrie în direcþiile generale definite de Regulamentul deUrbanism pentru Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii.

Obiective didactice* Înþelegerea ºi aplicarea unor procese de proiectare contemporane prin

studierea acestora ºi dezvoltarea unui proiect în spiritul imaginii arhitec-turale ale prezentului.

* Amplasarea judicioasa intr-un context controversat a unui obiect arhitec-tural în strânsa legãtura cu peisajul.

* Dezvoltarea imaginaþiei spaþiale supusã unei reguli de proiectare contem-porane.

Piese desenate, suplimentare fata de tema cadruSe vor preda la atelier dupã douã sãptãmâni de la începerea studiului, înurma deplasãrii în zona Dunavãþ, ºi se vor nota în atelier ºi adãuga lapredarea finalã :* Mapã format A3 de documentare ce va cuprinde in mod obligatoriu : oanalizã personalã a zonei studiate, studiul a trei exemple de soluþii contem-porane de abordare volumetricã ºi / sau urbanistice specifice tematicii.* Plan de situaþie a întregului ansamblu ºi al amenajãrilor respective ºiprezentarea unor scheme comentate ce sã argumenteze soluþia propusã - sc1:500* O machetã a întregului sit cu o propunere volumetricã a clubului si a zoneide cazare, precum ºi a amenajãrilor aferente - sc 1:200

La predarea finalã se adaugã :* Plan de încadrare în zonã cu indicarea legãturilor existente, sc 1:500* Plan de situaþie, cu amenajãrile întregului lot, precum ºi a zonei de mar-

inã, sc 1:200

* Minim douã perspective exterioare reprezentative* Argumentaþie scrisã, text, format A4

BibliografieAlistair Fuad-Luke, Cãlãtorii Eco - Vellant, Bucureºti, 2009Albert Ferré et al. (ed.), Verb Matters - ACTAR, Barcelona, 2004Irene Hwang et al. (ed.), Verb Natures - ACTAR, BarcelonaZaha Hadid, Mind ZonePhilip Jodidio, Architecture Now - Taschen, Architecture Now 2 - Taschen,Architecture Now 3 - Taschen, Architecture Now 4 - Taschen, ArchitectureNow 5 - Taschen, Architecture Now 6 - TaschenErnst Neufert, Manualul arhitectuluiCristian Schittich (ed.), Building simply - in DETAIL, Birkhäuser, Edition Detail2005Tomoko Sakamoto et al. (ed.), From Control to Design - ACTAR, BarcelonaA + U, 2006:03, 2006:06, 2006:11, 2007:11, 2008:02, 2008:08, 2008:11,2009:04Detail, 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 6/2003, 1+2/2004,6/2005, 7+8/2006, 4/2007, 6/2007, 4/2008, 6/2008, 11/2008, 4/2009El Croquis, N. 105, N. 109/110, N. 118, N. 119, N. 121, N. 122, N. 123,N. 124, N. 129/130, N. 136/137, N. 139, N. 141, N. 142, N. 144Japan Architect, 45, 46, 48L’Arca, 31/1999L’architecture d’aujourd’hui, 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec.2002), 351 (martie 2004)MARK, Oct./Nov./2008Techniques et architecture, 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie 2003),465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483(apr. 2006)The Architectural Review, 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006

Intocmit, Sef lucrãri drd. Arh. Remus HârºanPrep. Drd. Arh. Ionuþ Anton





Atelier prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc grupa 34B

Tema: FUNDATIA CULTURALA GELLU NAUM

AmplasamentSitul propus se aflã în localitatea Comana, jud. Giurgiu, în imediata vecinã-tate a locuinþei scriitorului Gellu Naum. Perimetrul exact al terenului ºi regle-mentãrile urbanistice vor fi cunoscute in urma unei deplas?ri de docu-mentare.

Date de temãPoetul si prozatorul român Gellu Naum este considerat cel mai importantreprezentant român al curentului suprarealist ºi unul dintre ultimii marireprezentanþi pe plan european. În prezent aparþinând Fundaþiei GelluNaum, locuinþa scriitorului, fãrã a avea nimic muzeografic, este universulplin de farmec in care scriitorul si soþia sa iºi petreceau verile intr-o oazã deverdeaþã în apropierea Parcului Natural Comana. In acest context se propune studiul unui ansamblu format în principal dindouã funcþiuni majore:- sediul fundaþiei culturale Gellu Naum; - spaþii de cazare si creatie pentru scriitori Pentru ca proiectele sã fie cât mai adecvate sitului propus (caracterul natu-ral ºi cultural local), considerãm oportunã studierea celor douã teme înansamblu, datele referitoare la elementele concrete ale amplasamnetului -locuinþa existentã, relief, plantaþii, urmând a fi obþinute la faþa locului într-odeplasare de studii înainte de începerea proiectului.Sediul fundaþiei poate adãposti: spaþiu de acces, spaþii destinate atelierelorde creaþie literarã, salã discuþii, conferinþe, întâlniri, sãli destinate workshop-urilor, mic spaþiu expoziþional. Studenþii pot alege dintre aceste funcþiuni saucompleta cu altele noi in funcþie de scenariul propus. Distribuþia spaþiilor insecþiune va þine seama de relieful existent, regimul de înãlþime fiind în prin-cipal, Ds+P fãrã a exclude supante in spaþiile importante precum ºi un even-tual etaj parþial. Sistemul constructiv ºi materialele propuse sunt la alegere.

Obiective suplimentare ale studiului- cunoaºterea ºi asimilarea de cãtre studenþii arhitecþi a valorilor culturale

româneºti;- armonizarea arhitecturii propuse ºi a tehnicilor ºi materialelor de con-



strucþie cu contextul cultural propus; - realizarea unui ansamblu funcþional adaptat reliefului ºi condiþiilor natu-

rale locale.

Criterii suplimentare de apreciereSe vor aprecia soluþiile care vor da un rãspuns creativ obiectivelor enunþatemai sus.

Piese desenate, suplimentare fata de tema cadruSe cer urmãtoarele piese care vor constitui scopul unei predãri intermediare(dupa 2 sãptãmâni de la începerea studiului) ºi se vor adãuga la predareafinalã :- releveu al locuinþei existente - sc. 1:100- planºa A3 de documentare, cu sinteza analizei sitului ºi a locuinþei exis-

tente ºi argumentaþia soluþiei propuse pentru ambele funcþiuni (fundaþie sispaþii cazare);

- o machetã a întregului sit cu o propunere volumetricã a ambelor funcþiuniºi a amenajãrilor aferente în relaþie cu locuinþa existentã- sc. 1:200

Toate piesele care vor constitui predarea finalã vor prezenta propunerea inrelaþie cu locuinþa existentã.

BibliografieTexte de Gellu Naum (poeme si proza) - Sora fântâna, Zenobia, Humanitas, 2003alte texte ale scriitorului (www.gellunaum.ro)Monografie Sancho & Madridejos, El croquis John PawsonMonografie Alvaro SizaEl Croquis Steven Holl

Intocmit:sef de lucrari drd. arh. Melania Dulãmeaasist. dr. arh. Mihai Duþescuasist. drd. arh. Adrian Moleavin







Atelier conf. dr. arh. Marian Moiceanu grupa 35B

Tema: CLUB PENTRU PESCARI SPORTIVI

1. ArgumentSpatiul unui astfel de Club, fie el si pentru pescarii sportivi, este destinat inprimul rand intalnirii si comunicarii intre practicantii sportului, dar nu numai.Clubul practicantilor sau simpatizantilor pescuitului sportiv are ca principalscop, dezvoltarea si promovarea acest sport in niste conditii de standard ridicat.Aici se pot intalni si interactiona, cu ocazia concursurilor nationale si interna-tionale de pescuit , pescari profesionisti cu experienta, dar si cei care, ocazion-al, practica acest sport doar din placere si pentru relaxare.

Terenul aferent acestui proiect are o suprafata relativ mare. De aceea studiulva presupune conceperea unui unui mini - complex care sa contina in principalun Club pentru pescarii sportivi si un mini - hotel destinat acestora, sau altorcategorii de oameni, pescari amatori, turisti, etc. In prima faza, in cadru primu-lui proiect din anul trei studentii vor detalia Clubul, urmand ca in cadrul proiec-tului doi sa realizeze proiectul mini-hotelului.Ca urmare, studentii trebuie sa tina seama inca de la inceput de existenta aces-tor doua dotari majore. Ei trebuie sa realizeze o compozitie armonioasa intrecele doua dotari, dar si intre acestea si cotextul natural, astfel incat in final sase obtina un ansamblu arhitectural perfect integrat in context, functional siinteresant din punct de vedere estetic.

