Callier Azusa Cutabel

SCALA CALLIER-AZUSA

PREFAŢĂ LA EDIŢIA G

Traducere din limba engleză: prof. psihoped. Mihaela Moldovan

Ediţia G a scalei CALLIER-AZUSA include subscala Dezvoltării Cognitive completată. Astfel subscala Dezvoltării Cognitive acoperă acum şi perioada pre-operaţinală. Construcţia subscalei Dezvoltării Cognitive reflectă munca mai multor specialişi: Patricia Day, Christy Battle şi Robert Stillman. Mulţumim tuturor programelor şi profesorilor care au participat la verificarea acestei subscale. Am mai adăugat de asemenea itemi noi la subscalele Comunicare Receptivă şi Expresivă. Aceste scale reflectă în primul rând munca următorilor specialişti: Patricia Day, Christy Battle, Robert Stillman, Maria Bove şi Kathryn Daniels. La noile scale ale Dezvoltării Sociale şi-a adus aportul Deborah Vandell, pornind de la cele dezvoltate de Ed Hammer. Cynthia Stone a dezvoltat şi a revizuit suscalele Control Postural şi Locomoţie. Mulţumim tuturor profesorilor şi clinicienilor care au contribuit şi care au adus în atenţia noastră problemele din ediţiile anterioare ale Scalei. Solicităm în continuare comentarii şi sugestii asupra acestei ediţii, de care să ţinem seama în revizuirile viitoare ale Scalei.

Copii pot fi obţinute de la editor la: The University of Texas at Dallas

Callier Center for Communication Disorders 1966 Inwood Road

Dallas, Texas 75235 (214) 783 - 3106

2

CUPRINS

INSTRUCŢIUNI ............................................................................................................................................ 3 DEZVOLTARE MOTORIE .......................................................................................................................... 6 (A) Control postural ....................................................................................................................................... 6 (B) Locomoţie ................................................................................................................................................ 11 (C) Motricitate fină ........................................................................................................................................ 14 (D) Vizual-motor ............................................................................................................................................ 17 ABILITĂŢI PERCEPTIVE ........................................................................................................................... 20 (A) Dezvoltare vizuală ................................................................................................................................... 20 (B) Dezvoltare auditivă .................................................................................................................................. 23 (C) Dezvoltare tactilă ..................................................................................................................................... 24 DEPRINDERI DE VIAŢĂ ZILNICĂ ........................................................................................................... 26 (A) Dezbrăcatul şi îmbrăcatul ........................................................................................................................ 26 (B) Igiena personală ....................................................................................................................................... 29 (C) Dezvoltarea deprinderilor de hrănire ....................................................................................................... 31 (D) Toaleta ..................................................................................................................................................... 34 CUNOAŞTERE, COMUNICARE & Limbaj ............................................................................................... 36 (A) Dezvoltare cognitivă ................................................................................................................................ 36 (B) Comunicare receptivă .............................................................................................................................. 49 (C) Comunicare expresivă ............................................................................................................................. 54 (D) Dezvoltarea limbajului ............................................................................................................................ 61 DEZVOLTAREA SOCIALĂ ........................................................................................................................ 62 (A) Interacţiuni cu adulţii ............................................................................................................................... 62 (B) Interacţiuni cu copiii de aceeaşi vârstă .................................................................................................... 65 (B) Interacţiuni cu mediul .............................................................................................................................. 67 TABEL ÎNREGISTRARE REZULTATE ..................................................................................................... 70

3

INSTRUCŢIUNI

INTRODUCERE Scala CALLIER-AZUSA este o scală de dezvoltare special destinată pentru a ajuta în evaluarea copiilor cu surdocecitate şi a celor cu disabiltăţi severe şi profunde. Nu este un curriculum pentru predare. Scopul ei este să furnizeze informaţiile necesare pentru a putea sintetiza activităţile potrivite nivelului de dezvoltare al copilului. Nu este concepută pentru a-i spune celui care o foloseşte ce activităţi să desfăşoare cu copilul. Scala CALLIER-AZUSA este în primul rând folosită în evaluare, dar poate fi folosită, de asemenea, pentru a evalua progresele dezvoltării copilului. Pentru că această Scală a fost periodic modificată, este important ca cel care o foloseşte să: (1) folosească aceeaşi ediţie a Scalei la pre-testare şi post-testare sau (2) transfere comportamentele demonstrate pre-test de copil (şi nu numărul itemului) la Scala folosită pentru post-testare. DESCRIERE Scala CALLIER-AZUSA este compusă din 18 subscale în 5 domenii de dezvoltare: "Dezvoltare motorie", "Dezvoltare perceptivă", "Deprinderi de viată cotidiană", " Domeniul cognitiv, comunicare & limbaj" şi "Dezvoltare socială". Fiecare subscală este creată din paşi secvenţiali, descriind momente de referinţă în dezvoltare. Unii paşi sunt împărţiţi în doi sau mai mulţi itemi (A, B, C, etc.). Aceşti itemi descriu diferite comportamente care apar aproximativ în acelaşi timp pe parcursul dezvoltării. Itemii A, B, C, etc. nu sunt ordine secvenţială. Pentru mulţi itemi sunt date exemple. Aceste exemple descriu comportamentele observate la copiii cu surdocecitate sau la copiii cu disabilităţi severe şi profunde la nivele de dezvoltare particulare. Din acest motiv aceste comportamente diferă uneori de comportamentele tipice observate la copiii normali aflaţi la acelaşi nivel de dezvoltare. Spaţiul pentru comentarii a fost oferit pentru a sta la dispoziţia profesorului. Deoarece Scala CALLIER-AZUSA (ca cele mai multe scale dezvoltare) pune accentul în primul rând pe prezenţa sau absenţa comportamentelor, mai degrabă decât pe comportamentele nou dobândite sau perfecţionate, cel care foloseşte scala poate ar dori să includă la "comentarii" observaţii că un comportament este în curs de apariţie dar nu este pe deplin dobândit sau că un comportament este realizat la un moment dat cu mai mare uşurinţă şi viteză.

4

ADMINISTRAREA SCALEI Scala CALLIER-AZUSA trebuie să fie administrată de persoane care sunt foarte bine familiarizate cu comportamentul copilului. Din acest motiv, un copil trebuie să fie observat cel puţin două săptămâni, preferabil în cabinet / clasă, înaintea completării scalei. Nu este necesară o pregătire specială pentru testare, în afara unor deprinderi foarte bune de observare şi cunoaşterea psihologiei copilului. Cele mai reprezentative rezultate sunt obţinute dacă mai mulţi indivizi care au strânsă legătură cu copilul evaluează copilul pornind de la un anumit consens. CRITERII PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE (A) Un copil a realizat un anumit pas (pas de bază) la o subscală, dacă:

1. Toate comportamentele descrise în cadrul tuturor itemilor din interiorul acelui pas sunt părţi componente ale repertoriului de comportamnte ale copilului (adică sunt realizate). Comportamentele trebuie să apară spontan şi generalizate corespunzător. Un copil nu a realizat un pas dacă comportamentele descrise sunt în curs de realizare, apar din când în când doar, se petrec doar după ce copilul a fost stimulat să facă acel lucru, sau când apare doar în anumite situaţii şi nu este generalizat în alte situaţii similare.

2. Copilul, din ceea ce ştim, a atins nivelele de comportament descrise în toţi paşii nivelelor inferioare (Dacă nu ştim dacă toate nivelele inferioare au fost realizate, este responsabilitatea observatorilor să determine care comportamente nu sunt pe deplin formate dar se bazează pe integrarea unor comportamente deja dobândite). Desigur că unele comportamente de nivel inferior dispar odată ce se dezvoltă noi comportamente. De aceea să nu ne aşteptăm să observăm toate comportamentele descrise în paşi anteriori la un copil care funcţionează foarte bine. Itemii cu steluţă (*) care încep cu "poate" pot fi omişi la unii copii, numai dacă de la acel copil nu ne putem aştepta să realizeze comportamentul datorită unui deficit senzorial sau motor specific (de ex.: total nevăzător sau nedeplasabil) Este responsabilitatea observatorului să decidă dacă realizarea unor itemi cu steluţă este posibilă pentru un anumit copil.

(B) După ce pasul de bază al unei subscale a fost stabilit trebuie să se determine dacă copilul demonstrează că are achiziţionate în repertoriul de

comportamente vreun comportament descris în itemii paşilor de deasupra pasului de bază. (C) Când pasul de bază dar şi oricare paşi superiori sau itemi au fost determinaţi, informaţia se înregistrează în protocolul de înregistrare folosind

următoarele notări: 1. Încercuiţi numărul corespunzând pasului de bază, de pe coloana subscalei respective. 2. Scrieţi litera (literele) corespunzătoare lângă numărul (numerele) pasului pentru a indica itemul şi pasul pentru comportamentele prezente

deasupra pasului de bază. 3. Subliniaţi numerele pasului de deasupra pasului de bază dacă copilul demonstrează că are achiziţionate toate comportamentele din itemii

incluşi în acel pas, dar nu realizează unele comportamente descrise în itemi dintre pasul de bază şi acel pas superior.

5

Exemplu: Un copil a realizat la "Control postural":

1. Toţi paşii până la pasul 3, inclusiv. 2. Pasul 4, itemul A, dar nu şi itemul B 3. Pasul 5, itemii A şi B 4. Nici un pas sau item între 6-17

Înregistraţi aceste date încercuind cifra 3 pe coloana etichetată "Control postural", scrieţi "A" lângă 4 şi subliniaţi cifra 5. Dacă vă veţi uita la coloana cea mai din stânga veţi vedea că comportamentele din cadrul pasului de bază sunt realizate în mod normal la aproximativ 4 luni. Acest copil însă demonstrează că are deja, de asemenea, şi comportamente legate de controlul postural mai mult tipice vârstei de 7 luni.

ECHIVALENŢA VÂRSTEI Echivalenţa vârstei pe protocolul de înregistrare a scorului a fost obţinută dintr-o varietate de surse din literatura de specialitate care tratează dezvoltarea copilului obişnuit. Pentru anumite comportamente aceste echivalenţe sunt adesea subiect de controversă si sunt, de fapt, mai bine reprezentate de un nivel de vârstă decât de o singură vârstă. Echivalenţele sunt incluse în prezenta scală doar pentru a face o comparaţie aproximativă a nivelului de funcţionare în diferitele arii ale comportamentului. Ceea ce este important este secvenţa în care apar comportamentele, nu normele de vârstă pentru copiii normali. Dacă se doreşte coloana cu vârstele echivalente poate fi eliminată.

6

Control postural DEZVOLTARE MOTORIE

ITEM EXEMPLU COMENTARII A. Control postural 0. (A) Îşi întoarce capul dintr-o parte în cealaltă când stă pe burtă (B) Când îl tragi uşor în poziţia în şezut restabileşte poziţia capului (C) Nici o postură a trunchiului 1. Începutul controlului postural al capului şi a părţii superioare a trunchiului 2. (A) Control deplin al capului când stă pe burtă şi se sprijină pe palme *(B) Trunchiul poate funcţiona ca o singură unitate în timp ce stă pe burtă, în timp ce braţele şi picioarele nu se sprijină pe podea (C) Stă în şezut sprijinit; capul pe linia mediană, ridicat, partea de sus a trunchiului rotunjită şi umerii înainte. (D) Suportă puţin din greutatea corpului pe picioare când este lăsat în jos să stea în picioare - genunchii apropiaţi 3. (A) Când este tras în poziţia în şezut ridică capul şi participă (B) Stă în şezut sprijinit, partea de sus a trunchiului ridicată. 4. (A) Stă singur în şezut când este aşezat, sprijinindu-se în faţă pe mâini, în timp ce picioarele sunt depărtate, pentru sprijin. Cade dacă este împins într-o parte. (B) Când este sprijinit de subsuori, copilul suportă o mare parte din greutatea corpului pe picioare şi sare.

0. (C) Când se află în poziţia în şezut, nu-şi poate menţine poziţia. 1. Când este ţinut suspendat în aer de subsuori, copilul încearcă să alinieze capul cu partea superioară a trunchiului; pe burtă, rezemat pe coate, capul pendulează în sus şi în jos pentru scurte perioade de timp. 2. (A) Ţine capul sus pentru perioade nedefinite; întoarce capul dintr-o parte în cealaltă. 2. (B) Îşi agită mâinile şi picioarele în timp ce stă pe burtă, se leagănă în spate şi în faţă în timp ce stă pe burtă cu braţele şi picioarele ridicate. 2. (C) Stă sprijinit în scaunul de bebeluş.

7

Control postural DEZVOLTARE MOTORIE ITEM EXEMPLU COMENTARII

5. (A) Stă în şezut fără sprijin, cu braţele libere să se joace. Când este împins în faţă sau într-o parte întinde braţele să se protejeze. (B) Se împinge în sus pe mâini şi genunchi şi se leagănă în faţă şi în spate. 6. (A) Se ridică în şezut din poziţia întins pe spate, prin rotirea trunchiului (umerii şi şoldurile se rotesc separat) şi apoi se împinge în sus cu braţele (B) Când stă în şezut îşi întinde braţele pentru a se proteja atunci când este împins în spate. (C) Stă în picioare când este aşezat, ţinându-se de scaun pentru sprijin. (D) Pentru a se aşeza în şezut din poziţia în picioare sprijinit, copilul îşi dă drumul şi se aşează pe spate. Genunchii sunt întinşi / ţepeni. 7. (A) Se roteşte pe fund când stă în şezut. (B) Din poziţia în şezut se trage în picioare ţinându-se de un scaun sau masă şi îşi roteşte trunchiul pe segmente (umerii şi şoldurile se mişcă independent). Pune piciorul sub corp şi împinge să se ridice. (C) Stă în picioare fără sprijin pentru câteva secunde, ţinând braţele ridicate la nivelul umerilor pentru echilibru. (D) Pentru a se aşeza în şezut din poziţia în picioare sprijinit, îndoaie câte un genunchi în timp ce se ţine 8. (A) Stă în picioare singur, folosindu-şi braţele pentru echilibru (B) Din poziţia în şezut se ghemuieşte să se joace.

5. (A) Copilul se poate juca în timp ce stă în şezut, mâinile fiindu-i libere. 7. (A) Se roteşte dintr-o parte în alta (pe fund) pentru a atinge obiecte. 8. (B) Copilul se sprijină pe un picior sau pe ambele picioare.

8


9. (A) Se ridică în picioare fără sprijin, folosind mişcări de rotire în jurul axei corpului (B) În poziţia în picioare, braţele sunt libere pentru joacă. (C) Din poziţia stând în picioare independent se aşează printr-o singură mişcare, îndoindu-şi genunchii. 10. (A) Din poziţia în picioare se aşează ghemuit să se joace (B) Stă singur într-un scaun mic. (C) Se caţără pe un scaun de adult. (D) Încearcă fără succes să lovească cu piciorul un obiect mare, de obicei păşind mai repede. 11. (A) Se aşează pe vine să ridice un obiect şi revine la poziţia stând în picioare independent (B) Se dă singur jos de pe un scaun de adult (C) Poate să lovească cu piciorul un obiect mare 12. (A) Îngenunchează pe ambii genunchi şi se ridică în picioare singur. Foloseşte mâinile pentru sprijin. (B) Face un pas sărit de pe o treaptă (un picior înainte) (C) Aruncă un obiect de mărime mijlocie împingând corpul în faţă şi deschizând ambele braţe. 13. (A) Sare de pe o treaptă cu picioarele apropiate şi aterizează pe ambele picioare. (B) Încearcă fără succes să stea într-un picior (C) Poate prinde obiecte mari (braţele întinse) în două din trei încercări.

