Ciclul 0 - Programa analitică (Curriculumul cursului)

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA CATEDRA ,,INSTRUIRE ECONOMICĂ ŞI COMUNICARE DE AFACERI”

CURRICULUM LA DISCIPLINA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (Pregătire pentru bacalaureat)

Autori: Belous Natalia, lect. univ. Căruntu Nina, lect. super. univ.

Chişinău, 2008

2

Aprobat la şedinţa catedrei „Instruire Economică şi Comunicare de Afaceri”,

proces-verbal nr. ______ din ______________ .

Şef catedră, R. Borcoman, conf. univ., dr.

Aprobat la şedinţa Comisiei metodico-ştiinţifice a facultăţii „Economie

Generală şi Drept”

Preşedinte, R. Borcoman, conf. univ., dr.

Recenzent: R. Borcoman, conf. univ., dr

3

I. Cadrul conceptual

Programa cursului ,,Limba şi literatura română” este destinată studenţilor

anului I, absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală. Este elaborată în baza

Curriculumului liceal la limba şi literatura română, aprobat de Ministerul

Învăţămîntului (1999). Curriculumul dat este diferit de documentele anterioare

similare. Prin el se fundamentează o nouă viziune asupra disciplinei, precum şi

un nou model didactic de predare-învăţare a obiectului respectiv. În el, dar şi în

programă, se vizează nu doar studiul literaturii, ci şi a limbii.

Scopul general al studiului limbii şi literaturii române îl constituie formarea şi

dezvoltarea la studenţi a culturii comunicării şi a culturii literar-artistice.

Cultura comunicării vizează abilitatea de a realiza un larg spectru de acte

comunicative, care aparţin diferitor stiluri funcţionale. Prin cultura

literar-artistică înţelegem capacitatea de a realiza lectura

interogativă/interpretativă a textelor literare, de a delimita valoarea de

nonvaloare, de a interpreta fenomenele literare în concordanţă cu datele altor

discipline.

Obiectivele-cadru ale studiului limbii şi literaturii române constituie

componenta esenţială a cursului şi vizează finalităţile educaţionale ale

disciplinei. Cele de referinţă au o formulare precisă, indicînd cu exactitate

competenţele care urmează a fi formate prin intermediul unor cunoştinţe şi

valori ale limbii şi literaturii române. Sugestiile metodologice au drept scop

modernizarea procesului educaţional. Profesorul va tinde permanent către

atingerea obiectivelor. El va selecta metodele, procedeele, materialele didactice,

va proiecta activităţile suplimentare în aşa mod ca să-i determine pe studenţi

să-şi formeze, prin tehnici eficiente, competenţe de muncă intelectuală

independentă în vederea eficientizării procesului de învăţare.

4

II. Obiectivele standard ale disciplinei

Scopul primordial al studiului limbii şi literaturii române îl constituie formarea

şi dezvoltarea culturii comunicării prin stăpînirea resurselor limbii, a culturii

literar-artistice, prin cunoaşterea/interpretarea valorilor literare, precum şi prin

achiziţionarea unui instrumentar teoretic. Obiectivele-cadru vizează finalităţile

educaţionale ale disciplinei, şi anume:

- antrenînd cunoaşterea şi practica raţională şi funcţională a limbii române,

studentul îşi va forma şi dezvolta cultura comunicări;

- prin receptarea şi interpretarea operelor de referinţă ale literaturii române în

contextul culturii naţionale/universale, studentul îşi va forma cultura literar-

artistică;

- studentul va stimula formarea unor competenţe de muncă intelectuală;

- formarea şi dezvoltarea motivaţiilor şi atitudinilor, a gîndirii critice, prin

interiorizarea valorilor literare/estetice/comunicative/culturale;

- să redea în mod original, într-o formă accesibilă, clară şi armonioasă,

propriile idei, judecăţi, opinii;

- să stăpînească modalităţile principale de înţelegere şi interpretare a unor

texte literare/nonliterare;

- să-şi activeze şi să-şi dezvolte, în mod propriu, operaţiile gîndirii creative.

III. Administrarea disciplinei Codul disciplinei

în planul de învăţământ

Anul de

studii

Semestrul Numărul de ore

Evaluare Responsabili de disciplină

C S L Nr. de credite

Forma de evaluare

GO 24.01 I I 30 30 60 4 verificare Belous Natalia,

lect. univ. Căruntu Nina, lect. super. univ.

II 30 30 60 4

examen

5

IV. Tematica şi repartizarea orientativă a orelor

Nr.

d/o

TEMA Nr.de ore

planificate

P. S. Total

Semestrul I

1. Literatura – artă a cuvîntului. 2 2 4

2. Teorie literară, istorie literară, critică literară. 6 2 8

3. Conceptul de vocabular al limbii române. 4 2 6

4. Axa lexicală şi cîmpurile lingvistice. 2 4 6

5. Ortografia şi corectitudinea gramaticală şi punctaţională a unei compoziţii.

2 2 4

6. Curentele culturale. 2 2 4

7. Curentele literare. 4 4 8

8. Romantismul. 4 6 10

9. Realismul. 4 6 10

TOTAL 30 30 60

Semestrul II

10. Curentele moderniste. 2 2 4

11. Simbolismul. 4 4 8

12. Expresionismul. 4 4 8

13. Neomodernismul. 2 2 4

14. Noţiuni de stil. 6 6 12

15. Structura operei literare. 2 2 4

16. Modalităţi de expunere în opera literară. 2 2 4

17. Personajul literar – element al structurii. 4 4 8

18. Noţiuni de genuri şi specii literare. 4 4 8

TOTAL 30 30 60

6

V. Obiective operaţionale şi conţinuturi. Nr. d/o

Obiective de referinţă Prelegeri Seminare Subiecte pentru studiul individual

Bibliog.select.

1. O1. Să înţeleagă şi să exprime semnificaţia globală a mesajului oral în toate formele lui de transmitere; O2. Să înţeleagă sensul termenilor de specialitate propriu domeniilor abordate; O3. Să manifeste discernămînt în receptarea mesajului oral; O4. Să compare limbajul altor arte cu acela al textului scris sau oral; O5. Să distingă trăsăturile specifice ale artelor care transpun textul scris în limbajul/limbajele lor.

Tema 1: Literatura – artă a cuvîntului. 1.1 Literatura şi cunoaşterea.

Literatura ca ficţiune; 1.2 Imaginea artistică. Tipuri de

imagine artistică.

Tema 1: Literatura – artă a cuvîntului.

8;9;10.

