DRF\GOŞ VITENCU.

�

CAlD IlA] lAS

ll[J]Ir 1[V A)) _� lUJ _ __ _ _ _ __ __ @) @) @)

MIC TRF\TF\T DESPRE UCRF\INOMF\NIE

CERNAuTI, 1934.

EDITURF\ SOCIETAŢII MF\ZILILOR •

ŞI RAzAşILOR BUCOVINENI.

www.dacoromanica.ro

DRFIGO VITENCU.

CAND DAI NASLUI IVAN...

MIC.TRATAT DESPRE UCRRINOMANIE

CERNAUTI, 1934.EDITURA SOCIETATII MAZILILOR§I RAZA§ILOR BUCOVINENI.

www.dacoromanica.ro

Mk Cli LIU 4--

GAAA.;. Ati 11.E MI-

.Aceastii carte s'a tipeirit in luna Decembrie,anul 1934, la Tipografia Mitropolitul Silfvestru" din aernduV, in una mie exemplare,

numerotate de la 1-1000.

922

rhowi4f:t Moil CUttlrie-

40"m'L-

www.dacoromanica.ro

PUNCT DE VEDERE:

Ratiunea de a fi a statului este natiunea in ca-drele celei mai inguste interpretari a cuvantului : rassa,limba, credinta §i obiceiuri.

Aceasta dogma rezuma pricinile catastrofei euro-pene din 1914 §i ea este suportul moral al actualeiconfiguratii politice a Europei.

A§a fiind in orice imprejurare §i neconditionatstatul este dependent de natiune, existenta lui e in-ferioara eiistentei natiunii §i interesele lui trebue ori-and subordonate intereselor natiunii.

Nu intereseaza angrenajul celorlalte state, nuintereseaza nici macar forma de guvernamant, dacaacestea nu sant in masura sa asigure nucleului etniccare sta la baza statului, din toate punctele de vedere,btina stare §i progres. Nu dreptul public, ci pdstrareanationalitafil noastre e lucrul de cdpetenie pentrunoi .Fi ar fi mai bine sd nu alegem deputa(i, decalsea* se piardd nalia romdneascd ").

1) M. Eminescu: Influenta austriad asupra Roma-nilor din Principate", In Cony. Liter. 1876. No. 5.

--

www.dacoromanica.ro

4

Deaceea oricat de importante ne-ar apArea pro-blemele integritatii granitelor tarii §i a mentinerii formeiconstitutionale, ele nu pot fi cleat auxiliare ale inte-gritatii nationale a acestei tari. Acei cari poartA grijAde granitele Romaniei Mari §i de ne§tirbirea Consti-tutiei, MA sA tie seamA in primul rand de neamulpentru care au fost create aceste granite §i fAuritAConstitutia, au aceia§ mentalitate ca §i snobii, cari i§iingrijesc pielita obrazului §i varful degetelor, farA sacugete cA acestea nu sant deck inveli§ul tesutului lororganic, pe care il lasa pradA bolilor.

Asigurarea suprematiei integrale a neamului ro-mAnesc in organizatia /id de slat §i purificarea etnicAprogresivA a teritoritoriilor pe cari este a§ezatA aceastaorganizatie sant deci imperative permanente ale poli-ticei noastre de stat.

Evident cä aceste imperative sant ingradite deo suing de impedimente, dintre cari cel mai puterniceste de bunä seama amestecul unor fractiuni din altenearnuri cu neamul romAnesc, in cadrul teritoriului,care, nefiind decat concretizarea materialA a statului,trebuie §i el sä aibA o infati§are nationala.

AceastA infati§are a teritoriului, precum §i spiritulde unitate nationala a locuitorilor sant periclitate .dediversele fractiuni minoritare, in masura in care inte-resele nationale ale fiedrui grup minoritar in partese lovesc de interesele natiunii dominante.

Intr'un stat national, strAinul de neam, adicA mi-noritarul, care respecta in forme, dar mai ales in con-vingere, primarea intereselor natiunii dominante §i se

www.dacoromanica.ro

5

identifica cu idealurile ei politice, i§i poate 'AstraWA nici o frica de primejdie independenta lui etnica.

Din acest punct de vedere minoritarii de pretu-tindeni pot fi impartiti in doua categorii : periculo§i§1 inofensivi. Situarea in una din aceste categorii de-pinde de atitudinea pe care respectiva minoritate oare in raporturile ei cu organizatia de stat a natiuniidominante. Aceasta atitudine este in lunctiune denumar, situatie geografica §i relatiuni externe ale mi-noritatii cu nucleul sau de ba§tina, care formeaza altstat national sau cu un centru de gravitate nationaladintr'un stat strain.

Fire§te ca o minoritate disparenta ca numar nupoate fi periculoasä, , dupa cum natural este ca unGerman domiciliat 'In Marsilia sa aibl pentru statulfrancez absolut alta situatie deck conationalul salt dinStrassbourg. Deasemeni un Roman Va fi cu dreptcuvant altfel privit in Bulgaria deck un Polon.

Trecand la speta, sä rationam putin asupra mi-noritatilor din tara noastra.

Care din ele, tinand cont de cele trei elementeamintite : numar, situatie geografica §i relatiuniexterne ar putea avea o atitudine du§manoasäintereselor romane§ti, meritand astfel, de drept, repro-citate de tratament?

Polo ni i? Experienta de pana acum ne Invatacontrarul. De§i, poate, situatia geografica §i relatiunileexterne le-ar permite-o, nu s'a observat din parteaPolonilor no§tri nici o tendinta centrifugal/ Cauzae numarul lor disparent §i, de sigur, §i relatiunile de

www.dacoromanica.ro

6

amicitie §i interes reciproc ale celor doul statenationale1).

Vin apoi la rand R u §i i §i Ger ma ni i, caroranimic nu le-ar dicta sa fie nemultumiti in Romania.Ru§ii pentruca li e groaza de edenul bol§evic §i Ger-manii pentruca Germania e prea departe. In aceia§categorie de minoritari inofensivi infra Ar m en i i,Turcii §i celelalte minoritati al caror num& estemic §i cari se identifica intru totul idealurilor romane§ti.Un semn de intrebare vom pune minoritätii sal- b e§ti.

Nu la fel vom considera pe Ungur i, Rut en i,Bulgari §i Evrei.

Evreii, prin numarul §i relatiunile lor externe, for-meaza o categorie aparte cu care lupta se da atat pefront spiritual, cat §i din motive de ordin economic-national.

Ungurii, Rutenii §i Bulgarii implinesc toate con-ditiile de adversitate fata de Romani. Idealul lor este

§i n'ar trebui sa se apere, cad n'ar fi firesc safie altfel, alipirea lor la nucleul central national,sau, in cazul special al Rutenilor, crearea unui astfelde nucleu sub forma Ucrainei Mari.

A§a fiind situatia §i cine ar putea spune caam discutat-o in randurile de fata cu patima sanu mire pe nimeni daca Romanul va face deosebireTntre minoritar §1 minoritar, (dupa cum minoritarul

1) Aceastä caracterizare a Polonilor din Romania estepentra moment Inca valabill. In noua configuratie de po-litica intereuropeana, care pare a schimba atitudinea statuluipolon, nu putem §ti ce ne va aduce viitorul.

www.dacoromanica.ro

7

va face deosebire intre ideal §1 ideal) §i va declararAzboiu pe faiä unora §i prietenie sincerA celorlalti.

In epoca de bolnAvicioasA pacificArie pe care oträim, pronuntarea cuvAntului rAzboiu necesitA o justi-ficare. RAzboiul pe care trebuie sA-1 ducem impotrivaunora dintre minoritatile noastre este un rAzboiu de-fensiv, impotriva atacurilor aduse suveranitAtii absolutea etnicului romAnesc in RomAnia, un thzboiu in careindividual nici un minoritar n'ar avea de suferit nimic§i insfftrOt un rAzboiu, care este in chiar vederileSociethtii Natiunilor, deci a unui for a cArui protectieeste mereu invocatA de minoritarii nemultumiti.

Dupa conceptia curenth a SocietAtii Natiunilor toatetratatele unilaterale de protectie a minoritAtilor au un ca-racter exclusiv temporar §i sAnt menite a pregAti cuincetul unificarea nationath a statelor.

Imi pare de nediscutat cA acei cari au conceputacest sistem de protectiune nu s'au gandit sA creezein sAnul unor state o massA de locuitori cari sA seconsidere perpetuu ca strAini de organismul generalal natiunii, ci cA, din potrivä, ei au vrut pentru ele-mentele acestei masse statutul de protectiune juridicA'in mäsurA de a asigura respectul inviolabilitatii per-soanelor sub toate aspectele §i de a prepara, incetulconditiile necesare stabilirii unitdlii nationalecomplete"1).

1) . . . . zice De Mello Franco, delegatul Braziliei la9/XII 1925. (Proces verbal de la 37-eme session du- Con-seil de la Societe des Nations, in volumul Protection desminorités" editat de Societ.Naliunilor, la Geneva, 1919, pg. 33).

www.dacoromanica.ro

8

Aceasta parere a lui De Mello Franco a fostsustinuta de delegatul Marei Britanii, Sir AustenChamberlain, (scopul pe care il urmarege consiliulcu aceste tratate este de a asigura minoritatilor gradulde protectiune, care le va pune in mod treptat inmdsurd de a se contopi in comunitatea na(ionalddireia ele apartin") apoi de A. Briand §i de bel-gianul Hymans §i primita in unanimitate de statelesemnatare ale tratatului minoritatilor (intre cari §i

Romania), prin delegatul lor, d-1 Bene§ 1).NM deci rostul luptei pe care o preconizam.Paginile ce urmeaza incearca a fi un mic tratat

strategic in lupta cu minoritatea ruteana a Romaniei.Inainte de a porni pe campul de operatii, vom

trebui sa ne inarmam spiritual deaceia inainte dea discuta mijloacele de combatere a ucrainismului",vom demonstra legitimitatea luptei §i mai cu seamavom cauta a evidentia existenta realä a pericolului §iurinal-He indiferentismului nostru national.

Aceasta cu gandul cinstit de a contribui la da-ramarea acestui indiferentism, derivat al unei nejus-tificate beatitudini nationale care ne-a cuprins delaUnirea cea Mare incoace §i a carui la§itate este aceia§la Romanii din noile provincii §i la cei din Romania mica.

1) .Protection des minorités', Geneva, 1929, pag. 36si urm.

www.dacoromanica.ro

MIC RAID ISTORICCU POPASURI STATISTICE

Determinarea exacta a cantitatii de minoritariruteni, sau dad vreti ucraineni", (precizarea deo-sebirii intre aceste doua notiuni va fi pusa la punctin una din paginile ce urmeaza) din tara noastra estepentru moment o imposibilitate, deoarece ne lipsescorice date statistice actuale. Tinand cont de vechilestatistici §i de falsificarile organelor ce le-au facut, nu-marul Rutenilor din Romania (impreunä cu Hutanii,dar minus Romanii rutenizati) nu poate trece, cuextrema bunavointa judecand, de 350 OM la 400mii, dintre cari cam 150 180 000 in Bucovina,180-200.000 in Basarabia, 16.000 in Maramure§ §ivre-o 5.000 in Moldova.

Dad nu putem preciza astazi cantitatea Rutenilorno§tri, provenienta lor pe acest pamant poate fi sta-bilita in cele mai mici amanunte.

Nu voiu aduce aid toate argumentele istorice,care pot sta la baza stapanirii romane§ti asupra ter--toriilor Romaniei in care se aflä Inca populatie ruteana§1 nu voiu indica decat in parte izvoarele doveditoare

www.dacoromanica.ro

10

ale argumentelor aduse1), pentruca nu intentionez aporni opera polemica cu scribii ucrainomani, ci doara servi lectorului de bunä credinta esenta celor cese pot spune in legatura cu aceastä problema.

In nebuloasa inceputurilor infiriparii organizatiilorde stat pe meleagurile noastre, au stat fata in fatadoua rasse : cea latinä §i cea slava. Interferenta reci-proca a fost atat de deasä §i de complicata, incat arfi zadarnic sä cautam granite in acele vremuri. Ro-manii au ajuns pana in Caucaz §i mla§tineIe Podoliei,in Galitia §i Moravia §i s'au amestecat cu popoareleslave OM in peninsula balcanica. Relatärile croni-carilor despre Bolochoveni, urmele de Romani dinMoravia2), existenta actuala a Moldovenilor trans-nistrieni, precum §i atatea alte momente istorice §1prezente argumenteaza suficient aceastä sustinere. Ka-laniacki gase§te in Galitia peste 100 de sate inte-meiate dupd jus Valachorum"). Aceia§ constatareo fac Habdank §1 Dumikowski in special cu privire

9 Acolo uncle izvorul nu este indicat, cel interesat IIpoate gAsi in obiectivele scrieri ale savantului rutean Ka-luthiacki, in nu mai putin obiectivele §i minutios documen-tatele opere ale istoricului nostru I. Nistor (Der nationaleKampf in der Bukowina, RomAnii si Rutenii in Bucovina,Problema ucraineanA in lumina istoriei), precum si in decurAnd apArutul studiu al prietenului meu Em. Haivas,11Pretentiunile ucrainene asupra Bucovinei sf justilicArile lor"

(Graiul Romftnesc, Anul .V111, No. 5-6, Bucure§ti 1934).2) Vezi Wlachisch-Meseritsch si datinile §i samanta

de vorbA romAneascA in graiul ciobanilor de acolo.3) NotAm cAteva : Acri§or, Brustur, Dulcita, Valachova,

Bolechow, etc.

www.dacoromanica.ro

11

la Pocutia. Numirilor paleoslave de rauri §i munti dinMoldova latina li se opun in Galitia slavona, intrealtele, urmatoarele : Baltag, Magma, Paharul, Radul,Drago§a, Brebenescul, Cucul, Cerbul, Muncel, Neagra,Pietrosul ; iar toti vici-i §i schi-i din tam romaneascasant compensati cu Basaraba, Boith, Osta§, Corota§(= Caruta§), Buric, Craciun, Goian, Jidan, MurganChelar, Pu§car, Perculab (= Parcalab), Putera (= Pu-tere), Pita, Turcul, Vaida etc.1), de cari abunda Ga-litia räsariteana. Miclosicz §1 Kalaniacki descopera inlimba ruteanit vorbitä in Galitia peste 300 de cuvintecurent §i cotidian intrebuintate, care sant imprumu-tate din limba romaneasca.

Rezumand cele de mai sus, vom trage concluzianeindoielnica, cum a elementul roman in partite astazislave a fost tot atat de puternic ca cel slay pe me-leagurile rornangti §i a abia cu prilejul primelor in-firipari de organizatie de stat, cele doua rasse au in-ceput a se stabili intre granite naturale, a§a cum legasim acuma. In Galitia §i peste Nistru (de§i aici nuin intregime) au invins Slavii, dincoace am invinsnoi, a§a ca din acest punct de vedere santem chit.

Nu vom contesta aiciodata cd avem stramo§islavi in afara de vechii Anti, Slavini, Uglici §i Tibertidupa cum e incontestabil ca in sangele multor Rutenicurge §i vlaga romaneasca. Ceeace nu ne impiedica.§i pe unii §i pe altii sä fim doua neamuri cu totul

') Extrase de tatAl scriitorului acestor rAnduri, dinscriptele unei cesaro-crAie§ti comisii de recrutare la lialicz.

www.dacoromanica.ro

12

deosebite §i care au dreptul sa tinda la stapanireaexclusiva a meleagurilor lasate fiecaruia din ele deDumnezeu §i de vremuri.

In ceea ce prive§te otganizatia de stat de ter--toriul astazi al nostru, ea n'a fost niciodata altfel deckromaneasca In Inceputurile ei. Primii voivozi de careavem §tire au fost din Romanii cari au stapanit Tara

ipeniu1ui §i descalecatorii din Maramure§. Existentaunor inchegari slavone pe acest teritoriu, in perma-nenta moldovenesc, nici n'a putut fi macar banuitäde vre-unul din vechii cronicari §i istoriografi, iar odominatie a principatului efemer de la Halicz sau aImperiului" de la Kiew, (care de altfel a fost operaVaregilor §i nu a Rutenilor) asupra vre unei parti dinacest teritoriu nu ne este aratata prin cel mai micindiciu istOric. Desigur atat principele rutean de laHalicz, cat §i impäratul" de la Kiew i§i vor fi ascutitdintii §i vor fi incercat sä puie mana §i pe brazdaromaneasca, dar tocmai faptul ca n'au fost In staresä o faca ne dä de presupus cä aceasta brazda erastapanita de cineva care o apara bine §i acel cinevanu putea fi cleat, ori neamul romanesc cu marunteledar viguroasele lui voivodate, ori, in cazul cel mairau, hoardele de Pecinegi §i Cumani, in nici un cazinsa Rutenii').