9. (A) Pentru a se ridica în picioare din poziţia pe spate, se roteşte întâi să se ridice în şezut, apoi se roteşte să treacă în patru labe, apoi se roteşte să treacă pe un genunchi, apoi se roteşte pentru a se ridica în picioare. 11. (C) minge care se umflă 12. (B) Ceea ce face este între pas şi săritură; piciorul rămas în urmă menţine contactul cu treapta până când piciorul din faţă aproape a atins suprafaţa. 13. (C) minge mare, pernă

9


14. (A) Se ridică de pe podea printr-o rotaţie parţială de trunchi într-o parte şi folosindu-şi mâinile (B) Sare independent pe loc, pe ambele picioare (C) Îşi păstrează echilibrul pe un picior pentru un moment *(D) Poate arunca un obiect mic de sus la o distanţă de 1,5 - 2 m. Greutatea pe piciorul din fată. 15. (A) Se ridică de pe podea fără a-şi roti trunchiul. Pune mâinile sau picioarele pe podea pentru a se ajuta să se ridice. (B) Stă într-un picior 4-5 secunde, ochii deschişi (C) Sare pe degete, cu ambele picioare desprinse de pe podea, de câteva ori, fără sprijin. (D) Sare în faţă din fugă, cu un picior în faţă celuilalt. (E) Sare în faţă cu ambele picioare din poziţia stând în picioare. 16. *(A) Poate să arate că are echilibru şi forţă ridicându-se de pe podea fără rotaţie şi fără a se folosi de mâini pentru sprijin *(B) Poate bate şi prinde o minge mare după demonstraţie. (C) Sare într-un picior. (D) Este capabil să meargă pe toată lungimea unei scânduri pentru mers. 17. (A) Stă în echilibru pe un picior 7-8 secunde cu ochii închişi. (B) Sare din poziţia în picioare peste un obstacol situat la o înălţime de aprox. 30 cm.

14. (A) De pe spate, copilul ajunge în poziţia stând drept în şezut întorcându-se pe o parte şi împingându-se în sus cu braţele. 16(D)scândură de 5 x 10 cm., în lungime de 2.50 - 3.50 m

10


(C) Sare peste un obstacol de aprox. 30 cm aterizând pe degete. (D) Sare pe loc alternând picioarele, dar nu ritmic. (E) Aruncă cu mâna de sus, manieră avansată

17 (D) uneori sare pe un picior, alteori pe celălalt 17 (E) Copilul se apleacă în spate pe piciorul de aceeaşi parte odată cu lansarea braţului şi păşeşte în faţă cu piciorul opus în momentul în care aruncă. Corpul se roteşte odată ce braţul care aruncă se mişcă înainte.

11

Locomoţia DEZVOLTARE MOTORIE ITEM EXEMPLU COMENTARII

B. Locomoţia 0. Când este suspendat de sub braţe, cu picioarele atingând o suprafaţă palnă, copilul nu încearcă să-şi mişte picioarele sau când vârful piciorului atinge suprafaţa, piciorul se va ridica şi va călca pe suprafaţă. 1. Când capul este întors într-o parte, trupul şi membrele îi vor urma, ca o singură unitate. 2. (A) De pe burtă, se rostogoleşte de pe o parte pe cealaltă. *(B) Poate să se rostogolească de pe burtă pe spate sau de pe o parte pe spate, capul se întoarce primul şi restul corpului îi urmează ca o singură unitate. 3. (A) Se rostogoleşte de pe spate pe o parte. (B) Se rostogoleşte de pe burtă pe spate spontan; capul, şoldurile şi umerii se rotesc independent (efectul tirbuşon) *(C) Poate să se deplaseze prin legănare, rostogolire sau răsucire; sau din poziţia pe spate, lovind picioarele de o suprafaţă plană . 4. (A) Se târăşte pe burtă ca un amfibian, mutându-şi greutatea pe o parte a corpului astfel încât cu partea opusă se poate trage în timp ce genunchiul este îndoit şi degetul mare împinge. Se poate deplasa înapoi sau înainte. (B) Se rostogoleşte de pe spate pe burtă spontan; capul, şoldurile şi umerii se rotesc independent (efectul tirbuşon) 5. Se târăşte pe mâini şi genunchi (târâre cu sprijin în patru puncte), aducând braţul şi piciorul de aceeaşi parte în faţă simultan. 6. (A) Se târăşte pe mâini şi genunchi (târâre cu sprijin în patru puncte), aducând braţul şi piciorul opus în faţă simultan. (B) Se târăşte în faţă pe şezut.

12

Locomoţia DEZVOLTARE MOTORIE ITEM EXEMPLU COMENTARII

7. (A) Se deplasează cu spijin de-a obiectelor de mobilier. (B) Merge ţinut de ambele mâini. *(C) Se poate târâi folosind unul sau ambele picioare ca spijin, în locul genunchilor. 8. (A) Merge ţinut de o mână (B) Merge 3-5 paşi singur - cade pentru a se opri, incapabil să se întoarcă sau să schimbe direcţia. 9. Merge într-o manieră de copil care abia începe să umble; braţele ridicate la nivelul umerilor, picioarele depărtate pentru echilibru (merge cu bază de susţinere largă). Capabil să se oprească şi să schimbe direcţia, cade des. 10. Manieră de mers mai controlată; braţele coborâte la nivelul taliei pentru echilibru; capabil să pornească, să se oprească, să schimbe direcţia fără să cadă. 11. (A) Merge cu braţele coborâte; poate trage şi împinge o jucărie, menţinându-şi în acelaşi timp echilibrul; poate duce în mâini obiecte, cade rareori. (B) Urcă şi coboară scările "în patru labe". (C) Merge repede şi fuge într-o manieră mai puţin flexibilă cu picioarele întinse. 12. (A) Urcă şi coboară o scară ţinându-se de bară. (B) Merge într-o manieră călcâi-deget (C) Fuge înainte bine; incapabil să dea colţul lin.

12. (A) Păşeşte în jos cu un picior, apoi aduce celălalt picior jos înainte de a mişca din nou primul picior pentru pasul următor.

13

Locomoţia DEZVOLTARE MOTORIE

ITEM EXEMPLU COMENTARII 13. (A) Pedalează şi conduce bine bicicleta. (B) Sare în faţă pe ambele picioare. (C) Alternează picioarele când urcă scările. (D) Merge uşor cu spatele. 14. (A) Coboară scările alternând picioarele, ţinându-se de balustradă. (B) Fuge bine, se împiedică rar, capabil să dea colţul şi să se mişte în toate direcţiile. (C) Galopează (D) Încearcă să meargă săltat. 15. (A) Capabil să meargă pe vârful picioarelor pe distanţe lungi. (B) Saltă alternând picioarele. (C) Sare în faţă pe un picior. (D) Maniera în care merge şi fuge arată o mişcare uşoară de alternare a braţelor; braţul şi piciorul opus vin în faţă simultan. 16. (A) Loveşte mingea din fugă cu piciorul. *(B) Poate sări şi fugi să prindă o minge.

14. (D) Este incapabil să alterneze picioare când i se cere să facă salturi.

14

Dezvoltarea deprinderilor motorii fine DEZVOLTARE MOTORIE

ITEM EXEMPLU COMENTARII C. Dezvoltarea deprinderilor motorii fine 0. Nu atinge obiectul sau se retrage de la obiect. 1. Apucare reflexă a obiectelor. 2. (A) Ţine voluntar obiecte, eliberarea lor este

inconştientă, relaxarea apucării. *(B) Poate duce obiectul apucat la gură. 3. (A) Întinde mâna cu scop, pentru a atinge obiecte interesante. *(B) Poate apuca, obiectul fiind supt. 4. *(A) Se poate juca cu mâinile pe linia de mijloc a

corpului. (B) Mişcă cu scop obiecte cu mâna, dat nu către o ţintă anume. 5. (A) Întinde mâna după şi apucă obiectul (obiectul

poate să-i cadă din mână odată ce interesul se mută la alt stimul).

(B) Eliberează voluntar obiectul care i se pune în mână. 6. (A) Mută obiectul dintr-o mână în cealaltă. (B) Ridică obiectul de jos printr-o apucare palmară; degetul mare şi degetele parţial opuse. 7. (A) Mişcă degetele în multe direcţii cu un anumit

control. (B) Ridică de jos obiecte cu degetul mare şi degetele opuse, fără să-şi folosească palma. (C) Apucă şi lasă să cadă obiectele cu scop.

1. zornăitoare, jucărie pentru dinţi, etc. 2. (A) Când mâna este plasată pe material, cum ar fi o haină, o hârtie îndoită, păr, pătură, mânecă, va ţine sau trage. 4. (B) Împinge cuburi pe masă. 5. (A) jucărie zornăitoare, lingură 6. (A) într-o direcţie sau în amândouă 7. (A) sus, jos, îndoindu-le din încheieturi; împrăştie degetele

15


ITEM EXEMPLU COMENTARII 8. Ridică obiectele cu degetul mare, degetul arătător şi

degetul mijlociu. 9. (A) Apucă cu degetul mare şi un deget când

manipulează un obiect mic. (B) Loveşte două obiecte unul de altul. (C) Foloseşte fiecare deget individual, în special degetul arătător. (D) Se întinde cu ambele braţe în orice direcţie cu scop. (E) Lasă să cadă un obiect într-un recipient ţinut de profesor sau în mâna profesorului. 10. (A) Lasă să cadă un obiect într-un recipient de pe

masă. Poate să-l verse apoi afară. (B) Foloseşte braţele şi mâinile să ţină un obiect mare. 11. (A) Pune, plasează, mai degrabă decât lasă să cadă un

obiect pe masă. (B) Foloseşte băţ să bată toba. (C) Deschide şi închide recipiente simple. 12. (A) Foloseşte degetul mare pentru a apăsa cu o

anumită tărie. (B) Plasează (nu aruncă) un obiect într-un container nu foarte adânc. 13. (A) Întoarce paginile unei cărţi (2-3 odată) (B) Rupe hârtie. *(C) Poate apuca creionul cu pumnul şi să mâzgălească pe hârtie.

9. (C) Poate folosi un deget să apese o sonerie. 9. (D) să prindă o minge, să atingă un obiect mare. 10. (A) cub cu latura de aprox. 5 cm sau minge într-o cană 10. (B) pernă, o cutie sau o jucărie mare 11. (C) Îndepărtează şi pune înapoi capacul pe cutie. 12. (B) Pune un cub cu latura de aprox. 2,5 cm. într-o ceaşcă de cafea.

16


ITEM EXEMPLU COMENTARII 14. (A) Pune bile pe şnur folosind ambele mâini. (B) Se joacă cu plastilină sau lut. 15. *(A) Poate să ţină creionul cu trei degete şi degetul

mare. (B) Înşurubează capacul pe un borcan (C) Foloseşte o mână să ţină ceva şi cealaltă să învârtească, să agite sau să mânuiască un obiect. 16. (A) Taie cu foarfecele. (B) Foloseşte mâinile separat pentru a realiza sarcini mai complexe. 17. (A) Ia creionul, îl ţine şi îl foloseşte uşor. (B) Face un nod simplu. 18. (A) E stabilită preferinţa manuală. (B) Răsuceşte aţă, sfoară sau un fir textil pe un ghem. Mâna care ţine ghemul rămâne nemişcată. 19. Leagă şireturile de la pantofi independent.

14. (A) Ţine bila cu o mână şi împinge şnurul prin gaură cu cealaltă. 14. (B) frământă, rostogoleşte, presează, etc. 15. (C) Ţine un vas cu o mână, îl agită cu cealaltă; ţine jucăria cu o mână, o roteşte şi o manipulează cu cealaltă. 16. (A) material care poate fi uşor tăiat, ca hârtia. 16. (B) Se joacă cu jucăria xilofon sau cu toba, alternând mişcarea mâinilor. 17. (B) Face nodul iniţial la pantof, dar nu poate să facă fundă. 18. (A) Ţine lingura şi creionul mereu în aceeaşi mână. Răsuceşte obiectele cu acea mână.

17

Vizual-motor DEZVOLTARE MOTORIE

ITEM EXEMPLU COMENTARII D. Vizual-motor 0. Nu răspunde la nici un stimul vizual. 1. Răspunde la vederea obiectelor, dar nu poate să întindă

mâna să le apuce. 2. Nu priveşte obiectul apucat. 3. Ochii urmează mişcarea mâinilor, dar mişcarea mâinii

nu este sub control vizual. Nu aduce intenţionat obiectul apucat în câmpul vizual pentru a-l inspecta.

4. Vede obiectele ţinute în mână pentru un moment. 5. (A) Încearcă să atingă sau să lovească un obiect. (B) Se joacă cu mâinile pe linia de mijloc a corpului. (C) Încearcă să se mişte către obiecte din câmpul vizual 6. (A) Sesizează diferenţa dintre obiectele situate aproape

sau departe în spaţiu. (B) Atinge obiectele plasate sau atârnate în faţă sau deasupra. 7. Atinge obiectele aşezate sau atârnate în orice câmp vizual. 8. Apucă obiectele plasate sau atârnate în faţa lui. 9. Întinde mâna după şi apucă obiectul din orice câmp vizual. 10. Apucă obiecte mici cu două degete; obiecte mari cu ambele mâini.

0. Nici o activitate grosieră sau fină ca răspuns la pixul cu luminiţă sau la mişcare unor obiecte colorate în culori vii. 1. Braţele se mişcă, pot face mişcări de întindere pentru a atinge, dar nereuşite. 4. de obicei, înainte de a duce obiectul la gură sau înainte de a-l mirosi. 6. (A) Întinde mâna mai departe pentru obiectele mai depărtate şi aproape pentru obiectele din apropiere. 6. (B) deasupra, sub, etc. nivelul ochiului 9. deasupra, sub, etc. nivelul ochiului

18


ITEM EXEMPLU COMENTARII 11. (A) Rostogoleşte o minge. (B) Pune obiecte mari în recipient sau scoate / varsă din recipient. (C) Stivuieşte obiecte (care pot fi aşezate unele peste altele). (D) Întinde mâna cu precizie după obiect în timp ce priveşte în altă parte. (E) Explorează vizual obiectele apucate. (F) Întinde mâna şi recuperează o jucărie scăpată după ce a observat că a scăpat-o. 12. (A) Pune unul peste altul 2-3 obiecte mici. (B) Întinde mâna şi apucă un obiect mic şi îi dă drumul într-un vas mic. 13. (A) Cu un creion sau o cretă imită mişcări verticale. (B) Stivuieşte multe obiecte. (C) Desenează cu creionul, creta sau trasează cu degetul între două linii verticale paralele trasate la o distanţă una de cealaltă de aprox. 2,5 cm. şi de aprox. 15 cm. lungime. 14. Cu creionul sau cu creta imită mişcări orizontale. 15. (A) Copiază un cerc, folosind creionul, carioca sau creta. (B) Copiază linia orizontală *(C) Poate merge în cerc independent. (D) Prinde o minge cu braţele întinse larg. (E) Plasează cu precizie obiecte micuţe în locuri foarte înguste / mici.