2. O1. Să delimiteze şi să definească noţiunile de teorie a literaturii, istorie a literaturii şi de critică literară; O2. Să înţeleagă semnificaţia limbii în conturarea identităţii naţionale şi integrarea acesteia în contextul culturii universale; O3. Să interiorizeze valorile culturale, naţionale şi universale vehiculate prin limbă şi literatură ca premisă a propriei dezvoltări intelectuale, afective şi morale; O4. Să-şi structureze un sistem axiologic coerent, fundament al formării unei personalităţi autonome şi independente în societate; O5. Să-şi dezvolte disponibilităţile de receptare a mesajelor orale şi scrise, sensibilitatea, precum şi interesul pentru

Tema 2: Teorie literară, istorie literară, critică literară. 2.1 Reprezentanţi de vază, opere de referinţă.

Tema 2: Teorie literară, istorie literară, critică literară. 2.1 T.Vianu ,,probleme de stil şi artă literară” 2.2 M.Cimpoi ,,O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” 2.3 E. Lovinescu ,,Critice”, vol. I-IX.

2.1 G. Călinescu ,,Istoria literaturii române de la origini pînă în present” 2.2 M. Dolgan ,,Integrări, valorificări, considerări”.

4;10;11.

7

lectura textelor literare şi nonliterare; O6. Să stăpînească modalităţile principale de înţelegere şi interpretare a textelor literare/nonliterare.

3. O1. Să înţeleagă şi să exprime semnificaţia globală a mesajului oral în toate formele lui de transmitere; O2. Să sistematizeze şi să aplice în situaţii concrete de comunicare cunoştinţele şi abilităţile în domeniul vocabularului, punctuaţiei, stilisticii, ortografiei; O3. Să facă aprecieri cu privire la calitatea artistică a operelor studiate; O4. Să folosească adecvat, în comunicarea scrisă şi orală, termenii însuşiţi.

Tema 3: Conceptul de vocabular al limbii române. 3.1 Procesul constituirii vocabularului; 3.2 Căi şi mijloace de îmbogăţire a vocabularului; 3.3 Dinamica proceselor semantice în limbă.

Tema 3: Conceptul de vocabular al limbii române. 3.1 Descrierea lingvistică şi enciclopedică a vocabularului; 3.2 Atestarea şi definirea neologismelor în mass-media şi literatura artistică.

3.1 Depistarea neologismelor în textul literar; 3.2 Metasemia în textul artistic.

1:2;6.

4. O1. Să cunoască şi să înţeleagă noţiunile de axă lexicală, cîmp lingvistic; O2. Să înţeleagă structura şi funcţionarea limbii ca sistem unitar în permanentă devenire şi ca ansamblu al elementelor de construcţie a comunicării; O3. Să comenteze specificul lexical al unui text artistic; O4. Să valorifice în comunicarea scrisă/orală perspectivele metasemiei; O5. Să tindă în mod constant spre o exprimare corectă, expresivă ţi originală; O6. Să realizeze şi să conştientizeze pro-cesele semantice în limbă ţi semantica lor.

Tema 4: Axa lexicală şi cîmpurile lingvistice. 4.1 Noţiuni de cîmp noţional, semantic, derivative, conceptual. 4.2 Noţiuni de expresii frazeologice; 4.3 Sensurile cuvîntului şi clasificarea lor.

Tema 4: Axa lexicală şi cîmpurile lingvistice. 4.1 Inventarul numelor proprii; 4.2 Procedeele stilistico-artistice de utilizare a expresiilor frazeologice; 4.3 Sensul obiectiv/subiectiv, liber/legat, permanent/ocazional.

4.1 Depistarea toponimelor, antroponimelor ş.a. în textul literar; 4.2 Valoarea stilistică a expresiilor frazeologice modificate.

2;6.

5. O1. Să aplice (să motiveze aplicarea) orice regulă ortografică, să explice orice ortogramă; O2. Să identifice şi să comenteze figurile

Tema 5: Ortografia şi corectitudinea gramaticală şi punctaţională a unei compoziţii.

Tema 5: Ortografia şi corectitudinea gramaticală şi punctaţională a unei compoziţii.

5.1 Redactarea textului propriu; 5.2 Aspectul grafic al textului;

9;14.

8

gramaticale şi retorice, motivîndu-le aplicarea în textul analizei; O3. Să realizeze comentariul lingvistic şi sociocultural al unor frazeologisme, proverbe, nume proprii (antroponime şi toponime); O4. Să ateste în textul analizat fapte semnificative pentru evoluţia limbii literare (unităţi de vocabular, variantele lor fonetice şi gramaticale, arhaisme semantice, structuri gramaticale); O5. Să aplice regulile ortografice şi gramaticale ale limbii române.

5.1 Principiile ortografice; 5.2 Dicţionarul ortografic; 5.3 Modalităţi de corelare a elementelor unui text; 5.4 Coerenţa gramaticală a textului.

5.1 Ortografia numelor proprii; 5.2 Aranjarea textului în pagină; 5.3 Punctuaţia şi intonaţia: dependenţă reciprocă.

5.3 Specificul gramatical al diverselor tipuri de compuneri; 5.4 Valori expresive ale punctuaţiei în texte dramatice, dialoguri, monologuri.

6. O1. Să cunoască caracteristici ale renaşterii europene şi reprezentanţii acesteia; O2. Să identifice particularităţile romantismului românesc; O3. Să înţeleagă şi să conştientizeze evoluţia literaturii române de la primele manuscrise şi tipărituri pînă la modelele literaturii umaniste; O4. Să ierarhizeze ideile unui mesaj; O5. Să delimiteze iluminismul românesc, iluminismul în Moldova şi Muntenia. Şcoala Ardeleană.

Tema 6: Curentele culturale. 6.1 Iluminismul; 6.2 Umanismul.

Tema 6: Curentele culturale. 6.1 Trăsăturile curentelor; 6.2 Reprezentanţi ai curentelor culturale – Gr.Ureche, M.Costin, I.Neculce, D.Cantemir; 6.3 Şcoala Ardeleană. Iluminismul în Moldova şi Muntenia.

6.1 D.Cantemir – deschizător de noi orizonturi în cultura şi literatura română; 6.2 Contribuţia cronicarilor la dezvoltarea literaturii.

13.

7. O1. Să delimiteze noţiunea de curent literar; O2. Să identifice noţiunile de clasic şi clasicism; O3. Să caracterizeze clasicismul european şi reprezentanţii acestuia; O4. Să determine aspecte clasiciste în opera scriitorilor români; O5. Să stabilească trăsăturile specifice ale

Tema 7: Curentele literare. 7.1 Noţiuni de curent literar; 7.2 Noţiuni de clasic şi clasicism.

Tema 7: Curentele literare. 7.1 Caracteristicile clasicismului.

