POEME PENTRU

DINŢIŞORII DE LAPTE

FELICIA OTILIA LEŞ

VALERIA IACOB TAMAŞ

ILUSTRAŢII NICOLE FLORIAN

2012

Ecologiştii Valeria Tamaş

Alergând prin curtea mare,

Zeci de chipuri zâmbitoare,

Găletuşe, lopăţele,

Piticoţii, sus pe schele.

Pe aleile cu flori

Fetele-s cu stropitori.

De sub streşini, pe voinicii,

O fac puii rândunicii.

Vrăbii stau şi se tot miră

Cum cei mici de zor transpiră

Transformând de dimineaţă

Într-o oază de verdeaţă,

Spre mândria tuturor

Curtea grădiniţei lor.

Micul gospodar Valeria Tamaş

Cu o cretă-mi fac ogor.

Apoi, îmi iau un tractor.

Du-du-du în lung şi-n lat,

La arat şi la grăpat.

Oh, cât am trudit săracul,

E pământul ca şi macul.

Acum ce mai calea-valea,

Pregătesc semănătoarea.

Pic-pic-pic, cade sămânţa.

Sunt eu mic, da-mi dau silinţa!

Uite că se lasă-amurgul.

Dau iute cu tăvălugul.

Grâul o să crească mare,

Până-n vara viitoare.

Şi-am să pun pâine gustoasă,

La toţi copiii pe masă.

Mingea Valeria Tamaş

Cu buline, cred c-o ştii,

Îndrăgită-i de copii!

De cu zori şi până-n seară

Prin curte sare sprinţarǎ.

Râd copiii şi-o aleargă,

Grija-i au să nu o spargă;

Mingea, prietena ghiduşă,

Este mereu jucăuşă.

Pe noroi sau pe zăpadă,

Frică n-are c-o să cadă.

Nu face mofturi deloc,

E mereu gata de joc!

Chiar dacă se murdăreşte

Iute-o speli şi... străluceşte.

Grădiniţa lui Andrei Felicia Otilia Leş

Grădiniţa lui Andrei,

Patru roşii, trei ardei

Şapte verze dolofane,

Pătlăgele diafane,

Gulioare, rotunjoare,

Conopida toată-n floare,

Nouă fire de salată

Mazăre cârlionţată,

Ţelină şi păstârnac ,

Un strat întreg de spanac,

Morcovi roşii, pătrunjei

Şi Andrei cel rotofei

Care zilnic le-ngrijeşte

Şi la masa lui serveşte.

Doar legume, ştiind bine,

Că-s pline de vitamine.

Cloşca

Bombăneşte supărată

Cloşca, că nu-i ascultată,

C-are-n custodia ei

Pui pistriţi şi bobocei.

Opt răţuste mici,zglobii,

Dornice de nebunii;

De pe-o parte pe cealaltă,

Şir fac mereu peste baltă.

Cloşca-i strigă supărată,

Frică-i este că se-neacă,

Dar ei strigă mac-mac-mac!

Noi bairam facem pe lac.

Un puişor mai moţat

Vrea şi el, dar , cloşca, pac!

L-a şi prins de moţisor

Şi-acum îl ceartă de zor.

Pui neascultător ce eşti,

Tu nu ştii ca să pluteşti!

Tu nu vezi că-i apa mare

Şi n-ai labe la picioare?

Tot privindu-şi frăţiorii,

Întristaţi sunt puişorii;

Acum ştiu că nu se poate

Vreodată să înoate.

Însă-n vis luna pătrunde

Şi le face-n dar o punte;

Şi-acum trec voioşi pe ea

Tot sărind din stea în stea.

Prunele Felicia Leş

Din înaltul lor regesc

Stau pe ram şi mă privesc,

Aromate şi zemoase

Şi nespus de bucuroase

Când prietenii-mi adun

Şi-n joacă în sân le pun.

Şi mai mari şi mititei

Apoi toţi prietenii mei

Râd în iarbă şi spun glume

Şi se satură de prune.

Prunii-apoi la fiecare

Ne mai dau şi la plecare

Şi sunt foarte bucuroşi

De oaspeţii pofticioşi !

Pisicuţele tărcate Valeria Tamaş

Dorm cuminţi după cuptor

Pisicuţele tărcate,

De pisică alintate,

Sunt în lumea viselor.

În leagăn, un copilaş

Dezmierdat de mama lui,

Râde-n lumea somnului,

Lăudat de îngeraş.