Iar afirmatia nu §tiu cArui pseudo-savant ca. ora§ulGalati §i-ar trage numele de la Halicz sau de la Galitiaeste tot atAt de serioasA ca §i afirmatia subsemnatului cAGalitia a fost botezatA a§a dupl vechii ei locuitori, cari erauGalli, ori galitele.

www.dacoromanica.ro

13

A§a ca voivozii Moldovei au stapanit la inceput0 popolatie unitara romaneasca. i nici nu se puteasä fie altfel, deoarece nu vedem in acele vremuri niciun principe, §i cu atat mai putin un §ir de principi,carora sa li stea supuse mai multe neamuri, ci, dim-potriva, acela§ neam era impartit in diverse principate(Romanii, Slavii, Germanii, Mail, etc.).

Ulterior semnalarn infiltratii rutene in Moldova.Imprejurarile in care s'au prodos aceste infiltratii

se pot stabilii cu precizie.Fiecare lupta dintre voivozii no§tri §i craii Ie§i

era un prilej de a duce in robie reciproca Galitieni§i Moldoveni pdntru a folosi ca iobagi boerilor ro-mani s! sleahtei polone. Cam pe la mijlocul secoluluiXVI, odata cu incetarea guerille-lor romano-polone,inceteaza §i acest schimb involuntar de populatie.Prizonierii robi au fost du§i in centrul tarii, unde s'auasimilat cu vremea, iar la granita au fost a§ezati,pentru mai bunä paza, raza§i moldoveni. In urmaacestei randuieli a intervenit un nou fenomen : boeriide la margine n'au mai avut cu cine lucra pamantul§i au fost siliti sä cheme mazuri" §1 boici" din Po-Ionia (obiceiu care a incetat In Moldova abia de catevadecenii) carora leau dat pamant §i pe cari i-au a§e,zat in slobozii §i seli§ti (Slobozia Rarancei, SloboziaComare§tilor, Slobozia Hodorogi, Slobozia Baltilor,Seli§tea de langä Noua-Sulita, apoi Liuzii1) Humoru-lui, ai Horecii, Ru§ii Moldovitei, etc.).

1 Liuzii = oameni de rand, norod, claca§i, (slay).

www.dacoromanica.ro

14

Despre Barnovschi Von zice Miron Costin ca...au dat slobozenie, chemand oameni din Ora le§asca".

Desigur §i imprejurarea ca in Podolia oameniierau tinuti la 52-156 zile de clad pe an, pe cândin Moldova, . pe temeiul unor hrisoave din 1749

§i 17661), numai la 12 zile, iar cei de la granitanumai la 6, a contribuit foarte mult la aceste admi-gratiuni. Deasemeni §1 scurtele stapaniri moldoveneasupra Pocutiei le-au fost bune prilejuri chinuitilorGalitieni sä vie in bogata Moldova.

Mai cu seama cei certati cu legea sau cu se-niorii lor i§i &eau refugiu dincoace. La 1742 unhatman polon ii scrie lui C. Mavrocordat desprebejenarii sau talharii din partea tarii le§e§ti, cari aufugit in Moldoia2)".

Dar toti ace§ti coloni§ti s'au romanizat cu vre-mea, iar actualii Ruteni de la noi sant de factura mairecentä ; dovada : rapoartele organelor cuceritoareaustriace, care n'au gasit in Bucovina decat aproapenumai Romani, rapoarte asupra drora voiu reveni.Alta dovada ne-o da Dimitrie Cantemir 'in DescriptioMoldaviae", unde spune ca peste tot in Moldova sevorbe§te romane§te §i numai in unele sate de langagranita Poloniei locuitorii amested in graiul moldo-venesc §i unele cuvinte lemti.

0 noug admigrare a avut loc scurt innainte deincorporarea Bucovinei la Austria. Politica de catoli-cizare a Galitiei a provocat in mijlocul populatiei or-

'') Kaindl : Die Ruthenen in der Bukowina, pag. 30.2) Iorga : Studii §i Documente, VI, 2, pag. 300.

www.dacoromanica.ro

lb

todoxe o rasmirita, cunoscuta sub numele de revoltaHaidamacilor", care a lost sprijinita pe sub mana deMoscoviti. Persecutiile impotriva revoltatilor §i poate§i dorinta de a-§i mentine credinta a determinat onoug admigrare a Rutenilor in Rusia §i mai ales inMoldova dreptcredincioasa. De aceastä data au emi-grat §1 foarte multi preoti. Sant de notat, intre altele,familiile preote§ti Tarnovschi (azi Tarnavschi) §i Lo-micovici, care de decenii apartin societatii romane§tidin Bucovina. Evident, dad s'au romanizat preotii,cu atat mai mult massele, fall traditie nationala, n'auputut rezista desnationalizarii.

0 categorie aparte a Rutenilor din Romania santHutanii. Originea lor este contraversata. S'au emis oserie de teorii, dapa care, Hutanii sant, pe rand, con-siderati : urma§i romanizati §i apoi slavizati ai Dacilorliberi, ai Pecenegilor, apoi rude ale Gagautilor basa-rabeni §i in cele din urtnä un amestec din toateaceste. Cert este ca, de§i astazi Slavi §i ata§atidin multe puncte de vedere politicei ucrainomane,Hutanii formeaza o rassa cu totul aparte pentru caretoate teoriile emise par a se potrivi. Deosebindu-seradical in port, infati§are §i obiceiuri de Ruteni, dan§iiau in limba lor multe cuvinte, pe care nu le gasimnici la noi, nici la Ruteni. Au §i vocabular dacic(codrului ii zic codru), au §i vorbe latine, disparutein limba romana de astazi (fii lor se cheama filine, iarduhurile padurii silvatia). Unele trasaturi mongolepe care le observi la foarte multi din ei, precum §inumele de Hutan au determinat presupunerea unei

www.dacoromanica.ro

16

descendente de la tribul cuman al vechilor up, pre-cum §i eventuala Inrudire cu GAgA-Utii Bugeacului.In apropierea regiunilor locuite de ei se aflA Coma-re§tii, Valea Utei §i alte numiri geografice evocative.Oricum InsA, vom admite cA aceastA marmeladA derasse este astAzi in intregime slavizatA, iar Ruteniifiind singurul popor slay care trAie#e in numAr maimare in aceste pArti, tind a-i asimila.

A§ezArile Hutanilor se gäsesc in a§a numitiimunti ruse§ti" ai Bucovinei, munti cari formeazA

una din partile cele mai sArace §i mai pustii ale Car-patilor. Faptul cA muntii bogati in minereuri §i im-pAduriti, din imediata apropiere, sAnt locuiti de Ro-mani, este cea mai evidentA probA cä ace§tia au fostprimii locuitori ai regiunii, iar Hutanii, venind maitarziu, n'au putut sA se Tnstäpaneasca decAt in regiu-nile neproductive. In istoriografia Moldovei Hutaniiincep a fi pomeniti abia prin secolul XVII, cAnd senApustesc asupra Bistritei §i o pradä. UrmAriti de po-terele le§e§ti pentru firea lor prAdalnica §i nesupusg,incep a trece granita spre Moldova §i la 1647 trimito delegatie la Vasile Lupu, cerAndu-i pamant, scufflede biruri §i privilegii identice muntenilor liberi §i fa-vorizati de voivozi din tinutul Campulungului. VodA,§tiindu-le firea §i cunoscAndu-le originea, ii refuzA

net. Totu§i dAn§ii se a§eazA prin vAgAunile muntilor,unde nu pot fi deck cu greu controlati §i sant inpermanentA harta cu boerii §i rAz5§ii din partea

www.dacoromanica.ro

17

locului, asupra drora se aruncä mereu cu prädlciune1).Cu vremea se lini§tesc, iar boerii ii las6 sA se gos-podäreasca pe muntil din cad nu scoteau nici unfolos. C. Ma vrocordat autorizeaz6 la 1742 pe staros-tele Cernautilor sl mai primeascä 300 noi coloni§tipentru tinuturile nepopulate ale regiunii, care deacum c6p6tase numele de Campulungul rusesc, avândca arterd principala fluvialä rail Ceremu§2).

A§a se prezintä mi§c6rile de populatie ruteanäin Moldova panä la inceputul secolului trecut.

In Maramuref, din care astäzi numai o fArâmAa mai rlmas al nostru, Rutenii s'au infiltrat pe ne-simtite. Este cu putint6 ca primele a§ezAri ale Rute-nilor sä se fi f6cut pe locurile läsate libere de Drago§§i de descAlecatorii moldoveni, dar nici o märturieistoric6 nu ne confirmä aceastä presupunere. Dim-potrivä elementul românesc era in vigoare pana inmasivul Tatrei. Numai in cele trei voivodate mara-mure§ene Romanii de sub schiptru maghiar au fostconsiderati natiune politica' .§i in bunä parte ne-me§iti. Cea mai veche episcopie româneasc6 (1391)infiintat6 in Peri (astäzi Cehoslovacia) a durat pangin secolul XVII, cand machiavelismul unirii greco-catolice a reu§it sä o fad sä dispara. Astäzi neme§iide la Sighet au fost distru§i de cAm6täria §i rachiul

1) Poate a §i derivatia, emisA pe vremuri, a numeluide Hutan, de la hot, hotoman, nu-i cea mai neadevAratA.

2) Amintim aici, mai mult decat cu titla de simpMcuriozitate, CA Rom Mill basarabeni numesc pe o samA deTatari, Clrimu,si.

2

www.dacoromanica.ro

galitienilor cu perciuni §i ii cer§esc viata in pribegie,iar cea mai mare parte a lor sant pierduti pentru tot-deauna in Rutenia cehoslovad, tot multumitA oaspe-tilor de toatä mana din Galitia.

Prezenta Rutenilor in Basarabia se datore§tesecolului de cnut moscovit. In anul 1862 cApitanulde stat major rus, Zasciuk, constatA cg elementul ro-manesc formeazA 8/4 din totalul populatiei. Aceia§constatare o face la 1878 P. P. Soroca, iar Lachoffin scrierea sa Basarabia la centenarul anexgrii ei laRusia" stabilege 70010 Romani. Luand ca bune afir-matiunile acestor statisticeni ru§i, restul de 25-30010de neromani ar rAmane sA fie impartit intre Ruteni§i celelalte minoritati. *Hind cA numgrul mare al mi-noritarilor basarabeni 11 formeazg Ru§ii, Bulgarii §i

GAggutii, Cate locuri mai rAman libere Rutenilor?Cat despre originea tuturor minoritarilor basa-

rabeni sg se §tie cá, afarg de GAgAuti §i Bulgari, pre-cum §i un mic numAr de Evrei, toti ceilalti santincetateniti dupg 1812. Este cunoscutg politica taristade desnationalizare a acestei nenorocite provincii.Romanii au fost deportati pang in Caucaz §i prinSiberia ') pentruca in locul lor sg fie adusi Moscoviti§i Ruteni. Faimosul A§eamant al obrazovaniei ob-lastei Basarabiei", care a inlesnit colonizArile, a desa-vgr§it aceastA opera. Cat despre Rutenii din judetulflotin, ace§tia se deosebesc radical in limbä §i datinide cei din restul Basarabiei, fiind identici din toate

1) v. V. Timuq: Transsiberiana §i Elie Bufnea: Cru-ciati, Tirani §1 Banditi in Rusia sovieticl.

lg`

www.dacoromanica.ro

39

punctele de vedere cu Rutenii bucovineni. De faptdan§ii au aceia§ origine galitiana ca §i cei din Bu-covinal). Despre situatia demografica imediat dupadespartirea Basarabiei de Moldova fie-ne marturiestatistica ruseasca din 1817, care gäse§te pe langaMoldoveni, urmatoarele natii in nou-achizitionatulteritoriu : Greci, Bulgari, Armeni, Gap.* §i Jidani,dar nu pomene§te nimic de Ru§i §i de Ruteni.

Satele izolate de Ruteni din Moldova vechiu-lui Regat sant de factura cu totul recenta O. se da-toresc parte colonizarilor facute de boeri, parte imi-gratiunii galitienilor dupa un scurt popas in Bucovina1).

In Bucovina, gratie unui complex de imprejurari,care va fi lamurit in cele ce urmeaza, Rutenii s'auinmultit enorm §i prezinta, atat din punct de vederepolitic, cat §i mai ales etnic, un pericol in perma-nenta cre§tere.

La incorporarea Bucovinei de catra Austria nu-märul Rutenilor bucovineni era complet disparent, a§aca autoritatile ocupante nici n'au tinut cont de ei.Spleny in a sa Beschreibung des Bukowinaer Dis-triktes") aminte§te, in dud de Moldoveni, pe ur-matorii locuitori ai Bucovinei : Armeni, Greci, Unguri§i Tigani. Va sa zica, Rutenii, dad erau, au stat cumult in urma Ungurilor, Grecilor §i Tiganilor, a§a cdSpleny nici n'a crezut necesar sa-i numeasca. Desigurvechii coloni§ti din Polonia erau de acum romanizati,iar putinii Hutani din vagaunile muntilor erau prea

1) Vom reveni.2) Editia Pollek.

2*

www.dacoromanica.ro

20

putin cunoscuti autoritatilor. Deaceea, oricand §i ori-uncle, autoritatea de stat austriad, precum §i opiniilediferitilor particulari ale dror mArturii ne-au ramas,considerA la Inceput pe Romani ca singura populatiebA§tina§A de importantA numericA in Bucovina.

Astfel, administrator al nou cuceritului districtbucovinean este numit Enzenberg, comandantul re-gimentului 2 grAniceresc din NAsAud, deoarece ,, cu-

noa§te limba §i obiceiurile Romanilor" 1). Din memo-rile acestui Enzenberg se constatA cd el vorbe§temereu despre die Landessprache", (va sA zicA existanumai o Landessprache" §i nu cred cA ar puteaavea cineva neobrAzarea sA sustie cA aceasta ar puteafi alta decat cea romaneasd), mai departe ca reco-mandA pentru catolicizarea Bucovinei, care la 1777era pur ortodoxa, preoti de la §colile din Blaj, deoareceace§tia sant walachischer Nation", (desigur cele catevazeci de mii de credincio§i greco-catolici actuali nusant urma§ii prozelitilor acestor preoti walachischer-Nation", despre cari nici nu §tim dacA au fost adu§ivre-odatA), apoi cA, pe langA limba germana, trebuiausA o cunoascA §i pe cea romaneascA (§i numai pe cearomaneascA 1), delegatul episcopesc de la CarlovAt,der Landesphysikus", cei cinci directori ai districte-lor bucovinene (CernAuti, Suceava, Siret, Campulungulmoldovenesc §i rusesc 2), precum §i toti ceilalti k. k.

1) Ziegiauer : Geschichtliche Bilder von der Bukowina.2) Nici mAcar acesta din urmA nu era tinut sA cunoascA

decAt limba singurei populatii cu adevArat autohtone adistrictului sAu.

www.dacoromanica.ro

21

beamteri. Apelul redactat de Spleny dill tail e scrisnumai in nemte§te §i romane§te, iar jurämantul decredinta al Orli catra impärat e cetit numai in limbamoldoveneascä" de boerul Ilie Coräscul. Cu prilejulvizitei lui losif II in Bucovina i se inmaneaza 297cereri, care erau scrise parte moldovene§te, partele§e§te, parte ungure§te", nici una 1nsa rutene§te.

In masurätorile pe care le-a facut in 1782 unoarecare Budzinski, delegat al guvernului, dansul in-dica drept numiri topografice pentru granitele satuluiOra§eni : Marul Ro§u", Paraul Putred", apoi Dru-mul Barladului" zis §i Drumul Talharului". De bungseama aceste nume i-au fost comunicate de locuitoriisatului. Care din ei le mai cunoa§te astazi ?

Raportul consilierului aulic Tiirkheim caul gu-vernul vienez, cu privire la anexarea Bucovinei laGalitia, se pronunta impotriva acestei anexari, deoarecedatinile, religia, limba Galitienilor, toate santdeosebite de ale locuitorilor Bucovinei".

Primele registre parohiale se introduc la 1783 §isant peste tot romane§ti, iar §coalele ce se infiinteazala Zastavna, Cotmani, Va§cauti, etc., toate au limbade predare romaneasca. Pentru aceste §coale se aduc4200 cart romane§ti §i numai 25 slavone-germane 1).Din cele 15 §coale existente pe la 1783 In Bucovina, 10sant romane-germane, 3 romane, 1 ungara §i 1 armeana.

') DacA aceste 25 carti slavone erau aduse pentru uzulpopulatiei §colare rutene, sau dacA erau numai un rezultatal reminiscentelor de buche slavonA ce se mai Inv* prinmänAstirile noastre, nu putem §ti.

www.dacoromanica.ro

22

Iatg un infim numgr din multele dovezi existentecg oficialitatea imperialo-regalg, care n'avea nici unmotiv de urg MO de Ruteni, ggse§te ca singurg po-pulatie bg§tina§g de importantg numericg in provinciacuceritg, numai pe Romani.