7.1 Depistarea aspectelor clasiciste în operele scriitorilor români(,,Umbra lui Mircea. La Cozia” de Gr. Alexandrescu, ,,Hagi-Tudose” de B.Delavrancea.)

8;12;13.

9

clasicismului; O6. Să interpreteze corect fenomenele artistice.

8. O1. Să identifice caracteristicile roman-tismului, reprezentanţii acestui curent; O2. Să comenteze evoluţia lui de la paşoptism la junimism; O3. Să sesizeze motive romantice în opera literară; O4. Să delimiteze elemente romantice în literatura contemporană; O5. Să dea dovadă de competenţă în prezentarea adecvată a textului; O6. Să depisteze sentimentele eroului liric, al autorului, ale naratorului.

Tema 8: Romantismul. 8.1 Caracteristicile lui; 8.2 Motive romantice în operele scriitorilor români; 8.3 Genuri şi specii caracteristice romantismului.

Tema 8: M.Eminescu – geniul neamului românesc. 8.1 Concepţia estetică ,,Epigonii”; 8.2 Poezia de inspiraţie folclorică; 8.3 Natura şi iubirea.

8.1 M.Eminescu – modelul intelectual german; 8.2 M.Eminescu – poet tragic.

4;13.

9. O1. Să identifice noţiunea de realism în teoria literaturii; O2. Să caracterizeze realismul ca curent literar; O3. Să delimiteze reprezentanţii de valoare a realismului din literatura universală; O4. Să ateste evoluţia realismului în literatura română; O5. Să identifice naturalismul ca prelungire a realismului; O6. Să-şi cultive un guste estetic elevat.

Tema 9: Realismul. 9.1 Trăsăturile lui; 9.2 Naturalismul ca prelungire arealismului.

Tema 9: Realismul. 9.1 L.Rebreanu – reprezentant al realismului românesc. 9.2 ,,Amintirile din copilărie” I.Creangă.

9.1 ,,Moromeţii” de M.Preda.

4;13;30;31.

10. O1. Să comenteze evoluţia literaturii la finele secolului XIX, polifonia curentelor literare; O2. Să deosebească modurile de expunere din text; O3. Să stabilească legături între textul citit şi lecturile anterioare;

Tema 10: Curentele moderniste. 10.1 Trăsături specifice ale curentelor moderniste. 10.2 Semănătorismul.

Tema 10: Curentele moderniste. 10.2 Momente semănătoriste în poezia lui O.Goga şi G.Coşbuc.

10.2 Poezia ,,Toamnă” a lui O.Goga din perspectivă semănătoristă.

10;12;13

10

O4. Să analizeze şi să sintetizeze informaţia dintr-un text literar; O5. Să înterpreteze corect fenomenele artistice

11. O1. Să determine caracteristicile simbolismului; O2. Să identifice modalităţile de expunere ale simboliştilor; O3. Să depisteze elemente de simbolism şi reprezentanţii acestui curent în literatura română; O4. Să-şi exprime argumentat atitudinea faţă de problematica şi mesajul operei studiate; O5. Să dea dovadă de competenţă în prezentarea adecvată a textului.

Tema 11: Simbolismul. 11.1 Trăsături specifice, apariţia, dezvoltarea simbolismului românesc; 11.2 Reprezentanţi ai simbolismului.

Tema 11: Simbolismul. 11.1 A.Macedonschi – promotorul simbolismului românesc; 11.2 Simbolismul fals al lui Densuşianu; 11.3 Simbolismul autentic al lui G.Bacovia.

11.1 Trăsături simboliste caracteristice poeziei lui A.Macedonschi; 11.2 Trăsături specifice caracteristice poeziei lui G.Bacovia; 11.3 Cromatica bacoviană ca aspect al simbolismului.

8;13;16.

12. O1. Să determine caracteristicile expresionismului; O2. Să-şi conştientizeze starea afectivă postlecturală; O3. Să-şi exprime argumentat atitudinea faţă de problematica şi mesajul operei; O4. Să manifeste interes pentru valorile artistice; O5. Să Conştientizeze specificul expresionist.

Tema 12: Expresionismul. 12.1 Apariţia şi dezvoltarea curentului; 12.2.

Tema 12: L. Blaga – părintele expresionismului. 12.1 Universul poetic al lui L.Blaga; 12.2 ,, Meşterul Manole”, un mit dramatic românesc.

12.1 T.Arghezi, ,,Flori de mucegai”; 12.2 I.Barbu ,,Ritmuri pentru nunţile necesare”.

13;15.

13. O1. Să determine caracteristicile postmodernismului; O2. Să Depisteze tendinţe neomoderniste în opera literară; O3. Să stabilească afinităţi între textul citit şi lecturile anterioare la nivel de personaje; O4. Să identifice ideile principale dintr-un

Tema 13: Neomodernismul. 13.1 Apariţia şi dezvoltarea curentului; 13.2 Trăsături specifice.

Tema 13: Reprezentanţi ai curentului. 13.1 N.Stănescu, universul creaţiei; 13.2 M.Cărtărescu, ,,Levantul”.

10;12;13.

11

text literar; O5. Să comenteze fragmente literare relevînd problematica, motivele, personajele etc.

14. O1. Să identifice noţiunea de stil_ O2. Să conştientizeze definiţia stilului; O3. Să depisteze stilurile funcţionale ale limbii; O4. Să observe trecerea termenilor şi a expresiilor speciale din stilul ştiinţific, publicistic ş.a. O5. Să-ţi exprime argumentat şi logic părerea folosind mijloace caracteristice stilului funcţional adecvat; O6. Să identifice şi să comenteze figurile de stil, motivîndu-le aplicarea în textul analizat; O7. să redacteze compoziţii literare de diverse tipuri (în baza operelor studiate) şi comentarii literare la prima vedere; O8. Să realizeze un text în oricare din stilurile funcţionale studiate.

Tema 14: Noţiuni de stil. 14.1 Definiţia stilului; 14.2 Stilurile funcţionale ale limbii; 14.3 Figurile de stil; 14.4 Redactarea textelor de diferite stiluti.

Tema 14: Stilul. 14.1 Particularităţi de limbă ale stilurilor; 14.2 Figurile fonologice, figurile semantice; 14.3 Compunerile cu destinaţie specială.

14.1 Delimitarea figurilor fonologice de cele semantice; 14.2 Depistarea acestora în text.

6;8;10; 13.

15. O1. Să depisteze componentele textului literar; O2. Să determine structura operei literare; O3. Să identifice şi să comenteze momen-tele de interferenţă a diferitor curente literare în creaţia unui scriitor/într-o operă literară; O4. Să identifice tema operei literare, motivul, laitmotivul; O5. Să aplice strategiile şi tehnicile de investigaţie a textului literar;

Tema 15: Structura operei literare. 15.1 Componentele textului; 15.2 Procedeele compoziţionale; 15.3 Structura operei lirice.