AmplasamentTema aferenta acestui prim proiect popune studentilor rezolvarea unui spatiude CLUB pe un amplasament real din Romania situat la cca. 25 km distanta deBucuresti. In Comuna Tancabesti, pe malul lacului cu acelasi nume, pe loculunei vechi livezi de pomi fructiferi se afla un teren, in sprafata de cca.110.000mp ( 110 ha ). Pentru acest teren un investitor strain a comandat intocmireaunui Plan Urbanistic Zonal, documentatie urbanistica specifica ce a fost apro-bata de catre autoritati. Master Plan-ul ce ilustreaza aceasta dezvoltare posibi-la ulterioara se poate vedea in anexa 1 ce insoteste aceasta prezentare detema.Din acest lot s-a ales pentru dezvoltarea acestui proiect o portiune de teren decca 11.000 mp ( 1,1 ha ). Terenul care nu este plat, el avand o usora panta(terenul prezentat in anexa 3 avand numarul 11, are curbele de nivel din 50 in50 cm inaltime ) catre lac, beneficiaza de o deschidere favorabila catre acestaoglinda de apa. Terenului ales pentru acest exercitiu i s-a conferit prin P.U.Z.denumirea CM3 ( vezi anexa 2 ), reprezentand o unitate teritoriala de referin-ta avand urmatoarele capabilitati:





- Functiune = CLUB, RESTAURANT, SERVICII- Regim de inaltime = max. P+2E- P.O.T. = 20%- C.U.T. = 1

Date de temãClubul propus va avea urmatoarele caracteristici :- Regim de inaltime recomandat = P + 1 etaje - Suprafata construita desfasurata = 400- 500 mp- Parcari auto la suprafata terenului conform normelor în vigoare

Clubul Pescarilor Sportivi va fi un loc destinat adunarii periodice a membrilordiverselor asociatii ale pescarilor sportivi din tara sau strainatate, a celor care îiviziteaza, sau a celor ce vor participa la competitiile internationale de pescuitpe lacurile Snagovului. Clubul poate fi dezvoltat in sistem pavilionar saumonobloc, intr-o solutie compozitionala care sa foloseasca inteligent declivi-tatea terenului. Acesta va trebui sa contina urmatoarele functiuni:- Un hol de receptie si informatii în leg?tur? cu un birou de administratie: 30 -

50 mp- Mic grup sanitar organizat pe sexe- Sala multifunc?ionala pentru max. 80 persoane: 100 - 120 mp- Salon de expunere avand legatura directa cu holul de receptie: 100 mp- Spatiu de depozitare pentru elemente de mobilier, echipamente si exponate- Trei sali pentru activitati de grup: pregatire specific? a activitatilor sportive,

instruirea participantilor la competitii, pregatire a materialelor informative simultimedia, etc. (aprox. 30 mp fiecare)

- Cafe - bar pentru aprox. 40 locuri, în leg?tur? cu holul de recep?ie si cu oterasa sau terasele exterioare, in relatie facila cu o mica bucatarie si un oficiu

- Spatii de depozitare marfa, etc- Spatii de parcare exterioara in conform cu numarul vizitatorilor si personalu-

lui- Mica curte de serviciu si aprovizionare

Este permisa studentilor folosirea si a altor spatii menite sa adaposteasca func-tiuni specifice clubului.

Structura de rezistenta: va fi realizata din beton armat, metal ( sau alt materialla alegere ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexibilitatideosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. Astfel o atentiedeosebita trebuie acorda rezolvarii acoperisului ( terasa sau sarpanta ) in ved-erea obtinerii unei imagini interioare si exterioare interesante.Volumetria si plastica de fatada vor reprezenta o rezultanta directa a tipului destructura ales. Astfel se cere obtinerea unei constructii care, tinand cont de cer-intele temei si a reglementarilor urbanistice sa propuna o imagine volumetrica

simpla si clara in unitate cu materialele si tehnologia folosita. Se vor prezentaprin desen si randare tipurile de materiale folosite. Plansele desenate vor con-tine comentarii pentru justificarea solutiei.

Obiective suplimentare ale studiuluiTema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate de :- Incadrarea in sit real - relatia de integrare a obiectului de arhitectura propusin contextul existent tinand cont si de regulamentarile urbanisice ale amplasa-mentului.- Dezvolatarea capacitatii de a dezvolta un concept arhitectural perntru unansamblu de arhitectura- Stimularea creativitatii in conceperea si particularizarea unui obiect de arhi-tectura, controlul volumetriei si plastica anvelopantei.- Intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul destructura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhitectura.- Cunoasterea modalitatilor prin care arhitectura poate deveni un vector decomunicare in spatiul cultural social.

Criterii suplimentare de apreciereIn aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii :- Inscrierea adecvata a solutiei în contextul dat- Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si uti-lizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.- Coerenta compozitiei arhitecturale- Modul de utilizare a materialelor si texturilor in proiect- Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand pemodul de prezentare grafica a solutiei propuse.

Bibliografie:* Christopher Alexander - De la synthese de la forme - Dunod, Paris, 1971* Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722* Geoffrey Broadbent - Semnificaþie ºi comportament în cadrul construit - cota

II 4406* Eva Dallo - Shop Design - Daab, Köln, 2005 - cota II 5988* Albert Ferré et al. (ed.) - Verb Matters - Actar, Barcelona, 2004* Constantin Goagea, ªtefan Ghenciulescu et al. (ed.) - Remix. Fragments of a

Country - Bucureºti, 2007 (ediþia a doua)* Zaha Hadid - Mind Zone* Cosma Iurov - Arhitectura clãdirilor multifuncþionale - Editura Tehnicã,

Bucureºti, 1982* Philip Jodidio - Architecture Now - Taschen* Philip Jodidio - Building a New Millennium - Taschen* Pierre Merlin - Géographie de l’aménagement - cota I 19 T* P. A. Michelis - Estetica arhitecturii - Editura Meridiane, Bucureºti, 1982

* Ernst Neufert - Manualul arhitectului* Daniela Rãdulescu - Arhitectura centrelor culturale moderne - Editura

Tehnicã, Bucureºti, 1996* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publications,

New York, 2001 - cota III 3838* J. O. Simonds - Arhitectura peisajului - cota II 2123* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005* Anthony Wilson - Design for leisure entertainment - 1980* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Architecture

and Landscape* Bruno Zevi - Codul anticlasic - Editura Paideia, Bucureºti, 2000* A + U - ian. 2000* Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,

6/2007, 4/2008* El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128* Japan Architect - 45, 46, 48* L’Arca - 31/1999* L’architecture d’aujourd’hui - 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec.

2002), 351 (martie 2004)* Techniques et architecture - 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie 2003),

465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483(apr. 2006)

* The Architectural Review - 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006

Nota :Proiectele vor primi note distincte în comisiile de atelier, conform regulamentu-lui de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectura pe foitasau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4.Ele vor fi reunite într-o mapa, pe care fiecare student o va avea asupra sa lafiecare corecturã. Nu se fac corecturi pe laptop sau fara prezentarea mapei destudiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar si un cartusde identificare, conform modelului dat de catedrã. Nerespectarea acestorprevederi conduce automat la depunctarea proiectelor.

Intocmit,conf. dr.arh. Marian MOICEANU





Atelier conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu grupa 36B

Tema: CENTRU PENTRU ITINERARII CULTURALE

AmplasamentTerenul propus spre studiu se aflã pe strada Sfinþii Apostoli, în zona CP1 aoraºului (conform PUG-lui Municipiului Bucureºti) - subzona centralã în carese menþine configuraþia þesutului urban tradiþional conþinând o parte dinzona protejatã.POT-ul ºi CUT-ul maxim admisibile pentru aceastã zonã sunt 70%, respectiv1,9. Se pot admite abateri de la aceste valori în funcþie de fiecare soluþie înparte, dar numai în cadrul reglementãrilor PUG-ului existent.Pe acest teren urmeazã sã se amplaseze un ansamblu alcãtuit dintr-un cen-tru pentru itinerarii culturale destinate tineretului ºi dintr-o dotare hotelierãîn regim hostel pentru cazarea tinerilor.

Date de temãÎn aceastã etapã a studiului trebuie sã imaginaþi ºi sã proiectaþi un centrupentru itinerarii culturale destinate tineretului.Pe amplasamentul propus veþi alege locul cel mai adecvat pentru a aºezaaceastã construcþie, în relaþie cu orientarea terenului, cu posibilele accese,cu circulaþiile carosabile ºi pietonale, cu vegetaþia existentã, cu reperelevizuale perimetrale dar ºi cu poziþia în care veþi amplasa a doua dotare aansamblului.Având în atenþie racordarea corectã la clãdirile existente, vã invitãm sãimaginaþi ºi sã proiectaþi un obiect de arhitecturã care va cuprinde urmã-toarele spaþii:- zonã de primire ºi aºteptare, cca. 50mp.- spaþiu multifuncþional pentru expoziþii, 150~200mp.- 2 sãli pentru conferinþe, cca. 50mp. fiecare- cafenea cu mic oficiu, 40mp.- zonã administrativã, cuprinzând 2 birouri, grupuri sanitare, vestiar mini-

mal, spaþiu de depozitare, centralã termicã ºi hidroforcca. 70mp.

Se vor asigura 10 locuri de parcare la sol, în incintã.Clãdirea va avea un regim maxim de înãlþime (D)+P+2E ºi o soluþie struc-turalã logicã, adecvatã programului propus.Suprafaþa construitã desfãºuratã nu va depãºi 500mp.





Obiective suplimentare ale studiului- integrarea funcþiunilor propuse ºi a volumelor preconizate în strânsã legã-

turã cu contextul general,- stimularea creativitãþii arhitecturale din punct de vedere formal ºi spaþial,- clarificarea ºi conturarea mijloacelor de limbaj ºi expresie în concordanþã

cu programul de arhitecturã propus.

Criterii suplimentare de apreciere- calitatea expresiei spaþial-volumetrice de ansamblu,- coerenþa interdependenþei între amenajãri/volume, sit ºi contextul general,- logica rezolvãrii structurale,- calitatea redactãrii finale a proiectului.

Piese suplimentare faþã de tema cadru- 2 perspective interioare/exterioare- macheta terenului, conþinând ºi o propunere volumetricã a dotãrii desti-

natã cazãrii ºi a amenajãrilor aferente acesteia sc. 1/200

Bibliografie:Arhitectura peisajului - John Simonds OrmsbeeExistence, Space & Architecture - C.Norberg SchultzSemnificatie si comportament în cadrul construit - Geoffrey BroadbentMind Zone - Zaha HadidArhitectura centrelor culturale moderne - Daniela RadulescuTadao Ando - Complete Works, TaschenColectia Architecture Now! , TaschenNeufert Architect's Data - orice editie

Întocmit,Conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu Sef lucrari drd. arh. Robert Negru





Tema cadru: Proiectul nr. 2 TURISMNumar de credite: 5 | Durata: 7 saptamâni

Amplasament :Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecãrei teme de atelier în parte.