11. (B) Pune prăjituri în borcan şi le scoate afară; pune mingi într-o cutie mare. 12. (A) cuburi cu latura de aprox. 5 cm unul peste altul pe o suprafaţă plană 12. (B) pietricele într-o conservă de metal; bomboane într-un borcănel 13. (A) Copilul priveşte în timp ce sunt desenate liniile şi copiază. 13. (B) 5-6 cuburi 13. (C) Copilul reuşeşte să parcurgă traseul dintre cele două linii, dar prin mişcări de corecţie, nu printr-o singură mişcare lină. 15. (A) Copilul nu priveşte cum realizează profesorul cercul. 15. (C) cerc făcut din panglică sau pictat pe podea 15. (E) monede într-un aparat cu fise

19


ITEM EXEMPLU COMENTARII 16. (A) Copiază o cruce. Linia orizontală trece peste cea verticală printr-o trăsătură continuă. (B) Prinde o minge cu braţele îndoite. 17. (A) Copiază pătratul. *(B) Poate merge pe un pătrat independent (C) Copiază o linie în diagonală. (D) Desenează o linie dreaptă între două puncte. 18. (A) Copiază triunghiul. (B) Bate şi prinde mingea independent. (C) Desenează obiecte recognoscibile fără model. (D) Desenează o linie dreaptă între două puncte. 19. (A) Taie cu foarfecele pe linie dreaptă. (B) Plasează pe hârtie forme simple plate pe conturul acelei forme / obiect. (C) Colorează în interiorul unui contur. (D) Scrie câteva litere mari (unele invers). 20. Decupează cercuri (respectând linia).

17. (B) pătratul făcut din panglică sau desenat pe podea 17. (D) Când sunt desenate două puncte cu diametrul de aprox. 0,5 cm. la o distanţă unul faţă de celălalt de 10 cm., copilul poate desena o linie dreaptă între cele două puncte. 18. (C) o persoană, o faţă, o casă, un copac 19. (B) Pune cercul, pătratul, triunghiul, casa pe conturul aceleiaşi forme. 19 (D) încearcă să scrie nume sau să copieze litere.

20

Dezvoltare vizuală ABILITĂŢI PERCEPTIVE

ITEM EXEMPLU COMENTARII A. Dezvoltare vizuală 0. Nu răspunde la stimuli vizuali. 1. Răspunde la stimuli vizuali. 2. (A) Dă atenţie unui obiect mare din câmpul vizual în cel mult 30 sec. de la prezentare. *(B) Poate privi faţa persoanei care are grijă de el când este ţinut de aceasta sau este foarte aproape de aceasta. (C) Ochii urmăresc obiectul din centru într-o parte sau dintr-o parte spre centrul corpului - dar nu traversează linia mediană a corpului. 3. (A) Priveşte către sursa de lumină. (B) Urmăreşte vizual o persoană sau un obiect mare în mişcare. 4. Clipeşte la un obiect apropiat rapid de faţă. 5. (A) Îi atrag atenţia obiectele mici. (B) Anticipează obiectul ca întreg atunci când vede doar o parte. 6. (A) Urmăreşte obiecte orizontal şi vertical. (B) Îşi mută atenţia vizuală de la un obiect la altul când două sau trei sunt prezente (scanează) (C) Priveşte ceea ce se întâmplă în jurul lui. (D) Localizează vizual apoi ridică obiectul scăpat în apropierea lui (la o lungime de braţ).

1. tresare, clipeşte, prezintă activitate motorie la prezentarea unui obiect luminos sau strălucitor 2. (A) Când un obiect (minge mare sau ceva similar care îi place copilului) este prezentat aproape de ochii copilului, îşi va îndrepta privirea la obiect în maxim 30 sec. 5. (A) minge cu diametrul de aprox. 5 cm., prăjitură sau un obiect care-i place copilului 5. (B) Când i se cere să găsească un obiect care este văzut numai parţial (o jucărie ascunsă pe jumătate într-o cutie cu nisip), copilul poate găsi obiectul.

21


ITEM EXEMPLU COMENTARII 7. (A) Încearcă să pună în siguranţă obiectele la o distanţă mai mare de lungimea braţului său. (B) Întoarce obiectele în mână şi le explorează vizual. 8. (A) Recunoaşte imagini sau obiecte familiare. (B) Potriveşte obiecte identice. *(C) Poate privi la un obiect dorit aflat la o depărtare de 1-1.5 m. şi merge direct la el. (D) Recunoaşte în mod constant forme (poate avea nevoie să manipuleze obiectul în timp ce îl priveşte) (E) Demonstrează că percepe în adâncime. 9. Potriveşte obiecte cu imaginile obiectelor 10. Caută vizual obiectul sau persoana care lipseşte. 11. Discriminează 2-3 forme diferite (poate avea nevoie să manipuleze obiectele în timp ce le priveşte). 12. Discriminează obiectele după culoare. 13. (A) Poate potrivi obiecte de formă identică după dimensiune. (B) Potriveşte imagini identice ale obiectelor familiare.

8. (A) animale de casă sau indică anumite imagini în cărţi cu poze 8. (B) lingură cu lingură, ceaşcă cu ceaşcă 8. (D) Indică forme circulare pe ceaşcă, minge, farfurie, etc.. Poate numi toate obiectele rotunde prin aceeaşi denumire. 8. (E) Întinde mâna în cutie pentru a căuta mingea sau pune mingea în cutie; se ghidează singur în mişcare astfel încât evită uşor obstacolele. 9. ceaşca, de ex., cu imaginea ceştii 11. Când sunt prezentate două cercuri şi un pătrat, copilul poate potrivi cele două cercuri; când sunt prezentate câteva cuburi şi piramide într-o cutie, copilul poate să sorteze formele. 12. Găseşte obiectul personal după culoare (periuţa de dinţi, scaunul, farfuria, etc.) 13. (A) Când sunt prezentate două linguri mari şi una mică, copilul poate potrivi lingurile mari; când sunt prezentate două cercuri mari şi unul mic (de aceeaşi culoare), copilul poate potrivi cele două cercuri mari. 13. (B) Potriveşte prin recunoaşterea imaginilor obiectelor, nu doar după formă sau culoare (cala 9).

22


ITEM EXEMPLU COMENTARII 14. (A) Potriveşte câteva litere. (B) Potriveşte câteva cuvinte scurte scrise.

23

Dezvoltare auditivă ABILITĂŢI PERCEPTIVE

ITEM EXEMPLU COMENTARII B. Dezvoltare auditivă 0. Nu răspunde la sunete. 1. Modificări de comportament ca răspuns la sunet. 2. Întoarce capul sau ochii spre sursa sonoră. 3. (A) Este atent la sau răspunde la sunete specifice. (B) Face diferenţă între diferitele intonaţii ale vocii. 4. Priveşte, se mişcă sau încearcă să ajungă la sursa sonoră pe care o localizează în orice direcţie. 5. Anticipează o activitate familiară după indicii sonore.

1. Când se produce un zgomot puternic în afara câmpului vizual al copilului, tresare, clipeşte sau manifestă alte mişcări generale. 3. (A) Se opreşte din ceea ce face pentru a asculta jucăria sonoră, atinge obiectul care vibrează când aude sunetul; încearcă să repornească sursa sonoră după ce se opreşte. 3. (B) Reacţionează diferit la mustrări, laude, voce calmă.

24

Dezvoltare tactilă ABILITĂŢI PERCEPTIVE

ITEM EXEMPLU COMENTARII C. Dezvoltare tactilă 0. Suportă suprafeţele cu textură aspră sau suprafeţelor reci. 1. Reacţionează la căldură. 2. Lasă să i se frece de mâini, picioare sau corp texturi moi, fine; sau mişcă mâinile, picioarele sau corpul pe aceste texturi. 3. Reacţionează la stimularea tactilă prin mişcări ale corpului, dar nu are o reacţie localizată la aria stimulată. 4. (A) Lasă ca mâinile, picioarele sau corpul să-i fie mişcate pe suprafeţe nefamiliare cu textură aspră; sau mişcă mâinile, picioarele sau corpul pe aceste suprafeţe. (B) Explorează obiectele cu degetele. 5. (A) Se joacă în apă. (B) Găseşte obiectul care a fost pus în materialul cu o anumită textură. 6. Se joacă cu materiale cu textură fină. 7. Răspunde la stimularea tactilă a braţului sau piciorului mişcând membrul stimulat. 8. Recunoaşte obiectul familiar prin atingere şi manipulare.

1. începe să se bucure de baia caldă 2. blană, ţesături moi, creme şi loţiuni calde 3. Când este atins un picior, mişcă întreg corpul. 4. (A) pânză de sac, pătură miţoasă, linoleum rece 4. (B) Întoarce la nesfârşit obiectul, explorează colţurile, adânciturile, suprafeţele în relief. 5. (A) Plesneşte apa cu mâinile, se joacă cu cârpa / buretele de baie şi cu săpunul, dă drumul la apă printre degete. 5. (B) Găseşte jucăriile în nisip sau sub apă. 6. spumă de ras, budincă, plastilină, vopsele pentru pictură cu degetul 8. îl numeşte, îi demonstrează utilitatea, arată plăcere la atingerea lui

25

Dezvoltare tactilă ABILITĂŢI PERCEPTIVE

ITEM EXEMPLU COMENTARII 9. Potriveşte tactil diferite texturi. 10. (A) Potriveşte tactil obiecte după formă. (B) Potriveşte tactil obiecte după dimensiune. 11. Localizează tactil stimuli pe anumite părţi ale corpului. 12. Indică cu precizie locşorul de pe corp care a fost atins.

9. Simte diferite texturi într-o sacoşă / săculeţ şi trage afară două care se potrivesc, etc. 10. (A) activităţi similare exemplelor de la itemul 9, utilizând obiecte de diferite forme 10. (B) activităţi similare exemplelor de la itemul 9, utilizând obiecte de diferite dimensiuni 11. Atinge părţile corpului, îndepărtează o bucăţică de bandă lipită, numeşte partea corpului care este atinsă. 12. Indică exact locul de pe braţ sau de pe picior care a fost atins.

26

Dezbrăcatul şi îmbrăcatul DEPRINDERI DE VIAŢĂ COTIDIANĂ

ITEM EXEMPLU COMENTARII A. Dezbrăcatul şi îmbrăcatul 0. Stă întins, pasiv, în timp ce este îmbrăcat; nu reacţionează la îmbrăcat sau dezbrăcat. 1. Opune rezistenţă la a fi dezbrăcat sau îmbrăcat, plânge, încearcă să se întoarcă, dă din picioare. 2. Opune mai puţină rezistenţă la a fi dezbrăcat sau îmbrăcat. 3. (A) Participă la dezbrăcat dacă este impulsionat. (B) Cooperează la îmbrăcat. 4. (A) Iniţiază câteva acţiuni care ţin de dezbrăcat. (B) Participă la îmbrăcat. 5. (A) Îşi dă repede jos anumite obiecte de îmbrăcăminte independent. (B) Se dezbracă cu ajutorul adultului la obiectele de îmbrăcăminte mai dificil de dat jos. 6. (A) Îşi scoate pantofii nelegaţi, şosetele şi pantalonii desfăcuţi, în ordinea potrivită. (B) Desface fermoarul la jachetă. (C) Încearcă să se îmbrace independent cu unele obiecte de îmbrăcăminte. (D) Îşi trage şosetele şi pantalonii cu ajutor. (E) Îşi introduce braţele în mânecile hainei când îi este ţinută.

3. (A) Îşi trage şoseta de pe vârful piciorului, şapca de pe vârful capului, trage braţul sau piciorul din haine (B) Îşi introduce braţul în mânecă când îi este ţinută cămaşa sau îşi întinde piciorul pentru pantaloni. 4. (A) Începe să-şi tragă jos pantalonii, pantofii, şosetele şi alte haine, după ce i-au fost descheiate / desfăcute. 4 (B) Ajută la trasul pantalonilor, cămăşii, şosetelor, etc. 5. (A) şosete, chiloţi, pantofi nelegaţi (cămaşa, dacă copilul este incapabil să ajungă la picioare) 5. (B) Îndepărtează cămaşa după ce este descheiată de adult, îşi trage bluza peste cap când braţele sunt scoase deja din mâneci, îşi dă jos pantalonii după ce i-au fost descheiaţi sau după ce este ajutat la elastic.

27


ITEM EXEMPLU COMENTARII 7. (A) Îşi dă jos majoritatea hainelor independent, încă are nevoie de ajutor la şireturi şi închizători. (B) Găseşte mânecile singur când se îmbracă. 8. (A) Îşi dă jos hainele singur uşor şi rapid, cu excepţia puloverelor şi a cămăşilor cu nasturi. (B) Îşi trage pantofii şi şosetele; poate să-şi ia pantoful drept pe piciorul stâng sau invers; poate să-şi ia greşit şoseta, cu călcâiul poziţionat greşit. (C) Încearcă să se încheie şi să se descheie, să încheie şi descheie încheietorile şi să desfacă / încheie fermoarele. *(D) Poate arăta preferinţă pentru unele haine faţă de altele. 9. (A) Descheie nasturi. (B) Se îmbracă cu haina singur. (C) Încearcă să înşireteze pantofi, de obicei greşit. 10. (A) Se îmbracă cu puţin ajutor, cu excepţia nasturilor, dacă hainele sunt pregătite. (B) Face deosebire între faţă şi spatele hainelor. (C) Îşi pune pantofii pe piciorul corect. 11. (A) Se îmbracă singur cu excepţia încuietorilor de la spate. (B) Încheie catarama la pantofi sau îi înşiretează, dar nu leagă şiretul. (C) Încheie / descheie haine cu nasturi (D) Începe să desfacă / încheie fermoarul la jachetă fără ajutor. (E) Îşi ale singur hainele. (F) Leagă nodul iniţial la pantofii înşiretaţi, dar nu poate face fundă.

7. (B) Se străduieşte, dă din braţe, până când reuşeşte să-şi introducă braţele în mâneci. 8. (D) Are o cămaşă sau o jachetă preferată.

28


ITEM EXEMPLU COMENTARII 12. Se îmbracă singur, exceptând legatul la pantofii cu şiret. 13. (A) Îşi leagă pantofii. (B) Se dezbracă de câteva haine. 14. (A) Are grijă de haine atârnându-le în cuier sau punându-le pe spătarul unui scaun; îşi pune hainele murdare în coş sau la locul pentru rufe murdare. (B) Alege haine potrivite cu vremea când merge afară. 15. Are dobândite toate deprinderile legate de îmbrăcat; alege hainele potrivite, le atârnă, le pune în sertar.

14. (B) Îşi pune haina sau şapca este frig, fără să i se reamintească.