Ca pildg statisticg ne pot servi Cerngutii din alecgrui 41,4 case pe care le avea in 1787, 232 apar-tineau unor proprietari romani, 34 erau edificii destat, iar restul de 76 erau impgrtite intre Armeni,.Jidani, etc. Judecand dupg lista nominalg a proprie-tarilor, din cele 76 case neromane§ti cel mult 4 apar-tineau unor Ruteni i anume Petre Serbenciuc, HrihorDu§ceac, Dumitru Dymco i Grigore Sluhaico. Dintreace§tia numai ultimul') avea casa de la tatgl sgu",ceilalti le-au avut de capgtat de la Primgrie". Candau a§ezat capitala districtului bucovinean la Cernguti,austriacii au ggsit un targu§or sgrac, pentru amplifi-carea cgruia au chemat pleavg de toatg mana dinGalitia (Evrei §i Ruteni), cgrora le-au dat loc de casg§i diferite inlesniri. A§a a ajuns capitala Bucovinei unorn complet instrginat. Notgm, in treacgt ca intrestarostii acestui targ se afla §i Poloni (Polocki 1699),chiar §i un francez (Imbault 1777), niciodatg insa unRutean 2).

Sate le erau stgpanite de razg§i §i de boeri. lath§i numele fo§tilor proprietari romani ai catorva sateastgzi complet rutenizate, cari, cei mai multi, s'au retras

care pare a IL deacum românizat, deoarece sescrie Grigore §i nu Hrihor, ca Du§ceac.

1) v. Bocanet : Istoria oraplui Cernauti. Cernauti 1932.

') ....

www.dacoromanica.ro

23

in Moldova §i §i-au vandut mo§iile pe pret de nimicEvreilor §i Armenilor, iar in cea mai mare parte le-aulasat vrai§te, inlesnind astfel, involuntar, a§ezarea ad-migrantilor galiVeni. La Banila ruseasca erau pe vre-muri stapani : Gafencu, Lenta, Ciolpan, Malai, Coco-ran, Logoteti ; la Campulungul rusesc: Sturza, Palade,Giurgiuvanu, Darie, Malai, Potlog, Lepadat ; la Putila :Sturza, Cantacuzino, Turcul, Flondor ; la Vilauce :Tautu, Paunel, Onciul, Tanta ; la Cuciurul Mic : Sturza;Savescul ; la Macau : Ruset ; la Cadobe§ti ; Bal§, etc.

Afluenta enorma a emigrantilor din Galitia §i

Ardeal spre Bucovina, unde capatau pamant §i erauscutiti de militärie1), sprijinitä la inceput de oficiali-tate, a fost apoi imediat stävilita la interventia mag-natilor, carora le fugeau robii. Organele stapaniriiintorceau peste granita in Galitia §i Ardeal sate intregide venetici, ceeace a facut ca foarte multi dintre ace§tiasa se a§eze la granita dinspre Moldova §i Basarabia,unde treceau in caz de pericol. De aid §i cele catevasate rutene existente in judetele Dorohoi §i Boto§ani,precum §i Rutenii din jurul Hotinului §i de aid §icordo nu! de sate rutene de la granita vechii Bucovinein spre Moldova 2).

Daca admigrarile din Ardeal au putut fi oprite,cele din Galitia au continuat mai tarziu cu o inten-sitate de necrezut ; aceasta mai cu seama in cele doua

1) .. . constatA Enzenberg.2) Ulterior, and politica de colonizare a Austriacilor a

fost schimbatA, acest cordon a fost tintArit de coloni§ti Ruteni§1 Unguri, anume adu§i.

www.dacoromanica.ro

24

perioade de anexare a Bucovinei la Galitia, and numai exista granita §i dupa 1848, cand machiavelismulpolitic al Habsburgilor §i-a insu§it alta structura. [Ina§i sate intregi de coloni§ti ardeleni (Paraul Negru, pemalul Nistrului) s'au rutenizat cu vremea in intregime.

A§a se explica de ce in primii ani de stapanireaustriaca, de§i populatia cre§te nenatural de mult, pro-portia intre Romani §i Ruteni ramane aproape aceia§§i numai mai tarziu Rutenii iau un avant puternic indetrimentul ba§tina§ilor.

Pribegii galitieni gaseau in Bucovina pamantdestul pentru a§ezarile lor. Populatia era extrem derara. Boerii §i-au paräsit mo§iile, unii din ei a§ezandarenda§i straini. Ace§tia ne avand nici o legatura devreme §i de sange cu taranii, cum o aveau boeriiromani, se poarta ca ni§te adevarati satrapi. La 1800,40 de familii romane§ti din Toporauti, ne mai pu-Mild indura tratamentul arenda§ului, dau foc caselor§i trec in Moldova. Locul acestor chinuiti ai strainilora fost ocupat de veneticii ruteni, pentru cari trata-mentul arendaplui era o binefacere in comparatie cutraiul pe care-1 duceau acasa.

Despre Ruteni se incepe a vorbi In Bucovina,din and in cand, abia la cativa ani dupa incorporare§i totdeauna in legatura cu admigrarile din Galitia.Dealtfel §i savantul rutean Rudnicki considera peRutenii bucovineni ca venetici.

Functionarul austriac §i rapsodul roman Budai-Deleanu, in a sa descriere a Bucovinei, spune, pe la1800 : Toti Rusniacii cari se afla in Bucovina §i

www.dacoromanica.ro

25

Moldova sAnt galitieni. Au §i obiceiuri galitiene, vor-besc aceia§ limba, numai cg, prin contactul cu Mohdovenii, amested multe cuvinte moldovene§ti in limbalor §i se imbracg mai bine §i sant mai curgtei").

Totu§i pang pe la 1848 toate publicatiile oficialese fac numai in române§te §i nemte§te §i nicgieri nuse pomene§te de limba ruteang in acte.

Treptat Rutenii admigrati se inmultesc tot maimult §i in urma unui intreg complex de imprejurgriincep a se slaviza §i Romanii. Influenta dezastruoasAa episcopului romAn-sArbit Daniil Vlahovici §i maitArziu a lui Eugeniu Hacman2), cari aduc o groazgde popi galiteni §i cari rutenizeazg numele celor ro-mAni3), se produc pe calea bisericii. Greco-catoliciiimigrati, neavAnd preoti §i biserici se reintorc la or-todoxie §i inghit in massa lor compactl pe Rom Anilbg§tina§i. Aceasta mai cu seama in partile rgzg§g§ti,unde populatia era mai rug. RIzg§ii, bogati cum erauin acele vremari, erau bucuro§i de brate de muncg§i cum noii veniti invgtau cu greu române§te, au fostsiliti sA se dea ei pe slavonie, rutenizAndu-se in celedin urma in mare parte, WA sg-§i dea seama.

Dar cel mai important factor pentru rutenizareaBucovinei a fost insu§i aparatul de stat austriac.

1) Traducerea lui G. Bogdan Duica in Gazeta Buco-vinei, anul 1V, No 8.

2) Care In anul 1859 Inca, a fost nevoit sa tie la Ra-rance o predica In române§tel

8) La 1796 preotul din Rarance se scrie Inca Mitrofan,iar la 1802 de acum Mitrofanovicl. (v. D. Topa : Roma-nismul In regiunea dintre Prat §i Nistru din fosta Bucovina.Bucure§ti, Casa coalelor).

www.dacoromanica.ro

6

Habsburgii, urmand eternul lor imperativ de Drangnach Osten", nadajduiau sä fad din Bucovina mag-netul de atractie al boerimii din principate §i sä puiecu ajutorul acesteia mana pe Odle romane§ti, croinduliastfel drum la Marea Neagra. Deaceea au sprijinit lainceput elementul romanesc din Bucovina. Mai tarziu,vazand tendintele de independenta §i de Unire alenoii generatii din Principate, si-au dat seama ca par-tida e pierduta §i §i-au pus in gand sa ajunga lamare pe un drum mai lung, dar care lor li se pareamai sigur. Crearea unei Ucraine independente de Rusiatarista, dar supusa tronului habsburg, ar fi adus larealitate visul, slabind totodata puterea Petersburgului§i paralizand in acela§ timp licaririle de viata nationalapoloneza §i romaneasca din räsaritul imperiului.

A§a a inceput persecutarea elementului romanescin Bucovina. Imigrarile au lost sprijinite cu o furieherostratica. Beamterii au capatat ordine sä falsificestatisticele, sä slavizeze nume. Rutenii, cari 'Ana acumse multumeau sa gäseasca in provincia ospitalierä obucata de pane, au reinviat fabula cu ariciul §i. so-tolul, incepand a ridica pretentii politice1) asupra§colii, bisericii, etc., pentru a adeveri proverbul lor :Daca la§i porcul sub masa, 6e urca pe masa", pecare noi, aplicandu-1 spetei, 1-am subtiat, dupapielita obrazului: Daca dai nas lui Ivan, se suie pedivan". Sub acest semn trebuie vazutä intreaga pro-blema ruteana de la noi.

') Prima manifestare politicA a Rutenilor bucovineni oputem data la 1848, and se opun deslipirii Bucovinei de Galitia.

www.dacoromanica.ro

27

Aceste imigrAri, persecutgri ale elementului ro-mAnesc §i falsificAri de statistici, au fAcut sA avem inBucovina, dupA scriptele k. k., - urmAtoarea mi§-care demograficg :

A nulTotalul

populatieiDintre cari

Romgni Ruteni

1774 71.750 52.750 15.0001779 111.926 85.811 20.1141786 135.494 99.250 23.1311800 192.830 150.000 28.3871848 377.571 209.293 108.9071851 378.536 184.718 142.6821861 456.920 202.655 170.9831880 568.453 190.005 239.6901890 642.495 208.301 268.3671900 730.195 229.008 297.788 I1910 794.824 273.854 305.101 I

Vgzand cifrele cari aratg numgrul Romgnilor inanii 1848, 1851, 1861 §i 1880, observgm cA acestascade odatA cu 25.000 §i a doua orA cu 22.000, de§itotalul populatiei este in cre§tere §i de§i nu inre-gistrAm nici o bejenie a RomAnilor. In intervalul de42 de ani dela 1848 pang la 1890, RomAnii cresccu - (= minus 1) 992 suflete, far Rutenii cu +159.460indivizi 1 Evident este cA statisticele au fost falsificate

www.dacoromanica.ro

28

in modul cel mai ordinar, trecand pur §i simpluintreg surplusul Romanilor la Ruteni1).

Faptul ca dela incorporare pang la 1910 numärulRutenilor devine de 20 de ori mai mare ca la in-ceput, iar al Romanilor numai de 5 ori, cum e §inatural, ilustreaza deasemeni minunat de bine poli-tica bicefala in Bucovina. Aceasta cu atat mai multa statistica intregului imperiu habsburg constata in1910 un spor de 19.09% pentru Romani') §i numai4.24% pentru Ruteni I Va sä zica nu mamele ruteneau fost mai prolifice, decat mamele noastre, ci sta-tisticenii erau tnincino§i §i emigrantii multi §i flämanzi.

Pe districte desnationalizarea Bucovinei intre anii1880-1890 s'a desfa§urat dupa cum urmeaza3):

Coeficientul de cre§tere

Districtul al populatiei

Romani Ruteni

Radauti 11.07°4 26.18%Suceava 6.26% 25.13%Storojinet 4.36')/0 15.9970Siret 1.32% 21.36T IVijnita 0% 10.92%Cotmani 82.28°/0(!) 9.65%

') Dealtfel cu alcAtuirea statisticei romAne§ti de dui:4rAzboiu au fost delegati de cdtrA aparatul nostru de statagentii electorali ai partidului national ucrainean (sic 0. a§acA ne indoim §i de veracitatea ei.

2) Primii dintre toate natiunile Austriei I3) Ne lipsesc datele tuturor districtelor.

www.dacoromanica.ro

29

Dupa statistica din 1848 avem 183 sate curatromane§ti, 35 mixte §i 87 rutene ; dupa cea din 1910numai 43 romane§ti, 232 mixte i 60 rutene. In ora§u1Cernauti inregistram oficial la 1860, 9.177 Romani§i 4.133 Ruteni, iar la 1910, 13.440 Romani§i 15 254 Ruteni. In doua sate de peste Prut, luateca pita din multime, descre§terea populatiei romane§tieste urrnatoarea :

Romani1880 1890 1910

Cernauca 146 31 0*erbäuti 1189 41 27

I

Coeficientul total de cre§tere al populatiei bu-covinene intre 1880-1890, este de 13.1%, Bucovinaa§ezandu-se imediat dupa Austria de jos cu capitalaimperiului §i cu mull innainte de Boemia (5%) §iSalzburg (3.2°/0). Iara§i numärul populaVei emigratein acest timp din Bucovina este de 3.714, pe candgalicienii pribegi sant 117.8631).

Toate aceste date') arata felul cum a fost in-strainata Bucovina. La fabricarea statisticelor Romaniiau fost prejudiciati pe toate dile. In 1880, 50 defamilii raza§e§ti din Nepolocauti se plang a cei in-sarcinati cu recenzamantul i-au trecut cu forta ca

') Dintre cari cel putin jumätate au pribegit in Bucovina.2) Extrase cu precizie matematica din scriptele ofi-

ciale k. k.

0

www.dacoromanica.ro

30

Ruteni. In 1910, 180 de alegatori Romani din Co-mare§ti sant trecuti fmpotriva vointei lor, in listelerutene. Acest lucru se Intamplä pretutindeni undeRomanii cunosc §i limba ruteana, adica in toate sa-tele mixte. Deasemeni multi Evrei sant trecuti inrubricele Rutenilor. (In 1885 gasim in satul Rohozna1400 de locuitori de religie mozaid, dintre cari vre-o400 sant trecuti la Germani, iar restul la Ruteni I).

In §coalA invatatorul (nu parintii), care mai tot-deuna era Rutean sau Neamt, decidea asupra natio-nalithtii elevului. Listele de alegatori, care pe atuncise faceau dupä nationalitati, erau fabricate din oficiu.Ulterior, in 1910, cand s'a läsat alegatorilor libera"alegere a colegiului din care aveau sa fad parte,numgrul alegatorilor romani a inregistrat o cre§teresurprinzatoare.

Folosindu-se de imprejurarea ca foarte multiRomani, mai ales räzN§ii, i§i pierduserà limba, dartotu§i se socoteau mai departe Romani% organeledemografice au comis cele mai mari abuzuri. Astfelintreaga familia secretatului consulatului roman dinCernauti a fost trecuta ca ruteana, deoarece agentulde recenzAmant a fost intimpinat de servitoare inlimba ruteana l

Un caz unic se petrece scurt innainte de izbuc-nirea razboiului mondial in satul Camena, de langaCernauti. Aici, Romanii cari §i-au uitat limba, in zina

1) Mo§negii mai §tiau romAne§te, dar copii doar toga-ciunea de o mai spuneau in limba strämoseascl.

www.dacoromanica.ro

31

veniril functionarului de recenzgmant, s'au retras cutotii pe camp §i 'in 'Mc:lure, lAsand in sat numai cgtivabAtrani cari §tiau romane§te §i dela cari respectivulfunctionar, cu multg uimire §i cu mai multA indignare,a trebuit sl afle cg in Camena locuiesc numai Romani,fiind dansul astfel obligat sA inregistreze satul dreptsat romanesc.

De toatA frumusetea este declaratia beamteruluiDr. Wiirfel, fost prefect de Cernauti, care prin 1910a spus fatg de preotul §i luptatorul roman D. Topa :In 135 de ani am slavizat 2/8 din Bucovina, peste50 nu von-) mai avea urmg de romani").

Dandu-§i seama de influenta ce o poate avea§coala asupra individului in stadiul fraged al copilgriei,Austria a folosit-o drept unul din cele mai vajniceelemente de rutenizare. La incorporare au existatdoug §coale, una la Cernauti, cu 90 elevi Germani§i Jidovi §i 4 Romani §i una la Suceava cu 25 eleviGermani, 15 Romani §i 15 Armeni. Nici urmg deRuteni. In 1786 pang §i Zastavna §i Va§cAutii capAtg§coli romane§ti. Bineinteles cA odatg cu avantul luatde emigrgrile Rutenilor a inceput §i infiintarea de§coli primare rutene. §colile supraprimare, in dugde facultatea de teologie §i de gimnaziile din Cernauti§i Suceava, care erau romano-germane, au fost toatecurat nemte§ti. De felul cum a dutat Austria sl pro-tejeze pe Ruteni §i pe teren §colar, lugm notA dinimprejurarea cl in 1871, in districtul Cotmani, rutenizat,

9) D. Topa, op. citat.

www.dacoromanica.ro

32

existau 31 sate cu §coala §i 21 fara, iar la Suceava,district ramas romanesc, numai 14 sate aveau §coala,iar 47 erau lasate fait '). Satele romane§ti se trezeaupeste noapte cu §coalä ruteana. Societatea pentrucultura bucovineana §i Societatea Mazililor §i Raza§ilorau fost nevoite sa infiinteze o multime de §coale par-ticulare romane§ti. Invatatorii ruteni §icanau pe parintiicare-§i trimiteau copii la aceste §coli, trantindu-leamenzi peste amenzi pentru ... absenta copiilor dela§coala statului. Totu§i la Panca, unde dupa sta-tistica oficiala din 1910 avem 0 (= zero I) Romani,§coala particulara romaneasca inregistreaza 70 de copiiinscri§i. La Adancata §coala se deschide cu 50 copii2).La Mihalcea §coala ruteana a statului a stat doi anide zile de§arta, pe cand Societatea pentru culturaavea in §coala ei peste 300 eIevi inscri§i. RuskaiaPrawda" No. 87 din 1912 se plange ca coalaucraineana din satele mixte ramane de§arta, pe andcea romana e hiperplina de copii ruteni".

pe teren bisericesc inregistram o invazie ru-teana directä abia in ultimele decenii. Voloscatercva") are in Consistoriul ei pang in 1871 unsingur rutean, iar la cativa ani dupa aceea Ruteniiajung sä aiba Episcopatul de Radauti §i cer chiarMitropolitl

1) i cu toate acestea comparati produsul de intelectualidin ambele districte!

