Cozac ConstantinSeral XII-B
Cozac ConstantinSeral XII-BCaracterizarea personajelor Chirita
in provintiede Vasile AlecsandriChirita Barzoi este personajul
principal si eponim al comediei, sotia lui Grigore Barzoi simama a
trei copii: Aristita, Calipsita si Gulita. intreaga piesa se
concentreaza in jurulprotagonistei, o mosiereasa de la tara,
inculta si grosolana, care doreste sa para o aristocrataeducata, cu
preocupari mondene si vorbitoare de limba franceza. Personajul dene
comictocmai prin acest contrast intre esenta si aparenta, intre ce
este de fapt Chirita si impresia pecare vrea s-o lase
celorlalti.Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod
indirect, din atitudinile si vorbele ei, dinrelatia cu celelalte
personaje si in mod direct din didascaliile dramaturgului sau din
opiniilealtor personaje.Coana Chirita se infatiseaza in mai multe
ipostaze. Mai intai, Chirita este o pronciala de omitocanie
desavarsita, dornica sa-si insuseasca bunele maniere ale saloanelor
pariziene, deaceea ea trage tiutiun, e armazoana, cocheteaza cu
barbatii, obliga argatul sa-i aduca ravasulde la Barzoi pe talger
cu servetel, angajeaza profesor de franceza pentru Gulita, ea
insasivorbeste o franceza moldoveneasca nous disons corame sa en
moldave asa zicem noi inmoldoveneasca. Masa nu trebuie sa fie serta
inainte de ora 5 pentru ca Asa-i moda la les. Caorice cucoana
gingasa si delicata, trebuie sa para sensibila, de aceea lesina ca
sa producaimpresie si trebuie ajutata cu saruri, ca sa-si rena.
Aceste atitudini edentiaza indirect, cu mareforta de sugestie
snobismul si parvenitismul Chiritei, trasaturi care o definesc.Din
atitudinea si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta
ipostaza a Chiritei, aceea deboieroaica de nivel mediu, ahtiata
dupa ranguri sociale, de aceea isi doreste foarte mult saajunga
ispravniceasa: Ah! cumnataca, sa ma fac ispravniceasa! alta nu
doresc pe lume!Ispravniceasa cu jandari la poarta si-n coada!.
Dominata de dorinte ariste, isi trece in pasaportun fals titlu de
noblete, baroana, fapt ce-i mira pe musafiri, carora le raspunde cu
invariabiladeza: De ce nu? daca-i moda. Altfel, Chirita isi
ocaraste slugile intr-un limbaj vulgar, demahala, care contrasteaza
flagrant cu pretentiile ei, de ispravniceasa mondena: Tast,
betilor!;Auzai, toparlanii!; Afara, mojacilor, ca va stiu eu de
mult ca sunteti buni de gura si rai delucru; Bata-te cucu,
mangosatule!.Chirita este la varsta critica, ridicola prin faptul
ca e mare amatoare de aventuri amoroase,trasaturi ce reies indirect
din cantecelul prin care isi exprima emotiile starnite de curtea
pecare i-o face motpanu (berbant, usuratic, afemeiat) de Leonas:
"Iata-l, valeu! Fara sa vreuSamt acum, zau, Ca ma rosesc! Mii de
furnici, De tricolici, De vafcolici Vai! ma muncesc!".Din
didascaliile autorului reies, direct/indirect comportamentul
caraghios al eroinei, gesturilevoit cochete si penibile manifestate
in dialogul cu ofiterul Leonas: Chirita (cochetand);(coborandochii
si tragandu-si mana); (cupudoare); (cu dragoste).Chirita este,
totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie sa-si
educe copin,degradandu-le personalitatea printr-un rasfat ridicol
si cu totul deplasat. Superficialitatea prindeducatia si instructia
lui Gulita reiese, indirect, din didascalii si din vorbele eroinei.
Lainceputul piesei, atunci cand taranii n la Chirita sa-l reclame
pe Gulita ca a vanat un tel, ca adat foc bordeiului cu ciubucu cel
de hartie, ca tine calea fetelor din sat, Chirita reactioneaza
cuolenta si-i ameninta (furioasa), Taca-va gura, mojicilor!; Cu
biciul pe spate V-oi da! V-oi daeu dreptate Asa!.Limbajul Chiritei
este ilustrativ pentru caracterul superficial, pentru spoiala de
cultura sipentru snobismul ei. Cucoana Chirita amesteca limba neaos
moldoveneasca, plina de savoare
- sasa, cumnataca, o gasi, bucataca taieta, rosaie - cu
frantuzisme - uvraj, musiu, desir,bontonuri - si cu expresii
populare - ma munceste cugetul, nu dau tatarii. Chirita vorbeste
olimba franceza ridicola, traducand din romaneste cuvant cu cuvant
expresii care in limbafranceza au alt sens ori nu exista deloc
(decalcuri). Astfel, pentru toba de sectiune, ea spuneun tambour
d'instruction, sau pentru flori de cuc, fleurs de coucoii, pentru a
spala putina, laverle baril ori pentru a vorbi ca apa, parler comme
l'eau etc. Chirita este un personaj caricatural,dar simpatic prin
firea volubila, prin agitatia ei ridicola de a parea o parizianca,
prinsnobismul ei ostentativ. in fond, Chirita este o autodidacta,
invatase limba franceza de unasingura, asa cum, de altfel,
marturiseste: j'ai apprendre toute seulette fransais pre legea
mea.Ea creeaza cunte proprii, rostind apprendre . in loc de appris