Date de temã :Fiecare atelier va propune conþinutul în detaliu al temei, dar se vor respec-ta urmãtoarele prevederi :* Complexul turistic va fi conceput pentru 20-40 de locuri de cazare.* Se vor admite, acolo unde se justificã prin temã, camere cu un singur pat.* Obligatoriu se vor prevedea grupuri sanitare cu duº.* Sala de mese va fi dimensionatã corespunzator, pentru a asigura necesarul

de locuri aferent numarului de locuri de cazare si un numarul de locuridestinat vizitatorilor din afara ansamblului, ºi va fi deservitã de un spaþiupentru prepararea micului dejun.

* Spaþiul aferent administrãrii complexului se va rezolva, în funcþie de speci-ficul fiecãrui amplasament, ca nucleu separat sau inclus în volumul gener-al al construcþiei.

* Vor fi prevãzute 10-12 locuri de parcare.

Obiectivele generale ale studiului :* cunoaºterea cerinþelor ºi necesitãþilor programului de cazare turisticã ;* înþelegerea necesitãþii fundamentãrii proiectului pe un concept clar definit,

în acord cu datele fundamentale ale contextului ºi programului ;* dobândirea unei experienþe suplimentare pentru exploatarea creativã a

potenþialului cultural-expresiv al sitului.

Criterii de apreciere :* exprimarea clarã a unei atitudini arhitecturale faþã de contextul natural ºi

cultural al sitului ;* rezolvarea creativã a programului dat - partiu funcþional ºi spaþialitate

interioarã ;



p r o i e c t d e a t e l i e r

* dimensionarea ºi utilizarea corectã a sistemului constructiv ;* calitatea ambianþei spaþiale a unitãþilor de cazare ºi a spaþiilor comune ;* acurateþea ºi expresivitatea prezentãrii grafice.

Redactare :Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 3 formate 50×70 cm, într-otehnicã la alegere (inclusiv calculator) ºi va cuprinde urmãtoarele piese :* Plan de situaþie sc. 1:500* Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc. 1:100* 2 secþiuni caracteristice sc. 1:100* Toate faþadele sc. 1:100* Macheta obiectului sc. 1:100

NotaSe vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul dig-ital al proiectelor cu note mari ºi o descriere în românã ºi englezã a soluþiei(maxim 100 de cuvinte).În funcþie de particularitãþile temelor de atelier se pot solicita ºi alte piesedesenate.



Atelier prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu grupa 31A

Tema: SUSTENABILITATE - FLEXIBILITATE ªI DENSIFICARE -cazare / locuire temporarã in spaþii flexibile

In multiple domenii, sustenabilitatea este astazi unul dintre cele mai impor-tante aspecte luate in considerare de programele de cercetare, fiind, de fapt,un principiu valabil in aproape orice tip de proces care implica dezvoltare.Proiectarea este un astfel de domeniu.

In proiectare, sustenabilitate a incetat de mult sa mai insemne doar asa-numita "casa pasiva" (a carei eficienta pe termen lung ajunge chiar sa fiepusa sub semnul intrebarii de autori precum Brian Cody, in textul sau"Gesellschaft & Okologie. Generationen Wohnen", Europan Austria siARTIMAGE, 2007). Peisajul construit trebuie la randul sau sa se poata inte-gra in ritmul accelerat de schimbare al unei societati contemporane aflateintr-o continua reformulare. De aceea, dezvoltarea durabila si sustenabili-tatea in proiectare inseamna astazi in primul rand o gestionare rationala aresurselor, prin folosirea la maxim a structurilor construite (fie deja existente,fie nou proiectate), cu un impact minim asupra mediului natural. Pe langaprincipiile energiei pasive, sustenabilitate inseamna flexibilitate, adaptabili-tate, eficienta, densitate.

In acest context european, Bucurestiul este insa, din pacate, un oras inca lip-sit de o politica valabila pentru o dezvoltare cu adevarat durabila. Este unoras in care se construieste mult, insa fara o logica pertinenta a gestionariipeisajului construit.

Intentie:o studiul si dezvoltarea unor orizonturi de utilizare a unui obiect con-

struit, care sa poata raspunde intr-un mod elastic unor posibileviitoare situatii / influente

o insertia unui astfel de studiu intr-un context urban si social concretsi actual - centrul Bucurestiului

Scenariu:o cazare flexibila, capabila de o perpetua adaptare la diverse utilizari





Program:o mic camin studentesc, ce va putea fi folosit ca hostel pentru tineret

pe perioada verii; va putea fi, de asemenea, transformat in viitorintr-un imobil de locuinte pentru tineri. Va contine la parter un micmagazin universal non-stop si un spatiu pentru birou administratie/ receptie

o co-housing - se va studia si posibilitatea utilizarii in comun a unorspatii

BibliografieO bibliografie a temei in discutie va fi pusa la dispozitia studentilor lainceputul proiectului.

Întocmit: prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu, lect. arh. Andrei Serbescu, asist. arh. Stefan Simion, P.O. arh. Radu Antonescu





Atelier prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc grupa 32A

Tema: Pensiune turisticã

AmplasamentTerenul propus spre studiu este cel perzentat la Tema nr. 1.

Date de temãClãdirea trebuie sã beneficieze de urmãtoarele funcþiuni majore:Spaþii de cazare de 8 - 10 camere ºi o camerã pentru îngrijitor;Alimentaþie publicã pentru 30 de locuri la mese;Parcaj amenajat pentru 10 locuri de parcare;Spaþii auxiliare - bucãtãrie, depozitãri, grupuri sanitare, centralã termicã ºialte spaþii tehnice.

Obiectivele suplimentare ale studiuluiÎnþelegerea funcþiunilor programului de arhitecturã cu componente repeti-tive ºi adaptarea la cerinþele contemporane ale turismului;Stimularea cretivitãþii în conceperea ºi particularizarea spaþiilor conexefuncþiunii de cazare, controlul volumetriei ºi plastica anvelopantei.

Criterii suplimentare de apreciereCoerenþa compoziþiei arhitecturale;Modul de utilzare a materialelor de construcþie ºi finisaj;

BibliografieHOTELBAU - Otto Mayr, cota II1707HOTEL, MOTEL - Giampiero Aloi, cota II 2933PRICIPLES OF HOTEL DESIGN - cota III 1833RevisteLàrchitecture dàujourd`hui nr. 360, pag. 66Japan Architect nr. 57, pag. 84Architectural Record nr. 11/2005, pag. 160Architectural Record nr. 12/2005, pag. 84, 86Technique et Architecture nr. 475, pag. 76

Intocmitprof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuclect. drd. arh. Marian Iliescuasist drd. arh. Dragos Negulescu





Atelier prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman grupa 33A

Tema: PENSIUNE TURISTICA LA POIANA TAPULUI

1. GeneralitatiPensiunile fac parte din programul hotelier aferent activitatii deturism.Programul hotelier este unul din programele de arhitectura complexe,situându-se in contemporaneitate la interferenta mai multor tipuri de activitati.Pensiunile reprezinta in primul rând ilustrarea unei functiuni de habitat tem-porar. "Calatorii" pot fi clienti de 1 - 2 zile si atunci pensiunea este prepon-derent de tranzit . De asemenea, clientii pot fi turisti care doresc un sejurprelungit determinat de vecinatatea unui sit istoric ( turism cultural ), de veci-natatea unei zone de distractie ( turism distractiv ), de vecinatatea unei zonepeisagere montane, marine ( turism de agrement ), de practicarea unorsporturi ( turism sportiv ) sau de apropierea unei zone curative ( turism bal-near ). Zona de amplasare impune pensiunii anumite determinari legate deintegrarea in sit. Pensiunile se clasifica, conform unor norme nationale, pe"margarete", functie de calitatea si diversitatea spatiilor si serviciilor oferite.

2. AmplasamentPensiunea va fi amplasata pe Valea Prahovei in localitatea Poiana Tapului,jud. Prahova. Orientarea spre Caraiman contrabalanseaza dificultatea acce-sului, denivelarea accentuata.

3. Date de tema

Componente functionale3.1. CAZAREA311. Capacitate - 20 de locuri- 4 apartamente de 2 camere = 8 persoane- 5 camere de 2 paturi = 10 persoane- 2 camere de 1 pat. = 2 persoane

312. Modulul de cazare pentru camere 2 paturi, cuprinde: camera depensiune, vestibulul de acces si grupul sanitar cu o arie totala de 30 mpUnitate cazare - 2 paturia. camera de hotel - ( 2 paturi ) 20,5 - 22,5 mpb. vestibulul - acces cu depozitare 3,0 - 3,5 mpc. grup sanitar cu cada, wc si chiuveta 3,5 - 4 mp

27,00 - 30,0 mpd. Mobilare



Camera va avea 2 paturi ( 0,90 x 2,00 m ) cu noptiere, un scrin pentrulenjerie si toaleta cu oglinda si sertare, cu un frigider mic incorporat, unsuport de televizor si o masa de conversatii cu 2 fotolii. Trebuie analizata sioportunitatea amplasarii unui pat pliant pentru 1 copil. Vestibulul va contine1 dulap pentru haine, un cuier si un rastel pentru bagaje.

313. APARTAMENT 2 camere a. Camera de zi - cu loc de conversatie, canapea extensibila20,5 - 22,5mp.b. Chicineta 3,5 - 4,0mp.c. Dormitor matrimonial 12,5 - 15,0mp.d. Vestibul 3,0 - 3,5mp.e. Grup sanitar 3,5 - 4,0mp.

43,0 - 49,0mp314. CIRCULATIILE ORIZONTALE vor avea o latime minima de 1,2 m cueventuale largiri in dreptul usilor de acces in camere, care sa conduca lamaximum 2,1 m latime.