2) Sub obläduire româneascl Adâncata e fieful coma-nistului Lupuleac §i. i§i invata copii in limba ruteanä.

8) = biserica romãneascá. Nume generic dat de- taraniiruteni bisericii ortodoxe.

www.dacoromanica.ro

33

Dar cu toate favorurile guvernului §i cu toatamultimea emigrantilor, Rutenii n'au reu§it sä se impuiein Bucovina. Totdeauna au ramas, atat pe plan po-litic, cat §i cultuial, cu mult in urma Romani lor. Unuldin putinii lor oameni de frunte obiectivi, Emil Ka-lil tniacki, fiind delegat de guvern sä scrie in monu-mentala opera Oesterreichische Monarchie in Wortund Bild" despre Rutenii din Bucovina, cand ajungela capitolul literatura, se vede obligat sä declareca : Literatura ruteana bucovineand nu ne ofera nimicin perioada mai veche, iar in cea noua prea putinspecific", iar pentru a salva obrazul conationalilorsai, recurge la trucul inglobarii in capitolul amintita vechilor texte paleoslave din scriptologia mol-doveneasca.

Incercarile Rutenilor bucovineni de a pune manape Mitropolie, pe Universitate etc., au quat din cauzadarzeniei cu care au fost intimpinate de Romani, iarincercarea de pescuire in apa tulbure la präbuOrea§andramalei austriace, cu o ridicola, dar semnificativarepublica la Cotrnani, a fost impiedicata de victoriaarmatelor romane.

Am insistat indeosebi asupra rutenizarii Bucovinei§i asupra situatiei minoritatii rutene din aceastai fostaprovincie austriaca, deoarece aid mai mult ca in ori-care alta parte a "[aril, rutenismul a luat avant indetrimentul autohtonilor §i aid domiciliazd §i ki facmendrele leaderii ticnelii ucrainomane.

8

www.dacoromanica.ro

RAZ4H $1 COLONIVII.

In regiunile cari au fost invadate de Ruteni,elementul etnic romanesc, cu exceptia unui mic numarde tarani ba§tina§i in Basarabia §i Maramure§1), esteformat din raza§i §i coloni§ti.

In vechile principate germane nobilimea s'a ri-dicat dintre taranii cari se distingeau in razboiu §i

apoi primeau dela principele lor pämant, feude, ra-manand vasali §i obligati sa-i stea de ajutor in lupte.Pastrand proportiile, vom indica o origine similararaza§imii moldovene, care avea de grip in primulrand paza granitelor. Din clasa raza§easca se recrutauboerii, din mijlocul carora se alegeau apoi voevozii§i in ea se intorceau velitii cari i§i pierdeau slujba,numindu-se mazili.

Stapanirile straine au recunoscut aceastä situatie§i au cautat sa-i atraga pe raza§i de partea lor. InBasarabia raza§ii au fost incadrati in clasa nobililorsaraci cu o singura carte", iar pentru cei din Buco-vina Austria a instituit in 1804 un Forum nobilium",

1) Taranii au fost cei dintAi cari s'au rutenizat, mai cuseaml in Bucovina. Elementul rAzg§esc, cu o con§tiintA na-tionala mai dezvoltatA, a reu§it sA tie piept mai multA vremeinstrAinArii.

www.dacoromanica.ro

35

In fata cgruia, acei cari voiau sg11 ata§eze numeluiparticula von4 sau titlul de Ritter von", trebuiausa-§i valorifice hrizoavele dela voevozi, ori sg pro-duca alte mgrturii demne de crezamant cd fac partedin rgza§ime. Bineinteles cg cei mai multi raza§i n'auuzat, din purg neglijentg, de acest drept, care la urmaurmelor nu le aducea nici un folos. In urma siste-mului de administrare a statelor ocupante, o mareparte a razg§imil din Basarabia §i Bucovina a sgrgcitcomplet 0 a fost rutenizatg.

Totu§i, cea mai mare parte din ei, de§i §i-aupierdut graiul, 1§i pastreaza ohiceiurile §i unii chiarcon§tiinta de Romani. Multi dintre bgtranii, cari nu§tiu o boabg romane§te, indrugg doar rugaciunile inlimba pgrintilor 1. Iarg§i o bung parte a devenit clasadin care se recruteazg §efii mi§cgrilor iridente rutene,de§i 10 zic ozgo" §i tin la acest titlu, ceeace de-notg o totalg lipsg de discerngmant, cad o stare so-cialg cu denumirea de raza§i" n'au avut cleat Ro-manii §i nici unul din neamurile vecine,

Nu mai vorbesc de numele lor romane§ti. Credcg ar fi o lacuna a acestei scrieri dacg a§ omite urma-toarea lista partiala de nume a familiilor romane§ti dinnordul Bucovinei, ai cgror membri sant in bung parterutenizati 2) : Paunel, Onciul, Arap, Täutul, Tarangul,

1) Despre ucraineana" stricatA a rAzA§ilor no§tri 1§ibat joc gatitienii §1 dau ca pildA LurmAtoarea frazA, pe careun rutean getbeget nici n'ar fi in state a o inteleagA:aVecine, imprumutaite mini va§u carutu, bo moia se stricala".

2) Majoritatea acestor nume au fost extrase din op.cit. a lui D. Topa.

3*

www.dacoromanica.ro

36

Totoiescul, Bat, Goian, Balo§ascul, Frunza, DraghiniciArbore, Sprancenat, Mandripara, Craciun, ButuraCical, Draghinda, Diacon, Fratian, Grecu, Hotincean,Iano§, Cracalie, Carage, Cantemir, Costraj, Mintici,.Motoc, Negoita, Pa lade, Poclitar, Ponici, Pau§, So-rocean, Sava, Tomorug, Vlad, Zota, Buric, MagearuReus, Corbu, Racovitä, Gogoman, Lacusta, Bejan,

Vlaicu, Banul, Pi lat, Comanita, Arici, Bumbac,Surdu, Padure, Sasu, Pitic, Serban, Albotä, Veghere,Chelar, Floare, Mo§neag, Must*, Futurn CozmaTana Basarab, Luta, Bursuc, Capatana, Codrescu,Haiduc, o1dan, Arnaut, Puternic, oarec, Coco§,Cute, Mandru, Bunaziva, Frunce, Ceahläu, Dorul,Purice, Stand, Bucuros, Catana, Topa, Vaida, etc.Unele din aceste au fost slavizate, iar purtatorii lorse cheama azi Zenta (=Tanta), Turcan-ovici, Gni-gor-ovici, Lungu-leac, *erban-ovschi, Tigan-iuc (corectrutene§te ar fi Tehaniuc sau Tehanciuc), Drac-inschi,.Ursu-leac, Lupu-lenco, Brendzan (= Branzan), Sirman(-= Sarman), Grigorcea-c, Calin-ciuc, Tabora (= Ta-

Semerga (= Samearga), Batran-ovschi, Lemny(=Lemnu), Ciuntu-leac, Semaca (traducerea numelui*eptelici), Jumatate-vici, etc.

Numärul raza§ilor rutenizati din Bucovina secifreaza intre 60.000 80.000. Bineinteles ca sant §iraza§i nenstrainati, chiar in regiunile periclitateexistä §i sate raza§a§ti curat romane§ti ca Ropcea,Ige§ti, Broscauti, Budeniti, etc. Sub stapanirea austriacas'a pornit o viguroasä §1 indärätnica actiune de trezirea raza§imii slavizate din Bucovina. Societatea Mazilitor

Braha,

bara),

§i

www.dacoromanica.ro

DIO

NIS

IE B

EJA

N

r

4,iitaiGmr.,T..,, 1, i.,:f.L.!,:r4eagitnty ogiiitrAtiAiii44Iittfix,--

DIONISIE BEJAN

www.dacoromanica.ro

38

§i Raza§ilor bucovineni" infiintata §i diriguitä de preotulDionisie Bejan, un personagiu de amplä epopee pa-triarhalä, a reu§it sä salveze un important numar deRomani din ghiarele instrainarii. *coli particulare,bropri §i reviste, serbäri §i un permanent contact cusatenii a fost programul de mund al acestei societhti.Aproape toatä suflarea romaneasca a provinciei robitesprijinea actiunea. Dupa reintegrarea granitelor, statul,care era indatorat sa continue politica de reromanizare,n'a fäcut nimic, od egal cu nimic, iar initiativa par-ticularä a lancezit, sau, in putinele ei licariri, a lostlovith de incon§tienta unor politicastri de periferie,ramanand neputincioasa. In Basarabia, supusä cnutului,e cert cä nu s'a putut face nimic, sau prea putin,iar in Basarabia noastra situatia e aceia§ ca §i inBucovina, dad nu mai tristä.

Räza§i ai timpurilor moderne, coloni§tii din celecateva catune ale satelor Vranceni, Toporauti, Iurcauti,etc., stau §i mai rau. Adu§i, cu intentii frumoase,imediat dupa Unire de pe campia raclautearth, unde§i-au läsat gospodariile, ei au ramas parth asthzi numaicu fagaduielile celor mad. Putinele ajutoare ce li s'audat de unul sau altul dintre oamenii de bine, care inmod trecator au stat in fruntea vre-unei autoritati destat, nu au fost in masura sä faca din ace§ti coloni§tiun element care sa poata lupta cu tärie pe orice terenimpotriva instrainarii. Pamantul ce 1-au primit e ipo-tecat la band. Cu gospodaria §i uneltele de agriculturastau cu mult in urma Rutenilor gospodariti de de-cenii §i ajutati de Austriaci. Cuvantul Evangheliei il

www.dacoromanica.ro

39

ascultä in limba sträina, copii le sant botezati rutene§tede preoti (intrebati de parintele Kleuczuk din Topo-Mut°, iar, and ajung la varsta §colii, invata carte dela belferi ucrainomani.

In urma agitatiilor1) sant du§maniti de taraniiruteni, cari cer evacuarea lor cu fotta. In unele locurili se da foc la case, iar cei cativa copii pe cari iinasc in mizeria pribegiei sant batuti la §coala in modsistematic de copii Rutenilor, sub directa supravegherea unor invatatori ucrainomani, iredenti§ti §i decoraticu innalte distinctii patriotice (vezi Toporäutii luiVoda Miron).

Aceasta e armata etnica romaneasca pe care oopunem massei de invaziune slava. Trecuta in tabaradu§mana in mare parte, iar, in ceea ce prive§te restul,distrusä economice§te §i legata de binefacerile depu-tateilor ucrainomani, abia i§i duce zilele de la o zila alta §i din randurile ei dispar tot mai multi, pentrua gasi pe frontul inamic asigurarea existentei.

Coloni§tii §i raza§ii neinstrainati trebuie sä fiesprijiniti in mod real, ca sä poata face fata marei lordatorii. Pe lang5 inlesniri gospodare§ti neprecupetitede nici un substrat meschin, sä li se dea §coli §ibiserici, preoti §i invatatori §1 legatura dintre ei §icercurile conducatoare sä fie permanenta, pentru casä tie in mod continuu treazd con§tiinta menirii lor.

Sprijinite de -canalii politice rornAnqtir- care- inadunAri electorale declarl cl ,veneticii" de colonigti trebuealungati.

')

www.dacoromanica.ro

40

,Trebue sei se insufle elementului romdnescmandria de ce a fost, sa i se adual mereu amintecil el este mo#enitorul NM $i al trebue seili deasilinta a reocupa ce a pierdut" 1). Aceste cuvinterostite de mai bucovineanul cleat majoritatea politi-ca§tri1or bucovineni, G. Bogdan-Duid, sä fie samantadin care sA rodeascä directiva politicei noastre fatade rga§ii lui tefan cel Mare §i fata de cei aiVoevodului Ferdinand.

1) G. B. Duicl : Bucovina". Sibiu 1895.

www.dacoromanica.ro

ARGUMENTE DIN TABARA ADVERSA.

De§i oplo§iti in tara noastra cu voia §i preamarea ingaduintg, care ne-a caracterizat in tot cursulvietii neamului nostru, Rutenii nu s'au multumit cuaceasta, ci incearcg §i acum, dupg sistemul pornit decateva decenii incoace, sg ne alunge de acasg §i sgne ia locul. Revendicgrile lor nationale §i tendintelelor revizioniste cu privire la granitele noastre santparte cunoscute, parte vor fi argtate mai jos, cu careprilej vom demonstra cg, de§i in aparenta lini§titipentru moment, ei n'au renuntat niciodatg, la acestepretentii.

Deocamdatg, fie-ne ingaduit a cita aid, cu titludocumentar, cateva din argumentele pe care le aducRutenii in sprijinul cauzei lor. Aceasta pentru a ilustrao mentalitate i a demasca un sistem de luptg.

In presa lor veche §i actualg, in cgrtile lor de§coalg, care circulau in Bucovina antebelicg, intreaggistoria noastra §1 intregul nostru prezent sant falsificatein modid cel mai ordinar.

Nu mai pomenesc de sustinerile unor pseudo-savanti ca Miron Korduba, care afirmg ca Rutenii aufost bg§tina§i in Moldova §1 cg noi le-am fi luat locul.

www.dacoromanica.ro

42

Intr'un manual de istorie al acestuia, improvizatulsavant citeazg pe tefan Vodg ca voevod rutean !Aceasta pentrucg intreaga lui corespondenta a fostredactatä in limba ucraineang", dupg cum sustineKorduba, care confundA aceastA limbg cu paleoslavaaproximativg a vechilor noastre scripte, indrAznind sasustie cg ruteana a fost limba de conversatie asocietatii bune", ceea ce ar fi absurd de afirmatchiar despre paleoslavg. Dupg logica amicului Kordubaregii Poloniei §i Ungariei ar trebui sA fie Romani,deoarece scriau latine§te.

Attu!, (in ziarul Ceas" care apare la Cernauti),s'a gAsit sA afirme cA biserica din Toporguti a fostziditg de Turci (e admirabilA aceastg noug posturA aTurcilor in sprijinitori ai credintei cre§tine!), numaica sA nu fie silit sl spuie cA e ctitoria voevoduluimoldovean Miron de la Bärnova.

In bropra La Bukovine, editatA prin 1918de biroul ucrainean de presA din Paris se sustine cApionerii civilizatiei din Moldova au fost rutenii ZacharKopystinski (?!), George Zamblicki (= Grigore Tam-blac?) §i Anastasius Krymbovitch (poate Crimca?1)§i cA in anul 1560 noi am avut de voevod pe unhatman de cazaci, unul Demeter Wyschewetzki (IH!).

Aceste sustineri, coroborate cu afirmatiunile fA-cute la Paris de G. Sidorenco, al cgrui §ef (prep-dintele republicei ucrainene in formatie), trimite la

') De -ce nu gi Miron Kostynowitch, Iwan Nekulceak,Michailo Viteazovici, Stefan cel Mareovici gi tot aga maideparte ?

www.dacoromanica.ro

43

Bucure§ti soli cu scrisori de dragoste guvernuluiroman, documenteaza admirabil perversitatea §i lipsade scrupule a agitatorilor ucrainomani. Iata cespune Sidorenco, adresandu-se conferintei de pace :

Le 26 et 27 janvier ') sont deux jours quiresteront marques dans l'histoire de la persecutiondes Ukrainiens. Apres avoir fait le plus severe étatde siege, le general Zadek a fait arreter en masse etsans raison plausible tout ce que la Bucovine ukraf-nienne contient d'hommes superieurs (sic 1)Dans d'autres endroits la prison est trop peu dechose, on les fait fusiller sans juge, sans Tribunal"2).

Dad ne vorn aminti ca sustinerile lui Zaloziecki,Dutczak, et consortes la Liga Natiunilor nu diferadeck prea putin de cele de mai sus, ne vom daseama de calibrul moral al conducatorilor adversa-rilor no§tri.