29

Igiena personală DEPRINDERI DE VIAŢĂ COTIDIANĂ

ITEM EXEMPLU COMENTARII B. Igiena personală 0. Opune rezistenţă în timpul îmbăierii, face sarcina dificilă. 1. Începe să se bucure de baia caldă; pasiv, se lasă spălat. 2. (A) Lasă să-i fie spălate mâinile şi faţă. (B) Se joacă cu apa (stropeşte cu apă). 3. Se joacă în apă cu jucării, săpun, buretele. 4. Ajută făcând mişcări de spălare sau uscare; acceptă săpunul şi prosopul, dar nu ştie încă să le folosească cum trebuie. 5. (A) Încearcă să se spele singur pe mâini, imită felul în care adultul se spală pe mâni. (B) Încearcă să-şi perieze părul. 6. Îi place baia, ştie să folosească săpunul. 7. (A) Se spală pe mâini cu puţin ajutor, respectând etapele corespunzătoare, dă drumul la apă, ia săpunul, face clăbuci, clăteşte, opreşte apa şi îşi şterge mâinile. (B) Încearcă să se spele şi să se şteargă pe faţă. (C) Acceptă perierea dinţilor. 8. (A) Se spală singur supervizat; se şterge singur doar parţial. (B) Îşi piaptănă părul cu ajutor. (C) Încearcă să-şi perie singur dinţii, dar are totuşi nevoie de puţin ajutor. 9. (A) Îşi spală şi îşi şterge mâinile fără ajutor. (B) Se spală şi se usucă pe faţă fără ajutor. (C) Se piaptănă fără ajutor. (D) Se spală pe dinţi fără ajutor; pune pastă pe periuţă, îşi periază dinţii şi-şi clăteşte gura.

30

Igiena personală DEPRINDERI DE VIAŢĂ COTIDIANĂ

ITEM EXEMPLU COMENTARII 10. Se spală pe mâini înainte de a mânca, dar trebuie să i se reamintească. 11. Se spală şi se şterge singur fără ajutor. 12. (A) Se spală complet independent. (B) Îşi menţine unghiile curate. *(C) Îşi poate tăia unghiile la o mână.

31

Dezvoltarea deprinderilor de hrănire DEPRINDERI DE VIAŢĂ COTIDIANĂ

ITEM EXEMPLU COMENTARII C. Dezvoltarea deprinderilor de hrănire 0. Apucă doar sticla, opune rezistenţă să fie hrănit cu lingura. 1. Dă voie să fie hrănit cu lingura. 2. Atinge şi se joacă cu mâncarea. 3. (A) Acceptă lichide din sticlă (B) Ţine mâncarea în mână. (C) Face mişcări de mestecare. (D) Arată preferinţă pentru unele alimente. 4. (A) Acceptă şi înghite unele mâncăruri semi-solide (B) Mestecă mâncare semi-solidă (pireuri, de ex.), dar nu mestecă carne sau legume crude. (C) Duce singur mâncarea din mână la gură. 5. (A) Ţine lingura şi îl lasă pe adult să-l manipuleze de-a lungul procesului de hrănire. (B) Încearcă să ţină paharul şi lingura singur. 6. (A) Mestecă şi înghite bucăţi mici de mâncare solidă. (B) Încearcă să se hrănească singur cu lingura, după ce i se pune mâncare în lingură; împrăştie mult. 7. (A) Ţine paharul cu ambele mâini, îl înclină prea repede şi varsă. (B) Foloseşte lingura, împrăştiind o parte. (C) Încearcă să ia în lingură mâncare. *(D) Poate da farfuria goală profesorului.

1. Deschide gura la apropierea lingurii de gură sau atingerea buzelor cu lingura. 3. (B) mâncăruri semi-solide 4. (C) prăjituri, etc.

32


ITEM EXEMPLU COMENTARII 8. (A) Ia mâncare în lingură şi se hrăneşte singur cu lingura. (B) Mănâncă singur mâncăruri care se pot ţine în mână 9. (A) Bea din pahar folosind o mână. (B) Varsă cu ajutor dintr-un recipient mic într-un pahar. (C) Mănâncă la masă fără să ceară prea multă atenţie din partea adultului. (D) Începe să folosească mai mult furculiţa pentru a străpunge mâncarea şi mai puţin pentru a lua (ca într-o lingură) mâncare. 10. (A) Se hrăneşte singur când mâncarea i se taie în bucăţi. (B) Bea din cană fără să verse; ţine cana cu o singură mână. 11. (A) Varsă singur dintr-un recipient, reumplând paharul. (B) Foloseşte furculiţa în maniera corespunzătoare, cu uşurinţă. (C) Ajută la aşezarea mesei. (D) Foloseşte şerveţelul. 12. (A) Foloseşte cuţitul să împrăştie. (B) Încearcă noi feluri de mâncare de gusturi, texturi şi temperaturi diferite. (C) Mănâncă sandwich fără să piardă mult din conţinut. 13. (A) Foloseşte furculiţa să taie mâncarea de pe farfurie în bucăţi şi să mănânce. *(B) Poate folosi cuţitul împreună cu furculiţa. (C) Pregăteşte mâncăruri simple cu ajutor minim.

8. (B) ia, duce la gură, muşcă, mestecă şi înghite 9. (D) Poate lua mâncarea şi să o înţepe cu furculiţa. 11. (A) conţinutul recipientului mai mare decât un pahar plin (C) sandwich cu gem, cereale cu lapte rece, etc.

33


ITEM EXEMPLU COMENTARII 14. (A) Mici dificultăţi cu tacâmurile; se poate ca încă să mai împingă cu degetele mâncarea în furculiţă sau lingură. (B) Aşează şi adună masa la cerere. 15. Pregăteşte mâncăruri simple (care nu cer măsuri); cunoaşte secvenţe ale pregătirii mâncării.

15. ia câteva felii de pâine, pune untul, aşează câteva bucăţi de salam, etc.

34

Toaleta DEPRINDERI DE VIAŢĂ COTIDIANĂ

ITEM EXEMPLU COMENTARII D. Toaleta 0. (A) Urinează frecvent, slab control urinar, sau deloc. (B) Nu dă semne că a făcut pe el (că e ud). 1. Stă fără să facă pe el o lungă perioadă de timp (câteva ore). 2. Dă semne când e ud sau poate încerca să-şi scoată scutecul udat de pe el, dar nu-şi comunică nevoile adultului. 3. (A) Dă dovada maturizării vezicii urinare şi a controlului sfincterian rămânând uscat tot mai mult timp în timpul zilei şi venindu-i nevoile cam în aceleaşi momente în fiecare zi. *(B) Poate să rămână uscat cât doarme, urinând apoi, la trezire, o cantitate mai mare. *(C) Poate arăta interes în ceea ce priveşte toaleta şi funcţiile ei mecanice ("May show interest in toilet and its mechanical functions"). 4. (A) Fie opune rezistenţă să stea pe oliţă, fie stă doar rareori. (B) Demonstrează un bun control al vezicii urinare, neirinând când scutecul îi este luat o perioadă de timp, urinând doar când scutecul îi este pus la loc. 5. (A) Nu se opune să stea pe oliţă dacă este timpul când este aşezat de obicei pe oliţă. (B) Uneori urinează în oliţă.

35

Toaleta DEPRINDERI DE VIAŢĂ COTIDIANĂ

ITEM EXEMPLU COMENTARII 6. (A) Urinează în oliţă frecvent dacă adultul îl pune pe ea sau îi spune să stea acolo. (B) Îi vine să facă în oliţă dacă este pus pe oliţă când dă semne că are nevoie. (C) Rămâne uscat în timpul somnului. 7. (A) Urinează în oliţă dacă i se reaminteşte. Băieţii pot începe să stea în picioare. Se mai petrec accidente frecvent. (B) Dacă i se aminteşte face caca în oliţă. Accidente mai puţin frecvente. 8. (A) Indică prin gesturi, semne sau verbalizând că are nevoie de oliţă. De obicei aşteaptă până în ultimul moment să spună / arate cuiva că îl scapă. (B) Se mai întâmplă să facă pe el când este emoţionat sau supărat. 9. (A) Se mai petrec "accidente" rareori noaptea. (B) Băieţii stau în picioare şi urinează. (C) Încearcă să se şteargă singur după ce face caca. 10. (A) Foloseşte WC-ul cu ajutor minim şi uneori merge singur la WC fără să-i mai spună adultului. (B) Mai face câteodată pe el când este bolnav sau foarte obosit. 11. (A) Merge singur la toaletă; poate să fie nevoie să i se reamintească să se şteargă după ce face caca. (B) Rar se mai petrec "accidente". 12. Nu mai are probleme cu toaleta.

6. (B) grimase faciale, întreruperea bruscă a activităţii, etc.

36

Dezvoltare cognitivă CUNOAŞTERE, COMUNICARE & LIMBAJ

ITEM EXEMPLU COMENTARII A. Dezvoltare cognitivă 0.

pagina lipsa!

37


ITEM EXEMPLU COMENTARII *(C) Poate continua să se uite în locul unde a fost ultima dată văzut obiectul care a dispărut. *(D) Îşi poate mişca capul şi ochii spre un sunet care vine din stânga sau dreapta, în general din faţa lui. 3. (A) Răspunde la indiciile date de o persoană, participând la modificarea propriilor mişcări. (B) Recunoaşte un obiect familiar sau începutul unei activităţi familiare. (C) Imită mişcări şi / sau sunete familiare făcute / emise iniţial de un adult. Copilul trebuie să fie capabil să vadă mişcarea sau să audă sunetul.

2. (C) - Copilul se uită cum adultul iese afară din cameră şi continuă să arunce privirea spre locul unde a dispărul adultul din câmpul său vizual. - Copilul priveşte cum se rostogoleşte mingea sub pat şi continuă să-şi arunce privirea la locul unde mingea a dispărut. - Copilul priveşte mingea rostogolindu-se pe masă; priveşte scurt la locul unde mingea a fost văzută ultima dată, dar nu încearcă şi nu caută vizual să urmărească pe unde a luat-o mingea. 3. (A) - Profesorul face o nouă mişcare în timp ce se află în contact cu copilul; copilul începe să participe la nouă mişcare. - Profesorul ia mâinile copilului şi începe să facă cu ele mişcări de frecare pe masă; profesorul poate simţi că copilul începe să coopereze şi face mişcări de frecare împreună cu el. 3. (B) - Copilul zâmbeşte sau vocalizează când i se dă o jucărie familiară. - Copilul zâmbeşte când profesorul începe o activitate plăcută pe care o fac împreună zilnic. - Copilul zâmbeşte sau întinde braţele spre vocea sau la atingerea unei persoane familiare. 3. (C) - Copilul care se târăşte va începe să se târască când profesorul începe să o facă. - Adultul repetă un sunet pe care copilul îl face deseori; copilul imită sunetul în timp ce adultul continuă să producă acel sunet.

38


ITEM EXEMPLU COMENTARII (D) Examinează obiecte noi manipulându-le. Copilul care vede trebuie să privească obiectul în timp ce-l manipulează. (E) Asociază obiecte familiare cu acţiuni specifice pentru fiecare obiect. 4. Foloseşte unul sau mai multe comportamente în relaţia cu obiectele. Aceste comportamente se petrec mai întâi accidental şi apoi să repete. În centrul atenţie stă ce se întâmplă cu obiectul, mai mult decât propriile senzaţii corporale. 5. (A) Realizează câteva acţiuni cu obiectele. Leagă acele acţiuni, realizează una, apoi alta şi le realizează într-o secvenţă similară cu toate obiectele. (B) Continuă o nouă mişcare când profesorul intervine şi schimbă una din mişcările obişnuite ale copilului. Profesorul şi copilul sunt în contact vizual.

- Un copil care a fost anterior observat şi se ştie că bate din palme, începe să bată cu profesorul când profesorul iniţiază activitatea. - Profesorul loveşte un cub de masă; copilul începe să lovească de masă un alt cub în timp ce profesorul continuă să lovească cu cubul. 3. (D) Când i se prezintă un obiect, copilul îl întoarce, îl explorează cu degetele; îl freacă, îl presează, îl strânge, etc. 3. (E) - Când i se dă o jucărie familiară zornăitoare, copilul începe imediat să o scuture. - Când i se dă o jucărie familiară pufoasă, copilul începe imediat să o frece. 4. - În timp ce dă cu piciorul copilul loveşte un obiect şi asta duce la mişcarea obiectului.; se opreşte, apoi loveşte din nou cu piciorul pentru a face obiectul să se mişte. - Când ţine o jucărie, accidental o loveşte de masă; se opreşte, apoi începe să lovească jucăria de masă. 5. (A) - Copilul duce la gură, loveşte şi scutură obiecte. - Dându-i o jucărie, copilul o scutură, o trânteşte de podea, o loveşte cu palma. - Copilul în mod tipic scutură obiecte, apoi le transferă dintr-o mână în alta şi apoi le scutură din nou. 5. (B) - Copilul scutură jucăria; profesorul ia mâna copilului şi scutură jucăria împreună cu el. În timp ce ţine în continuare mâna copilului, profesorul loveşte jucăria de masă. Profesorul se opreşte, copilul se opreşte şi apoi deodată copilul bate jucăria de masă.

39


ITEM EXEMPLU COMENTARII 7. (A) Realizează că un obiect continuă să existe şi după ce nu-l mai vede, atinge, aude sau miroase. (B) Combină două din comportamentele lui tipice pentru a obţine un obiect sau pentru a atinge un obiectiv.

- Copilul în mod obişnuit loveşte masa; în contact fizic cu copilul profesorul iniţiază o nouă mişcare (frecarea mesei); profesorul se opreşte, copilul se opreşte şi apoi începe mişcarea. - Copilul de obicei se leagănă înapoi şi înainte; profesorul ia contact corporal cu copilul şi iniţiază uşor o mişcare diferită (cum ar fi o legănare lateral); când profesorul se opreşte copilul se opreşte, apoi începe mişcarea din nou. 7. (A) - Copilul nevăzător va căuta în jurul tăvii pe care primeşte mâncarea, când îi va fi luată de pe tavă, de exemplu, ceaşca de lapte. - Copilul căruia îi place laptele, dar nu şi celelalte mâncăruri ce i se dau, va încerca să găsească laptele după ce i-a fost spus în spatele unui alt obiect şi este complet ascuns. - Caută activ mingea care a fost văzută rostogolindu-se în spatele altui obiect. - După ce arată interes faţă de un obiect, profesorul îl pune sub o pernă în timp ce copilul priveşte; copilul se va uita sub pernă pentru a lua obiectul. 7. (B) - Copilul pune mâna profesorului pe un obiect pe care acesta (profesorul) l-a mişcat anterior; copilul împinge apoi mâna profesorului pentru a începe activitatea. - Trage sfoara să obţină "jucăria de tras" care este aşezată mai departe decât ar putea să o ajungă cu mâna. - Copilul vede sau simte jucăria favorită sub o altă jucărie în cutia cu jucării. Împinge acea jucărie deoparte şi ia jucăria favorită. - Copilul aruncă intenţionat un obiect înainte de a încerca să ia alt obiect.

40

Dezvoltare cognitivă CUNOAŞTERE, COMUNICARE & LIMBAJ ITEM EXEMPLU COMENTARII

(C) Anticipează un eveniment obişnuit după indicii vizuali, auditivi, tactil-kinestezici. *(D) Poate să-şi dea seama de diferenţele de dimensiune ale obiectelor. *(E) Poate localiza sursa sunetului prin încercare şi eroare. 8. (A) Demonstrează că ştie că un obiect dispărut poate fi găsit în locuri diferite. Caută obiectul în locul unde tocmai a văzut că a dispărut şi nu unde a dispărut înainte, şi îl găseşte.