Mere roşii Felicia Leş

Ia priviţi copii livada

Ca ieri albă ca zăpada

Apoi verde ca smaraldul,

Vedeţi cum întrece gardul

Mărul cel cu fructe coapte

Cu ramurile aplecate.

Mere roşii si gustoase

Ne fac cu ochiul ,zemoase.

Păsări vin să le admire

Şi în triluri să se mire.

Vin şi melcii din ogradă

Vor cu ochii lor sa vadă

Cum Rădiţa, cu plăcere,

Strânge în panere mere.

PIŢIGOIUL Felicia Leş

La fereastra grădiniţei

Vine prietenul fetiţei.

Vesel, părăsind zăvoiul,

Cine altul, piţigoiul !

Dintr-un pom apropiat

Trilurile şi-a-ncercat.

Ies copiii la fereastră

Piţigoiul să-l privească.

Cântecelul i-l ascultă

Şi fără de vorbă multă

S-ascultaţi puteţi şi voi

Primul cor, de piţigoi.

PERELE Felicia Otilia Leş

De pe ramuri generoase

Pere culegem, zemoase.

Una mie, alta ţie

Asta i-o duc lui Ilie

Care stă la umbra deasă

Fiindcă-i place să citească.

Iar o pară şi-înc-o pară

Şi-uite-aşa se face seară.

Obosiţi de alergat

Şi de aerul curat

Toţi copiii, drăgălaşii

Adormim ca îngeraşii.

Din ram , pere aurii

Ne trimit bezele mii.

Răţuştele de Valeria Tamaş

Două raţe şugubete

Vor la şcoală, să înveţe!

Bine dragelor, veniţi,

Vă învăţ ca să citiţi,

Zice dascălul din sat

Deşi-i pare cam ciudat.

Parcurgând abecedarul

Îl cuprinse însă-amarul

Că la orice întrebare

Măcăiau în gura mare.

Dascălul e necăjit,

Crede că nu ştiu nimic.

Dornic fiind să le ajut,

Mă ofer să îi traduc.

Cum răţuştele-s istete

Carneţelu-i plin de zece.

RADA Felicia Otilia Leş

Rada-i mare gospodină,

Toată ziua-i prin grădină.

De cum albi se-arată zorii

Ea hrăneşte puişorii.

Pintenaţii din ogradă

Stau în calea ei grămadă,

Apă , boabe sau mălai,

Nu poţi o clipă să stai

Că vin, te şi miri de unde,

Gâşte, curci, raţe flămânde

-Mac-mac-mac si ga-ga-ga,

Unde e mâncarea mea ?

Ea pe dată le hrăneşte

Şi pacea restabileşte.

TOAMNA Felicia Otilia Leş

Toamnă rece, frunza cade,

Bunicul pe gânduri şade

Şi priveşte spre niciunde,

Frigu-n oase îi pătrunde.

Zarea toată s-a golit

De veselul ciripit.

Zboară numai ciorile,

Înnegrind cărările.

La hambare pe isteţii

Fac astăzi numai brabeţii.

Dinspre codru, înspre vale,

Vântul poartă cuiburi goale.

Doar un râs umple ograda,

Este nepoţica Rada,

Dezgolind iute pănuşa

La găini le umple guşa.

Prietenie Felicia Otilia Leş

Un pisoi şi un căţel,

Doi prieteni am şi eu!

Ziua-ntreagă împreună,

De râs ograda răsună.

Când de-alergat obosim

Sus pe dâmb ne odihnim,

Scruntând mereu zările

Căutând cărările

Spre alte locuri de joacă

Ziua iute să ne treacă.

Obosiţi de alergat,

Drept în iarbă ne-am culcat.

Ne-am trezit la asfinţit,

Altă treabă ne-am găsit.

MIŢI

Miţi, Miţi iarăşi nu-i,

Eu o strig, ea nu-mi răspunde!

S-a ascuns, oare pe unde ?

Uite-o vine, cu cinci pui!

Miţi, mare năzdrăvană,

Poţi cu ea ca să te pui ?

Nimic nu mai poţi să spui,

Puişorii stau dovadă.

Mici şi negri, drăcuşori,

Nu le vezi pe blană-o pată

Cu privirea lor curată

Te privesc în ochişori.

Cer lăptic, vor de mâncare,

Sar copiii toţi pe rând,

Sătui ei adorm curând

Miţi pleacă la plimbare.