Tema 15: Componentele textului. 15.1 tema operei literare. 15.2 Motivul, laitmotivul; 15.3 Subiectul operei literare: 15.4 Natura şi evoluţia conflictului.

15.1 Procedee compoziţionale în romanul ,,Ion” al lui L.Rebeanu; 15.2 Piciorul de vers.

7;8;10; 12;13.

12

O6. Să depisteze teme şi motive frecvente în literatura română şi universală.

16. O1. Să specifice modalităţile de expunere într-o operă literară; O2. Să Determine importanţa dialogului ca mod de expunere într-o operă literară; O3. Să identifice semnificaţia monologului într-o operă literară; O4. Să identifice reperele de limbă ale intertextualităţii.

Tema 16: Modalităţi de expunere în opera literară.

Tema 16: Modalităţi de expunere în opera literară. 16.1 Naraţiunea; 16.2 Descrierea; 16.3 Dialogul; 16.4 Monologul.

16.1 Descrierea şi tipurile ei (,,Pasteluri” de V.Alecsandri); 16.2 Folosirea dialogului şi monologului.

10;13.

17. O1. Să conştientizeze tipologia şi clasificarea personajelor; O2. Să identifice modalităţi de caracterizare a personajului literar; O3. Să delimiteze caracterizarea personajului literar în compoziţiile proprii: compunerea de caracterizare, includerea în compunerea-comentariu, caracterizarea paralelă, sinteza de tip literar; O4. Să se documenteze din surse diferite, să ia note; O5. Să-şi conştientizeze rolul şi valoarea de subiect re-creator al valorii artistice a operei; O6. Să manifeste interes pentru valorile estetice.

Tema 17: Personajul literar – element al structurii. 17.1 Caracterizarea personajului; 17.2 Schiţa de portret.

Tema 17: Personajul literar. 17.1 Tipologia şi clasificarea personajelor; 17.2 Modalităţi de caracterizare a personajului.

17.1 Caracterizarea paralelă (,,Alexandru Lăpuşneanu” de C.Negruzzi, ,,Baltagul” de M.Sadoveanu, ,,Ion” de L.Rebreanu etc.)

7;13.

18. O1. Să identifice noţiunile de gen şi specie literară; O2. Să caracterizeze genurile literare; O3. să depisteze elementele specifice fiecărui gen în parte; O4. Să comenteze relaţia dintre literatură ţi existenţă, literatură şi ştiinţă, literatură şi

Tema 18: Noţiuni de genuri şi specii literare. 18.1 Genul liric; 18.2 Genul epic; 18.3 Genul dramatic.

Tema 18: Noţiuni de genuri şi specii literare. 18.1 Speciile genului liric; 18.2 Speciile genului dramatic; 18.3 speciile genului epic.

18.1 Lirica populară (doina, cîntecul); 18.2 Epica populară. Basmul ,,Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte”.

8;10;12.

13

arte; O5. Să-şi manifeste interesul pentru valorile artistice; O6. Să depisteze sentimentele eroului liric, ale autorul lui, ale naratorului etc.

14

Teste

la limba şi literatura română Testul I

SUBIECTUl I Scrieţi răspunsul la fiecare cerinţă, pentru a demonstra înţelegerea textului propus:

,,Şi iar ne mai întoarcem o dată la suflet, căci, vai, ce s-o fi petrecînd acolo în dedesubturi cu chinuitele, cu zbuciumatele noastre suflete? Pierzînd bătătorita cărare a rugăciunilor pe care străbunii noştri urcau de cîte două ori pe zi la Domnul, cu toate grijile şi nevoile lor, noi, împreună cu cărările celea, l-am pierdut şi pe cel de-al doilea Tată, pe Tatăl veşniciei noastre. Renunţînd la veşnicie, ne-am despărţit şi de trecut, înstrăinîndu-ne de lumea străbunilor, devenind nişte umbre ce trăiesc de azi pe mîine. Renunţînd la veşnicie, adică la acel fir ce vine de la Adam şi Eva şi care, trecînd prin noi, se pierde în infinitul timpului, am redus propria noastră existenţă de la milenii şi veacuri la cele cîteva decenii însemnate pe pietrele funerare. Născut pe data cutare, mort pe data cutare. Trecînd prin cimitirele noastre, îţi vine a crede că toată lumea ceea dusă pe calea celor drepţi nu a făcut decît două lucruri: s-a născut şi a murit, restul lăsîndu-le pe seama altora…” (I.Druţă ,,Samariteanca”) 1. Alcătuiţi două enunţuri cu cuvintele o dată/odată. 5 2.

Explicaţi, în două enunţuri, valoarea stilistică a verbelor la modul indicativ, perfectul compus.

5

3. Extrageţi patru cuvinte care indică cronotopul. 5 4. Depistaţi un exemplu de metaforă şi epitet. 5 5. Găsiţi, în text, întrebarea retorică, explicaţi semnificaţia ei. 10 6. Demonstraţi, în cîteva enunţuri, că lumea ilustrată de I.Druţă e o ,,lume rătăcită”. 10 7. Motivaţi, prin trei argumente, apartenenţa textului la un gen literar. 10 8. Comentaţi, în limita unei pagini, mesajul din ultima frază. 15 SUBIECTUL II (20 puncte) Caracterizaţi, într-un eseu de 1-2 pagini, un personaj literar romantic dintr-o operă studiată: În eseu veţi realiza următoarele condiţii: 1.Prezentarea în 2-3 enunţuri a autorului şi operei sale. 2.Stabilirea şi motivarea tipului de personaj romantic. 3.Precizarea şi ilustrarea a trei trăsături morale proprii acestui personaj. 4.Relevarea semnificaţiei modelului uman reprezentat de personaj. 5.Stabilirea a două similitudini cu alte două personaje ce reprezintă aceeaşi tipologie. SUBIECTUL III (15 puncte) Te numeşti Marcel/Marcela Botnaru. Eşti elev(ă) în clasa a XII-a la Liceul ,,M.Eminescu” din oraşul Făleşti. Ai devenit cîştigător al concursului de literatură romană ,,Folclorul – izvor nesecat de cunoştinţe”. Redactează textul unei procuri ce i-ar permite domnului Corlăteanu Vasile, aflat la Chişinău, să te prezinte la decernarea premiilor. Barem de apreciere: 1-10=1 56-62=6 11-22=2 63-71=7 23-34=3 72-83=8 35-46=4 84-96=9 47-55=5 96-100=10