315. CIRCULATIILE VERTICALE Pensiunea are maxim 2 noduri de circulatie verticalaNodul principal de circulatie este folosit de catre clientii pensiunii si estecompus din:- 1 scara de acces si evacuare de 1,2 m latime, închisa. Usile au sensul dedeschidere in sensul de evacuare al persoanelorNodul secundar de circulatie este folosit de personalul pensiunii si acciden-tal de clienti in caz de forta majora si este compus din:- 1 scara de serviciu de 1,1 m latime (2 fluxuri de evacuare)

316. UNITATEA DE SERVICII contine spatiile specializate pentruintretinerea unitatilor de cazare si este compusa din:a. camera îngrijitoarei - 10,00 mpb. grup sanitar minimal cu dus, WC, si chiuveta - 3,0 - 3,5 mpc. depozit de rufe curate - 2,0 mpd. depozit de rufe murdare - 2,0 mpe. depozit gunoi ( pubela ) - 2,0 mpf. depozit materiale curatenie - 1,5 - 2,0 mpg. degajament comun - 3,0 mp

25,0 - 30,0 mp3.2 SPATII AFERENTE ACCESULUI32.1 Accesul si distributia fluxurilor se face in zona parterului prin spe-cializarea unor spatii321.1 Windfang - vestibul cu acces pentru persoane normale si cu handi-

cap - 5 mp321.2 Hol receptie, asteptare, distributie cazare va contine:

A. PrimireA1. Receptia pensiunii unde se realizeaza contactul administratiei cupublicul pentru informare, primire, servicii, prevazuta cu o tejghea cu 2 bla-turi pentru clienti si functionar, cu tabloul de chei si cutiile de corespondenta. A2. 1 birou de administratie 10 mpA3. Camera bagaje 5 mp

15 mpB. Asteptare - distributieB1.Hol asteptare, lectura, mobilat cu fotolii canapele si masute 40 mpB2. 2 cabine telefonice 5 mpB3. Grup sanitar pe sexe 10 mp

55 mpC. Nodul principal de accesC1. 1 scara de 1,2latime 25,0 mp

Total 321 ~100,0 mp

3.3 ALIMENTATIA PUBLICA331. minirestaurant, salon de mic dejuna. Sala de consumatie - 20 de locuri cu acces din holul pensiunii si din

exterior, cu oficiul legat de bucatarie. Mobilarea va fi diversificata,alveolata, flotanta. 40 mp

b. Grup sanitar pe sexe (comun cu accesul) c. Restaurantul poate avea terase acoperite sau descoperite 30 mp

70 mp332. Barul - 5 locuri ( 2,5 mp persoana ), situat de preferinta intre hol si

restaurant cu oficiu minimal si depozit de bauturi - in legatura cuspatiile de serviciu ale bucatariei - 15 mp

333. Bucataria ( 2 mp / pers ) va fi organizata pe 3 zone: ~ 60mp

333.1 Servire hrana - oficiu - minimum 2,6 m latime in care circulatia seface respectând fluxul de dreapta (debarasare încarcare). In oficiuse intra pe usi duble batante unidirectionale pe sensul de mers.Oficiul este bordat de tejgheaua spatiilor de debarasare - spalare abucatariei calde si reci a barului de bauturi si a zonei de depozitarevesela. 10,0 mp

333.2 Zona debarasare - spalare este spatiul unde exista spalatorul de



vesela, rastel vesela - 5 mpAmbele spatii sunt in contact cu bucataria si cu zona de evacuare, depoz-itare gunoi menajer.

333.3 Zona preparare hrana cuprinde spatii specializate de pregatiresemipreparate si de preparare efectiva.Spatii semi-preparare 3 x 3 mp= 9 mp

333.4 Depozitare curenta de nivel (la acelasi nivel cu bucataria) 15 mpDepozit de zi 5 mpDepozit de inventar 10 mp

30 mp3.4 SPATII TEHNICE

34.1 Tablou electric 5 mp34.2 Centrala termica 10 mp

15 mpMajoritatea acestor spatii trebuie sa aiba acces din exterior pentru introduc-ere si schimbare utilaje.

4. Obiective suplimentare ale studiului- exprimarea capacitatii de percepere, configurare si potentare a spatiului

arhitectural in legatura cu spatiul global - tipologie si morfologie- cunoasterea si însusirea discursului arhitectural in relatie cu determinarile

unui program tehnologic complex (hotelier)- cunoasterea determinarilor antropologice ale spatiilor- instrumentarea structurala si utilitara in relatie cu programul functional- crearea unei unitati de expresie intre forma-functiune-semnificatie- dezvoltarea capacitatilor de esentializare teoretica a spatiilor propuse- calitatea reprezentarii proiectului prin desen, culoare, macheta, etc.

BibliografieII 1166 - Architects Working details (15 vol.)II 1547 - Motels, HotelsII 2862 - Hotel and RestaurantbauI 2851 - Resort HotelsIII 1154 - HotelbautenI 6021 - Shinkeshiku Hotels

Intocmit,Prof. Dr. Arh. Cristina Olga Gociman





Atelier prof. dr. arh. Victor Ivaneº grupa 34A

Tema: PENSIUNE

AmlasamentTerenul propus se afla in Bucuresti, in cartierul Cotroceni, in proximitateaAcademiei Militare, la intersectia strazii Gh. Marinescu cu strada dr. D- truBagdasar, in Piata Eroilor, adica pe acelasi teren cu "Centru de Informare....." cu care trebuie sa formeze un cuplu arhitectural integrat volumetric sifunctional, folosind impreuna accesul carosabil, parcajul/ garajul, sistemultehnic de instalatii, infrastructura, etc. (tema nr. 1).

Date de temaMini-hotelul, (amplasat in partea de vest a Centrului de Informare) prevedespatii de cazare, recreere si alimentatie publica.

Cladirea va avea S+P+1etaj si va cuprinde :- zona de acces cu receptie, birou administratie, spatii de asteptare,

grup sanitar si garderoba.- cazarea se va face in 10 camere a cate 2 paturi, in suprafata de 16-

18 mp., cu vestibul cu dulap inzidit si baie cu dus. Suprafata totalaa unitatii de cazare poate varia intre 25 si 30 mp. In relatie cu spati-ile de cazare se va amplasa si camera de serviciu cu grup sanitarminimal.

- spatiul comun de petrecere a timpului liber, include loc de discutii siTV, deschis catre o terasa - gradina.

- sala de mese pentru cca. 40 de locuri si o terasa pentru inca 10 per-soane. Se poate amplasa si o tejghea-bar la intrarea in sala demese. Bucataria si anexele acesteia vor fi simplificate fata de mod-elul standard ale restaurantelor de mare capacitate.

- spatii auxiliare: curte de serviciu cu acces pentru personal,aprovizionare bucatarie, depozitare, vestiare personal. etc.

Locuinta administratorului va fi un apartament cu camera de zi, doua dor-mitoare si anexe si va fi, de preferat, inclus in volumul general al construc-tiei, sau in corp separat.Structura de rezistenta va fi adaptata functiunilor.





Redactare :- Se va folosi materialul elaborat la proiectul nr. 1 care se va comple-

ta cu tot ce tine de tema "Pensiune" - Macheta de studiu se va actualiza si completa cu volumul cladirii

Pensiune.

IntocmitProf. dr. arh. Victor IvanesSef de lucrari dr. arh. Iulian GudinaAsist. arh. Catalin Iclozan

Atelier prof. dr. arh. Dana Chirvai grupa 35A

Tema: PENSIUNE PE MALUL LACULUI

“ Forma este un mister care scapã definiþiei dar care îl facepe om sã se simtã mai bine” ALVAR AALTO

În comuna MOARA VLASIEI situata in apropierea BUCURESTIULUI pe unteren de dimensiuni corespunzatoare se propune realizarea unei pensiunituristice. Amplasamentul se afla in apropierea MANASTIRII CALDARUSANIobiectiv de cult ce aduce un plus de atractie locului.

Date de tema:Pensiunea va fi proiectatã în conformitate cu conþinutul legislaþiei în vigoaredin domeniul turismului ºi va cuprinde urmãtoarele funcþiuni :- zona de primire- cazare (capacitate 20-40 locuri cazare)- servirea mesei (cca. 40 de locuri)- recreere- administraþie- spaþii tehnice ºi auxiliare- vor fi prevãzute cca. 10-12 locuri de parcarePrecizãrile referitoare la SIT ºi la suprafeþele diferitelor funcþiuni vor fi fãcuteîn cadrul orelor de atelier.În funcþie de scenariul propus de cãtre fiecare student, pensiunea poate firezolvatã monobloc sau în sistem pavilionar.Tema vizeazã familiarizarea studenþilor cu toate elementele ce determinãviabilitatea unei propuneri arhitecturale.

Piese desenate suplimentare faþã de tema cadru- 2-3 perspective interioare-exterioare [optional]

BibliografieDOMUS NR. 844A+U NR. 352, 377LÀRCHITECTURE DÀUJOURD`HUI NR. 193, 337, 352JAPAN ARCHITECTS 4/1995CONSTRUCÞII HOTELIERE - Prof. dr. arh. C. LÃZÃRESCU

Întocmit, Prof.dr. arh.Dana Chirvai





Atelier conf.univ.dr.arh. Vasile Meiþã grupa 35A

Tema: PENSIUNE ECO - TURISTICÃ

AmplasamentTerenul pentru amplasarea obiectivului cultural este situat pe malulGhiolului Murighiol , judetul Tulcea. Ghiolul Murighiol se gaseste pe bratulSf. Gheorghe al Dunarii si face parte din Administratia Rezervatiei BiosfereiDelta Dunarii dispunand de o fauna si flora deosebita . Ecosistemul acesteizone este deosebit el fiind la aceasta data in atentia multor cercetatori indomeniu.