1) E vorba de anul 1919.2) v. Notes presentees par la delegation de la re--

publique ukraInienne A la conference de Ia Paix. Février-Avril 1919. Paris. Robinet-Hautain, Imprimeurs".

www.dacoromanica.ro

REVIZIONISM UCRAINOMAN :UCRAINA MARE

Tendintele centrifugale ale Rutenilor de la noise indreapta in spre crearea unei Ucraine Mari, caresa-i cuprinda pe dan§ii aläturi de conationalii !ordin Polonia §i Cehoslovacia §i de Ucrainenii dinRusia. Nu vom insista prea mult asupra legitimitatiiistorice a realizarii acestui vis al Rutenilor §i al Ucrai-nenilor de pretutindene. 0 Ucraina Mare in sensuldorit de ucrainomanii contemporani n'a existat nici-odata1). In trecutul istoric al teritoriului presumptiveiUcraine sant semnalate din timp in timp efemereprincipate quasi-independente, al caror caracter etnicneprecizat cu greu ar putea conchide la un nucleupre-ucrainean, dar stapanire temeinica asupra acestortinuturi (ma gandesc la cele de peste Nistru, cacidespre celelalte nici nu poate fi vorba) nu au avut-o

1) ,Ce este Ucraina, unde Isi are asezarea pe globulterestru aceasta misterioasa tail §i care-i sant hotarele poli-tice si etnografice? Nu este cumva Ucraina o simpli notrunegeografica, iar Ucrainenii o ramura, a pt)porului rus? Saupoate notiunile de Ucraina si Ucraineni nu sant decat simpleplazmuiri desarte ale fantaziei infierbantate a catorva entu-ziasti intarziati, cari, inspirandu-se de la un trecut gloms,se complac in viziunea unui viitor stralucit, confundandaparentele cu realitatea ?" (St. Rudnycki, Ucraina, pag. 165).

www.dacoromanica.ro

45

decat Polonii §i apoi Ru§ii. Insu§i numele de Ucraina,care niciodata nu s'a extins asupra celei mai midportiuni din tam noastra, inseamna tam de la mar-gine" i indica un fel de banat, de Grenzrnark" alcrailor poloni ').

Chiar existenta §i unitatea etnica a unui poporucrainean este o intrebare nedeslegatJ Inca. Ru§iii-au considerat totdeauna pe Ucraineni ca o ramuraa poporului lor (cele trei ramuri sant Velico-Ru§ii,.Bielo-Ru§ii §i Malo-Ru§ii, adica Ucrainenii). Dar ad-mitand chiar a aceastä quasi-natiune ar fi un popordistinct, dupa acele4 argumente care duc la separa-tiunea ei, vom trebui sa sepal-Am §i pe Rutenii de lanoi de Ucraineni. Intr'adevar Ruteanul din Maramure§.este tot a§a de bine diferentiat de Ucraineanul de laKiev, ca acesta de moscovitul petrogradian. Ce sämai zicem de Hutani a caror structura etnica arenumai sporadice puncte de atingere, aproape numaiin ce prive§te limba, cu Rutenii §i Ucrainenii? De-aceea chiar de la inceputul acestei scrieri am facutdiferentierea cuvenita, vorbind pretutindeni de Ruteni,,deoarece Ucraineni nu existau in Romania, cleatfoarte putini in Basarabia 2).

1) Si D. Cantemir, vorbeste de ucraina Poloniei".2) In Bucovina termenul de ucrainean" nu apare cleat

foarte tarziu. In anul 1917 potrivit ordinului Ministeruluide interne Viena. la 16/X11. 1917, No. 15237 inregistrat laBukowinaer k. k. Landesregierungsprasidium No. 4623 K ex1917 pras. din 20./1. 1918, la cererea parlamentarilor rutenis'a oranduit ca succesiv sa se admita inlocuirea cuvintelorrutean" §i srutene§te" prin cuvintele ucrainean" §i ucrai-ne§tr (v. D. Lumiceanu, Raport alit Ministerul de interne,.cu prilejul recensamantului din 1927).

www.dacoromanica.ro

46

Ideea de unitate etnica a Rutenilor din fostulimperiu austro-ungar cu Malo-Ru§ii se datore§te ex-dusiv politicei habsburge. Daca in Ucraina transnis-triana au fost in cursul veacurilor unele incercari deindependenta, datorite mai cu seama hatmanilor deCazaci, niciodata nu au existat revendicari dincolode frontierele Rusiei. Mai cu seama in ce privegetinuturile noastre, Nistrul a fost recunoscut toldeaunaca singura granita posibill La 14 Octombre 1703,palatinul de Braav, Martin Chometowski, declaräIntr'un act oficial Ca : Inter nos et Valachiam, ipseDeus flumine Tyras dislimitavit".

Am aratat mai innainte ca Austria, in pornireaei spre Marea Neagra a cautat sa-§i ata§eze politice§tepe Romani §i nereu§ind, §i-a schimbat obiectivul po-litic asupra Rutenilor. Mi§carile din 1845 au marcatun avant mai mare in acest domeniu. Exploatandnemultumirile Ucrainenilor din Rusia, Habsburgii auinteles sä se foloseasca de moment §i, uzand deRutenii din Galitia, au crezut potrivit sa faca din eicentrul de gravitatie al sforariilor politicei lor imperia-Este. Pentru aceasta a lost absolut necesar ca savantiproaspät ie§iti din ou §i bine remunerati sä proclameunitatea etnica a Rutenilor cu Ucrainenii, ceeace s'afacut cu o promptitudine cezaro-craiascl1). Dand toate

1) Interesant este cl nu toti Rutenii s'au pretat O. fanjocul Austriei. Pe aceastA chestie ei au fost impartiti in doulpartide, Rutenii tineri", ata§ati Habsburgilor §1 RuteniibAtrAni", proclamand unitatea poporului rus din CarpatipanA in Camciatca. Pentru noi amAndouA partidele au rAmaspericuloase, deoarece amandoug au cAutal sA rupA din trupulgliei romAne§ti.

www.dacoromanica.ro

47

favorurile Rutenilor, atatandu-i in Galitia impotrivaPolonilor §i in Bucovina impotriva Românilor, casaimperialg austriacg a reu§it sg facg din ei poporulcel mai credincios, poate singurul credincios, dinRgsgritul imperiului. Tirolezii Orientului au fosttotdeauna rgsplgtiti din gros de patronii lor. Se §tiecg mo§tenitorul tronului, asasinat la Sarajevo, se ata-§ase ideii inlocuirii dualismului austro-ungar printr'unfel de uniune tripartitg de estate nationale". Intreaceste state Rutenia" ocupa un loc de frunte in-globand intreaga Bucoving

%.,

-,

0%sn..t

.4.'.

., ,

..,,.H.t....

,

--'

A.PR 'Mei 4

0/u_,

c t

rT rnaaa

,!

a 1, iamo40r-/S,,.....' V oi

c ,,. 4

-........./6

0Mu.

R.UTENIACa e c e v r.., c ,.. co...1,4444cl4 lswpC Inul a 1 1,144abmrs".1,4 now .....,,,,..,,.

Ota.... blo m...... ....'.......'...)

03or*llet,f V it.

4i.1. z-A. 1,

Rutenia"dupA ,Neue Trlas-Karte der Osterrelchisch-Ungarischen Moharchie"

a tut H. Hannau, Viena, 1912. Freytag's Verlag.

I

G

.

fA.

.I.. Z

nea.

.4,/*

..

.

t i 1...,'0,..11.,

i

/.01 °.'°. '.. 57,,,,, ....4 , ,....-- i h tsu.

'' I°

e

i?

,.I..

www.dacoromanica.ro

48

Odatä cu izbucnirea razboiului mondial §i maiales la prabu§irea tarismului, momentul a fost gasitpropice atat de Ruteni, cat §i de Habsburgi, cari nubagau de seama a le fuge pämantul de sub picioare,ca sä puie in aplicare planurile lor. Habsburgii trimitin Räsarit pe un vlastar al lor, arhiducele Wilhelm,care, pentru a fi in nota, se boteaza Wasyl Weschiwan§i se proclama comandant al trupelor ucrainene" §iviitor hatman al regatului Haliciului w, cu aspiratiispre mai departe. Pe noi nu ne intereseaza fazelecelelalte prin care a trecut aceastä aventura. Vomaminti doar ca pentru cateva vagoane de grau pri-mite din Ucraina Rusiei, Austria a renuntat definitivla Bucovina in folosul Ucrainenilor", §i Ca bandeneregulate ucrainene" au terorizat cateva zileCernautii.

Ucraina ruseasca a trecut §1 ea printr'o serie deperipetii aventuroase, incercand sä traga cu sine re-publica moldoveneasca a Basarabiei. Interventia arma-telor romane a pus capat comediei in ambele provincii.

Aspiratiile nationale ale Malorgilor §1 ale Rute-nilor au rämas Inca nevalorificate 1).

Independent de constatarile istorice, independentde problema ce se pune, dad idealul Ucrainei Mari

1) Recent, se pare cl republica polonezA a luat loculfie-iertatei Austrii. Dorind sl-§i creeze debJ§euri la MareaNeagrA, Polonezii preconizeazA un stat dualist polono-ucrai-nean, cu doul capitale, la Warszawa §i Kiew, sprijinindastfel politica ucrainomanA. Ucrainenii vor sA renunte lapretentiile lor in Galitia, pentru a obtine ajutor polon ladobAndirea Bucovinei §i Basarabiei.

20

www.dacoromanica.ro

49

este un ideal adevarat, izvorit din con§tiinta popo-rului ucrainean din sudul Rusiei, sau numai un surogatde ideal oferit de iezuitismul politic al unui statstrain §i infiltrat prin manopere demagogice intr'oparte a masselor, pe noi, Romanii, ne intereseazdchestiunea sub doua aspecte : intai este vorba deatitudinea politica externa a Romaniei fata de unviitor stat ucrainean §i in al doilea rand se puneproblema ucrainomanilor din tara rioastra.

Intreg trecutul ne stä märturie ca totdeauna §iin orice imprejurare am sprijinit aspiratiunile Ucraine-nilor §1 Rutenilor, atata timp cat ace§tia ne-au respectatdrepturile. Am ajutat pe Rutenii ortodoxi din Galitiaimpotriva catolicizarii. Voevozii no§tri au ctitorit bise-rici §i manästiri pana prin de§erturile Podoliei. Ras-coala lui Mucha din Galitia a fost sprijinita de *tefancel Mare, iar acesta §i Mihai Viteazul figureaza caeroi legendari in Ontecele lor de vitejie. Le-am dathatmani ca Potcoava, Apostol §i Pu§cariu §i mitro-politi ca Movilä.

Trecand peste neintelegerile care ne-au indu§-manit de cateva decenii, vom fi §i astazi gata sasprijinim aspiratiile unui neam poate nedreptatit §ialaturi de care am fost atatea veacuri. Existenta uneiUcraine ca stat dincolo de Nistru n'ar avea de ce säne ingrijoreze. Faramitarea colosului slay care apasaca un co§mar nord-estul Europei nu poate fi decalfavorabila statelor vecine lui. Promotorii viitoruluistat ucrainean §i-au dat seama de acest lucru. In 1918o delegatie diplomatica ucraineana a cerut concursul

4

www.dacoromanica.ro

50

RomAniei la realizarea Ucrainei Mari. In primgvaraanului 1931 d-1 Andrei Lewicki, proclamat Intr'uncongres pan-ucrainean din America pre§edinte al vii-toarei republici ucrainene, a fgcut §i el o declaratiein care se sprijing pe concursul RomAniei. Toateaceste declaratii respectA integritatea teritorialg a Tgriiromâne§ti 1). Dad nu ne-am indoi de sinceritatea lor,problema ucrainornanilor de la noi ar fi rezolvitg inmare parte. D-1 Lewicki §i delegatia diplomatid dela Bucure§ti scot pe Rutenii no§tri §i impreung cudan§ii pe razg§ii rutenizati §i pe Hutani din cadreleviitoarei Ucraint, pur §i simplu pentrucg nu-i consi-derg Ucraineni. De bung credinta numai a§a pot fiintelese toate tratativele. Totu§i ne indoim de aceastgbung credintg. Respectarea granitelor Romgniei, a§acum sAnt ele acum, este pentru ucrainomani o ne-cesitate momentang, pentru ca sg-§i cg§tige simpatiile§i sprijinul nostru. Experienta ne-a MN/gat cg nu neputem bizui pe obrazul vecinilor no§tri. Propagandacentrelor ucrainomane din America, Praga §i Berlinne dau de §tire cg dAn§ii gandesc altfel decgt vorbesc.Nu putem uita cg, pe cand in 1918 delegatia ucrai-neang cere la Bucure§ti sprijinul României, Rada

I-) In Mémoire sur la question ukraInienne", d-1 C.Malziewicz, §eful misiunii dipiomatice din Bucure§ti, zicela pagina 20: Numai multumitã Romaniei armata ucrai-neand a reu§it sã se salveze, retragandu-se prin Basarabiain Galitia, unde a luat contact cu grupul de Nord", iar lapagina 41 : Guvernul ucrainean declarl ca nu vrea subnici un chip sä puie In discutie frontiera actualä intre cele.douä state, considerând Nistrul ca frontiera kfinitiväintre ele".

www.dacoromanica.ro

51

ucraineana de la Kiew, incearca uzurparea republiceibasarabene, iar la Paris G. Sydorenko cere conferinteide pace o Ucraina care sa cuprinda jumatate dinBasarabia, intreaga Bucovina') §i Maramure§uf, adu-and in acela§ tirnp invinuiri de barbarie medievalaarmatelor romane care au fost chernate in Bucovinaca sa o scape de hoardele pradalnice de golani dinfundul mahalalelor cernautene, inregimentati sub steagucrainoman semi-bol§evic. *efii acestora, Spenul §iZaloziecki, au liberat chiar pappoarte" locuitorilordin Bucovina. Ba chiar in cursul tratativelor de laBucure§ti Ucrainenii2) ocupa judetul Hotin, iar pre§e-dintele lor, Golubovici, trimite guvernului roman onota oficiala in care se intreaba, Ce are de gandRomania cu Basarabia ?" 3)

Tot in 1931, cand s'a produs declaratia mai susamintita a lui Lewicki §i tot in sfera de influenta a

') Aducand ca argument istoric un citat stalcit dintronica lui Nestor, unde se spune Ca fn Galitia traiegte opopulatie lehitica pana. la Sirete", fArA sa continue cu restulcitatului care suna : un rail care curge pe langa Tarnopol§1 se varsa in Nistru, langd Zalescziki. (Exista inteadevar§i acest Sirete galitian pe malul stang al Nistrului, dupacum arata harta noastra din pagina 47).

2) Dui:4 ce rezervasera Romanilor transnistrieni 4 lo-curi in Rada.

3) Dealtfel i Rusia sovietica, cu toate tratatele de ami-citie care ne leaga, n'a renuntat la Basarabia. Harta U. R R. S.afigata in toate garile sovietice cuprinde gi aceasta parte depamant romanesc. Cel putin aga ne informeaza in Ade-verul literar" din 23 Septemvrie 1934 un domn H. Blazian,care impreuna cu d-na Maria Filotti s'au delegat la nu gtiuce congres de propaganda teatrall bolgevica din Moscova.

4

www.dacoromanica.ro

52

aceluia§ Lewicki, apare ziarul Ucraina" (la Ohio,Cleveland), care are titlu-cli§eu harta viitoarei Ucrainecu teritorii romftne§ti, a§a cum o arAtAm §i noi.

Ucraina Marea§a cum o viseazfi Lewicki, Zaloziecki, Dutczak, Krakalia, etc.')

Ziarul Ucraina" nu intrA la noi in tarA decAtprin contrabandA ; am primit un exemplar printeunconcurs al imprejurArilor §i a§a m'am putut convingede sinceritatea §i cuvAntul de om de onoare al vii-torului pre§edinte ucrainean.

SA fim siguri cA in momentul cand problematicaUcrainA Mare va exista, expansiunea ei teritorialA vatinde in mod firesc §i peste Nistru.

1) Aceea§ hartA e reprodusa §i in Buletin of ukrainianInformations" No. 1, din 2/IV. 1931 (v. Tot Ucraina Mare"de M. Panaitescu, in Cronica romAneascA" din Cernauti,19/IV. 1931).