15

TESTUL II

SUBIECTUL I Scrieţi răspunsul la fiecare cerinţă, pentru a demonstra înţelegerea textului propus:

Dorul

,,Dorul e un organ de cunoaştere a infinitului” ,,Setos îţi beau mireasma şi-ţi cuprind obrajii Femeie, cu palmele-amîndouă cum cuprinzi ce mare porţi în inimă şi cine eşti? în suflet o minune. Mai cîntă-mi înc-o dată dorul tău, să te ascult Ne arde-apropierea, ochi în ochi, cum stăm. şi clipele să-mi pară nişte muguri plini, Şi totuşi tu-mi şopteşti:,,Mi-e-aşa de dor de tine!” din care înfloresc aievea – veşnicii.” Aşa de tainic tu mi-o spui şi dornic, parca-aş fi pribeag pe-un alt pămînt. (L.Blaga ) 1. Subliniaţi, în text, patru cuvinte ce formează cîmpul lexical al titlului. 5 2

Explicaţi, în 2-3 enunţuri, rolul stilistic al semnelor de punctuaţie din versurile ,,Femeie, ce mare porţi în inimă şi cine eşti?”

5

3. Depistaţi, în text, patru substantive hotărîte. 5 4. Depistaţi comparaţia din text, explicaţi, în 2 enunţuri, sugestia figurii de stil. 10 5. Explicaţi,în trei-patru enunţuri, sugestia versului ,,Mai cîntă-mi înc-o dată dorul tău”. 10 6. Comentaţi, în 2-3 enunţuri, valoarea stilistică a cuvîntului totuşi. 5 7. Motivează, prin trei argumente, apartenenţa textului la un curent literar. 10 8. Comentaţi, în 8-10 rînduri, mesajul poeziei în raport cu motto-ul ei. 15 SUBIECTUL II (20 puncte) Realizează, în limita unei pagini, caracterizarea personajului, utilizînd trăsăturile prezente în textul dat: ,,…Şi chiar că socotit şi măsurat era cum nu se mai poate. Măsurat la umblet, măsurat la cătătură, măsurat în toate poftele şi pornirile sale, şi nu se lăsa furat de nici una din patimile, de nici unul din viciile acestei lumi. Crescut pe lîngă stînă, sub cupola albastră a cerului, de dimineaţă pînă seara, de cu primăvară pînă toamna tîrziu, an cu an, o fi ajuns singur cu mintea lui la acel mare adevăr că nimic nu e veşnic pe lume – toate sunt trecătoare. Purta iarna cuşmă înaltă, ţuguiată, suman lung, pînă la călcîie, iar vara – pălărie de paie, cămeşă de cînepă tot lungă, pînă la genunchi, prinsă la brîu cu un chimir bătut cu aramă, un chimir în care totdeauna purta amnar, cremene, iască, aşa încît, dacă din întîmplare într-o clipă s-ar fi stins toate focurile pe lume, de la chimirul acela ar fi început a se înfiripa viaţa din nou.” (I.Druţă ,,Toiagul păstoriei”) SUBIECTUL III (15 puncte) Te numeşti Cătălin/Cătălina Radu, elev(ă) în clasa a XI a şcolii medii N 2 din or. Orhei. Ai asistat la Cenaclul literar ,,I.Creangă şi noi”, la care au fost acordate premii cîştigătorilor. Alcătuieşte textul unui proces-verbal în care vei consemna informaţia propusă. Barem de apreciere: 1-10=1 56-62=6 11-22=2 63-71=7 23-34=3 72-83=8 35-46=4 84-96=9 47-55=5 96-100=10

16

Bibliografie de bază

1. Cartaleanu T., Cosovan O. Textul: aspecte ale analizei lingvistice, Chişinău, 1993.

2. Cartaleanu T., Cosovan O., Limba română. Manual pentru clasele X-XII, Chişinău, 2002.

3. Crăciun I., Istoria didactică a literaturii române, Chişinău, 1997.

4. Cimpoi Mihai, Şchiopu Constantin, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XII-

a, Chişinău, 2002.

5. Crăciun Gh. Istoria didactică a literaturii române, Chişinău, 1997.

6. Marin V., Stilistică şi cultivare a vorbirii (exerciţii), Chişinău, 1998.

7. Parfene C., Compoziţiile în şcoală, Iaşi, 1996.

8. C.Parfene, Teorie şi analiză literară, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1993.

9. Palii A., Ghica A., Limba română, Chişinău, Epigraf, 2002.

10. Petraş I., Teoria (Dicţionar antologic), Bucureşti, 1993.

11. Literatura română postbelică: integrări, valorificări, reconsiderări. Coord. M.Dolgan,

Chişinău, 1998.

12. Vasile M., Teoria literaturii, Bucureşti, Atos, 1997.

13. Belous N., Teste la limba şi literatura română, Chişinău, ASEM, 2005.

14. Norme ortografice, ortoepice şi de punctuaţie ale limbii române, Chişinău, Lumina, 1990.

17

Bibliografie pentru lectură

15. ARGHEZI T., Poezii, Bucureşti, Editura Minerva, 1971.

16. BACOVIA G., Poezii, Bucureşti, Editura Minerva, 1975.

17. BLAGA L., Opere, Bucureşti, Editura Albatros, 1975.

18. BUSUIOC A., Concert, Chişinău, Hyperion, 1993.

19. DAMIAN L., Poezii şi poeme, Chişinău, Literatura artistică, 1986.

20. DAMIAN L., Scrieri alese, Chişinău, Literatura Artistică, 1988.

21. DRUŢĂ I., Scrieri, Chişinău, Hyperion, 1990.

22. DRUŢĂ I., De la verde pîn la verde, CHIŞINĂU, Literatura Artistică, 1982.

23. DRUŢĂ I., Scrieri, în patru volume, vol.4, Chişinău, Hyperion, 1990.

24. EMINESCU M., Opera poetică, Chişinău, Cartier, 2002.

25. EMINESCU M. , Pagini alese, Bucureşti, Libra VOX, 2002.

26. LARI L., Dulcele foc, Bucureşti, Univers, 1991.

27. LARI L., Lira şi păianjenul, Chişinău, Hyperion, 1992.

28. MENIUC G., Scrieri, Chişinău, Cartea Moldovenească, 1970.

29. PETRESCU C., Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, Bucureşti,

Editura Minerva, 1975.

30. REBREANU L., Ion, Bucureşti, Editura Minerva, 1977.

31. REBREANU L, Opere, Chişinău, Ştiinţa, 1994.

32.. SADOVEANU M., Baltagul, Bucureşti, Editura Minerva, 1975.