Date de temaPensiunea ce se propune a se proiecta trebuie sa cuprinda minim 40 locuricazare in camere de 1pat, 2paturi si cel putin 2 apartamente fiecare sa aibagrup sanitar propriu (cu cadita pentru dus).Sala de mese va fi dimensionata pentru 40 persoane cu acces direct catreterasa acoperita si descoperita dinspre lac si va avea un spatiu de bucatarieminimala.

Accesul se va face pe partea opusa ghiolului .Regimul de inaltime va fi de P+1 +M respectand normativul ce se refera lamaterialele de constructie durabile care se folosesc la constructiile din deltasi se cere acoperire tip sarpanta cu invelitoarea din stuf.

IntocmitConf.dr.arh. Vasile Meita





Atelier prof. dr. arh. Niculae Grama grupa 21B

Tema: PENSIUNE LA RUNCU

1. Amplasament :Se propune amenajarea unei pensiuni intr-o zona montana, in comunaRuncu.

Date de temaSansa multor zone din tara ca alternativa la modificarile economice ce sepetrec in aceasta perioada este dezvoltarea turismului rural.Realizarea unui proiect de pensiune turistica prilejuieste trecerea in revistaa mai multor functiuni ce trebuie astfel conjugate intr-o propunere armo-nioasa transpunandu-se intr-un produs de arhitectura.Pe un teren cu panta de aprox. 20 % si in suprafata de aprox. 1500 mp,avand drumul de acces la baza terenului si cu orientare catre sud se vaintocmi un proiect de pensiune turistica ce trebuie sa contina :- mic spatiu de primire / receptie de cca. 25,00 mp la care se aduga un gr.

sanitar;- cazare pentru 14 - 16 persoane, in camere de 2 paturi, cu grup sanitar cu

dus si un vestibul cu spatii de depozitare (maxim 20,00 mp in total/cam-era);

- spatiu de zi comun in suprafata de 30 - 40 mp, cu bar de zi (eventualcomun cu receptia), cu un grup sanitar ;

- alimentatie publica sala de mese pentru 28 - 30 persoane, o terasa 16locuri la masa ambele in legatura cu o bucatarie (cu acces secundar, ves-tiar pentru personal, depozitari pastrand circuitul curat/murdar, impus denormele sanitare, spatiu de preparari si spatiu de gatit) ;

- locuinta administratorului formata dintr-un apartament de 2 camere cubaie si bucatarie ;

- spatii tehnice - centrala termica, mica spalatorie si uscatorie, hidrfor, cam.intretinere ;

- alei pietonale si parcaj descoperit pentru 10 autotusime (la nivelul drumu-lui existent) si curte de servici pentru aprovizionare si depozitare ambalajecu zona de gunoi (minim 3 pubele);

Obiective suplimentare ale studiuluiDobandirea cunostintelor necesare :1. ca fiecare nou obiect de arhitectura sa aiba un mesaj - abordare obligatorie;2. inscrierii in teren, in concordanta cu toate cerintele pe care aceasta le

presupune; 3. rezolvarilor functionale ale zonei de primire, de alim. publica, precum si

ale zonei de cazare; 4. stabilirea unei sistem structural adaptat programului.





Criterii de apreciere mesaj, inscrierea in sit, calitatea obiectului de arhitectura si rezolvarea func-tionala .

Piese desenate suplimentare faþã de tema cadru- 2 perspective exterioare caracteristice

Intocmit,prof. dr. arh. Niculae Grama

Atelier arh. invitat Mario Kuibuº grupa 32B

Tema: MINIHOTEL MONTAN LA RÂNCA

AmplasamentTerenul propus pentru studiu cu suparafata de cca 900 mp, indicat în plan-ul topografic anexat, se aflã în statiunea montana Ranca din muntii Parangla cca 1700 m altitudine. Se propune proiectarea unui Minihotel cu regim deînaltime D+P+2E+Mansarda. Minihotelul poate fi accesat atat de turistiiobisnuiti veniti pentru sporturile de iarna sau drumetii cat si pentru grupuriunitare venite la: "Team building", cantonamente sportive, tabere de vacan-ta, etc. Obiectul de arhitecturã propus trebuie sã tinã cont de contextul localsi sã contribuie la sporirea valorii acestuia prin calitãtile sale conceptuale.

Date de temãCladirea va adaposti urmatoarele functiuni majore:- Receptie cu windfang, spatiu pentru schiuri, spatiu de asteptare ; - Spatii de cazare - 20-24 camere de cca 25-30mp. Camerele sunt de douapaturi simple, fiecare avand baia proprie. Se pot face combinatii intre aces-tea din care sa rezulte si spatii de cazare tip apartament ;- Alimentatie publica pentru 70-80 de locuri la mese in si suplimetar laterasa;- Spatiu bar cu zona tip "sufragerie".- Zona cu sala mica multifunctionala pentru seminarii, trainings, etc. - Sala de fitness, vestiare, mini spa (sauna, jacuzzi, etc.)- Dependinte (bucatarie, depozitari, grupuri sanitare,);- O camera a ingrijitorului si cu grup sanitar avand- Alte spatii auxiliare (tehnice, centrala termica, hidrofor, gunoi) ;- Parcaj amenajat pentru 10 locuri de parcare;Materialele de constructie recomandate sunt cele locale.Acoperirea recomandata este cea in panta.

Piese suplimentare faþã de tema cadru- 2-3 perspective interioare sau exterioare - tehnica de prezentare va fi la

alegere ;- caiet schite - ilustrare demers conceptual ;- macheta, ce va constitui parte integranta si de discutie a proiectului

sc.1/100, va ilustra si configuratia terenului ;





Obiective suplimentare ale studiului- Studiul contextului natural si cultural al amplasamentului si transpunerea

acestor caracteristici in solutii adecvate si coerente- Intelegerea cerintelor si necesitatilor unui program destinat locuirii tranzitorii- Dezvoltarea unor concepte privind insertia unui obiect nou de arhitectura

intr-un peisaj montan- Intelegerea caracteristicilor tehnice si estetice ale materilelor traditioanle

Criterii suplimentare de apreciere- Integrarea adecvata a obiectului de arhitectura in cadrul sit-ului;- Coerenta conceptului arhitectural de la initierea proiectului pana la finalul

acestuia;- Calitatea spatiilor interioare si exterioare ale cladirii ;- Preocuparea pentru detalii arhitecturale odata cu preocuparea de

rezolvare tehnica a acestora;

Biliografie:- Timber Construction Manual - Herzog, Natterer,Schweitzer, Volz, Winter ;- Timber Construction - Theodor Hugues, Ludwig Steiger, Johann Weber;- Developments in Timber Engineering - Anton Steurer - Colectia revistei "Detail"

Intocmit, arh. Mario Kuibuº

Atelier ºef lucrãri dr. arh Cristian Drughean grupa 33B

Tema: PENSIUNE ÎN DELTA DUNÃRIIexpresie - tehnologie - materialitate

ArgumentProiectul unei mici pensiuni în zona Deltei Dunãrii presupune o abordare arelaþiei dintre arhitecturã ºi teritoriu într-un context delicat, cu reguli stricte.Studiul tipologiilor existente ºi a construcþiilor apãrute în ultimii ani în aceas-ta zonã va duce la o atitudine criticã asupra impactului turismului “agresiv”promovat. De aceea dimensiunile reduse ale programului poate duce larezolvari alternative ce sa se ancoreze mai mult în relaþia arhitecturii ºi apeisajului, decât cãtre latura comercialã.

AmplasamentTerenul propus se afla în zona satului Dunavãþ, în apropierea comunei ºi lac-ului Murighiol, zona studiatã în primul proiect de atelier, pe un teren cudubla deschidere cãtre zona Deltei Dunãrii, de formã neregulatã, cu laturalunga de 100 m ºi latura scurta de 50 m, conform planului de ansamblurealizat în cadrul primului proiect.Amplasamentul este pe un teren cu o uºoarã pantã având o declivitate de 5metri cãtre zona Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii.

Obiective didactice* Abordarea activitatii didactice ca un proces de proiectare ce porneste de la

realitatea contextului ºi datele de tema ºi se concretizeazã intr-un obiectarhitectural deschis ce se adapteazã condiþiilor fluctuante economice ºisociale.

* Analiza contextului natural ºi social existent precum ºi dezvoltarea unei ati-tudini critice asupra arhitecturii tradiþionale ºi contemporane existente înzonã.

* Dezvoltarea unui scenariu de insertie a obiectului arhitectural intr-un sitreal cu condiþii specifice.

Date de temãTema de proiectare ce va fi dezvoltata pe baza scenariului propus de stu-denþi va cuprinde în mod obligatoriu urmãtoarele spatii :* Spatiu de receptie : zona de recepþie ºi distribuþie generalã, prevãzutã cu





un desk ºi un mic birou al administratiei.* Spatii de cazare : 18 - 20 locuri de cazare în camere de 2 paturi / pat

dublu. Se pot prevedea optional maxim doua apartamente prin grupareaa 2 unitati de cazare. Unitatea de cazare va cuprinde : hol de distributiecu spatii de depozitare, baie cu cada, camera cu pat ºi va avea o suprafaþãaproximativã de 16 -18 mp.

* Spatiu pentru servirea mesei : 40 de locuri în sala de mese ºi 20 de locuripe spatiul de terasa. Bucãtãria ºi anexele acesteia vor fi simplificate înraport cu modelele restaurantelor de capacitate medie.

* Spatiul de relaxare : spatiul pentru petrecerea timpului liber în comun alturiºtilor, prevãzut cu un mic spatiu de bar.

* Spatii anexe : hol de acces, circulaþii verticale ºi orizontale, spaþii tehnice(centralã termicã, alimentare apa, etc. ...).

* Construcþia va fi completatã de o zona de debarcader ºi terase, acoperiteºi descoperite în directã legãtura cu zona de servire.