. (C) - Merge direct la baie să se spele când i se dă prosopul. - Când profesorul ţine pantofii sau haina copilul face anumite mişcări care-i indică profesorului că copilul ştie că e vorba despre mers afară. - Copilul încearcă să-şi scoată sau îşi scoate hainele când aude apa în cada de la baie. 7. (D) - Când i se dă perna copilul întinde braţele larg deschise. - Când i se dă un cub mic, copilul întinde un braţ sau ambele mâini apropiate. 7. (E) - Copilul este atent la sunetul vocii profesorului care îl cheamă; se mişcă într-o direcţie generală, se opreşte să asculte, apoi îşi redirecţionează mai bine mişcarea. - Când profesorul mişcă în spatele copilului o jucărie zornăitoare, îşi întoarce corpul îşi întoarce precaut corpul până ajunge cu faţă la jucărie. - Copilul nevăzător poate urmări mişcarea sunetului întorcându-şi corpul. 8. (A) - Copilul nevăzător întinde mâna şi ia ceaşca să bea. Când profesorul pune ceaşca în altă parte a tăvii copilul aude sunetul şi întinde mâna după ceaşcă, spre noul ei loc. - După ce copilul arată interes pentru o jucărie, profesorul o ia şi, sub văzul lui, o acoperă cu ceva; după ce copilul găseşte obiectul profesorul îl ia şi îl ascunde sub altceva; copilul se uită direct sub cea de a doua învelitoare pentru a găsi obiectul. - Copilul rostogoleşte o minge pe podea. Ea se rostogoleşte în spatele canapelei şi el o găseşte; data următoare mingea se rostogoleşte în spatele scaunului, fiind complet ascunsă. Copilul se uită imediat în spatele scaunului.

41


ITEM EXEMPLU COMENTARII (B) Arată curiozitate faţă de obiecte manipulându-le activ şi învăţând noi căi de a se juca cu ele, în funcţie de caracteristicile lor speciale. (C) Îşi dă seama că alţii îl pot ajuta să obţină un obiect sau să facă ceva. *(D) Poate localiza sursa sunetului mişcându-şi sau întorcându-şi corpul sau capul direct către sursă dacă sunetul este în fată, spate, de oricare parte, deasupra sau dedesubtul lui. (E) Imită un nou comportament similar celor pe care le are deja, în timp ce comportamentul este realizat de profesor. (Imitaţia nu este imediat corectă, dar este din ce în ce mai fidelă modelului) 9. (A) Foloseşte o varietate de obiecte obişnuite într-o manieră care indică cunoaşterea funcţiei lor. (Trebuie să includă câteva obiecte, altele decât cană, lingură şi îmbrăcăminte.)

- Profesorul şi copilul se joacă cu clopoţelul. Profesorul loveşte clopoţelul de o parte a mesei, copilul îl găseşte, profesorul loveşte clopoţelul de altă parte a mesei şi copilul îl găseşte fără să mai caute în locul unde a fost prima dată. 8. (B) - Se joacă cu cutia cu surprize; apasă butoanele, etc. - Explorează o jucărie-maşină; o mişcă pe roţi, deschide uşile, se aşează pe ea cu scopul de a o "călări"; este foarte atent la rezultatul acţiunilor lui. - Mişcă picioarele şi braţele păpuşii, îşi introduce degetele în gura ei, o mişcă ca să-i deschidă sau să-i închidă ochii. 8. (C) - Copilul nu poate deschide o cutie, astfel încât îl mânuieşte pe profesor să o deschidă. - Copilul priveşte profesorul; îi pune ceaşca în mână când vrea să bea. 8. (D) - În timp ce profesorul stă în faţa copilului, un alt profesor, stând în spatele copilului vorebeşte sau scutură o jucărie zornăitoare. - Copilul întoarce capul direct către sursa sunetului. 8. (E) - Dacă profesorul îşi pune mâinile pe cap, copilul poate să ridice un braţ, apoi şi celălalt braţ până la nivelul umărului, pentru ca în final să ridice ambele braţe. - Copilul scoate în mod obişnuit sunete ca "Aaa!". Profesorul Face "Ga" de mai multe ori şi copilul, treptat, îşi schimbă sunetele astfel că ele seamănă tot mai mult cu sunetul profesorului. 9. (A) - mătură cu mătura, îşi piaptănă părul cu pieptenele, şterge masa cu buretele, şterge faţa cu şerveţelul, etc.

42


ITEM EXEMPLU COMENTARII (B) Foloseşte gesturi, anumite vocalizări sau un număr limitat de semne pentru a reprezenta obiecte sau activităţi. (Obiectul implicat trebuie să fie văzut, atins, auzit sau mirosit.) (C) Găseşte obiectele în locul în care sunt ţinute de obicei. (D) Imită o nouă secvenţă de comportamente când fiecare comportament din interiorul secvenţei este parte a repertoriului obişnuit al copilului. (E) Imită noi comportamente fără greşeli. (F) Înţelege corespondenţa dintre părţile reprezentării tridimensionale ale figurii umane şi părţile corpului. Indică partea arătată de profesor pe model. 10. (A) Imită un comportament sau o activitate după o perioadă mai lungă de timp.

9. (B) - În timpul mesei copilul arată semnul pentru "mâncare" când mai vrea să primească mâncare. - Face mişcări de împingere sau aruncare pentru a cere o minge pe care o vede pe un raft. 9. (C) - Copilul merge la raft să-şi ia jucăria preferată care eate aşezată întotdeauna într-un anumit loc pe raft. - Când îi este foame copilul merge la locul unde biscuiţii (snacksurile, etc.) sunt întotdeauna ţinuţi şi încearcă să găsească mâncarea. 9. (D) - După ce profesorul execută o nouă secvenţă de mişcări cunoscute cum ar fi mersul, târâtul, alergatul. copilul execută secvenţa. 9. (E) - Copilul imită corect bătutul din palme deasupra capului, după ce profesorul demonstrează mai întâi. 9. (F) - Când profesorul arată mâna pe păpuşa, copilul arată propria sa mână. 10. (A) - Copilul care nu s-a lovit niciodată pe el însuşi, face asta după ce cu o zi înainte observă un alt copil făcând asta. - Copilul îl ajută pe un altul să-şi ia haina, după ce a observat profesorul făcând asta cu o zi înainte. - Copilul îl vede pe profesor făcând o activitate cu un alt copil, pentru ca mai târziu, în acea zi să recreeze acea activitate el însuşi. - Copilul îl vede pe profesor recompensând un copil şi mai târziu face şi el la fel.

43


ITEM EXEMPLU COMENTARII (B) Găseşte soluţii pline de perspicacitate la probleme practice fără să adopte mai întâi comportamente de încercare şi eroare. (C) Se antrenează în joc imaginar folosind obiecte pentru a reprezenta alte obiecte sau pentru a reproduce activităţi care în mod normal se petrec în contexte diferite. (D) Foloseşte gesturi, anumite vocalize sau un număr limitat de semne manuale pentru a reprezenta obiecte sau activităţi. Pentru a fi utilizat obiectul trebuie să fie în interiorul câmpului vizual al copilului. (E) Înţelege că o imagine poate reprezenta un obiect real dacă imaginea este de aceeaşi dimensiune şi culoare cu obiectul. 11. (A) Îşi aminteşte unde a lăsat un obiect la sfârşitul unui joc jucat cu puţin timp în urmă şi îl găseşte. Obiectul nu este ţinut de obicei în acel loc.

10. (B) - Copilul nu poate atinge jucăria de pe raft; ia scaunul şi-l împinge în dreptul raftului, apoi se suie pe el şi ia jucăria. - Copilul foloseşte un băţ sau o greblă de jucărie pentru a obţine jucăria care este dincolo de locul unde ar putea să întindă mâna şi să o ia (fără ca cineva să-i demonstreze asta). 10. (C) - Copilul se preface că dă să mănânce unei păpuşi sau unui ursuleţ o prăjitură. - Copilul râde când acoperă o păpuşă cu o bucată de hârtie la fel cum se acoperă el cu pătura. 10. (D) - Copilul face mişcări de legănare cu mâinile pentru a cere jucăria cu care el se joacă legănând-o înainte şi înapoi. - Îi arată profesorului semnul pentru "apă" pentru a-i cere profesorului să umple chiuveta ca să se poată juca în apă. - Face mişcări de împingere şi aruncare pentru a cere mingea pe care nu o poate găsi. 10. (E) - Când i se arată exact imaginea căniţei lui, copilul găseşte căniţa dintr-un grup de obiecte / jucării aşezate pe raft. 11. (A) - Copilul verifică cutia de jucării dar nu găseşte jucăria preferată şi atunci merge să caute jucăria la locul unde s-a jucat ultima oară cu ea. - Copilul se joacă cu jucăria înainte de masă; după masă merge direct la locul unde a lăsat jucăria şi începe să se joace din nou.

44


ITEM EXEMPLU COMENTARII *(B) Ştie că o imagine reprezintă un obiect real, chiar dacă reprezentarea obiectului diferă ca dimensiune şi culoare de obiectul real. (C) Realizează diferenţele de dimensiune dintre mai multe obiecte cu care se joacă frecvent. Obiectele se deosebesc numai ca dimensiune. 12. (A) Construieşte cu obiecte şi arată interes de rezultatele creaţiei lui. (B) Face un model din figuri geometrice când i se cere. (C) Grupează mici seturi de itemi în funcţie de felul în care a văzut că se potrivesc împreună. 13. (A) Ştie de care itemi are nevoie ca să desfăşoare o activitate familiară. Strânge itemii de care are nevoie pentru activitate.

11. (B) - Copilul stă în picioare sau aşezat în faţa unui raft cu mai multe lucruri / jucării pe care le foloseşte zilnic; ia itemul familiar de pe raft (o ceaşcă, o jucărie, etc.) când i se arată desenul conturului obiectului. - Când i se arată copilului o imagine a unei chiuvete sau a unei mese, arată sau merge la chiuvetă sau la masă. - Profesorul desenează imaginea unui obiect pe care copilul l-a folosit de câteva ori; copilul merge la acel obiect. 11. (C) - Construieşte un turn din cuburi din ce în ce mai mici. - Pune inele pe un suport în ordinea dimensiunii. - Pune unul în celălalt, corect, toate recipientele-jucării din set (din cele care se pun toate într-unul, de la cel mai mare la cel mai mic; gen "păpuşă - rusească" dar dintr-o singură bucată, nu din două care se îmbină). 12. (A) - lipeşte imagini decupate, boabe de fasole, frunze, etc. pe hârtie; arată interes faţă de activitate. 12. (B) - Când i se dă un set de forme geometrice, copilul nu clasifică obiectele după formă sau culoare; ci le aranjează într-un model. 12. (C) - Când i se dau o varietate de obiecte cu care să se joace (păpuşă, sticlă, pătură, ceaşcă, farfurioară, linguriţă), copilul va lua itemii care ştie că se folosesc împreună şi îi va pune într-un grup sau se va juca cu ei. 13. (A) - Când e timpul ca să facă baie, copilul merge la raftul unde se ţin mulţi itemi care au legătură cu acest moment (al băii) şi ia buretele, săpunul, prosopul şi jucării de baie familiare.

45


ITEM EXEMPLU COMENTARII *(B) Asociază o imagine cu o activitate familiară. Ştie că imaginile diferitelor obiecte folosite în activitate pot reprezenta activitatea. 14. Clasifică câteva obiecte, dar criteriul clasificării se poate schimba înainte ca grupele să fie complete. Profesorul nu va începe el clasificarea.

- Când i se spune că trebuie să mănânce (este ora pentru masă), copilul merge să-şi ia babeţica, farfuria, ceaşca, etc. Le aduce la masă. 13. (B) - Într-o zi profesorul desenează o imagine cu detergentul pentru vase; în următoarea zi profesorul desenează o imagine cu buretele de vase pe o farfurie; de fiecare dată copilul spală o farfurie, o ceaşcă sau alt obiect. El ştie că imaginea reprezintă activitatea generală de "spălare a vaselor". - Când profesorul desenează o trambulină, copilul merge la gimnastică, sare pe trambulină sau îşi ia pantofii de sport. 14. - Când pune deoparte jucării, copilul pune păpuşi cu păpuşi, cuburi cu cuburi, maşini cu maşini. - După ce spală farfurii, copilul pune ceştile la un loc pe raft, chiar şi atunci când ceştile diferă puţin ca design sau culoare; poate să nu termine fără ajutor. - Când i se dă un set de triunghiuri şi cercuri, copilul începe să facă grămezi din aceeaşi formă, dar pare să uite după ce pune două sau trei la fel în aceeaşi grămadă şi începe să le amestece. - Având un set de animale mici, copilul începe să pună toţi câinii împreună, toţi caii împreună; după ce grupează câteva dintre ele, copilul se opreşte şi începe să se joace cu alte lucruri. - Copilul grupează obiecte, cum ar fi cuburile, după culoare. - Când i se dă un set de obiecte mari şi mici, copilul începe să le grupeze după dimensiune, dar începe să le amestece după 2-3 sortări corecte.

46


ITEM EXEMPLU COMENTARII 15. (A) Desfăşoară o secvenţă de activităţi după un set de imagini ordonate. (B) Indică evenimente care s-au petrecut recent prin utilizarea semnelor, imaginilor, gesturilor sau pantomimei. (C) Difeneţiază între "mult" şi "puţin". 16. (A) Construieşte reprezentări tridimensionale ale obiectelor reale. (B) Potriveşte cantităţi folosind corespondenţa unu-la-unu când obiectele sunt de obicei folosite împreună. (C) Ordonează un grup mic de obiecte (3 sau 4) după dimensiune. Încercările nu sunt întotdeauna cu succes.

15. (A) Când i se dă un set de imagini ordonate de la stânga la dreapta, copilul desfăşoară în replică fiecare activitate familiară, parcurgând paşii necesari realizării a ceva simplu cum ar fi un pat de păpuşă sau o barcă. Paşii pot include activităţi ca: luarea instrumentelor necesare, ţinerea cuiului pe tăbliţa din plută, ciocănirea cuiului, punerea materialelor la loc. 15. (B) - Copilul indică evenimentele care au avut loc astăzi indicând imaginile potrivite, desenând imagini, făcând semne sau gesturi în legătură cu evenimentele zilei. - După ce a fost o tură cu maşina, copilul desenează spontan o maşină. - Când este întrebat "Unde am fost noi ieri?", copilul desenează corect o imagine, alege dintr-un set de imagini desenate de profesor sau răspunde în gesturi sau semne. 15. (C) Când i se spune să ia pensule pentru un număr destul de mare de elevi, copilul ia o mână plină de pensule; când la masă sunt aşezaţi numai doi copii, copilul aduce doar câteva pensule. 16. (A) Construieşte persoana din cuburi care le îmbină; construieşte clădirile din cuburi; construieşte un pod din bucăţi mari de Lego; construieşte scări din Lego. 16. (B) - Când aşează masa pentru 4 copii, copilul aduce mai multe ceşti decât este nevoie pentru a fi câte o ceaşcă pe fiecare farfurie; după ce pune o ceaşcă pe fiecare farfurie îşi dă seama de greşeală şi duce înapoi la locul lor ceştile în plus. 16. (C) Profesorul îi arată copilului un grup de maşinuţe de jucărie care diferă doar prin dimensiune; copilul pune maşinile în linie, de la cea mai mare (prima) până la cea mai mică (ultima).