33. SADOVEANU M., Opere alese, Chişinău, Ştiinţa, 1993.

34. SLAVICI I., Scrieri alese, Chişinău , Ştiinţa, 1993.

35. SUCEVEANU ARCADIE, Secunda care sînt eu, Chişinău, Uniunea Scriitorilor, 1993.

36. TELEUCĂ VICTOR, Piramida singurătăţii, Chişinău, cartea Moldovei, 2000.

37. VIERU GRIGORE, Mamă, Chişinău, Literatura Artistică, 1988.

38. VIERU GRIGORE, Taina care mă apără, Chişinău, Literatura Artistică, 1983.

18

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

MOLDOVA

Catedra Instruire Economică şi Comunicare de Afaceri

CURRICULUM la disciplina

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PREGĂTIRE PENTRU BAC (pentru studenţii alolingvi)

anul I

AUTORI: Radu Galina, lector superior

Culjinschi Lilia, lector superior

19

CHIŞINĂU – 2008

Aprobat la şedinţa catedrei „Instruire Economică şi Comunicare de Afaceri”, proces-

verbal nr. ______ din ______________ .






20

21

I. CADRUL CONCEPTUAL

Cunoscând foarte bine situaţia vorbitorilor alolingvi referitor la posedarea insuficientă a limbii române, am inserat în această programă disciplina „Limba şi literatura română” pentru grupele de bacalaureat. Conform planului de studii, cursul cuprinde 88 de ore de seminar, repartizate pentru ambele semestre a câte 44 de ore, în care ne propunem să formăm competenţe verbal-comunicative stipulate în curriculumul disciplinar la limba română pentru alolingvi. Varietatea conţinutului curricular va permite studenţilor care îşi fac studiile în cadrul ASEM să structureze mesaje coerente, orale şi scrise, în diverse situaţii comunicative, facilitând, astfel, încadrarea lor în activitatea socio-culturală din Republica Moldova. Programa disciplinei prevede două testări, efectuate pe parcursul celor 2 semestre. Disciplina se încheie cu verificare. Programa mai conţine două modele de teste (vezi anexa nr.1).

II. OBIECTIVELE STANDARD ALE DISCIPLINEI

Obiectivele-cadru ale disciplinei constau în: • formarea / desăvârşirea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă, care sunt realizate prin

abordarea concomitentă a mai multor compartimente ale limbii: lexic, fonetică, gramatică; • dezvoltarea capacităţilor de receptare a unui text scris şi de reproducere a acestuia.

a) La nivel de cunoaştere şi înţelegere: • să descrie tipologia cuvântului, resursele stilistice ale vocabularului; • să determine modalităţile de corelare a elementelor unui text; • să identifice mijloacele gramaticale, lexicale şi stilistice de constituire a comunicării; • să definească unităţile lexicale noi; • să recunoască modalităţile de expunere într-un text artistic; • să identifice modelele comunicative în care particularităţile specifice de limba română intră în

legătură de interferenţă cu limba maternă a alolingvilor; • să conştientizeze particularităţile specifice ale sistemului limbii române

b) la nivel de aplicare: • să explice sensurile cuvintelor; • să determine axa lexicală într-un text; • să redacteze texte cu caracter utilitar, ştiinţific; • să comenteze modalităţile de expunere într-un text literar; • să explice, într-un text literar, valorile stilistice ale lexemelor semnificative şi ale semnelor de

punctuaţie; • să extindă vocabularul activ; • să utilizeze dialogul simplu, înlănţuit; • să aplice acţiuni de transfer al dialogului în vorbire indirectă; • să generalizeze informaţii comunicative;

c) la nivel de integrare: • să restructureze diferite tipuri de asocieri verbale, asocieri libere, tematice, asocieri

sintagmatice, sinonimice, antonimice, asocieri dezvoltate; • să disocieze şi să comenteze (oral şi scris) un text literar, utilizând terminologia estetico-literară; • să întreţină dialoguri înlănţuite (comunicarea în grup); • să întreţină dialoguri înlănţuite (comunicarea în grup); • să evalueze calitatea mesajului emiţătorului;

22

• să realizeze descrierea diverselor lucruri, persoane, fenomene, a noţiunilor ştiinţifice ce ţin de profesie;

• să creeze texte comunicative; • să demonstreze aptitudini de vorbire, citire expresivă şi scriere normată; • să-şi exprime argumentat atitudinea faţă de valoarea textelor citite sau elaborate (proprii şi ale

colegilor); • să utilizeze corect limba română, exprimându-şi mesajul coerent, într-un stil funcţional adecvat; • să încadreze operele literare ale unor scriitori studiaţi în contextul ideologiilor şi al curentelor

literare; III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI Codul disciplinei


Anul de

studii

Semestrul Numărul de ore

Evaluare Responsabili de disciplină

C S L Nr. de credite

Forma de evaluare

GO 2402 I I -- 44 --

Verificare Radu Galina

Culjinschi Lilia II -- 44 --

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de seminar

Nr. de ord.

Conţinuturi Nr.de ore planificate Seminare S.I. Total

1. Baladele „Mioriţa”, „Meşterul Manole”. 6 2 8 2. Dm.Cantemir. „Descrierea Moldovei”. 4 2 6 3. G.Asachi. Poeziile: „Dochia şi Traian ”, „La Patria”. 4 2 6 4. V.Alecsandri „Dan, capitan de plai ”, pastelurile. 6 2 8 5. Dinastia Haşdeu.Iulia Haşdeu. „Prinţesa Fluture”. 4 2 6 6. M.Eminescu. „Luceafărul”, „Scrisoarea III ”. 8 2 10 7. I.Creangă. „Amintiri din copilărie”, „Dănilă Prepeleac”. 4 2 6 8. Ioan Slavici.Nuvela „Moara cu noroc”. 4 4 8 9. O.Goga. Poeziile: „Noi”, „Bătrîni”. 4 4 8 Total semestrul 1 44 22 66 1. G.Coşbuc.Poeziile: „Mama”, „Trei, Doamne şi toţi trei”. 4 2 6 2. M.Sadoveanu. „Baltagul”. 4 2 6 3. G.Bacovia. Poeziile: „Plumb”, „Amurg violet”, „Decor”. 4 2 6 4. N.Labiş.Poemul „Moartea căprioarei”. 4 2 6 5. L.Rebreanu. Romanul „Ciuleandra”. 4 2 6 6. I.Druţă. Romanul „Frunze de dor”, Piesele „Păsările tinereţii

noastre”, „Frumos şi sfînt”. 6 2 8

7. G.Vieru. Poeziile „Legămînt”, „Iartă-mă ”, „Răsai”. 4 2 6 8. D.Marcovschi. Poeziile: „Părinţii”, „Eminescu”, „Doina” 6 2 8 9. N.Dabija.Poezia: „Recital de poezii la o casă de copii”. 4 2 6

23

10. V. Romanciuc. „De parcă te ascultă Eminescu” 4 4 8 Total semestrul II 44 22 66

SEMESTRUL I

Nr. Tema Numărul de ore

1 2 3

1. 1. Folclorul românesc – expresie a bogăţiei spirituale a poporului. 2. Substantivul. Substantive comune, proprii, cu sens colectiv 3. Reflecţii la tema: „Patria mea”.