Miţi, Miţi ştrengăriţa

Ne-a făcut o bucurie,

Şmecheră, fir-ar să fie

Ne-a închis la toţi guriţa.

Cinci copii şi cinci pisoi,

Fiecare e cu darul,

Fără-aş stirbi buzunarul,

Avem toţi jucării noi.

Pisicuţele

Cum afară-i frig vârtos,

Stau şi moţăie în coş,

Cinci pisicuţe tigrate,

De copilaşi adorate.

Cum le este foame-un pic

Le şi torn puţin lăptic,

Iar când poftă au de joacă,

A lor este casa toată.

Când în jos şi când în sus,

Trag şoriceii de plus,

Dar de cel adevărat,

Vă spun drept, s-au speriat.

Acum m-aşteaptă cuminti

Până când mă spăl pe dinţi.

Că apoi mai dăm o tură

De-alergat, prin bătătură.

Deşi-au gheare ascuţite

Prietene-s nedespărţite.

LĂCRĂMIOARE

În grădină stau la soare

Ascunşi printre lăcrămioare

Doi motănaşi rotofei

Vânători de şoricei.

Ia priviţi-i, stau atenţi,

Fiindcă vor, eficienţi,

Ca să fie-n clipa-n care

Prada va ieşi-n cătare.

Cocoţată pe o frunză

Râde doamna buburuză,

Dând de-a soarelui căldură

Pe motani somnul îi fură.

Se visează c-ar fi ei

Puternici ca nişte zmei,

Gata fiind să prăpădească

Toată tagma şoricească.

Acum chiar se iau la trântă

Şi în bătaie îi zvântă

Măcel e, ce să vorbim

Fug şoarecii chiţăind.

Nici nu aveţi voi idee

Încărcaţi sunt de trofeee

Spânzură-n şa atârnate

Tigvele de şoareci, toate.

Pisiceasca lume-n cale

Îi aşteaptă cu urale.

Dar totul se sfârşi trist

Când ei s-au trezit din vis,

Din uriaşul măcel

Nici măcar un şoricel

N-a fost chip să îşi oprească

Foamea să le potolească.

Motănelul Valeria Tamaş

Am un motănel tărcat,

Se laudă că-i curat.

Pisoiaş micuţ, mă minţi,

O mustaţ-ai între dinţi.

L-ai minţit pe şoricel

Că vrei să te joci cu el.

L-ai scos din gaura lui,

Promiţându-i c-ai să-l pui,

Mai mare peste cămară

Casă s-aibă pân la vară.

Credul, fără minte multă,

A ajuns la tine-n burtă.

Chiar de ţi-e curată laba

Tare murdară e treaba!

Căţeluşul meu Lăbuş

Valeria Tamaş

Căţeluşul meu Lăbuş

Pe năsuc cu stropi de tuş

Şi cu ochi de ciocolată

Toată ziua numai latră.

Nu mai vrea deloc lăptic

Vrea mâncare din butic,

E fiţos şi plin de toane,

S-ar vrea şi el ca-n reclame.

Hrănit cu mâncare-aleasă

Îmbrăcat doar în mătase,

Vrea pantofiori şi tichie

Şi tuns doar la frizerie.

Măi Lăbus, căţel fiţos

Coboară din ceruri jos,

Dacă viaţa îţi e dragă

Ia aleargă tu prin iarbă.

Te uiţi galeş la fripură

Şi mănânci fără măsură,

Nu ştiu dragă, tu nu vezi

Că ai devenit obez?

Tu faci mofturi şi eu tac,

Mă duc singură prin parc

Şi mă joc cu alt căţel

Şi tu stai tot singurel

De leneş ce-ţi porţi haramul

Te-ntrece numai motanul.

Donald Zolan

Iubiţi copii, dragi părinţi ,

Astăzi ne bucurăm împreună de cea mai fericită zi din an, ziua zâmbetelor largi, ziua năsucurilor

curioase, ziua privirilor senine, a guriţelor vorbitoare , a întrebărilor care încep mereu cu “de ce?”. Nu se

poate compara cu nimic această zi a bucuriei de a-i avea alături pe aceşti copii minunaţi care ne bucură şi vă

bucură. Primiţi din partea întregului nostru colectiv acest semn de dragoste pentru copii si respect pentru

dumneavoastra cei care ne-aţi acordat încrederea pentru a-i educa. Un 1 Iunie fericit tuturor, la fel ca şi

zâmbetul ce le înfloreşte pe chip de fiecare dată când vă simt şi ne simt alături.