Se vor prevedea 15 locuri de parcare pentru autoturisme.Zona de debarcader se va gandi ca avand o legatura cu zona de servicii ces-a dezvoltat în proiectul anterior.Studentii vor propune tipologia spaþiala, regimul de înãlþime, sistemul struc-tural ºi materialele de construcþie ºi finisaj, în funcþie de soluþia adoptatã, cevor trebui sa se înscrie în direcþiile generale definite de Regulamentul deUrbanism pentru Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii.Solutiile constructive propuse se vor incadra într-o atitudine de utilizare atehnologiilor ºi materialelor ecologice. Studenþii vor propune rezolvãri ce vorfi susþinute de o documentare activã asupra strategiilor de implementare desoluþii durabile.

Piese desenate, suplimentare faþã de tema cadruSe vor preda la atelier dupã douã sãptãmâni de la începerea studiului ºi sevor nota în atelier ºi adãuga la predarea finalã :* Mapa de prezentare ºi documentare, format A3, cuprinzând minimum trei

exemple contemporane de turism de mici dimensiuni cu comentarii propriiºi minimum trei exemple cu descrierea soluþiilor de tehnologii specificedezvoltãrii durabile (energie alternativã, economisirea energiei, etc.)

La predarea finalã se adaugã :* Plan de încadrare în zonã cu indicarea legãturilor existente, sc 1:500* Plan de situaþie, cu amenajãrile întregului lot, sc 1:200* Minim douã perspective exterioare reprezentative* Argumentaþie scrisã, text, format A4

BibliografieAlistair Fuad-Luke, Cãlãtorii Eco - Vellant, Bucureºti, 2009

Albert Ferré et al. (ed.), Verb Matters - ACTAR, Barcelona, 2004

Irene Hwang et al. (ed.), Verb Natures - ACTAR, Barcelona

Zaha Hadid, Mind Zone

Philip Jodidio

Architecture Now - Taschen, Architecture Now 2 - Taschen, ArchitectureNow 3 - Taschen, Architecture Now 4 - Taschen, Architecture Now 5 -Taschen, Architecture Now 6 - Taschen,

Ernst Neufert, Manualul arhitectului,

Cristian Schittich (ed.), Building simply - in DETAIL, Birkhäuser, Edition Detail2005

Tomoko Sakamoto et al. (ed.), From Control to Design - ACTAR, Barcelona

A + U, 2006:03, 2006:06, 2006:11, 2007:11, 2008:02, 2008:08, 2008:11,2009:04

Detail, 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 6/2003, 1+2/2004,6/2005, 7+8/2006, 4/2007, 6/2007, 4/2008, 6/2008, 11/2008, 4/2009

El Croquis, N. 105, N. 109/110, N. 118, N. 119, N. 121, N. 122, N. 123,N. 124, N. 129/130, N. 136/137, N. 139, N. 141, N. 142, N. 144

Japan Architect, 45, 46, 48

L’Arca, 31/1999

L’architecture d’aujourd’hui, 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec.2002), 351 (martie 2004)

MARK, Oct./Nov./2008

Techniques et architecture, 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie 2003),465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483(apr. 2006)

The Architectural Review, 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006

IntocmitSef lucrãri drd. Arh. Remus HârºanPrep. Drd. Arh. Ionuþ Anton





Atelier prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc grupa 34B

Tema: SPATII CAZARE ªI CREAÞIE PENTRU SCRIITORIFundaþia Culturalã Gellu Naum

AmplasamentCorpul de cazare este adresat fundaþiei Gellu Naum ºi urmeazã sãserveascã scriitorilor si oamenilor de culturã care vor fi interesaþi de work-shop-urile si atelierele de creaþie organizate de fundaþie.

Date de temãProgramul abordat necesitã includerea urmãtoarelor funcþiuni:- spaþii de cazare în cca. 10-12 camere, cu câte un pat ºi doua paturi si

spatiu de lucru ;Camerele vor beneficia de un vestibul, grup sanitar, spaþii de depoz-itare si logii sau balcoane.Soluþia poate prevedea, la fiecare unitate de cazare, un mic spaþiu depreparare a micului dejun tip chicinetã deschisã;in relaþie directã cu spaþiile de cazare se va amplasa un oficiu pentrudepozitarea lenjeriei ºi a ustensilelor necesare curãþeniei,

- spaþiu de recepþie, discuþii ºi petrecere a timpului liber, care va cuprinde omicã bibliotecã, ºi o zonã TV; acest spaþiu se va afla in directã legaturã cuexteriorul,

- spaþii anexe: grup sanitar (în zona de recepþie), spaþiu centralã termicã.

Locuinþa administratorului va fi rezolvatã in cadrul ansamblului.

Obiective suplimentare ale studiului- studiul complexitãþii contextului natural, cultural si social al amplasamen-

tului ºi transpunerea acestor caracteristici în soluþii adecvate ºi coerente,- dezvoltarea unui concept adecvat inserþiei unui obiect nou de arhitecturã

intr-un peisaj rural, aflat sub influenþa puternicã a unei identitãþi person-ale sensibile ºi a cadrului natural.

Criterii suplimentare de apreciereSe vor aprecia soluþiile care vor da un rãspuns creativ obiectivelor enunþatemai sus.





Piese suplimentare faþã de tema cadru- una sau doua planse A3 cu sinteza ilustrata a miscarii literare moderne- macheta va include si propunerea realizatã pentru spaþiile fundaþiei cultur-

ale precum ºi amenajãrile exterioare;- fotomontaj care sã prezinte volumetria propusã în cadrul sitului.

BibliografieTexte de Gellu Naum (poeme si proza) - Sora fântânã, Zenobia, Humanitas, 2003alte texte ale scriitorului (www.gellunaum.ro)Monografie Sancho & Madridejos, El croquis John PawsonMonografie Alvaro SizaEl Croquis Steven Holl

Intocmitºef de lucrari drd. arh. Melania Dulãmeaasist. dr. arh. Mihai Duþescuasist. drd. arh. Adrian Moleavin





Atelier conf. dr. arh. Marian Moiceanu grupa 35B

Tema: MINI - HOTEL PENTRU PESCARI SPORTIVI

ArgumentSpatiul unui astfel de mini - hotel, este destinat in primul rand cazarii pescar-ilor sportivi profesionisti cu experienta care participa la competitii, dar sipescarilor amatorilor sau publicului larg.

Inca de la primul proiect al anului III sa cerut studentilor sa concepa un com-plex care sa contina in principal un Club pentru pescarii sportivi si un mini -hotel destinat acestora, sau altor categorii de oameni, pescari amatori, tur-isti, etc. In aceasta a doua faza, studentii vor detalia proiectul mini-hoteluluiin legatura cu clubul deja conceput.

AmplasamentTema aferenta acestui nou proiect popune studentilor rezolvarea unui spatiude mini - hotel, in relatie compozitionala cu clubul studiat in cadrul primu-lui proiect de atelier, pe acelasi amplasament din Comuna Tancabesti, pemalul lacului cu acelasi nume, respectiv un teren de cca 1,1 ha ( prezentatin anexa 3 cu numarul 11 ). Asa cum se stie de la primul proiect studiat,terenul nu este plat si beneficiaza de o deschidere favorabila catre lac.Terenului ales pentru acest nou exercitiu i s-a conferit prin P.U.Z. denumireaCM3 ( vezi anexa 2 ), reprezentand o unitate teritoriala de referinta avandurmatoarele capabilitati:- Functiune = CLUB, RESTAURANT, HOTEL, SERVICII, ETC- Regim de inaltime = max. P+4E- P.O.T. = 20%- C.U.T. = 1

Date de temãMini - hotelul poate fi dezvoltat in sistem pavilionar sau monobloc, intr-osolutie compozitionala care sa foloseasca inteligent declivitatea terenului.Mini - hotelul va avea urmatoarele caracteristici :- Regim de inaltime recomandat = D+ P + max 3 etaje- Acoperire in sarpanta sau terasa- Cazare cu simplu, sau dublu tract



Functiunile acestui mini - hotel sunt:- Un hol de receptie si informatii în legãtura cu un birou de administratie:

15 mp- Mic grup sanitar pentru clienti, organizat pe sexe in legatura cu hall-ul

receptiei si in imediata apropiere a restaurantului si café-bar-ului- Casa scarii in relatie vizuala cu receptia si astfel amplasata incat sa permi-

ta accesul usor la etajele destinate cazarii- Mic restaurant pentru aprox. 40 locuri la masa, în legatura cu holul de

receptie si cu o terasa pentru cca. 20 de locuri la masa, in relatie facila cuo mica bucatarie si un oficiu

- Spatii de receptie si depozitare marfa, depozitare pentru rufe curate +murdare, spatii tehnice (centrala termica, hidrofor), etc

- Café-bar pentru cca. 15 persoane in relatie cu bucataria, dar si cu spatiulreceptiei

- Un mic apartament de 2 camere pentru administator si familia sa, avando configuaratie specifica, amplasat la parter in imediata apropiere a zoneireceptiei

- 20 - 40 locuri de cazare in camere de 1 sau doua paturi, avand suprafatade cca. 18 - 22 mp si 1-2 apartamente avand suprafata de cca. 32-40 mp

- Camerele vor fi dotate cu grupuri sanitare cu dus, spatiu de depozitare,frigider, tv

- rezolvate in simplu sau dublu tract vor fi accesibile dintr-un coridor de cca.1,2 - 1,5 m latime

- 15 - 20 spatii de parcare exterioara- Mica curte de serviciu si aprovizionare

Este permisa studentilor folosirea si a altor spatii menite sa adaposteascafunctiuni specifice clubului.Structura de rezistenta: va fi realizata din beton armat, metal ( sau alt mate-rial la alegere ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexi-bilitati deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. Astfel secere obtinerea unei constructii care, tinand cont de cerintele temei si a regle-mentarilor urbanistice sa propuna o imagine volumetrica simpla si clara inunitate cu materialele si tehnologia folosita. Se vor prezenta prin desen sirandare tipurile de materiale folosite. Plansele desenate pot contine comen-tarii pentru justificarea solutiei.