2

2. 1. Balada „Mioriţa”- mărgăritar al geniului popular . 2. Genul şi numărul substantivelor. 3. Reflecţii la tema: „Binele şi răul”.

2

3. 1. Balada „Meşterul Manole” – model al sacrificiului în numele artei. 2. Declinarea substantivelor. Reflecţii la tema: „Locuri memorabile din Basarabia”.

2

4. 1. Dimitrie Cantemir – „Rege între filozofi şi filozof între regi”. 2. Cazurile substantivului. 3. Reflecţii la tema: „Nasc şi la Moldova oameni ...”.

2

5. 1. Dimitrie Cantemir. „Descrierea Moldovei”. 2. Substantive compuse. Locuţiuni substantivale. 3. Reflecţii la tema: „Republica Moldova în context european”.

2

6. 1. Gheorghe Asachi – „Albina” culturii şi literaturii româneşti. 2. Articolul substantival nehotărât/hotărât. 3. Reflecţii la tema: „Relaţii părinţi şi copii”.

2

7. Consolidarea cunoştinţelor. Recapitulare. 2

8. Test sumativ. 2

9. 1. Vasile Alecsandri – „Şi-acel rege-al poeziei ...” 2. Articolul posesiv (genitival). Articolul demonstrativ (genitival). 3. Reflecţii la tema: „Câţi oameni, atâtea caractere”.

2

10. 1. Vasile Alecsandri. Poemul „Dan, căpitan de plai”. 2. Adjectivul: simplu şi compus. Genul şi numărul lor. 3. Reflecţii la tema: „Nume celebre româneşti din trecut/prezent”.

2

11. 1. Dinastia Haşdeu. B.P.Haşdeu – model de valorificare a patriotismului. 2. Gradele de comparaţie ale adjectivelor. 3. Reflecţii la tema: „Un moment deosebit din viaţa mea”.

2

12. 1. Iulia Haşdeu. „Prinţesa Fluture”. 2. Verbul. Noţiuni generale. Verbe predicative şi nepredicative. 3. Reflecţii la tema: „Arta de a argumenta”.

2

13. Mihai Eminescu –„ Luceafărul” poeziei româneşti. Formele nominale: infinitivul, participiul, gerunziul, supinul. Modurile verbului. Reflecţii la tema: „Destinul omului de geniu în societate”.

2

14. 1. Mihai Eminescu. Poemul „Luceafărul” – mărgăritar al creaţiei eminesciene. 2. Conjugarea verbului la modul indicativ. 3. Reflecţii la tema: „Ziarul/revista preferată”.

2

24

15. 1. Mihai Eminescu – poetul marii iubiri. 2. Conjugarea verbului la modurile conjunctiv şi condiţional. 3. Reflecţii la tema: „Fără dragoste ţi-e pustiu sufletul...”.

2

16. 1. Mihai Eminescu. „Scrisoarea – un elogiu trecutului glorios. 2. Conjugarea verbului la modul imperativ. 3. Reflecţii la tema: „Legi scrise şi nescrise”.

2

17. 1. Ion Creangă – „Sfătosul bunic din Humuleşti”. „Amintiri din copilărie” – povestire autobiografică. 2. Diatezele verbului : activă , pasivă. 3. Reflecţii la tema: „Amintiri, amintiri...”.

2

18. 1. Ion Creangă. Poveştile. „Dănilă Prepeleac”. 2. Diateza reflexivă. 3. Reflecţii la tema: „Persoana care m-a influenţat cel mai mult în viaţă”.

2

19. 1. Ioan Slavici – un observator al sufletului. Nuvela „Moara cu noroc”. 2. Adverbul. Noţiuni generale. 3. Reflecţii la tema: „Pasiunea mea în viaţă”.

2

20. 1. Octavian Goga – „Am fost logodnicul durerii”. Poeziile „Noi”, „Bătrâni”. 2. Recapitulare. 3. Reflecţii la tema: „Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere...”.

2


22. Test sumativ. 2

Total semestrul I 44 ore

SEMESTRUL II

1. 1. George Coşbuc – „Sunt suflet din sufletul neamului meu”. Poeziile „Mama”, „Vara”. 2. Pronumele. Noţiuni generale. 3. Reflecţii la tema: „Drepturile omului – realitate sau aparenţă”.

2

2. 1. George Coşbuc – poetul ţărănimii. Poezia „Trei, Doamne, şi toţi trei”. 2. Pronumele personal. Forma accentuată / neaccentuată. 3. Reflecţii la tema: „Influenţa naturii asupra personalităţii umane”.

2

3. 1. M.Sadoveanu – „Ştefan cel Mare al literaturii române”. Romanul „Baltagul”. 2. Pronumele reflexiv. Pronumele de întărire. 3. Reflecţii la tema: „Tradiţii şi obiceiuri ...”

2

4. 1. G.Bacovia – „exponentul cel mai strălucit al simbolismului românesc”. Poeziile „Plumb”, „Amurg violet”, „Decembrie”. 2. Pronumele posesiv. Pronumele demonstrativ. 3. Reflecţii la tema: „Cromatica ce ne caracterizează...”.

2

5. 1. G.Bacovia – ilustrator al luminii. Poeziile „Decor”, „Scântei galbene”. 2. Pronumele nehotărât. Pronumele negativ. 3. Reflecţii la tema : „Atitudinea faţă de cei în etate - tradiţie sau datorie”.

2

6. 1. Nicolae Labiş – „poet abia ieşit din adolescenţă”. Poemul „Moartea căprioarei”. 2. Pronumele relativ/interogativ. 3. Reflecţii la tema: „Legi dure şi necruţătoare ale contemporanietăţii”.

2


25

8. Test sumativ. 2

9. 1. Liviu Rebreanu – gânditor epic. Romanul „Ciuleandra”. 2. Numeralul. Numerale cardinale, ordinale. 3. Reflecţii la tema: „Alături de cântec mi-e viaţa frumoasă...”.

2

10. 1. Ion Druţă – „una din marile conştiinţe ale vremii sale”. Romanul „Frunze de dor”. 2. Numeralul distributiv. 3. Reflecţii la tema: „Dorul – simbol nestăvilit de pace”.