47


ITEM EXEMPLU COMENTARII 17. Potriveşte cantităţi folosind corespondenţa unu-la-unu, chiar şi atunci când obiectele nu sunt folosite de obicei împreună. 18. (A) Demonstrează înţelegea cifrelor 1 - 4. (B) Grupează obiectele în clase. Nu se opreşte până când sunt grupate toate obiectele. 19. (A) Ordonează un grup de 5 sau mai mulţi itemi după dimensiune, folosind o strategie încercare - eroare. (B) Demonstrează înţelegea cifrelor 5 - 10.

17. Dacă i se spune să pună un bănuţ (o monedă de 10 bani, de exemplu) pentru fiecare bomboană din rând, copilul poate să facă asta. 18. (A) - Când i se spună să aducă destule pensule pentru 3 copii, copilul aduce 3 perii din prima încercare. - Dacă i se dă o tablă / scândură cu 4 găuri făcute pentru a băga şuruburi, copilul ia din borcan exact 4 şuruburi. - Când i se spune să ia două creioane dintr-o cutie, copilul reuşeşte. 18. (B) - Dându-i un set de itemi cu două tipuri de textură, copilul grupează toate lucrurile fine într-o cutie; toate lucrurile aspre în altă cutie. - În timp ce se joacă cu animale de jucărie copilul pune toţi caii împreună, toţi câinii împreună, în altă parte, toţi porcii împreună. - Copilul împarte un set de figuri geometrice punând toate triunghiurile într-o grămadă, cercurile în alta, pătratele în alta. 19. (A) - Dacă i se dau mai multe păpuşi de dimensiuni diferite, copilul pune cea mai mică păpuşă prima şi o păpuşă mai mică imediat lângă ea. Apoi pune a treia păpuşă lângă, în linie. Dacă este mai înaltă decât a doua copilul inversează locul celei de-a doua cu locul celei de-a treia. 19. (B) - Când i se spune să aducă suficiente pensule pentru şapte copii, copilul aduce 7 pensule din prima încercare. - Dacă i se dă o scândură cu 9 găuri făcute pentru a băga şuruburi, copilul ia din borcan exact 9 şuruburi. - Când i se spune să ia 8 creioane dintr-o cutie, copilul reuşeşte.

48


ITEM EXEMPLU COMENTARII 20. (A) Demonstrează conservarea numărului. (B) Înţelege că un grup de obiecte poate fi clasificat pe baza a mai mult decât o caracteristică. (C) Demonstrează o abordare sistematică în ordonarea unui grup de itemi în funcţie de mărime. După ce seriile sunt ordonate, copilul poate insera noi obiecte în locurile potrivite.

20. (A) - Copilului i se arată 2 rânduri a câte 5 biscuiţi aliniaţi în corespondenţă 1 la 1. Copilul este întrebat "Care rând are mai mulţi biscuiţi?". El spune / arată că ambele rânduri au la fel. Apoi profesorul împrăştie un rând de biscuiţi pentru a-l face să pară mai lung. şi întreabă din nou "Care rând are mai mulţi biscuiţi?". Copilul spune / arată că ambele rânduri au la fel. - Copilului i se arată două rânduri din bomboanele preferate, cu cinci bucăţi pe fiecare rând. Este întrebat "Pe care rând îl vrei?". Când indică rândul de sus profesorul împrăştie rândul de jos pentru a părea mai lung şi strânge rândul de sus să-l facă mai scurt. Profesorul întreabă din nou "Pe care rând îl vrei?". Copilul indică acelaşi rând pe care l-a ales înainte. (Această activitate trebuie repetată de multe ori. Profesorul ar trebui să schimbe rândurile cu diferite obiecte la diferitele încercări. Dacă copilul pare să aleagă aleator, nu are acest concept.) 20. (B) Dacă i se dă un grup de 3 triunghiuri roşii şi 3 triunghiuri verzi, 3 cercuri roşii şi 3 cercuri verzi, copilul pune toate cercurile într-o cutie şi toate triunghiurile în altă cutie. Când i se cere să grupeze obiectele altfel, copilul le împarte punându-le pe toate cele roşii împreună şi pe toate cele verzi împreună. 20. (C) Dacă i se dau 7 beţe de dimensiuni diferite, copilul le pune în ordine, uitându-se mai întâi după cea mai lungă, apoi după următoarea cea mai lungă, etc. Când a terminat profesorul îi dă un nou beţişor care ar trebui să se potrivească după al doilea băţ şi înainte de al treilea. Copilul îl măsoară comparându-l cu alte câteva din linie şi-l pune la locul potrivit.

49

Comunicare receptivă CUNOAŞTERE, COMUNICARE & LIMBAJ

ITEM EXEMPLU COMENTARII B. Comunicare receptivă 0. Fără reacţie la mediu. Mişcările nu sunt ca răspuns la stimulare şi par să nu aibă obiectiv sau scop. 1. Când este stimulat apar modificări în comportament. 2. (A) Zâmbeşte sau se strâmbă la stimulare tactilă, kinestezică sau la stimuli interni (ale intestinelor). *(B) Poate face deosebire între diferite voci umane sau între vocile umane şi alte sunete. 3. (A) Repetă constant mişcări. Copilul se concentrează pe mişcările propriului corp şi stimularea propriului corp. (B) Anticipează un eveniment familiar după indicatori ai întregului corp.

0. Mişcări de întoarcere şi rostogolire a corpului; mişcări ale braţelor, picioarelor şi capului aparent întâmplătoare. 1. - Alert, atent la sunete puternice, lumini sau obiecte strălucitoare. - Se întoarce către stimul când îl atinge lângă gură. - Apucă obiecte puse în palmă. - Se sperie când i se schimbă brusc poziţia corpului. 2. (A) Zâmbeşte când este gâdilat, legănat sau imediat după masă. 2. (B) Poate deveni atent, mai degrabă decât să se sperie la voci umane. 3. (A) - Zgârie repetat obiecte care-i sunt la îndemână, cum ar fi un covor, degetul, o jucărie. - Face repetat sunete guturale. - Linge obiectele care-i stau la îndemână. - Copilul face un sunet pe care adultul imediat îl repetă, copilul continuă să producă sunetul. - Se leagănă. - Îşi duce degetul mare la gură să-l sugă. 3. (B) - Deschide gura sau întoarce capul să caute sticla sau lingura când sunt ţinute într-o manieră asociată în mod obişnuit cu hrănirea. - Profesorul ţine copilul, îl leagănă dintr-o parte în cealaltă şi apoi rapid îl înclină în jos. După câteva repetiţii ale acestei secvenţe, profesorul se opreşte înainte de a înclina copilul în jos: copilul se întinde sau tresare în anticiparea mişcării de înclinaţie în jos.

50


ITEM EXEMPLU COMENTARII *(C) Poate să devină atent la vocea umană * (D) Poate distinge intonaţia în voce. 4. Răspunde la indicii date de altă persoană participând la schimbările în mişcarea profesorului. 5. Foloseşte unul sau mai multe comportamente cu obiecte. Aceste comportamente se petrec mai întâi întâmplător dar apoi sunt repetate de copil. Atenţia copilului se concentrează pe ce se întâmplă cu obiectul mai degrabă decât pe propriile senzaţii corporale. 6. (A) Înţelege unul sau mai multe semne simple prezentate tactil.

3. (C) reducerea sau oprire activităţii 3. (D) - Zâmbeşte când i se vorbeşte cu o voce prietenoasă, dar nu şi când i se vorbeşte pe o voce furioasă. - Priveşte trist sau întoarce capul când i se vorbeşte cu voce furioasă, dar nu şi când i se vorbeşte cu voce prietenoasă. 4. - Profesorul începe o nouă mişcare în timp ce este în contact cu copilul; copilul începe să participe la noua mişcare. - Profesorul ia mâna copilului şi începe să facă cu ea mişcări de frecare pe masă; profesorul poate simţi că copilul începe să coopereze şi face mişcări de frecare împreună cu el. 5. - În timp ce loveşte din picioare copilul dă peste un obiect atârnat pe care îl mişcă; el se opreşte, apoi loveşte din nou pentru a face obiectul să se mişte din nou. - În timp ce ţine jucăria copilul o loveşte întâmplător de masă; se opreşte, apoi începe să lovească jucăria de masă. - Când vede o jucărie atârnată copilul îşi agită braţele emoţionat, loveşte jucăria cu mâna şi o face să se mişte. Îi priveşte mişcarea, apoi continuă să lovească jucăria să o facă să se mişte. 6. (A) - Vine când braţul îi este uşor tras. - Se aşează când profesorul îl bate uşor peste funduleţ. - Din poziţia în şezut se lasă în jos (se întinde) atunci când profesorul îl loveşte uşor pe spate.

51


ITEM EXEMPLU COMENTARII (B) Anticipează următoarea mişcare dintr-o secvenţă obişnuită de mişcări. 7. Înţelege câteva comenzi simple transmise prin gesturi. (Copilul nu i se dau indicii fizice ca la 6 (A). 8. Anticipează un eveniment obişnuit după indicii vizuale, auditive şi / sau tactil-kinestezice. 9. (A) Înţelege gesturile care indică anumite obiecte când acele gesturi arată cum foloseşte copilul obiectele. Obiectul trebuie să fie prezent.

6. (B) Profesorul şi copilul au exersat secvenţe de târâre urmate de "scooting" (redresare ???) ("transitional activity between tasks"; ex.: task of moving supine from the foot to the head of the bed); copilul dovedeşte că anticipează mişcările când începe să se redreseze după târâre, înainte să se redreseze profesorul. 7, - Îşi scoate căciula când profesorul îşi pune mâna pe cap şi face mişcarea de scoatere a căciulii. - Copilul vine la mişcările profesorului. - Ridică un obiect când profesorul arată şi face mişcări rin care îi arată copilului să-l ridice. - Copilul complet nevăzător se ridică în picioare când este bătut pe umăr. - Răspunde la gestul care indica "mâncare". 8. - Merge direct la baie să se spele când i se dă prosopul. - Copilul încearcă să-şi dea jos hainele când profesorul îi arată sau îi dă vesta pentru înot. - Când i se dă copilului castronul sau bătătorul de ouă, merge la bucătărie. - Când profesorul ţine haina sau pantofii, copilul face anumite mişcări prin care profesorul înţelege că copilul ştie că este vorba despre a merge afară. - Copilul îşi trage sau încearcă să-şi dea jos hainele când aude apa curgând în cadă, în chiuvetă, balie, etc. (unde face de obicei baie). 9. (A) - Profesorul face mişcări de împingere sau aruncare pentru "minge", care arată cum foloseşte copilul mingea; copilul răspunde atingând, rostogolind sau aruncând mingea.

52


ITEM EXEMPLU COMENTARII *(B) Poate fi atent la obiectul, persoana sau evenimentul indicat de profesor. 10. Înţelege gesturi care indică obiecte când gesturile arată cum foloseşte copilul acele obiecte. Obiectul nu este prezent ca la 9 (A). 11. (A) Înţelege câteva comenzi simple (de un cuvânt), transmise prin limbaj formal. (B) Înţelege câteva cuvinte care se referă la obiecte familiare, cuvinte exprimate prin limbaj formal. (C) Răspunde la cuvintele prin care se inhibă un anumit comportament, cuvinte comunicate prin limbaj formal. (D) Răspunde la nume sau semnul numelui comunicate prin limbaj formal. 12. Înţelege comenzi sau cerinţe din 2-3 cuvinte exprimând o relaţie simplă substantiv-verb. Fiecare cuvânt în parte trebuie să fie cunoscut de către copil. 13. (A) Urmează două comenzi deodată, legate între ele, comunicate prin limbaj formal. (B) Îşi dă seama că "ce" şi "unde" indică o întrebare şi răspunde corespunzător. (Poate răspunde la toate întrebările ca şi cum ar fi fost puse cu "ce" sau "unde".)

- Profesorul face cu mâna mişcări înainte şi înapoi pentru "maşinuţa de jucărie" care arată felul în care copilul se joacă cu maşina, copilul răspunde prin atingerea sau manipularea maşinii. - Profesorul face mişcări care imită ridicarea cănii şi ducerea ei la gură pentru "cană"; copilul răspunde atingând, luând sau bând din cană. 9. (B) Priveşte sau ridică obiectul indicat de profesor. 10. Când profesorul face mişcări de împingere sau aruncare pentru "minge", care arată felul în care copilul foloseşte mingea, copilul merge la raftul de jucării şi ia mingea. 11. (A) Răspunde corespunzător la cuvintele: "haide", "stai", "ridică-te", "scoate", mănâncă", "deschis", "închis" 11. (B) Când este dat cuvântul sau semnul formal, copilul priveşte, atinge, ridică, mânuieşte obiectele profesorului (ceaşcă, pantof, haină). 11. (C) Răspunde corespunzător la "stop", "aşteaptă", "gata", în multe situaţii. 12. "ia farfuria", "du cămaşa", "ridică pantoful", "dă maşinuţa" 13. (A) - "Ia-ţi haina şi stai jos." 13. (B) - Când este întrebat "Unde este mingea?" copilul o caută, o ia, o atinge, o arată sau numeşte locul mingii.

53


ITEM EXEMPLU COMENTARII 14. Răspunde corespunzător la întrebările cu "cine" sau "a cui" indicând sau numind persoana. 15. (A) Poate să fie convins de ceva folosind limbaj formal. (B) Începe să-şi amintească evenimentele întâmplate cu o zi înainte. 16. (A) Urmează o comandă dublă, comenzile ne având legătură una cu cealaltă. (B) Răspunde corespunzător la întrebarea "de ce" oferind un motiv. 17. Răspunde corespunzător la întrebarea "când" răspunzând ceva cu referire la timp.

- Când este întrebat "Ce vrei?" copilul numeşte obiectul sau evenimentul dorit. - Când este întrebat "Ce este asta?" copilul numeşte sau face gestul pentru acel obiect. 15. (A) "Te vei arde la deget dacă atingi soba." 15. (B) Desenează o imagine a ceea ce s-a întâmplat, foloseşte gesturi, semne, vorbirea pentru a-ţi povesti pentru ele. 16. (A) - "Pune-ţi papucii şi ia puzzle-ul." - "Aruncă hârtia în gunoi şi ia-ţi bicicleta."

54

Comunicare expresivă CUNOAŞTERE, COMUNICARE & LIMBAJ

ITEM EXEMPLU COMENTARII C. Comunicare expresivă 0. Plânge nediferenţiat. 1. Plânge diferit, vocalizează diferit sau se mişcă diferit pentru diferite tipuri de disconfort. 2. Zâmbeşte, vocalizează sau dă alte semne specifice că îşi dă seama când o persoană sau un obiect familiar apare în mediul său. 3. Participă la o mişcare familiară după ce profesorul a început-o. (Profesorul şi copilul sunt în contact fizic.) 4. Îi dă semne profesorului să continue activitatea. 5. Foloseşte semnale în mai multe activităţi pentru a indica profesorului să continue o activitate.