Obiectivele studiuluiTema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate de:· Incadrarea in sit real - relatia de integrare a obiectului de arhitectura pro-

pus in contextul existent tinand cont si de regulamentarile urbanisice aleamplasamentului.

· Dezvolatarea capacitatii de a dezvolta un concept arhitectural pentru unprogram de arhitectura specific = cazare turistica + alimentatie publica

· Intelegerea necesitatii fundamentarii proiectului pe un concept clar definit,in acord cu datele fundamentale ale contextului

· Intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul destructura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhitectura.

· Dobandirea unei experiente in exploatarea potentialului unui sit specific

Criterii de apreciereIn aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii :· Exprimarea clara a unei atitudini arhitecturale prin înscrierea adecvata a

solutiei în contextul natural dat· Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si

utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.· Coerenta compozitiei arhitecturale· Calitatea ambiantei spatiale a unitatilor de cazare si a spatiilor comune· Modul de utilizare a materialelor si texturilor in proiect· Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand pe

modul de prezentare grafica a solutiei propuse.

Piese desenate, suplimentare faþã de tema cadru· Plan de situatie sc. 1/500 cu prezentarea ansamblului format de mini -

hotel si clubul analizat anterior.· Planurile tuturor nivelelor sc. 1/100. Parterului i se va acorda o atentie

deosebita prin prezentarea mobilierului si a amenajarilor exterioare.Planurile Etajelor vor trebui si ele sa fie prezentate cu indicarea pieselor demobilier

· Posiblie Perspective interioare sau exterioare daca studentul le considerarelevante pentru intelegerea si sustinerea conceptului.

Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul dig-ital al proiectelor cu note mari si o descriere în românã si englezã a solutiei(maxim 100 de cuvinte).În functie de particularitatile fiecarui proiect se pot solicita de catre profesorisi alte piese desenate.





Bibliografie* Gianpiero Aloi - Hotel / Motel* Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990* Iuliana Ciotoiu - Arhitectura agroturismului montan - Editura Universitarã

ION MINCU* Aurora Cuito - Ultimate Hotel Design - teNeues, Kempen, 2004 - cota II

6000* Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz,

Wolfgang Winter - Timber Construction Manual - Birkhäuser, Basel, 2004* Cezar Lãzãrescu - Construcþii hoteliere* Arian Mostaedi - Design Hotels - Instituto Monsa de Ediciones, Barcelona,

2001 - cota III 3740* Ernst Neufert - Manualul arhitectului* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill

Publications, New York, 2001 - cota III 3838* Walter A. Rutes, Richard H. Penner, Lawrence Adams - Hotel Design,

Planning, and Development - W. W. Norton & Co., New York, 2001* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005* Anton Steurer - Developments in Timber Engineering. The Swiss

Contribution - Birkhäuser, Basel, 2006* Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction :

Details, Products, Case Studies - Institut für internationale Architektur-Dokumentation, München, 2004

* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration ofArchitecture and Landscape

* A + U - 418 (2005)* Arhitectura - 6/1976, 1/1977, 9 (serie nouã - febr. 2002)* DBZ - 4/2006* Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,

6/2007, 4/2008* El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128* L'architecture d'aujourd'hui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984), 280

(1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337(dec. 2001), 351 (martie 2004)

* Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454(2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian.2005), 483 (apr. 2006)

* The Architectural Review - 11/2002, 5/2006

NotaProiectele vor primi note distincte în comisiile de atelier, conform regula-mentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corecturape foita sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4.Ele vor fi reunite într-o mapa, pe care fiecare student o va avea asupra sala fiecare corecturã. Nu se fac corecturi pe laptop sau fara prezentareamapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenarsi un cartus de identificare, conform modelului de catedrã. Nerespectareaacestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor.

Intocmit,conf. dr.arhitect Marian MOICEANU



Atelier conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu grupa 36B

Tema: DOTARE HOTELIERÃ ÎN REGIM HOSTEL

AmplasamentTerenul propus este cel prezentat la tema de atelier anterioarã (culturã).Þinând cont cã acesta se aflã pe strada Sfinþii Apostoli, în zona CP1 aoraºului Bucureºti, având POT-ul ºi CUT-ul maxim admisibile 70%, respectiv1,9 ºi cã se pot admite abateri de la aceste valori în funcþie de fiecare soluþieîn parte, dar numai în cadrul reglementãrilor PUG-ului existent, în aceastã adoua etapã a studiului veþi imagina o dotare hotelierã în regim hostel pen-tru cazarea tinerilor.

Date de temãPe acest teren aþi proiectat anterior un centru pentru itinerarii culturale des-tinate tineretului. Alãturi de acesta, hotelul va întregi atât imaginea, cât ºifuncþionalitatea ansamblului propus.În prima etapã a studiului aþi ales locul pentru a aºeza aceastã construcþie,în relaþie cu orientarea terenului, cu posibilele accese, cu circulaþiile caros-abile ºi pietonale, cu vegetaþia existentã, cu reperele vizuale perimetrale darºi cu poziþia în care aþi amplasat prima dotare a ansamblului.

Având în continuare în atenþie racordarea corectã la clãdirile existente, vãpropunem sã imaginaþi ºi sã proiectaþi un obiect de arhitecturã care vacuprinde urmãtoarele spaþii:- hol de primire ºi recepþie cu birou propriu, cca. 100mp.- zonã de cazare având camere de 1~3 persoane, 35~40 locuri (25~30%

din camere vor fi pentru 2 persoane ºi vor avea grup sanitar propriu dotatcu duº; restul camerelor vor avea grupuri sanitare comune dotate cu duº)

- spaþiu de discuþii, tv, internet etc. în legãturã cu zona de cazare- salã de mese + bucãtãrie mic dejun, cca. 50 locuri (se vor amenaja terase

descoperite ºi acoperite în funcþie de fiecare soluþie în parte)- bar-cafenea, cca. 25 locuri- spaþiu pentru administraþie (apartament cu 3 camere, având bucãtãrie,

grup sanitar ºi baie)- spaþii auxiliare ºi tehnice (acces de serviciu, depozitãri, vestiare personal,

centralã termicã, centrala ventilaþie, hidrofor etc.)





- parcare sau garaj subteran (eventual mixt), cca. 12 autoturisme

Clãdirea va avea un regim maxim de înãlþime S(D)+P+3E ºi o soluþie struc-turalã adecvatã programului propus.

Obiective suplimentare ale studiului- integrarea funcþiunilor propuse ºi a volumelor preconizate în strânsã legã-

turã cu contextul general,- stimularea creativitãþii arhitecturale din punct de vedere formal ºi spaþial,- clarificarea ºi conturarea mijloacelor de limbaj ºi expresie în concordanþã

cu programul de arhitecturã propus.

Criterii suplimentare de apreciere- calitatea expresiei spaþial-volumetrice de ansamblu,- coerenþa interdependenþei între amenajãri/volume, sit ºi contextul general,- logica rezolvãrii structurale,- calitatea redactãrii finale a proiectului.

Piese suplimentare faþã de tema cadru- 2 perspective interioare/exterioare- macheta terenului, conþinând ºi volumetria dotãrii studiatã anterior ºi a

amenajãrilor aferente acesteia sc. 1/200

BibliografieArhitectura peisajului - John Simonds OrmsbeeExistence, Space & Architecture - C.Norberg SchultzCountry Hotels - Ana CanizaresConstructii hoteliere - Cezar LazarescuThe Hotel Book, Great Landscapes - Africa, Asia, Europe, South America(volume distincte), TaschenCheap Hotels, TaschenHotel / Motel - Gianpiero AloiNeufert Architect's Data - orice editie

Întocmit,Conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu ªef lucrãri drd. arh. Robert Negru





Tema: Proiectul nr. 3 LOCUIRE COLECTIVÃNumar de credite : 3 + 8 | Durata : 5 + 9 saptamâni

1. ARGUMENTTema propusa spre studiu, locuirea colectiva, este o buna oportunitate de aaprofunda studiul locuintei si de a analiza, in acelasi timp, cele trei tipuri despatii: public, colectiv si privat si granitele sau interpatrundele dintre acesteain zonele rezidentiale urbane. Arhitectura este aceea care poate remediaconflictul dintre libertatea manifestata de oameni in spatiul privat si regulilecomportamentale impuse de spatiul colectiv sau de cel public. Cartea scrisade Chermaieff si Alexander "Community and Privacy" aparuta in 1963 aveasa fie considerata explicita si lamuritoare pentru arhitecti si urbanisti.Lawrence, in cap.6 "Public Collective and Private Space: a study of urbanhousing in Switzerland" al cartii coordonate de Susan Kent : "DomesticArchitecture and the Use of Space" propune abordarea studiului desprelocuirea colectiva pe trei paliere distincte: cel comportamental, cel spatial sicel al inter-relationarilor dintre palierul comportamental si cel spatial. Dacape primul palier, cel comportamental, arhitectii au adoptat, alaturi de soci-ologi, modelul forma - functiune sau spatiu - comportament, dinamica spa-tiala a marcat incontinuu evolutia acestui tip de locuire.