CARTEDE

=I: UKRAirlE

www.dacoromanica.ro

53

Cat despre ucrainomanii no§tri, Dutczak, Scraba§i intreg viesparul din jurul ziarului Ceasa , ce facalta cleat sa agite intr'o populatie care nici nu eucraineana, himera unei viitoare alipiri la tovara§iide peste Nistru ? Nu intrA In cadrele acestui capitol.actele de arhicunoscuta iridenta ucrainomanA de lanoi, care vor fi relevate mai la vale. Este un iriden-tism mascat ceeace practica ace§ti domni. De§i mascacere masca, trebuie sa ne simtim destul de tari lanoi acasa, ca sa putem uza de sinceritate. De aceeasA spunem franc domnilor ucrainomani de la noi §ide pretutindine :

Doriti ca opinia publica romaneasca. §i, inurma ei, statul roman sa sprijine actiunea pentruUcraina Mare ? Dati-ne o dovada de sinceritate §i

incetati cu agitatiile sterile din cuprinsul granitelornoastre §i de peste granite. Nu vrem sa repetampe pielea noastra experienta pe care am facut-o cuBulgarii, cari dupA ce au fost ajutati de noi, ne-aulovit pe dupa spate. Recunoa§teti c Frunza, Tanta§i Balo§ascu nu pot fi deck Romani rutenizati, printr'unnefast concurs de imprejurari, Romani cari trebuie saredevie Romani. Recunoa§teti ca in Romania nu avetidecat un infim numar de Ruteni adevarati, cari laun moment dat pot fi foarte bine compensati cii ceipeste un milion de Romani transnistrieni. Recunoa--teti cä intr'un stat national cum e Romania §i cumdesigur vreti sa fie §i Ucraina voastra, natiunea do-minanta trebue sa domine Inteadevar §i sub toateaspectele §i ca intr'un astfel de stat nu se pot admite

www.dacoromanica.ro

54

blocuri minoritare" §i propaganda centrifuga. Vetiavea, in cazul acesta, in poporul roman un aliatsincer i devotat.

Pang atunci trebuie sa vedeti in el un adversarpe fata, care nu va va ceda din pamantul sat' decatdoar locul necesar pentru mormant, un adversarcare nu ataca, dar care se apara cu indäratnicie,atunci and este atacat".

www.dacoromanica.ro

MASSA SI INSTIGATORII.

Dad ne intereseazA agitatiile ce se fac instrAinAtate pe seama rectifidrii granitelor noastre infavorul viitoarei Ucraine mari, cu atAt mai mult interestrebuie sA purtAm agitatiilor din cuprinsul acestorgranite, agitatii care imbAcsesc atmosfera de linkte §isigurantA politicA ce trebuie sA planeze deasupra unuistat sAngtos. Dad in restul tArii alte probleme santacele care tulburA massele sociale §i cercurile politice,in regiunile invadate de Ruteni se adaogä tuturoracestor probleme §i cea ruteanA ; aceasta mai cuseaml in Bucovina, unde domnqte peste tot unadin cele mai periculoase mentalitäti ce este stimulatAde un intreg aparat instigator.

Nu existA sat cu locuitori ruteni sau rutenizatiunde tot ce este románesc sA nu fie sistematic boi-cotat §i in care, dad . indräzne§ti sl vorbe§tiromAne§te, fArA sA fii inarmat sau inconjurat de prie-teni, sA nu ri§ti a fi lovit sau cel putin batjocurit.Credinta in provizoratul stäpftnirii romftne§ti, a dreipreafericitA mo§tenitoare ar urma sA fie cea ucrai-neanA", face din bietii oatneni o massä incon§tientAin mijlocul dreia s'a aruncat samanta rAzvrAtirii §i

www.dacoromanica.ro

56

care este cu atat mai periculoasg, cu cat i se fac maimulte concesiuni nationale. Pot afirma, fär nici unpic de ezitare, cg, dupg Unguri §i Bulgari, Ruteniisant minoritarii cei mai porniti pe du§mAnie impotrivanoastrg. N'ar avea nici un rost §i ne-am arata cutotul lipsiti de simtul realitAtii, dacg am du§mgni §inoi la randul nostru massele rutene, care nu sant'vinovate de rAtAcirea lor §i care, la urma urmeloit,in majoritate tot de origing romaneasca sant. Dar nuputem admite ca aceste masse sg se lase conduse deo §leahtg de semidocti incapabili sg-§i ggseascg unrost de viata ordonatg in cadrele statului cgruiaapartin, indivizi cu ochii mereu atintiti peste Nistru§i cu sufletul vane de dorinta de a parveni.

Acestei categorii de instigatori i se incadreazg,in primele randuri ale frontului, preotii, invAtAtorii §iceilalti functionari cari manancg pane romaneascg §iuneltesc impotriva Romaniei, apoi societatile culturale,sportive, studente§ti, casele de lecturg, cooperativele,

precum §i intreagg acea clasA intelectualg ru-teang, care s'a ridicat din pleava mahalalelor cerngu--tene §i din desrgdacinatii §i neisprgvitii satelor depeste Prut.

ExistA la Cernauti un focar de infectie in jurulcgruia graviteazg intreagg aceastg mi§care, estepartidul national-ucrainean, cu casa nationalg ruteangNarodny Dym" in care se fierb de cgtrg §efii nu-mitului partid toate otrgvurile care apoi sant distribuiteciracilor mai marunti pentru infectarea sistematicg asatelor. Aici ii are redactia ziarul Ceas", colaborator

www.dacoromanica.ro

57

cotidian la aceasta opera de otravire a sufletelor,apoi societatile studentesti Zaporoje" (dupa numelecazacilor zaporojani) si Czornoe More" (... MareaNeagra", dupa cum vedem, tot nume cu profundesemnificatii), clubul sportiv Dovbur, etc. Nu eDuminicA sau sarbatoare in care numitele societatistudentesti (desi desfiintate pe vremuri pentru actede iridentism, astazi reinviate din cenusa, gratie spri-jinului acordat de unii politiciani romani) sA nu sedeplaseze la tara unde se pun in contact cu Cze-talniile" (case de cetire) si atata taranii cu discursuriexaltate si programe artistice alese pe spranceana.Acolo unde ,czetalniile" sant suspectate de siguranta,au fost infiintate cooperative, care, sub masca econo-mica, desfasoarä activitate iridentistä. Cazul recent alfostului deputat Andrias-ciuc, care la Zastavna a de-clarat inteo intrunire cooperatista cA : Noi, Ucrai-nenii", orice am face, santem aici robi strainilor" eedificator pentru rostul acestor cooperative. i apoice are a face cu cooperatia distribuirea de brosuri siziare iridente aduse din Galitia si adunarea copiilorde pe la casele oamenilor la sediul cooperativei, undesant pusi sä cante Sce ne umerla Ucraina" (Incan'a murit Ucraina"), dupa cum s'a intamplat la co-operativa din Ivancauti?

SA nu ni se arunce in obraz cu fatarnicie catoate aceste societati nu fac altceva cleat cultura"nationala. Am fost si noi sub stapanire straina si

§tim ce fel de cultura faceau societatile noastre peacele vremuri si ii intelegem si pe Ucrainenii"

www.dacoromanica.ro

58

no§tri, eu simpla deosebire cA pe cand rAposataAustrie era un compromis de nationalitati, in careastfel de actiuni subversive erau legitimate prin insA§idominatia hibridului social impotriva cAruia luptau,Romania e un stat national, cu rAdAcini biologice inacest colt de EuropA §i are dreptul natural de adistruge mi§cArile centrifuge din cuprinsul ei. SA nufim naivii, cari, pentru a ne u§ura lucrul, re-curgem la paleative, zicand cA inteadevAr, cu vremea,aceastA mi§care ar putea deveni curat culturalA-natio-nalA §i cA Rutenii, vazand zAdArnicia eforturilor lor,s'ar multumi cu o viatA etnicA liberA in cadrele sta-tului roman. Mai intai cA nici acest lucru nu poatefi ingAduit, deoarece viata nationalA ruteanA se des-voltA in contul §i pe ruinile vietii noastre nationaledin partile instrainate §i apoi ar insemna sA umblAmprin lume legat la ochi, sA uitam intreg trecutulnostru de lupte §i de nAdejdi, pe care vremea nu afAcut deck sA le amplifice, ar insemna sA ignorAmorice legi de psihologie socialA §i de biologie natio-nalA, crezand cA am putea multumi in felul acestapretentiile ucrainomane.

Chiar fArA sA recurgem la trecut §1 la speculatiuniasupra viitorului, prezentul ne va sta icoanA vie, in-fati§andu-ne adevArul adevArat. Orice §ezAtoare latarA, orice serbare orA§AneascA, orice articol de ziar,este pentru agentii ucrainomaniei un prilej de a vorbidespre Jobia" lor §i despre jugul de care vor säscape. Piesele de teatru ce se joacA sant simple cadrepentru fraze umflate, in care se glorifica in mod

www.dacoromanica.ro

59

simbolic Ucraina liberatA". .Sce ne umerla Ucraina"§i alte cAntece de acela§ calibru se cAntg la toateaceste serbgri, iar conferintele toate infiereazg strginii".cari au subjugat aceasig targ ucraineang m. Bineintelescg acolo unde existg un control aproximativ dinpartea organelor statului aceastg activitate se face catmai mascat. Totu§i existA cazuri unde jgratecul rgsarede sub cenu§A §i nu poate fi potolit nici de ratiune,nici de proverbiala fatarnicie ruteang. Vom cita cgtevala voia intamplarii.

La Berhomet pe Siret, invatatorul Ciornohuz atrebuit sg fie scos din invatamant pentru cg a dictat co-piilor in §coalg un text ce cuprindea urmAtoarea frazg :Satul nostru se cheamg Berhomet, el este a§ezat intara noastrA, care se cheamg Ucraina §i e stApanitàdeocamdatg de strgini". Cazul a fost cunoscut dedirigintele §coalei, care 1-a ascuns sub Were §i abiao campanie prin presA a avut ca rezultat indepArtarealui Ciornohuz din §coalg.

Alta intamplare relevantg a avut loc la liceul IVdin Cernauti; cu elevi in majoritate Ruteni, singurulliceu din targ la care stejarul incorongrii regeluiFerdinand a fost zmuls §i batjocurit de elevi.

Agitatorii au cgutat sg se foloseascg §i de recti-ficarea calendarului, regind sg instige pe multi tgrani,convingandu-i cg aceastg rectificare ar fi impotrivacredintei ortodoxe, a neamului ucrainean", etc. Incgteva sate sgtenii amggiti s'au §i rgsculat impotrivapreotilor romgni §i i-au fortat sA inchidg biserica chiarin sgrbgtorile Pa§tilor.

www.dacoromanica.ro

,60

Cutreerand satele cu societatea studenteasca,,Junimea" din Cernauti, pentru aranjarea de §ezatoriromane§ti, am avut prilejul sä ma conving de recal-citranta preotilor §i invatatorilor ruteni impotriva a-tot ce este romanesc. La Ivancauti §i la Voloca peCeremu§ ni s'au spart geatnurile, iar postul de jan-darmi a descoperit ca inteun sat instigatorul era in-su§i primarul, iar in cellalt dirigintele §coalei, pe carea trebuit sa-1 fortam sä ne dea cheia localului pentru-§ezatoare, de§i dansul primise instructiuni precise dela inspectoratul §colar sä ne dea cel mai larg concurs.La Cuciurul Mic, primarul Hudema') ne-a declaratfranc a n'are nevoie de §ezatoare romaneasc6 incomunä, iar daca vrem sä scapäm cu obraz curatdin satul lui, sa-i dam bani pentru czetalnie", dealtfel ,nu garanteaza de ce se poate intampla.:. Bine-fnteles ca ne-am adresat jandarmilor, investigatile-carora au descoperit ca domnul primar postase pe la-colturile ulitelor agent §i strajeri de la primärie oprindpe tarani cu forta sa vie la §ezatoare.

Intr'un sat din judetul Radauti, dirigintele §colar-§i invatatorii ruteni au platit un individ fail capatai,ca sa omoare pe singurul lor coleg roman din sat.Tentativa de asasinat a fost descoperitä, iar in fataparchetului unealta §i-a dat de gol stapanii.

A§ putea cita zeci de mull ca cele de mai sus,16ra sa-mi epuizez provizia.

1) Nu primar ales, ci numit de prefect, va sä zicl omde incredere al autoritatilor superioare.

www.dacoromanica.ro

61

Actuala iridentA ucrainomanA din Bucovina estecontinuarea activitatii renegatului roman Vasile Prodan 1),infiintAtorul la 1860 al organizatiei Ruska Rada"(de la care au porpit agitatiile rutene in Bucovina>§i a evreului galitian Smal-Stocki, care in 1905 aspus rAzA§ilor din Carapciu pe Ceremu§ : Voi sAn-teti urma§ii arca§ilor lui *tefan Von. El §i urma§iilui au fost Ucraineni", dupA cum aratA hrisoavele.Cu RomAnii n'aveti nimic comun. Ei sAnt o ameste-cAturA de diferite popoare, mai cu seamA Tigani".Aceia§ atitudine o are dupA Unire von" Lukasiewicz,sustinand cA In Bucovina Rutenii sAnt autohtonipAnA la Siret §i peste capul lor au venit RomAnii "2>§i aceia§ politicA a urmat-o Krakalia in 1920, cAnda avut nemaipomenita obrAznicie sA se adreseze foru-rilor internationale, cerAnd plebiscit pentru Bucovina,pe chestia nationalitAtii.

i apoi dacA Rutenii no§tri sAnt multumiti sA-§iincadreze aspiratile lor nationale in viata noastrA destat, ce cautA mereu Dutczeak3) §i Krakalia la LigaNatiunilor, cu jalba in protap ? Ce cautA don-quijo-tesca figurA a lui Zaloziecki, impreunA cu o intreagA

') Primul dintre rAzA§ii rutenizati, care s'a manifestatpe terenul politic §i tatodatA primul om politic al Rutenilordin Bucovina.

2) Czernowitzer Allgemeine Zeitung, No. 6562 din 1926_8) Avocat In Cernauti. Sub Inalta oblAduire a deca-

nului baroului cernAutean, Dutczeak, pe care legea 11 obligAsA pledeze in fata instantelor numai in limba statului, atinut in Palatul de Justitie hin CernAuti o conferintA Inlimba germanA, numai ca si null spurce gura cu/vorbasromAneascA.

www.dacoromanica.ro

62

suitä de corifei din Bucovina, in comitetul pan-ucrai-nean de la Berlin, unde se discuth viitoarea UcrainA,pie socoteala pAtnanturilor romane§ti ?

SA nu ne lAsArn ademeniti de vorbe §i fAgAduieli.SA arunam o privire fugara doar peste granita polo-nea, §i vom vedea cu groazA ce au fAcut acoloasociatiile secrete ucrainomane. Asasinate la ordineazilei, atentate de cale feratA, distrugerea edificiilorpublice cu dinamita, latA activitatea lor, care a cul-minat in asasinarea ministrului de interne. SA nuuitAm a §i la noi siguranta a descoperit in unelesate depozite intregi de arme §i munitiuni, care, dacAn'au fost intrebuintate, e cA posesorii lor s'au socotitIna prea putin siguri de ei in§i§i §1 prea slabi. Solulgalitian prins in vara anului 1934 cu bropri §i misiveadresate frunta§ilor mi§cArii ucrainomane din Romaniadovede§te unifatea de actiune pe ambele fronturi 1).

Deasemeni e necesar sä fim foarte precauti culingaii, cari prind subit dragoste de Romani §i deTara romaneasa

ExistA douA specii de lingAi. In cea dintai infräindivizii, cari panA la un anumit moment au militatpentru o idee §i, apoi, -- nu din convingere, ci dininterese personale, renunta la aceastA idee §i se ata-§eazA unui curent cu care creerul §i inima lor n'arenimic comun. In a doua categorie se in§iruesc acei

1) In urma duplicitatii politicei le§esti, pare-ni-se cdmi§carile subversive ucrainomane din Polonia vor inceta,iar aitm de mane le va transplanta numai pe pamant3noldovenesc.

www.dacoromanica.ro

6:3

cari nu renunta la ideea pentru care s'au luptat dintruinceput §i totu§i se ata§eaza altui curent, chiar opus,pentru a masca o atitudine. Ace§tia sant cei maipericulo§i. De felul lor avem o sumedenie 1ntreintelectualii §i semidoctii ucrainomani de la noi. De-clarati in registrele stgrii civile de nationalitate etnicgromaneascg, inscrki in diverse partide politice, bachiar in societati culturale romane§ti, decorati pangpeste urechi pentru inchipuite merite electorale, ace§tifarsori nu fac altceva deck sg propage pe sub mang,ceeace tovarg§ii lor de lupta propaga pe fatg. Unexernplu clasic ni-1 oferg cativa invatatori din CuciurulMic, cari fac parte, in acela§ timp, din comitetulcasei de cetire române§ti §i din cel al czetalniei"rutene. Cand interesele culturale ale celor doua socie-tati sant fgcute sa se batä cap in cap, cand biruintacompletg a uneia, s'o spunem sincer, inseamnginfrangerea desgvar§ita a celeilalte, pot comiteteleamandurora sä fie conduse de acelea§ persoane ? Elimpede ca lumina unei zile WA nour ca prezentafarsorilor in casa de cetire romaneascg are menireade a-i paraliza activitatea §i de a trage apa la moaraconcurentg.