si toute seulette in lpc de touteseule , forma seulette fiind o
foarte nostima formula de autotandrete: singurica, vrea sa
spunaeroina.Din punct de vedere al portretului fizic, Chirita este,
in montarile spectacolelor si in ziunearegizorilor, o femeie
batrana si grasa. George Calinescu o caracterizeaza astfel: Chirita
e ococheta batrana, dar si o mama buna, o burgheza cu dor de
parvenire, dar si o inteligentadeschisa pentru ideea de progres, o
bonjurista. Autorul nu da nicio informatie despre varstaeroinei, cu
exceptia raspunsului pe care Chirita i-l da lui Leonas, atunci cand
acesta o jignestespunandu-i ca este de pe vremea lui Papura Voda:
Minciuni spui ca tocmai ieri am implinit 35de ani. Tanarul o
persifleaza malitios, 35 fara mercuri, fara neri si fara sambete,
iar alta data iispune baba stracheta. Pompiliu Mareea analizeaza
imprejurarile si situatiile care ar puteaidentifica varsta eroinei:
Chirita, in Chirita in prontie, este mama lui Gulita, iar baiatul
arepaisprezece ani, ceea ce aflam din dialogul cu Safta, cumnata,
pe tema itorului casnic alodraslei. Luluta, indragostita de Leonas,
era, deci, la cincisprezece ani, deja nubila (aflata lavarsa
casatoriei) si putem usor deduce ca lucrurile nu se petrecusera
altfel cu Chirita. Acumun secol si ceva, si chiar azi, in mediul
rural, varsta matrimoniala era, pentru fete, cam intre15-l6 ani,
iar copin veneau destul de repede dupa casatorie. Asa stand
lucrurile, daca adaugamla 16-l7 ani, maximum maximorum 18-20, cei
14 ani ai lui Gulita, eroina lui Alecsandri nuputea sa aiba mai
mult de 33-35 de ani, fiind, adica o femeie destul de tanara inca,
astfelfaptul ca se lasa curtata de Leonas, tanarul ofiter, nu pare
deloc compromitator si nici ridicol.Un alt argument ar fi acela ca
invatase sa calareasca la les, la manejarie, ori la o
varstainaintata ar fi fost aproape imposibil sa mai poata calari.
Aceeasi situatie este si cu fumatul, decare se apucase pentru ca
asa-i moda.Despre greutatea Chiritei autorul face o singura
referire prin intermediul lui Grigore Barzoi,atunci cand femeia se
ge ca s-a plictisit la tara si vrea sa plece la Paris sa ma mai
racoresc, cam-am uscat aici in prontie. Pufnind enervat, Barzoi ii
raspunde sarcastic: Ba ca chiar Sa vedeca nu te-ai uitat de mult in
oglinda!, sugerand ca nu este nici pe departe uscata.
Altiiinterpreteaza scena 3 din actul 1 al comediei in aceeasi
ziune, considerand ca eroina solicitaajutorul celorlalti pentru a
se da jos de pe cal din cauza grasimii, dar poate ca pozitia pe cal
afemeilor, cu ambele picioare in aceeasi parte, facea dificila
coborarea.Celelalte personaje sunt mai putin conturate. Grigore
Barzoi ramane la fel de necioplit, li starugina de o schioapa la
ceafa, cu toata stradania Chiritei de a-l ciopli. Se chinuie in
straiestramte nemtesti, se rusineaza de nasturii mari cat niste
farfurii si jinduieste dupa bucatele celecrestinesti sanatoase si
usoare pe care dumneaiei cucoana nu sa mai catadiesaste sa
lepregateasca. Abaterile de lamoralitate ale ispravnicului Barzoi
sunt sintetizate in modalitateaingenioasa de a stoarce bani de la
impricinati: un curcan este cumparat de solicitant inanticamera
cancelariei si oferit ca plocon ispravnicului, astfel incat, in
scurt timp, pasareafusese vanduta de 57 de ori.Gulita este fiul
sotilor Barzoi, un adolescent de 14 ani, prost si rasfatat, care
produce ube sinecazuri satenilor. El este caracterizat direct de
catre profesorul de franceza, Sarl, care-lconsidera copil obraznic
si de Chirita, mandra ca odrasla ei are duh si 1 saruta cu drag
pe
Gulita. Chirita il examineaza-pe Gulita la limba franceza si
acesta raspunde frantuzind cunteleromanesti, producand un comic
irezistibil: pentru furculita spune furculision, la
friptura,fripturision, iar invartita o traduce invartisiori. Ea
este entuziasmata de inteligenta baiatului siexclama cu mandrie:
Bravo Gulita! Bravo, Gulita! (il saruta.). Oripilat, monsiu
Sarlaizbucneste furios: Gogomanition, va!. Desi are numai 14 ani,
Gulita este de acord cu ulneneacai de a se logodi cu Luluta, o
tanara in varsta de 15 ani, orfana dar cu zestre mare.Referindu-se
la comediile lui Alecsandri, George Calinescu afirma ca ele
ilustreaza unamestec de moldoveneasca grecizanta si jargon
franco-roman, de ieturi patriarhale si deinovatii de lux occidental
care constituie un lou inedit pentru ochiul de azi.Valoros, cum am
putut constata, in sine insusi, prin piesele cele mai izbutite,
teatrul luiAlecsandri se cune apreciat si ca un puternic stimulent
pentru creatia dramatica ulterioara.Totalitatea creatiei dramatice
a lui Alecsandri ni se infatiseaza, dupa peste un veac, de
laaparitie, ca o roca imensa si generoasa din care s-au it
diademele ulterioare ale dramaturgieinationale.