Caracteristicile spatiilor de tranzitie sau a acelora care actioneaza ca barierafizica de izolare acustica si vizuala a spatiului privat precum si alte tipuri despatii care au rezultat din interferenta acestora au devenit din ce in ce maicomplexe odata cu preocuparile de a raspunde principiilor de durabilitate(sustainability) aplicate cladirilor. Trebuia asigurata densitatea in cadrulunor zone rezidentiale ale orasului prin proiectarea unor cladiri a caroramprenta la sol sa fie cat mai mica in conditiile in care "strada interioara"oferea o buna luminare naturala a miezului cladirii (arhitectura poroasa a



p r o i e c t d e c a t e d r ã

lui Steven Hall) sau se diferentiau alte tipuri de spatii cum sunt livingurilespatiilor semipublice care dubleaza livingurile urbane (arhitectura locuiriicolective propuse de MVRDV s.a.). In aceiasi dinamica s-a situat inter-pretarea morfologica a spatiului domestic interior (flexibilitate spatiala) atatdin punct de vedere arhitectural, structural sau al tehnicii instalatiilor.

Va invitam ca in cadrul acestei teme sa explorati rolul fundamental al cul-turii locuirii colective urbane si al dinamicii expresiei tehnologice, de simbol

si de organizare sociala si economica. 2. DATE DE TEMA

2.1. AMPLASAMENT / REGLEMENTARI URBANISTICEPe un lot liber de constructii, in suprafata de 9730 mp, amplasat inapropierea zonei P-ta Victoriei, situat la sud de aceasta, se propunerealizarea unor locuinte colective. Amplasamentul este delimitat:* la nord de: intr. Dr. Felix* la est : str. Dr. Iacob Felix* la sud de: zona de vecinatati (calcane, funduri de lot)* la vest de: zona de vecinatati (calcane, funduri de lot)Reglementarile urbanistice propuse pentru studiu se incadreaza in regle-mentarile generale ale zonei si anume:* DensitatePOT = 40% cu posibilitatea acoperirii restului terenului 60% (cladiri max.P+2)CUT = max. 2* Regim de inaltimeRegimul de inaltime va fi de max. P+4 existand posibilitatea unui accentP+6, in functie de pozitionarea fata de vecinatati, de largimea aleilor caros-abile, de orientarea cardinala si in final de conceptia ansamblului.* Aliniament si retrageriSe va pastra aliniamentul fixat de blocul deja existent. Deoarece pe laturade sud si de vest a amplasamentului exista vecinatati (calcane cladiri P sauP+1 si funduri de lot) a caror evolutie nu se cunoaste, sepropune retragereafata de aceste vecinatati cu 5m si a unui carosabil (tot cu caracter privat)marginit de o zona plantata, dar nu mai putin de h/2 din inaltimea celei maimari cladiri sau alipirea la calcan acolo unde solutia arhitacturala permite.* Amenajari peisagereO atentie deosebita se va acorda amenajarii spatiilor plantate, aleilor de cir-culatie pietonala, altor amenajari ale spatiului exterior, cu caracter privat,pentru toate varstele.* Alei carosabile si parcaje Aleile carosabile vor fi considerate in regim privat de utilizare. Se vor rezol-va 20 locuri de parcare la sol pentru vizitatori.

2.2. FUNCTIUNI2.2.1. LocuinteVor fi rezolvate aproximativ 70 locuinte, tipuri variate de apartamente, cu



urmatoarele ponderi orientative si suprafete:pondere Au(mp) Ac(mp)

Garsoniera 5% 48-52 67-732 camere 20% 64-72 90-1003 camere 30% 87-93 122-1304 camere 35% 105-115 147-1615 camere 10% 123-135 175-189

Al = aria locuibila (suprafete isumate a incaperilor de locuit: dormitoare +living + loc de luat masa)Au = aria utila (suprafete interioare ale tuturorincaperilor din apartament - nu se cuprind suprafetele logiilor si bal-coanelor)Ac = aria constrruita a locuintei (suma suprafetelor utile aleapartamentelor, ale logiilor si balcoanelor, precum si a cotei parte dinsuprafetele comune ale cladirii - spalatorii, uscatorii, casa scarii, la care seadauga suprafata aferenta a peretilorinteriori si exteriori. Nu se cuprind box-ele de la subsol si garajele)

2.2.2. Dotari comunitare / Functiuni integrateLa nivelul parterului se vor prevedea dotari/functiuni integrate - comunitare(~ 4000mp): gospodaresti, birouri, pentru hobby, pentru intretinere fizica,educative etc. Aceste functiuni trebuie sa beneficieze de noduri verticale sep-arate de acces spre subsol. Unele dotari pot fi rezolvate pe parter si primulnivel.

2.2.3. GarajGarajul va fi rezolvat la subsol si va fi accesibil prin rampa dubla de intrare- iesire. Pentru fiecare apartament cu suprafata de pana la 100 m2 se vaprevedea cate un loc de garare, iar pentru apartamentele a caror suprafatadepaseste 100 m2 se vor prevedea cate 2 locuri de garare ( conformHCGMB 66/2006 ), 25 de locuri in acest garaj vor fi prevazute pentru func-tiunile suplimentare propuse.

2.2.4. Anexe / Spatii tehniceLa subsol se vor amplasa spatiile tehnice: microcentrala termica, hidrofor,tablou electric etc. Deasemenea la subsol se va amplasa si se va rezolvaadapostul ALA (1mp/2,5mc/persoana +120mp pentru ocupantii functiunilorcomplementare. Se vor prevedea platforme pe care vor fi amplasate europ-ubele, diferentiate pe tipuri de deseuri.

2.3. VOLUMETRIA / STRUCTURA / ANVELOPA CLADIRII

Vor fi preferate volumetriile compacte, urmarindu-se dinamica tipurilor despatii astfel incat sa fie satisfacute toate tipurile de confort (termic, vizual,acustic) in conditii de eficienta energetica si control al consumului deresurse.Structura de rezistenta va fi din beton armat, rezolvata pe cadre si peretistructurali, de preferinta modulata.Vor fi utilizate materiale pentru peretii de inchidere, de compartimentare side finisaj variate care sa raspunda optim normelor confortului igienic.



3. STRATEGII POSIBIL DE A FI APLICATE IN ABORDAREASTUDIULUI

* amplasament: informatii privind terenul (studiul geo) si datele cli-matice in vederea utilizarii resurselor regenerabile si aprecieriiimpactului energetic si al confortului interior (confort vizual)

* volumetria (forma) cladirii si orientarea: insorire, iluminat natural,ventilare naturala

* spatiul interior: flexibilitate spatiala, confort (termic, acustic, igie-nic,vizual), iluminat natural

* anvelopa cladirii: optimizarea hidrotermica a anvelopei, analizasuprafetelor vitrate, umbrire, confort (termic), managementul apeiprovenite din precipitatii

* utilizarea resurselor regenerabile pentru:- producerea electricitatii;- incalzirea spatiilor;- producerea apei calde menajere;· energie regenerabila - vant / soare· incalzirea si racirea spatiilor utilizand resursa geotermica

* managementul apei si al deseurilor- reducerea consumului de apa potabila / tratarea si uti-

lizarea apei gri- sortarea deseurilor- utilizarea materialelor, reciclate si reciclabile, din resurse

regenerabile, non-poluante etc.

4. CONTINUTUL SI DESFASURAREA STUDIULUI

4.1. PROIECT NR. 1 / 5 saptamani / studiu desfasurat in colectiv decate 2 studenti - 3 credite

4.1.1. Documentare - 5 exemple, care sa contina datele de identificare sicare sa fie analizate. Reproducerile sa fie insotite de un comentariusintetic;

4.1.2. Studiul unitatilor locative (module sau tronsoane)- analiza amplasamentului din punct de vedere al constrangerilor

impuse de context;- generarea conceptiei arhitecturale

4.1.3. Se cere redactarea urmatoarelor piese:- plan de situatie sc. 1:500- plan subsol sc. 1:200- plan parter sc. 1:200- planurile tuturor nivelurilor diferite sc. 1:200- doua desfasurari sc. 1:200- macheta sc. 1:200

Predarea se va face pe max. 3 formate A1, dispuse orizontal. Redactarea vafi alb negru. Este admisa redactarea pe calculator

4.2. PROIECT NR. 2 / 9 saptamani / studiu individual - 8 credite

Fiecare student îsi va alege spre studiu un modul 4.2.1. Se cere redactarea urmatoarelor piese:- plan parter sc. 1:100- planurile tuturor nivelurilor diferite sc. 1:100- doua sectiuni sc. 1:100- doua, trei fatade sc. 1:100

Fiecare student va studia un apartament din modulul ales.- planul apartamentului mobilat si cotat sc. 1:50- detaliu de travee - plan sectiune si fatada sc. 1:20

Predarea se va face pe max. 3 formate A1, dispuse orizontal. Redactarea vafi alb negru. Este admisa redactarea pe calculator.



5. CRITERII DE APRECIERE- integrarea noului ansamblu in contextul existent al zonei;- inventivitatea, inovatia pe care proiectul o aduce in dinamica spa-

tiala a ansamblului, sustinuta de conceptia structural - arhitecturalasi de detaliu

- calitatea solutiei arhitecturale: valori materiale si non-materiale alespatiului arhitectural care contribuie la o buna stare biopsihica a uti-lizatorilor locuintelor colective multietajate

- aplicarea unor principii de durabilitate (sustainability)

6. BIBLIOGRAFIELegea Locuintei nr. 114/1996NP24 si NP 25 - Normativ pentru proiectarea parcajelor subteraneLocuinta in timp si spatiu - Patrulius RaduAA 196 - Habitat Entre Lìndividuel et CollectifAA 203 - Du Village a la VilleAA 225 - Le LogementAA 226 - Maison Japonaises

Colectiv de redactare:prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuclect. drd. arh. Marian Iliescuasist drd. arh. Dragos Negulescu







UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI


Director departament: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc | ªef catedrã: conf.dr.arh. Alexandru Vasiliu | ªefi de an: ºef.lucr.drd.arh. Melania Dulãmea, asist.arh. Nicolae DinuDesign ºi tehnoredactare: ºef lucr.dr.arh. Haytham Zeki

asist. arh. NicolaeDinu

Documents

caiet_an3_2009-2010