1. Profesorul poate să-şi dea seama dacă îl doare ceva sau îi este foame copilului. 2. - Copilul zâmbeşte sau vocalizează când i se dă o jucărie familiară. - Copilul zâmbeşte când profesorul începe o activitate pe care o fac împreună zilnic. - Copilul zâmbeşte sau bate din palme la vocea sau atingerea unei persoane familiare. 3. - Profesorul îşi pune braţele şi picioarele în jurul copilului şi începe să facă mişcări de legănare dintr-o parte în alta, mişcări pe care copilul le face câteodată singur; profesorul simte că copilul participă la mişcare. - Profesorul îşi pune mâinile pe mâinile copilului şi începe să bată din palme (într-o manieră cunoscută de copil); profesorul se opreşte şi îşi îndepărtează mâinile, copilul continuă să bată din palme. 4. Profesorul şi copilul se leagănă într-o parte şi în cealaltă ca la 3. Când profesorul se opreşte din legănat, copilul se opreşte, apoi începe să se legene din nou sau să facă unele mişcări sau să vocalizeze pentru a-i indica profesorului să înceapă din nou să se legene. 5. Semnalele pot include atingerea uşoară cu mâna a piciorului profesorului, vocalizarea, reînceperea mişcării, etc. Poate să folosească sau să nu folosească acelaşi semnal în activităţi diferite.

55


ITEM EXEMPLU COMENTARII 6. Exprimă unele dorinţe sau nevoi prin gesturi simple sau vocalizări, altele decât plânsul. (Copilul începe.) 7. Imită diferite mişcări sau vocalize ale profesorului în timp ce profesorul se mişcă sau vocalizează. Mişcările, gesturile sau vocalizele sunt unele pe care copilul le-a mai făcut. Copilul imită ceea ce face profesorul fără să fie încurajat să o facă sau manipulat. (Profesorul şi copilul nu sunt în contact fizic, ca la 3.) 8. Imită mişcări simple (deja ştiute) după ce profesorul a terminat mişcarea, dar doar atunci când profesorul indică prin poziţia lui un indiciu pentru acea mişcare. 9. (A) Imită mişcări simple, gesturi sau vocalizează după profesor (dacă gesturile, mişcările, vocalizele fac parte din repertoriul copilului deja). Copilul imită acţiunile profesorului după ce acesta a încetat să le realizeze, fără să aibă nevoie de indicii, de încurajări sau manipulare.

6. - Pune mâna profesorului pe obiectul dorit. - Ridică braţele să fie ridicat. - Trage profesorul să se lase jos. - Vocalizează pentru ca să primească un biscuite. 7. - Profesorul începe să se târâie şi copilul începe să se târâie în apropierea lui. - Profesorul începe şi continuă să fluture mâinile; copilul flutură mâinile. - Profesorul începe şi continuă să se legene când copilul stă în faţa lui; copilul începe să se legene. - Profesorul începe să bată din palme; copilul începe şi el să bată din palme. - Profesorul începe să spună anumite vocale în mod repetat; copilul începe să vocalizeze cu el. 8. - Profesorul se târăşte de-a lungul covorului şi se opreşte în poziţia de târâit; copilul se târăşte şi el apoi de-a lungul covorului. - Profesorul duce farfurii la raft / tejghea şi stă apoi lângă raft / tejghea.; copilul duce şi el apoi farfurii la raft. - Profesorul împinge scaunul de-a lungul podelei şi apoi stă lângă scaun; copilul împinge şi el apoi scaunul de-a lungul podelei. 9. (A) - Copilul face semne după semnele profesorului. - Profesorul se târăşte de-a lungul băncii şi se ridică în picioare; copilul se târâie şi el apoi de-a lungul covorului. - Profesorul vocalizează; copilul face şi el apoi aceleaşi vocalize.

56


ITEM EXEMPLU COMENTARII (B) Are deja unul sau mai multe gesturi, semne sau vocalize cu semnificaţie pentru el şi ceilalţi, dar care apar numai în context specific şi nu sunt generalizate. (C) Iniţiază în afara rutinei zilnice o activitate pe care o desfăşoară regulat. 10. (A) Imită spontan mişcări corporale, gesturi sau vocalize simple care sunt noi pentru el, după ce profesorul le-a făcut. (B) Cere sau identifică obiecte folosind gesturi care indică cum foloseşte el obiectul. (C) Îndreaptă atenţia altei persoane către ceva arătând cu degetul. 11. (A) Foloseşte unul sau două cuvinte pentru o varietate de obiecte, activităţi şi sentimente cu legătură între ele, cuvinte care sunt folosite spontan în situaţii noi, dar corespunzătoare.

9. (B) - Urmând ceea ce a învăţat, copilul face semnul pentru "mâncare" când i se arată un biscuite, dar nu generalizează folosind semnul în alte situaţii cum ar fi atunci când vede un alt copil mâncând sau când vrea să servească masa. - Copilul îi semnalează corespunzător profesorului nevoia de a folosi baia atunci când este în clasă, dar nu foloseşte semnul cu alţi adulţi sau când este afară. 9. (C) - Copilul merge şi ia cea pentru suc chiar şi atunci când nu este timpul pentru servit gustarea. - Copilul merge la raft şi aduce mingea înapoi să se joace cu profesorul chiar şi atunci când nu este timpul pentru joacă. 10. (A) - Îşi bate genunchii cu palmele după ce profesorul şi-a bătut genunchii cu palmele. - Bate din palme deasupra capului după ce profesorul a bătut din palme deasupra capului. 10. (B) - Face mişcări de împingere sau aruncare pentru minge. - Face cu mâna mişcări înainte şi înapoi pentru o maşinuţă de jucărie. - Duce mâna la gură (în maniera în care este dusă o cană la gură) pentru "ceaşcă". 10. (C) Arată cu degetul obiectul pe care nu-l poate atinge cu mâna. 11. (A) Copilul face spontan semnul pentru "mâncare" când i se arată un biscuite, când vede un alt copil mâncând, când îi este foame şi în situaţii noi care implică mâncarea şi mâncatul.

57


ITEM EXEMPLU COMENTARII (B) Foloseşte gesturi, cuvinte sau semne altele decât arătatul cu degetul, pentru a cere ajutorul pentru a obţine ceva. (C) Foloseşte gesturi, cuvinte, semne sau arată pentru a obţine interacţiunea cu altă persoană. (D) Foloseşte gesturi, cuvinte, semne sau arată pentru a îndrepta atenţia cuiva la un obiect sau eveniment. 12. Are un vocabular oral sau gestual de cel puţin 4-6 cuvinte care sunt folosite spontan şi corespunzător. Aceste cuvinte adesea indică dorinţele şi nevoile imediate. 13. (A) Are un vocabular de cel puţin 10 cuvinte care sunt folosite spontan şi corespunzător, cuvinte comunicate în limbaj formal. (B) Numeşte, folosind limbajul formal, cel puţin un obiect familiar în timp ce se joacă cu el sau când îl foloseşte în activitate. (C) Cere cel puţin două lucruri, nu neapărat în acelaşi timp, folosind limbajul formal. (D) Copilul se angajează în joc imaginativ folosind obiecte pentru a reprezenta alte obiecte sau reproducând activităţi care în mod normal se petrec într-un context diferit. Notă: Seria de achiziţii dată între 14 - 18, achiziţii privind termeni specifici, sufixe şi alte forme gramaticale este bazată pe date din dezvoltarea limbajului la copiii care folosesc limbajul oral. Sub-itemii care se referă la forme gramaticale care pot să nu apară în limbajul învăţat de un anumit copil pot fi ignoraţi când este evaluat copilul. 14. (A) Are un vocabular oral sau gestual de 20 cuvinte care sunt folosite spontan şi corespunzător, cuvinte comunicate în limbaj formal.

12. "mâncare", "băutură", "sus", "minge", "biscuite", "mai mult", "haină", "terminat" 13. (B) - minge, pahar, săpun, pantof, tobă 13. (C) - "mâncare", "lapte" 13. (D) - Se preface că hrăneşte păpuşa sau pe sine. - Se preface că culcă păpuşa.

58


ITEM EXEMPLU COMENTARII (B) Foloseşte succesiv câte un cuvânt sau câte un semn pentru a descrie acelaşi obiect sau eveniment. (C) Combină două cuvinte, semne sau gesturi fără să facă o pauză sesizabilă între ele. (D) Este interesat în a învăţa cuvinte noi. 15. (A) Are un vocabular oral sau gestual de 50 cuvinte care sunt folosite spontan şi corespunzător, cuvinte comunicate în limbaj formal. (B) Combină două cuvinte sau semne sub forma: adjectiv - substantiv substantiv - adjectiv verb-substantiv substantiv-substantiv substantiv-verb (C) Exprimă refuzul folosind cuvântul sau semnul formal "nu" (D) Foloseşte propriul nume când se referă la propriile acţiuni, nevoi sau sentimente. (E) Începe să folosească "nu" în combinaţii cu alte cuvinte. "Nu" este pus mai mult la începutul sau la sfârşitul a ceea ce vrea să spună.

14. (B) - Copilul priveşte mingea roşie şi face mai întâi semnul pentru "minge" apoi, după o pauză, face semnul pentru "roşu". - Copilul vede cutia cu lapte şi face semnul pentru "băutură" apoi, după o pauză, face semnul pentru lapte. 14. (C) "mai multă băutură", "mâncare terminată", "nu baie" (specific că am tradus mot à mot intenţionat) 14. (D) - Arată obiecte profesorului pentru ca el să-i spună cuvintele sau să-i arate semnele care numesc acele obiecte. - Repetă spontan cuvinte sau semne care i-au fost spuse / arătate ca denumind obiecte pe care el le-a arătat profesorului. - Arată cu degetul un obiect pentru ca profesorul să-i dea cuvântul sau semnul care-l denumesc. 15. (B) - "fată drăguţă", "mai mult lapte" - "drăguţă fată", "minge dispărută" - "vreau minge", "împinge scaun", "aruncă minge" - "păpuşa Cindy", "maşină tati", "şosetă mami" 15. (E) - "nu lapte" (când vrea să spună că nu mai este lapte) -"nu mâncare"(când vrea să spună că nu vrea să mănânce)

59


ITEM EXEMPLU COMENTARII 16. (A) Combină 3-4 cuvinte sau semne într-o aparentă structură gramaticală. (B) Foloseşte "ce" şi "unde" în combinaţie cu alte cuvinte sau semne pentru a pune întrebări. "Ce" foloseşte numai cu verbul "face". "Unde" foloseşte numai cu "merge". (C) Începe să folosească pluralul. 17. (A) ! Nu este relevant pentru limba română (Foloseşte forma "ing" a verbului") (B) Foloseşte "în" şi "pe" corect în aproximativ 90% din cazuri. (C) Foloseşte pronumele "mie", "al meu". (D) Pune întrebări cu "ce" şi "unde" cu mai multe verbe ca la 16 (B). (E) Introduce negaţia în interiorul mesajului. (F) Foloseşte pronumele "eu" corespunzător. 18. (A) Relatează experienţe, de obicei ca răspuns la întrebări. (B) ! Particular lb. engleze (Începe să folosească "do") (C) Începe să folosească alte forme ale verbului în propoziţii afirmative. (D)Foloseşte pronume: "tu", "al tău", "ea", "ale lor" corespunzător în 90 % din cazuri. 19. (A) Cere explicaţii detaliate, folosind "cum?" şi "de ce?".

16. (A) - "Cindy vrea lapte" - "Vrea mai mulţi biscuiţi" 16. (B) - "Unde merge maşina?" - "Ce face tata?" 17. (B) - "Prăjitura pe masă" - "Jucăria în cutie" 17. (C) - "Al meu!" - "Maşina mea" 17. (D) - "Unde fuge pisica?" - "Ce mănâncă bebeluşul?" 17. (E) "Maşina nu merge" 17. (F) "Eu mănânc" 18. (A) Când este întrebat "Ce ai făcut afară?" copilul răspunde "Am condus bicicleta". 18. (C) "Eu voi mânca" 19. (A) - "De ce nu avem şcoală azi?" - "Cum merge (funcţionează)?"

60


ITEM EXEMPLU COMENTARII (B) Comunică folosind propoziţii de 6-8 cuvinte sau chiar mai lungi. (C) Face fraze legând propoziţiile cu "şi". (D) Foloseşte forme de posesiv. (E) Foloseşte corect formele de trecut ale verbelor în 90% din cazuri.

19. (C) "Vreau să beau apă şi vreau biscuite." 19. (D) "pălăria mamei" 19. (E) - "Băiatul fugea la şcoală." - "Am mâncat un biscuite." - "M-am jucat cu maşinuţele."

61

Dezvoltarea vorbirii CUNOAŞTERE, COMUNICARE & LIMBAJ

ITEM EXEMPLU COMENTARII D. Dezvoltarea vorbirii 0. Nu produce vocalize, altele decât plânsul. 1. Produce vocalize care nu au legătură cu plânsul, gângureşte. 2. Se nuanţează intonaţia gânguritului. Apar emisiuni vocale care seamănă cu vorbirea. 3. (A) Produce câteva sunete pe un singur expir. *(B) Poate imita câteva sunete. (C) Vocalizează pentru a indica plăcere, neplăcere şi poate vocaliza pentru a indica că recunoaşte ceva. (D) Vocalizează silabe distincte. (E) Vocalizează silabe duble distincte. 4. Imită onomatopee. 5. (A) Are asimilat primul cuvânt adevărat (B) Încearcă să obţină atenţia emiţând sunete întâmplătoare. 6. Are un vocabular de 10 cuvinte inteligibile. 7. Are un vocabular de 50 cuvinte inteligibile. 8. Are un vocabular de 400 cuvinte inteligibile. 9. Are un vocabular de 800 cuvinte inteligibile.

3. (D) ma, da 3. (E) ma ma, ba ba 4. tuse, sunetul vântului, dezlipirea limbii de palat, etc.

62

Interacţiuni cu adulţii DEZVOLTARE SOCIALĂ ITEM EXEMPLU COMENTARII

A. Interacţiuni cu adulţii 0. Pare să nu fie conştient de prezenţa adultului. 1. Răspunde la contactul persoană-persoană. 2. (A) Studiază adultul sau este atent la el (vizual sau tactil). (B) Poate deveni atent la vocea adultului. 3. Răspunde prin cel puţin un comportament la încercările adultului de a interacţiona. 4. Diferenţiază adulţii familiari de cei nefamiliari.

0. - Nu are reacţie când este ridicat în braţe. - Nu răspunde la atingerea sau vocea adultului. 1. - Face anumite ajustări corporale când este ţinut. - Reacţii corporale la atingere (retragere sau "căutare" / mişcare către sursa de stimulare) - Se opreşte din plâns când este luat în braţe. - Începe să plângă când este lăsat jos din braţe. - Face diferenţa între a fi ţinut în braţe şi a nu fi ţinut în braţe. 2. (A) - Priveşte fix adultul. - Se opreşte din plâns la vederea adultului. - Simte mâna, corpul, obrazul, etc. adultului cu propriile mâini. 2. (B) - Încearcă să localizeze sunetul şi vocea. - Se linişteşte la voce. 3. - Zâmbeşte sau vocalizează ca răspuns la încercările adultului. - Acceptă o jucărie oferită de adult. - Atinge mâna adultului când adultul îi atinge corpul. 4. - Este rigid când este ţinut de un străin. - Zâmbeşte când vede faţa, când aude vocea sau l atingerea unui adult familiar. - Plânge la vocea sau când vede un adult străin.