Tulburand in felul acesta linktea satelor, instiga-torii intentioneaza sg zgandareascg la temelia unitatiinoastre politice §i nationale, contribue insg in primulrand la nefericirea conationalilor lor. Las' cg taraniiin loc sa-§i vada de gospodgrie, pierd timp §i averecu framantari sterpe, dar metoda inst!gatorilor dea utiliza orice prilej de nemultumire individualg pentru

www.dacoromanica.ro

64

agitatii impotriva statului §i legilor romane§ti a facutdin majoritatea populatiei rutene o multime refractar§oricarui spirit de ordine §i legalitate. Cel putin 9070.dintre crimele §i delictele ordinare pe care le judecäinstantele cernautene (se §tie ca Cernautii bat recordulin Romania in ceea ce prive§te criminalitatea), aufaptuitori Ruteni. In procesele comuniste, Rutenii,

iara§i gratie diverselor agitatii, dau, alaturi deEvrei, cel mai mare procent de inculpati.

La alegerile din 1931, Blocul Muncitoresc",organizatie comunistä camuflata, a intrunit la Cernauti330 voturi, iar la Ivancauti, un sat nu tocmai mare,cu populatie in majoritate raza§i rutenizati, 347 voturi IDin 36 comuni§ti arestati in Noembrie 1929 la Bucu-re§ti, 29 au fost Ruteni §i Evrei 1).

Activitatea iridentista, cu nucleul in Bucovina,i§i va intinde in scurta vreme nefastele ei metodeasupra celorlalte regiuni instrainate, care pang acumau fost mai putin fericite de prezenta osta§ilor luiZaloziecki. E datoria autoritatii de stat romane§ti säimpiedice acest lucru, in interesul tarii §i al locui-to rilor ei.

') Evreii au fost singurul neam care in constituantadin 1918 a votat alaturi de Ruteni impotriva realipirii Buco-vinii la Romania. In 1934 in satul Cäbe§ti din judetul Storo-jinet, derbedei ruteni au aprins casele tuturor frunta§ilorromani din sat. S'a descoperit a autorii morali ai incen-diului au fost car§marii evrei.

§i

www.dacoromanica.ro

EXCROCI POLITIC!$1 CANALII NATIONALE.

Intreagä mi§carea ucrainomana de la noi ar de-veni poate o cantitate neglijabilä, dad agitatiile n'arfi sprijinite de peste granitä §i mai ales de o samade Romani renegati. Verificand lista frunta§ilor Rutenidin Bucovina, nu vom gäsi nici un Rutean autohton.Smal-Stocki a fost evreu galitian botezat (Smul Stocker),Dutczeak e emigrant din Galitia, Zaloziecki s'a nascutdin tata galitian de origine poloneza §i din mamaromand. Vasile Prodan, stramo§ul spiritual al tuturorucrainomanilor din Romania a fost raza§ rutenizat.Vestitul Coco Vasilco, originar din vechea familiemoldoveneasca a Vasalcenilor, a trecut in tabararuteana, pentru ca, student fiind, societateaJuniinea" i-a refuzat primirea din motive de ordinmoral. Tot Romani rutenizati sant : Krakalia, Scraba,Andria§ ciuc, etc.

Dar facaud abstractie de ace§tia, dintre cari uniide bung credinta i§i poarta prin vista incon§tientalor nationala, niciodata ucrainomania n'ar fi luatproportiile ce le are, dad, pentru diverse §i mes-chine interese, sau, uneori, din slabiciune, nu s'ar

5

www.dacoromanica.ro

66

fi gasit in chiar randurile conducatorilor sau pretin§ilorno§tri conducatori politici, cozi de topor.

Canaliile demagogiei politice bucovinene de astaziki vor gäsi prototipul in fie-iertatul Aurel Onciul,figura de seea mai tristä memorie In istoria politicia-nismului arborosean. Fiu de raza§i, scaldandu-se Inapele demagogismului democratiei integrale, a lovitunde §i cum a putut in neamul sau, numai pentrua intra in gratiile guvernatorilor austriaci §i a loviin partidul national bucovinean, caruia 11 era adversar.In 1918, dad bandele ucrainene" ocupa Cernautii,Aurel Onciul improvizat §i delegat de el lint* repre-zentant al Romanilor, declarä ca este Inteles cu in-strainarea Bucovinei, numai pentru a-§i asigura sim-patiile ocupantilor, de la cari a§tepta onoruri §i

probabil un vag portofoliu ministerial §i pentru azadarnici politica de curajos nationalism pe care ofacea adversarul sau, lancu Flondor, preconizandrevenirea stapanirii romane§ti asupra intregii Bucovinel).Pe Aurel Onciul 1-a strans Dumnezeu, ca sä nu maifad rau neamului sau, dar urma§ii lui intru ideologie§i metoda mi§unä pe intreg pamantul binecuvantat §iindelung rabdator al Romaniei.

Dupa Unire, un anumit politicianism, cer§etor devoturi, rob al unei meschine geometrii electorate, a

1) Deasemeni a dat o declaratie prin care se aratainultumit cu injumatatirea Bucovinei §i un deputat romanin parlamentul vienez (ajuns mai tarziu rector al Universi-tatii cernautene), dar la acesta credem a a fost mai multslabiciune §i, dui:4 credinta lui, -- oportunism fa intere-sul neamului, deck calcul politic personal.

www.dacoromanica.ro

67

stricat mai mult romanismului din regiunile rutenizate,cleat toti instigatorii ucrainomani la un loc. Concu-renta dintre partide pentru acapararea a cat maimulte voturi s'a facut cu armele cele mai murdare§1 mai daunatoare prestigiului nostru national : conce-siuni nepermise fata de toti cati se erijau in repre-zentanti ai pretentiunilor ucrainomane §i fagaduieli ceau atatat spiritele taranilor.

A§a cum, pe vremuri, guvernatorul austriacBleyleben s'a legat de Coco Vasilco pentru a pre-zenta Vienei un aport electoral care sa-i aduca laude§i decoratii, s'au legat §i conducatorii de mahalapolitica, ce este Bucovina, de partidul national-ucrai-noman al lui Zaloziecki, pentru a face figura builafata de centrala partidului lor din Bucure§ti.

Romani lipsiti de orice con§tiinta nationala §ide orice simt de demnitate omeneasca au desfa§uratcea mai gretoasa demagogie pentru a ajunge deputatiiRutenilor. Pentru a atrage pe preotii §i invatatoriiruteni §i prin ei poporul incon§tient, s'au facut aces-tora toate concesiunile posibile. Numiri §i transferariin functii de stat unde au vrut, locuri in parlamentate au vrut, fagaduieli pentru viitor mai multe decalau cerut. Li s'a fagaduit §coalä, biserica nationala,alungarea coloni§tilor romani, alungarea preotilor §iinvatatorilor romani, etc. etc. Deputati romani audeclarat in adunari electorale a sant ruteni §i auinffintat czetalnii" rutene, dand ordin sa fie disol-vate casele de cetire romane§ti. Aceastä de§antata §ilipsitä de simtul raspunderii campanie a culminat in

5*

www.dacoromanica.ro

68

interpelarea fgcutg in parlamentul roman de deputatulrgzg§ Ion lacoban, mai tarziu prefect de Cernguti,care in numele populatiunii ucrainene" a intrebatpe Ministrul Instructiunii de ce nu da ordin sä seintroducg limba ruteang in §colile satelor rgza§g§ti,a§a cum 'II obligg Liga Natiunilor ? Aceastg infamieparlamentarg a deputatului roman lacoban editiesecundä §i secundarg a lui Aurel Onciul, a avutca urmare ucrainizarea tuturor §colilor romane§ti dintrePrut §i Nistru §i din valea Ceremuplui, a§a aastgzi copii de rgzg§i romani sant fortati sä invetecarte in limba ruteang. Au fost numiti pang §i revi-zori §colari ruteni. Ace§tia au pornit persecutii im-pôtriva invgtgtorilor romani, mutandu-i pe cei incomozi,unde le-a convenit. In repetate randuri ace§ti revizori,intränd prin clase in calitate oficialg pentru a faceinspectii, s'au adresat atat invgtatorului cat §i copiilorexclusiv in limba ruteang §i au tinut cuvantari in-flgcgrate in care prin vorbe me§te§ugite, dar totu§idestul de precise §i evidente, au incercat sg samenein sufletele ne§tiutoare ale copiilor germenul seati-mentului de du§mgnie impotriva stäpanitorilor sträini".Aceasta cu §llinta §i sub innalta oblgduire a protec-torilor politici romani.

Alt corifeu al politicariei de naturg iacobanicaeste fostul director ministerial al Basarabiei, DimitrieMoldovanu, care intr'o mare adunare politicg, undeau participat §i §efii lui de la Bucure§ti, a avut ne-obrgzarea §i lipsa de bun simt sg dea pe Ruteni capilda de loialitate pentru neamurile ce §i-au ggsitadgpost in gospodäria României-Mari

www.dacoromanica.ro

69

Dar cea mai mare surpriza ne-a oferit-o NichiforRobu, exponent al unei grupari politice de extremadreapta. Acesta, desigur fail §tirea §efului sau §iimpotriva principiilor gruparii pe seama careia s'aales deputat, a raspandit in satele rutene o bro-§ura de propaganda in care expune un programfantezist, din care retinem urmatoarele : inmultirea §co-lilor primare rutene, licee, §coli normale, ba pana §iUniversitate ruteana I

Metoda aceasta de a baga in capul oamenilorgogorite §i a le trezi pretentii la cari singuri dan§iinu s'au gandit vre odata este cea mai mare crimanationala, care se practica in provinciile alipite inmod permanent.

Dar sa nu ne miram de scrantelile periferiei,cand insu§i centrul e putred. WA concluziile la cariajunge Ghita Pop, fost subsecretar de stat al minori--tatilor, in raportul prezentat in vara anului 1934partidului sau :

1. Acordarea unui ajutor masiva din bugetul-statului comunelor §i judetelor pentru invagmantul-confesional minoritar.

2. Autonomia culturald a minoritatilor, dupamodelul creat de legea din Estonia.

3. Crearea de qcoli normale §i seminarii bulga-re§ti §i ucrainene" (eventual de sectii in limba res-pectivA pe langa unele §coli existente) pentru pre-geitirea in tard a preotimei 0 invatatorimei necesare§colilor 0 parohiilor bulgare§ti §i ucrainene" .....

www.dacoromanica.ro

70

4. Recunoafterea pentru autonomiile culturaleminoritare a dreptului de a tnfiinta institutii degrad superior, ca facultali de Mere pentru formareacorpului didactic secundar. Infiintarea de catedrede Umbel $i literatuth ungureasca la facultatile delitere a Universitatilor din Cluj §i Bucure§ti, a uneicatedre similare nucrainenea la Cerneiuti §i a unelcatedre similare bulgare§ti la Bucu re§ti.

5. Reglementarea definitivä a problemei teatruluimaghiar §i german din Romania. Acordarea uneisume totale ca subventie anuala in proportie cu nu-marul sufletelor.

6. Un minister al minoriteitilor, etc. etc."Acest raport ar fi suficient in orice tara din

lume pentru ca autorul lui sa fie tintuit la stalpulinfamiei §i oprit definitiv de la mice acces in arenapolitica. La noi, Ghita Pop este fost §i viitor ministru.

In Romania, gratie unei democratii conceputepe dos, partidele e asmuta unele impotriva altora,iar in provinciile alipite se bizuesc pe buna dispozitiea minoritarilor, cu ajutorul carora i'§i augmenteazanumärul parlamentarilor. Datoritä sistemului alternativde guvernare, partidele sant nevoite sa faca demagogie§i dad unul sau altul ar lua o masura salubra insens national, aceasta ar fi imediat contramandata departidul care va urma la putere, pentru ali al-Ma

marea lui dragoste fata de minoritari. Ba chiar incadrul aceluia§ partici, oameni bineintentionati (exista§1 unele exemplare din aceasta specie) sant impiedi-

www.dacoromanica.ro

71

cati sg facg binele pentru a salva interesul superior"(sic 1) al partidului.

Exponentii ucrainomani sant cocolo§iti cat sepoate mai mult. Cunosc cazul unui oarecare avocatMaier-Michalski din Bucure§ti, fost deputat rutean,cuvantul cgruia pretuie§te la Ministerul Finantelormai mult deck cuvantul oricgrui om politic romandin Bucovina. Numirile §i mutgrile de functionari laP. T. T., precum §i la alte institutii similare se facin Bucovina prin intermediul §i dupg bunul plac alaceluia§ domn. Krakalia, acela§ Krakalia, care in 1920a cerut plebiscit pentru Bucovina §i care mai tarziua strans iscglituri (majoritatea fictive) pentru infiintareaa 199 de §coale primare rutene, a fost invitat detoate partidele la colaborare, oferindu-i-se scaun dedeputat.

Rezumand, vom sustine cu durere in suflet cgdin multe puncte de vedere, rezultatele acestui felde politica ne-au fgcut sg fim in Bucovina romaneascgmai slabi cleat am fost in cea austriacg. Dupg Unirese a§tepta de la Stat ceeace slabele puteri ale initia-tivei particulare fgceati innainte. Dar politicianii no§trin'au inteles acest lucru (onoare putinelor exceptii 1)pentrucg ar fi compromis in fata tgranilor pe cgte-lu§ii ucrainomani, deveniti oamenii lor de casg. A§aam ajuns ca astlzi, in locuri unde §coala romaneascgparticularg lgsa de§artg pe cea ruteang a statului (ex.Mihalcea) statul romanesc sg intretie §coalg ruteang,obligand pe copii rgzg§ilor sä invete limba cutropito-rilor. Am ajuns ca in sate ce se considerau pe

www.dacoromanica.ro

72

vremuri ca insule de romanism (Ivancautii, Carapciupe Ceremu§, Cuciurul Mic) O. nu pulseze decatsuflet strain, am ajuns ca recensamantul locuitorilorsa ni-1 fad a§a cum §tiu el, aceia§ indivizi carisant agentii electorali ai partidului national-ucrai-noman, am ajuns ca revizori venetici sä ne persecutehwatatorii, ca un oarecare Maier-Michalski sa dispuiedupa bunul plac asupra functionarilor cari nu i convin§i sa-i mute unde crede de cuviinta domnia sa, catotii iridenti§tii sä fie decorati pana unde ajungegama tuturor decoratiilor române§ti, etc., etc.

SA ne fie de bine, iar pe domnii politica§tricontemporani sa-i fereasca Dumnezeu de blastämulgeneratiilor ce vor veni in urma noastra.

www.dacoromanica.ro

DESINFECTAREA SATELOR NOASTREI ALTE MASURI DE PROFILAXIE.

Nu m'am gandit niciodata cä aceastä stare delucruri ar putea fi schimbata de astazi pe mane. Dara prelungi in viitor sistemul criminal de politicarieperiferica practicat in prezent, socotind ca vremeava aduce .solutii, mura fn gura, noi multumindn-nesa opunem avalan§ei de ucrainomanie cativa coloni§tiingenunchiati de mizerie §i cativa studenti tritTli§i dinDuminica in sarbatoare ca sä fie obiectul de batjo-cull al instigatorilor locali permanenti, inseamnäa nu ne da seama de pericolul ce ne ameninta.

Am aratat in capitolele precedente ca ucraino-mania este o boala care se propaga prin microbi §iam spus pe nume microbilor purtatori ai boalei. Im-potriva acestora va trebui sä luptam in primul rand.Populatia ruteana §i rutenizata din Bucovina, Basa-rabia §i Maramure§ va putea redeveni blanda §i pa§-nica numai daca vom face sä dispara din mijlocul eiagitatorii. Ce folos aduce conferentiarul, bineintentionat de altfel, care, strain de sat, le vor-be§te oamenilor jumatate de ceas intr'un fel, dadpopa §i invatatorul le vorbesc o viata intreaga alt-ceva? Influenta in sat a acestora, mai ales a preotului,

www.dacoromanica.ro

74

este notorica, a§a ca mijloacele noastre de propa-ganda sant zadarnice.