63

Interacţiuni cu adulţii DEZVOLTARE SOCIALĂ

ITEM EXEMPLU COMENTARII 5. Capabil să se angajeze în interacţiuni de genul: adultul face ceva - copilul face ceva - adultul face ceva - copilul face ceva. Aceste schimburi vor fi probabil menţinute de adult. 6. Este capabil să se joace un "joc" cu adultul dacă adultul provoacă şi menţine "jocul". Jocurile se deosebesc de interacţiuni prin prezenţa următoarelor trei trăsături: (1) efect pozitiv asupra unuia sau a ambilor participanţi; (2) repetiţie (adultul şi copilul repetă comportamente de cel puţin două ori); (3) implicare mutuală. 7. Capabil să iniţieze o interacţiune cu un adult. Copilul începe interacţiunea. 8. Încearcă să menţină contactul cu adulţii familiari.

5. Adultul mângâie copilul, copilul zâmbeşte, adultul îl mângâie din nou şi copilul se întinde spre adult. Adultul oferă o jucărie copilului şi copilul o ia. Adultul ia jucăria şi copilul se întinde după ea. 6. - Joc "De-a gâdilatul"; adultul gâdilă - copilul râde - adultul gâdilă - copilul râde; copilul se opreşte din râs până când adultul acţionează din nou. - Jocul "Mingea": adultul rostogoleşte o minge, copilul o rostogoleşte înapoi la adult; adultul rostogoleşte mingea, copilul rostogoleşte mingea înapoi la adult. Ambii participanţi zâmbesc. 7. - Oferă jucăria adultului. - Face gesturi pentru a-i arăta adultului ce doreşte. - Foloseşte gesturi "Ridica-mă în braţe!". - Plânge, emite sunete, îşi loveşte capul de ceva în încercarea de a câştiga atenţia. - Vocalizează sau face anumite mişcări pentru a atrage atenţia; comportamentul se opreşte când adultul ia contact cu el. 8. - Arată nemulţumire când adultul care are grijă de el pleacă, mai ales când este într-o situaţie nefamiliară. - Se întoarce spre adultul familiar când este într-o situaţie nefamiliară sau pe lângă oameni necunoscuţi. - Încearcă să evite adulţii străini, mai ales când nu este nimeni apropiat pe lângă el. - Este fericit când îl vede pe adultul familiar după o separare.

64

Interacţiuni cu adulţii DEZVOLTARE SOCIALĂ

ITEM EXEMPLU COMENTARII 9. Caută activ să susţină interacţiunile. Dacă adultul nu mai răspunde după un răspuns iniţial, copilul îşi va reînnoi şi intensifica încercările de a interacţiona. 10. Răspunde la comenzi simple ale adultului. 11. Foloseşte adultul ca resursă. 12. Iniţiază o activitate care este desfăşurată regulat cu un adult, când acel adult este prezent. 13. Demonstrează că are capacitatea de a face alegeri. 14. Are bine dezvoltat conceptul de "al meu". 15. Capabil să joace un joc simbolic cu un adult - copilul trebuie să conducă.

9. Dacă vocalizele nu determină un răspuns, copilul va mai adăuga şi alt comportament, cum ar fi atingerea adultului, pe lângă vocalizare. 10. - Răspunde la semnul de "nu" oprind momentan comportamentul. - Răspunde la cereri verbale simple. - Răspunde la cereri făcute prin gesturi sau semne. 11. - Se întoarce spre adult pentru ajutor în situaţii în care copilul nu poate singur realiza sarcina. - Aduce la adult obiectul sau jucăria stricat(ă) pentru a i-o repara. - Caută ajutorul adultului când nu poate deschide singur uşa unei încăperi. 12. - Copilul merge să aducă cartea când apare persoana care-i citeşte de obicei. - Merge să-şi ia haina când apare persoana care-l scoate de obicei la plimbare. - Începe un joc "Cucu!-Bau!" cu persoana cu care se joacă astfel de obicei. - Face semnul pentru "băutură" când vede audiologul (dacă audiologul obişnuieşte să-i dea ceva bun de băut pentru ca să coopereze în testare). 13. Poate alege care activitate vrea să o facă mai întâi. 14. Foarte posesiv cu propriile jucării, propriile haine sau mâncarea proprie. 15. - Oferă adultului o ceaşcă pentru ca să se prefacă că bea. - Încearcă să determine adultul să cânte la un instrument muzical imaginar.

65

Interacţiuni cu copiii de aceeaşi vârstă DEZVOLTARE SOCIALĂ

ITEM EXEMPLU COMENTARII B. Interacţiunea cu copiii de aceeaşi vârstă 0. Pare să nu fie conştient de prezenţa copiilor. 1. Răspunde la prezenţa copiilor. 2. Zâmbeşte sau vocalizează la faţa sau vocea copiilor. 3. Explorează copiii ca pe obiecte. 4. Arată interes faţă de acelaşi obiect ca şi celălalt copil - copiii se joacă simultan cu jucării identice sau cu jucării asemănătoare. 5. Încearcă să interacţioneze cu un alt copil. 6. Răspunde la încercările altui copil de a interacţiona.

0. Nu reacţionează la plânsul, vocea, atingerea sau faţa altor copii. 1. - Atinge copiii când sunt lângă el. - Se uită la copii. - Începe să plângă când copilul de lângă el plânge. 3. - Explorează sistematic copiii, mai degrabă decât să-i atingă la întâmplare. - Atinge părul copiilor. - Explorează pantofii copiilor. 4. - Încearcă să ia jucăria celuilalt în timp ce copilul se joacă cu ea. - Alege o jucărie foarte asemănătoare celei cu care se joacă un alt copil. 5. - Îi oferă sau îi arată jucăria. - Vocalizează cu adresă către acel copil. 6. - Vocalizează ca răspuns la vocalizele celuilalt. - Acceptă jucăria oferită. - Imită comportamentul social al celuilalt copil.

66

Interacţiuni cu copiii de aceeaşi vârstă DEZVOLTARE SOCIALĂ

ITEM EXEMPLU COMENTARII 7. Poate să se joace un "joc" cu un alt copil. Un "joc" este când (a) ambii jucători sunt mutual angajaţi în joc, (b) are efect pozitiv şi (c) se repetă ceva de mai multe ori. 8. Arată preferinţe faţă de alţi copii. 9. Capabil să schimbe rolul în jocul cu un alt copil. 10. Poate să folosească un alt copil ca resursă. 11. Imită adultul sau profesorul când se află în anumite situaţii cu alţi copii. 12. Joacă jocuri simbolice cu alţi copii. 13. Vrea să ajute un copil mai mic într-o activitate. 14. Foloseşte jucării şi situaţii de joc pentru a exprima sentimente care nu pot fi exprimate altfel. 15. Alege parteneri de joacă de acelaşi sex. 16. Vrea să câştige la jocuri.

7. - Copilul A face ceva, copilul B face ceva, copilul A face ceva, copilul B face ceva. - Se joacă "Cucu!-Bau!", "Mingea" sau alte jocuri cu alt copil ( jocul nu este iniţiat sau structurat de profesor). 8. Alege regulat acelaşi / aceiaşi partener(i) sociali, în defavoarea altora. 9. - Jucăria primită devine jucăria oferită. - Într-un joc în care un copil fuge şi altul îl urmăreşte, urmăritorul devine urmărit. 10. - Copilul se întoarce spre un alt copil când are nevoie de ajutor. - Copilul se întoarce către un alt copil când are de realizat o sarcină în pereche. 11. Le spune celorlalţi copii să nu facă anumite lucruri pe care n-au voie să le facă. 13. Încearcă să ajute un copil să-şi ia haina; ajută un copil mai mic sau mai lent să meargă ţinându-l de mână sau ajutându-l să care ceva. 14. Ceartă păpuşa spunându-i cuvinte urâte. 16. Este încântat să câştige premiul sau să fie primul.

Interacţiuni cu mediul DEZVOLTARE SOCIALĂ

ITEM EXEMPLU COMENTARII C. Interacţiuni cu mediul 0. Nu răspunde la stimuli din mediu. 1. Simple răspunsuri reflexe. (A) Nu artă preferinţă în a fi hrănit după un program, în anumite momente. (B) Nu încearcă să se mişte sau să-şi schimbe poziţia decât ocazional, comportament declanşat în mod reflex când este pus în pătuţ sau pe covor. (C) Nu manifestă comportamente de auto-stimulare. 2. Control rudimentar al comportamentului. (A) Vocalizează pentru a-şi arăta disconfortul când îi este foame, când este ud sau când îl doare ceva, poate plânge când este atins sau manipulat. (B) Răspunde la unii stimuli din mediu. 3. Slabă diferenţiere a comportamentului altuia de propriul comportament: (A) Vocalizează diferit (B) Conştient de mişcările corpului şi de părţile corpului. 4. Slabă diferenţiere de mediu: (A) Manifestă preferinţe faţă de anumite mâncăruri. (B) Face diferenţa între mediul familiar şi cel nefamiliar. (C) Reacţionează la situaţii frustrante prin autostimulare, retragere în sine sau istericale. (D) Răspunde la schimbări semnificative într-un mediu familiar.

0. Pare că nu sesizează prezenţa sau absenţa luminii, sunetului sau a stimulării tactile. 1. Acceptă sticla sau mâncarea oricând. - Manifestă schimbări semnificative în comportament când este atins. - Reacţie de liniştire când este învelit cu o pătură caldă sau când i se face o baie caldă. - Zâmbeşte când este atins. - Îşi suge degetele, mişcă ritmic părţi ale corpului. - Liniştit în situaţii familiare; se atârnă de adult în situaţii nefamiliare. - Priveşte fix acele elemente din mediu care s-au schimbat. - Plânge când este confruntat cu schimbările. - Evită întâlnirile cu ceea s-a schimbat în mediu.

67

68


ITEM EXEMPLU COMENTARII 5. Diferenţiază bine mediile diferite: (A) Anticipează un eveniment familiar dacă are câteva indicii. (B) Caută un anumit obiect care să-i creeze confort în situţii stresante sau când este obosit. 6. Începe să înveţe regulile sociale. Începe să înveţe că există anumite aşteptări legate de un comportament potrivit din partea lui. (A) Foloseşte obiectele într-o manieră în care le indică funcţia. (B) Tachinează adulţii "ameninţând" că va face ceva neacceptat / ceva ce nu are voie să facă. 7. Se dezvoltă reguli sociale mai elaborate. (A) Începe să fie deprins cu toaleta. (B) Nu aruncă şi nici nu se "joacă" cu mâncarea. (C) Ştie să nu lovească, bată sau zgârie alte persoane. 8. Rafinamentul regulilor sociale: (A) Îi fac plăcere rutinele sociale cum ar fi "te rog", "mulţumesc". (B) Începe să înţeleagă conceptul de "rând", ca în " aşteaptă-ţi rândul". (C) Este capabil să proiecteze, cel puţin imatur, reguli sociale. (D) Este supărat dacă alţii încalcă regulile.

- După anumite pregătiri cu care este obişnuit arată clar că aşteaptă să meargă o tură cu maşina. - Anticipează că urmează să fie hrănit după anumite indicii. - Caută jucăria favorită înainte de a merge la culcare. - lingura şi cana folosite corect - Umblă puţin la sobă şi apoi se întoarce să vadă răspunsul adultului. - Îi indică adultului nevoia de a merge la toaletă. - Înainte să lovească verifică să fie sigur că nu este văzut. - Se opreşte înainte să lovească spunându-şi sieşi "nu". - Arată înţelegerea regulii, urmând-o înainte să i se spună. - Plânge când o altă persoană încalcă o regulă; poate să le spună şi altora despre ce a făcut acea persoană.

69


ITEM EXEMPLU COMENTARII 9. Interiorizarea regulilor sociale: (A) Începe să înţeleagă de ce se sunt reguli sociale. (B) Se bucură evident când poate să schimbe sau să jongleze cu regulile. (C) Este capabil să-şi regleze comportamentul social chiar în absenţa unei figuri cu autoritate.

70

DEZVOLTARE MOTORIE

DEZVOLTARE PERCEPTIVĂ

DEPRINDERI DE VIAŢĂ COTIDIANĂ

CUNOAŞTERE, COMUNICARE & LIMBAJ

DEZVOLTARE SOCIALĂ

108 15 96 14 12 15 84 19 20 12 13 11 14 20 72 17 16 18 19 12 10 13 12 19 16 9 60 16 15 17 18 14 11 11 9 12 11 18

17 17 17

48 15 14 16 16 13 10 10 8 11 10 16 16 19 15 15 14 12 9 9 10 9 14 13 8

36 14 13 15 15 8 8 7 9 7 13 15 18 9 12 8 6 17 5 12 16 11 14 11 5 7 6 4 14 8 15 10 13

24 12 12 14 13 10 7 6 5 8 3 15 7 14 9 7 11 4 11 13 8 13 14 12

18 10 11 13 12 9 5 4 7 10 13 6 6 12 9 10 12 6 4 6 9 12 11 11 7 11 8 8 11 10 10

12 8 9 10 11 5 3 3 5 2 10 9 5 9 6 8 9 9 8 8 7 7 8 10 4 7 8 7 7 5 6 7 7 4 2 7 6 4 5 6 6 9 4 6 5 5 8 6 6 3 3

6 4 4 7 6 3 2 3 1 5 5 2 4 5 6 5 3 2 1 1 5 4 3 3 4 5 4 2 4 5 4 2 3 3 2 2 3 4 3 3 4 3 2 1 1 2 3 2 1 2 2 3 2 2 1 2 1 1 2 1 1 1 1

0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 A B C D A B C A B C D A B C D A B C

VÂ

RST

A

ÎN L

UN

I

CO

NTR

OL

POST

UR

AL

LOC

OM

OŢI

E

MO

TRIC

ITA

TE

FINĂ

VIZ

UA

L -

MO

TOR

DEZ

VO

LTA

RE

VIZ

UA

LĂ

DEZ

VO

LTA

RE

AU

DIT

IVĂ

DEZ

VO

LTA

RE

TAC

TILĂ

DEZ

BR

. ŞI

ÎMB

RĂ

CA

TUL

IGIE

NA

PE

RSO

NA

LĂ

DEZ

V. D

EPR

. D

E H

RĂ

NIR

E

TOA

LETA

DEZ

VO

LTA

RE

CO

GN

ITIVĂ

CO

MU

NIC

AR

E R

ECEP

TIVĂ

CO

MU

NIC

AR

E EX

PRES

IVĂ

DEZ

V.

LIM

BA

JULU

I

INTE

RA

CŢI

UN

I C

U A

DU

LŢII

INTE

RA

CŢI

UN

I C

U C

OPI

II

INTE

RA

CŢI

UN

I C

U M

EDIU

L

NU

MEL

E C

OPI

LULU

I: __

____

____

____

____

____

____

____

_

VÂ

RST

A: _

____

____

____

___

EVA

LUA

TOR

: ___

____

____

____

____

____

____

____

____

___

D

ATA

: ___

____

____

____

____

(p

re)

EVA

LUA

TOR

: ___

____

____

____

____

____

____

____

____

___

D

ATA

: ___

____

____

____

____

(p

ost)

DIS

AB

ILITĂŢI

LE C

OPI

LULU

I:

S

CA

LA C

ALL

IER

-AZU

SA

(G)

71

Documents

Callier Azusa Cutabel