Trebuie sä tinem cont ca agitatile tin de activi-tatea nu numai a catorva indivizi izolati, ci sant aletotalitatii, care, mai mult sau mai putt', este omogena§i deci Ia fel de periculoasa. Dad unul sau altul n'afost descoperit pana astazi ca agitator e cà 1-a in-zestrat Dumnezeu cu §iretenie mai mare §i §tie sä seascunda, dar oricine Ii poate inchipui ca in conver-satiile lui cotidiene cu taranii va tine hangul celorlaltitovara§i ai sai. La aceia§ concluzie ajungem dacacomparam starea de spirit din absolut toate sateleunde preotul, invatatorii, etc. sant Ruteni. Exista, maicu seama in Bucovina, sate cu 14-18 invAt5toridintre cari nici unul nu e Roman. Dupa statisticaoficiala de acum cativa ani a serviciului de invatamantCernauti, am numarat dintr'un total de 501 invata-tori din judetul Cernauti, 314 minoritari, dintre cari259 ruteni declaraii. tiind ca cel putin V, din sa-tele acestui judet sant curat romane§ti, putem sä nefacem icoana situatiei din satele instrainate. In judetulStorojinet numärul invatatorilor ruteni e de 174 §i pana§i in judetul Whit existä 45. Ace§tia sant cei sinceri.Regret cä n'am putinta sä fac statistica celor camu-flati, cari sant cel putin tot atatia. Deasemeni regretca n'am putinta sä fac §i statistica preotilor ruteni,cari, de la o vreme, se bucura de deosebitä trecerela Mitropolia noastra. Adaogati acestora pe domniinotara§i comunali, agent sanitari, student §i elevi Invacante, pensionarii cari n'au alta treaba deck sä

www.dacoromanica.ro

75

umble dupä potcoave de cai morti, etc., etc. §i yetialc5tui un formidabil regiment de oträvitori de sufleteintru ucrainomanie.

Dintre ace§tia toti acei ce manand pane roma-neascä, dar absolut tori, trebuie inlocuiti cu Ro-mani. Nu vom cere aceasta din sterp orgoliu national§i nici pentru ca sä fie plasati Romanii petitionari deposturi, de§i poate ar avea mai mult drept deck cei-lalti, o vom cere in interesul unifickii noastre na-tionale, a lini§tii noastre interne, precum §i in insu§iinteresul populatiunii instrginate, care nu poate rAmanepanä la infinit o masa de exploatat pentru cativaambitio§i interesati.

E adevArat cä in ultima vreme s'au luat unelemAsuri in aceastä privintä, insä au fost numai cazuriizolate, opera unor putini Romani de initnA, cari nu-§ipot generaliza activitatea din cauza unui nefast an-grenaj politic. In foarte multe sate au fost numitnotari publici titrati romani, cari credem cä 1§i vorface datoria. Dar nu s'a fAcut absolut nimic cu preotii§i aproape nimic cu InvAtatorii. Cei 24 invatatorisuspendati de ministrul instructiunii, Dr. Angelescu,pentru acte de iridentism, au fost sco§i din slujbAWA respectarea unor mArunte forme legale §i, cumau actionat statul, e probabil cä vor fi reintegrati.Dar chiar dad ar rgmane definitivä aceastä mAsurä,mai sant Inca cel putin de douAzeci de ori atatia,cari trebuie suspendati, respective mutati pe terenneutru, unde sant inofensivi. Ace la§ lucru trebuie s A

www.dacoromanica.ro

76

se intAmple §i cu ceilalti functionari ai statului, Jude-telor §i comunelor.

In inutil sä discutam procedeele legale in cadrulcarora s'ar putea realiza aceasta mare opera de pro-filaxie nationala. Ele variaza de la caz la caz, iaracolo unde meschine formalitati biurocratice stau incale, aceste sa fie inlaturate prin lege. Se fac in taranoastra atatea legi pentru salvarea diferitelor interesepersonale, ca n'ar trebui sä se vorbeasca de dificultatila votarea unei legi pentru salvarea unor acut per--clitate interese nationale. Treand peste orice consi-derente de ordin marunt §i mai ales peste conside-rentele a§a zise principiale", s'ar putea crea prin legeo zona de frontiera, in care, avand in vedere interesesuperioare nationale, sa se institue, pang la completaunificare etnica cu restul tarii, un regim exceptional.Acest regim ar fi menit nu sa restranga drepturilecetatene§ti personale §i sä puie populatia inteo starede asediu permanentizata, ci doar sä o scuteasca inmod real de agitatii subversive, pentru a-i inlesniintrarea, respectiv reintoarcerea in marea familie etnicain a carei gospodarie de stat aceastä populatie nu sepoate considera 'Ana la infinit un oaspete trecator,care a§teapta momentul prielnic sa loveasca in gaz-duitorii sai.

In zona de frontiera supusä regimului exceptionalsalariatii publici de orice categorie ar trebui sä fienumai romani de origine etnica, iar pentru agitatoriide orice fel s'ar putea institui regimul domiciliuluifortat in afara regiunii periclitate, aceasta ca pedeapsa

www.dacoromanica.ro

77

prevazuta prin lege §i aplicatA de instante judec a-tore§ti ad hoc. Pentru a evita agitatiile demagogicecare se produc cu prilejul fieckei campanii electorale,in tot cuprinsul zonei supuse regimului exceptional,orice alegere sa fie suspendata, iar functiile elective,ca deputat, prirnar, consilier comunal §i judetean, etc.sA fie ocupate in mod provizor de persoane numitede guvern, respectiv de organele administrativesuperioare.

Pang la realizarea acestui program, la care (oricatde utopic s'ar infati§a el privit prin prisma uneidemocratii sucite §i inguste la vederi), vom trebuisA ajungem, dacA nu ne vom hotAri sA renuntamdefinitiv la regiunile instrAinate, sa procedgm dela individ la individ, judecand totdeauna prin unghiulvizual al intereselor noastre nationale §i de stat.

Alte masuri, a dror realizare nu poate ingaduinici o amanare sant :

Scoaterea din invAtAmant a limbii rutene.

Cel mai aspru control al serbArilor §i §edintelortuturor gazisefor societati culturale" §i cooperative",iar acele din mijlocul drora s'ar observa cea maimica abatere de la drumul drept sA fie imediat des-fiintate §i conducatorii lor deferiti instantelor penale.

SA se controleze in special fondurile din care sealimenteazA aceste organizatii, fonduri care, in majo-ritatea lor, nu pot fi stranse dela tarAnimea sAracA atarii, ci sant furnizate de centralele iridentiste dinstrAinAtate.

www.dacoromanica.ro

78

Societgile studente§ti Ciornomore" §i Zapo-roje", care au dat pang in prezent destule dovezi deactivitate culturalä" sa fie imediat &sfiintate, iar stu-dentii §i elevii ruteni, cari s'au dovedit a fi agitatori,sa fie eliminati din toate §colile statului 1).

0 asprä cenzura a tuturor publicatiilor §i maiales a ziarelor neromane§ti (nu numai rutene, cad §iziarele evreo-germane din Bucovina §i evreo-ruse dinBasarabia se fac ecoul revendicarilor ucrainomane).

Numai dupa ce se va curati in felul acesta depuroi carnea bolnava a trupului Tarii romane§ti, voravea efect masurile de vindecare definitiva : functio-nari români, propaganda culturala §i nationala roma-neasca, coloni§ti, etc.

9 Profund gre§ita. este conceptia ca Indrumand tineretulTutean la §coale romane§ti supraprimare am face operade nationalizare. In actualele imprejurdri, orice elev rutean,care nu poate fi scos cu totul din sfera de influenta a agi-tatorilor, rude, prieteni, etc. este un osta§ pe care-1 furni-zeazi insu§i statul roman viitoarelor generatii iridente.Deaceea socot ca impunatoarea cladire a liceului din Coz-meni ar folosi mai mult romanismului adapostind un re-giment de graniceri, de pilda.

www.dacoromanica.ro

BLOCUL ROMANESC.

Pericolul ucrainoman este in bunä parte cu-noscut de opinia publica romaneasca din provinciilepericlitate §i chiar daca nu i se cunosc amanuntele,intreaga aceasta opinie publica este de acord ea santnecesare masuri de profilaxie, danduli in aceln timpperfect de bine seama ca fn imprejurarile prezenteaceste masuri nu se vor lua, nu atat din cauza an-grenajului politic extern 1, cat din pricina ru§inoaseiconcurente dintre partidele ce se succed la carmastatului.

Nici un partid nu-§i poate asuma raspunderea-mei purificari radicale, deoarece partidul ce-i va urmala carma va folosi aceasta ca arma politica impotrivaadversarului sail, instrainandu-i toate simpatiile mino-ritarilor, ceeace ce in conceptile actualului sistempseudo-democratic este egal cu ali face harakiri.

9 Am arAtat in primele pagini cl am fi chiar In notaSocietAtii Natiunilor, dacA am tinde spre unificarea noastrietnicA. i la urma urmelor, n'am avea cleat sl imitAm pildavecinilor no§ti Poloni, arora nimeni nu le-a Mat capulpentrucA au denuntat toate tratatele unilaterale pentru pro-tectia minoritAtilor.

www.dacoromanica.ro

80

Dureroasa faramitare a masselor electorale ro-mane§ti din provinciile alipite in grupuri §i grupuletenu este o caracteristica numai a zilelor noastre. Sisub stapanirea straina eram impartiti, ce e drept nuIn masurä a§a de larga, dar totu§i eram impartiti.Insä du§manul cel mare, care urmarea desnationalizareanoastra atunci : guvernul strain, statea evident §i ame-nintator in fata ochilor no§tri §i ne soma sa ne unim,.pentru ca sa-i putem indura mai cu uprinta loviturile.

de cele mai multe or-1 ne-am unit (dezertori aufost totdeauna), pentruca am cunoscut pericolul §itaria du§manului.

Romania postbelica, aparent ocrotitä de desna-tionalizare prin Unirea cea Mare, ne-a cople§it cubeatitudinea idealului dorit de lunga vreme §i implinitpoate prin surprindere pentru noi. La inceput nimeninu s'a dumirit asupra raului pe care ni-1 aduceaaceasta beatitudine. Nu ne-am dumirit ca dustnanulneamului, care 'Ana atunci ne statea in fata mai multsau mai putin sincer, dar In orice caz evident, atrecut in spatele nostru §i a Imbracat masca impusade circumstante a prietenului minoritar, cu lingärelipe la potentatii zilei §i cu veninul in suflet.

N'am avut cu cine lupta, pentruca pe du§maniide ed ni i-am primit prieteni. Dar obi§nuiti cu luptadin vremuri de restri§te, ne-am cautat adversari §i

fiinda nu i-am gasit in alta parte, am facut adver-sari din fratii no§tri §i am inceput sa ne du§manimunul pe altul. Diviziunile §i subdiviziunile politiceale Capitalei cu tot aparatul lor de momeli §i cu

Si

www.dacoromanica.ro

81

mirosul fripturii de la putere au alimentat luptafratricida.

Intre timp, strainii, buimaciti la inceput de vic-toria noastra, s'au consolidat. Am vazut ca in Buco-vina Evreii s'au manifestat alaturi de Ruteni, chiarin clipele istorice ale votarii realipirii la Romania,impotrivindu-se reintegrarii hotarelor noastre nationale.Ulterior, cu prilejul diverselor alegeri parlamentare,minoritarii au facut totul numai ca sa diminueze §an-sele de reu§ita ale candidatilor romann. S'au creatblocuri minoritare" in care Evreii, Rutenii, Ungurii,ba pa §i Germanii, au stat cu totii alaturi, sprijinindacela§ candidat.

Ce am facut noi ? Am pus patrucinci candi-dati. Fire§te ca a reu§it strainul. Voturile romane§tiimpartite in patru nu au putut tine piept voturilorminoritare unite. Ucrainomanii §1 ceilalti minoritariau iubilat atunci : noi santem in majoritate in judetulcutare, pentruca am reu§it sä ni-1 scoatem deputatpe cutare 1

Noi, Romanii, am ramas §i cu paguba §i curu§inea.

Daca in restul tarli problema nu e a§a de acuta,in provinciile alipite §i mai ales in judetele pericli-tate unirea tuturor fortelor noastre este o imperioasanecesitate.

Un bloc romanesc in tara romaneasca nu esteun nonsens, nu poate fi un nonsens, atata vreme

1) Chiar 0 ale celor ce s'au fAcut vAnzAtori de neamde dragul strAinilor.

6

www.dacoromanica.ro

82

cat faramitarea energiilor noastre politice duce ladiminuarea fortei noastre etnice. Dad in vechiulRegat, unde populatia este curat romaneasca, Romaniii§i pot permite luxul sä se joace de-a partidele, incelelalte parti ale tarii nu putem avea timp pentruaceasta. 0 energie comuna care sä pareze toate lo-viturile du§mane, o unitate de vederi integrala Inceeace prive§te programul politic-national este singurasalvare a prestigiului nostru politic in provinciilealipite.

Ideea unui bloc politic romanesc, solid organizat,care sä cuprinda unanimitatea Romanilor din regiu-nile insträinate, nu este nottä, nu poate fi noua pen-truca ea s'a näscut in subcon§tientul nostru al tu-turora, atunci cand ne-am dat seatna de pericol.Dorim cu totii realizarea ei, dar cu totii ne indoimde reu§ita acestei realizari. Ne Indoim pentruca noiin§ine vom fi acei cari ii vom pune piedici, pentrua incerca satisfacerea ambitiunilor marunte, care, la

urma urmelor, tot nesatisfacute vor ramane.Numai invingand acest scepticism, prin acte de

eroism sufletesc, care sa se propage de la individ laindivid, pang ce vor deveni mentalitate a totalitatii,vom putea reu§i.

www.dacoromanica.ro

PERSPECTIVA LA CAPAT DE DRUM.

Ajuns la capatul acestor pagini nu pot §ti

daca ele 1§i vor fi meritat increderea pe care ceti-torul §i-a pus-o in ele prin simplul fapt ca s'a hotäritsä le citeasca §i mai ales nu §tiu dad §i-au meritatincrederea pe care le-am dat-o eu singur, fncercandsä cuprind 'in ele o suma de aspecte ale unei vajniceprobleme, care se desfa§oara de decenii §i pentrusavar§irea careia desigur nu este suficient rastimpulunei vieti de om.

Totu§i gandul bun cu care am pornit la scrierealor ma face sä cred ca cetitorul obiectiv §i de bungcredinta va fi convins ca :

Existd o problem! ruleand in tara noastrd.Aceastd problemd 1$i are originea in migdrile

provocate de agitatorii iridentigi din massa ru-leant!, care este parte alochtond, fiind emigratddin Galitia $1 Ucraina, iar restul e formata dinRomdni instrdinati.

Migarea ucrainomand se manifesta prin insd$ifiinta ei, precum qiprin diverse acte, ca periculoasdunitatil noastre etnice qi securitdtii granitelor noa-sire, deci avem datoria sa o distrugem.

www.dacoromanica.ro

84

Lupta pe care trebuie sa o ducem impotrivaucrainomaniei de la noi este justificata de toateargumentele istorice, precum qi de Mate conceptilleasupra flintei statului national, iar morala ei e catrebuie sa redobdndim ceeace ni s' a furat, decivictoria acestel lupte trebuie sa fie reromdnizarearegiunilor slavizate.

In acest scop trebuie sa ducem o campanieddrza' impotriva agitatorilor, crutdnd ,Fi readucdndla conaiin(a romdneasca populatia.

In regiunile instrainate este a se institui ozona de frontiera in cuprinsul cdreia sdnt a selua o serie de masuri profilactice, intre cari ceadintdi este indepartarea tuturor salaria(ilor ne-rorndni.

Putem nadajdui intr' o Victorie numai dacavor inceta hartuielile sterile dintre partidele poli-tice cu supralicitari de fagelduieli a concesiunifata de promotorii migiirii ucrainomane §i dacase va inaugura o politica nationala cu vederiunitare, a cdror concretizare ideala ar fi creareaunui bloc politic romdnesc.

Vom putea numai a§a a§tepta viitorul unor zileinsorite pentru romanismul alungat din insä§i casalui §i nu se va mai intampla ca straini sa sCrie

despre teritoriile noastre a§a cum a scris candvafrancezul Raoul Chélardl) : Bucovina e ruteana §i

s'a romanizat numai in partea dinspre Romania".

3),R,,Chelard: L'Autriche contemporainea, Paris 3.894.

www.dacoromanica.ro

85

Iar pentru acei cari se mai indoiesc Inca delegitimitatea luptei vom deschide aceastä carte laprimul ei capitol §i le vom ceti programul de mino-ritari-ocrotitoarei Ligi a Natiunilor, druia ii vomacläoga cuvintele lui Mussolini"): Vom aplica curigoare, cu tenacitate aceastä metodä de respectare alegilor noastre din prezent §i viitor. Vom face italianAaceastä regiune, cad ea este italianä prin geografie§i prin istorie".

1) despre recuceritul Trentino. Discurs tinut in1926, Februarie, in camera italianA.

www.dacoromanica.ro

CAND DAI NAS LUI IVAN

cuprinde:

Punct de vedere.Mic raid istoric cu popasuri statistice.Rgz AO §i coloni§ti.

Argumente din tabAra adversA.Revizionizm ucrainoman : Ucraina Mare.Massa §1 instigatorii.Excroci politici §1 canalii nationale.Desinfectarea satelor noastre §1 alte mAsuri

de profilaxie.Blocul romAnesc.PerspectivA la capAt de drum.

www.dacoromanica.ro

TIPOGRAFIA MITROPOLITUL SILVESTRU

CERNAUTI

PRETUL 30 LEI.

www.dacoromanica.ro