2

11. 1. Ion Druţă. Piesa „Păsările tinereţii noastre”. 2. Numeralul multiplicativ. Numeralul colectiv. 3. Reflecţii la tema: „Probleme ecologice ale Moldovei”.

2

12. 1. Ion Druţă.Piesa „Frumos şi sfânt”. 2. Prepoziţia. Prepoziţiile compuse. Locuţiunile prepoziţionale. 3. Reflecţii la tema: „Calităţi şi neajunsuri – trăsături ale personalităţii”.

2

13. 1. Grigore Vieru – „poetul acestui neam”. Poeziile „Legământ ”, „Răsai”. 2. Conjuncţia. Conjuncţiile coordonatoare. 3. Reflecţii la tema: „Să tragă oamenii la tine / Cum trag la masă, / Cum trag la pâine”.

2

14. 1. Grigore Vieru. Motive principale ale liricii : femeia, dragostea, baştina, mama, Eminescu, războiul. Poeziile „Iartă-mă”, „Casa mea”.

2. Conjuncţiile subordonatoare. 3. Reflecţii la tema: „Îmi place teatrul (filmul, lectura, muzica etc.)”.

2

15. Recapitularea cunoştinţelor însuşite. 2

16. 1. Dumitru Matcovschi – „poetul care scrie despre tot ce e sfânt”. Poeziile „Părinţii”, „Eminescu”. 2. Topica părţilor de propoziţie . 3. Reflecţii la tema : „Părinţii noştri luminoşi şi sfinţi...”

2

17. 1. Dumitru Matcovschi – poet al sufletului, al dragostei şi al adevărului etern. Poeziile „Doina”, „Doar femeia”, „Chipul tău”. 2. Tipurile de propoziţie: enunţiativă, interogativă, exclamativă. 3. Reflecţii la tema: „Femeia – avere care îţi dă mereu putere”.

2

18. 1. Nicolae Dabija – lider al generaţiei de foc. Poezia „Recital de poezii la o casă de copii”. 2. Punctuaţia în cadrul propoziţiei. 3. Reflecţii la tema: „Casa de copii nu e acasă”.

2

19. 1. Vasile Romanciuc – un poet cu învăţători şi izvoare. Poezia „De parcă te ascultă Eminescu”. 2. Punctuaţia în cadrul frazei. 3. Reflecţii la tema: „Cât trăiesc sper...”.

2

20. 1. Redactarea textelor oficiale. Cererea. Curriculum vitae, procura. 2. Invitaţia, felicitarea, scrisoarea de mulţumire. 3. Reflecţii la tema: „Reportaj de la un eveniment social, cultural, sportiv”.

2


22. Test sumativ. 2

Total semestrul II 44 ore

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

26

SEMESTRUL I

Nr. d/o Obiective de referinţă Conţinuturi Subiecte pentru studiu individual Bibliog-

rafie 1 2 3 4

1. • Să definească noţiunea de folclor;

• Să relateze despre etimologia acestui gen de artă;

• Să cunoască genurile şi speciile caracteristice operelor folclorice;

• Să identifice substantivele comune, proprii, cu sens colectiv;

• Să adapteze substantivele proprii şi comune în contexte comunicative;

• Să iniţieze un dialog despre frumuseţile plaiului natal.

1. Folclorul românesc – expresie a bogăţiei spirituale a poporului.

2. Substantivul. Substantive comune, proprii, cu sens colectiv

3. Reflecţii la tema: „Patria mea”.

1.1.Noţiuni generale despre folclor;

1.2.Trăsături specifice creaţiei populare;

1.3.Genuri şi specii caracteristice operelor folclorice;

1.4.Doina – specie folclorică ce reprezintă felul de a fi al românului.

1, 9, 10.

2. • Să asimileze conţinutul de idee şi formă artistică a baladei „Mioriţa”;

• Să caracterizeze personajul principal al baladei;

• Să construiască un alt final de baladă;

• Să manifeste discernământ în receptarea semnificaţiei motivului de bază;

• Să identifice în text formele de gen ale substantivelor;

• Să alcătuiască dialoguri în baza informaţiei din text;

• Să expună argumente pro sau contra afirmaţiei;

• Să scrie un eseu, pornind de la aforismul propus.

1. Balada „Mioriţa”- mărgăritar al geniului popular .

2. Genul şi numărul substantivelor.

3. Reflecţii la tema: „Binele şi răul”.

1.1.Balada – specie a creaţiei poetice populare;

1.2.Balada „Mioriţa” – izvor de inspiraţie pentru literatura şi arta română, adevărat giuvaer al folclorului

a) istoricul baladei; b) citirea expresivă

a baladei (în original, în limba rusă);

1.3.Drama a două destine umane: mândrul ciobănel şi măicuţa bătrână;

1.4.Umanismul operei; 1.5.Caracterul naţional şi

universal al baladei; 1.6.Arhitectonica operei, stilul,

versificaţia;

2.1. Alternanţe fonetice la formele de număr;

2.2. Ortografia substantivelor compuse.

2, 3, 10, 14.

3. • Să reconstruiască modelul sacrificiului în numele artei, frumosului;

• Să demonstreze perfecţiunea acestei creaţiei poetice a poporului;

• Să construiască enunţuri, ţinând cont de flexiunea substantivelor;

1. Balada „Meşterul Manole” – model al sacrificiului în numele artei.

2. Declinarea substantivelor.

3. Reflecţii la tema: „Locuri memorabile din

1.1. Balada „Mănăstirea Argeşului” – capodoperă a creaţiei populare orale româneşti;

1.2. Subiectul baladei; 1.3. Ideea de sacrificare a

omului de artă;

2.1. Declinarea substantivelor

5, 7, 10.

27

• Să elaboreze un eseu la temă; • Să relateze o informaţie

detaliată despre un loc istoric.

Basarabia”. cu articol hotărât / nehotărât;

2.2. Declinarea substantivelor proprii.

4. • Să relateze succint despre viaţa şi activitatea scriitorului;

• Să alcătuiască tabelul cronologic al vieţii şi activităţii lui D.Cantemir;

• Să pregătească relatări referitoare la D.Cantemir oglindit în alte genuri ale artei (facultativ);

• Să scrie despre viaţa unei personalităţi pornind de la o maximă dată;

1. Dimitrie Cantemir – „Rege între filozofi şi filozof între regi”.

2. Cazurile substantivului.

3. Reflecţii la tema: „Nasc şi la Moldova oameni...”.

1.1. D.Cantemir – exponent al culturii şi literaturii române şi universale;

1.2. D.Cantemir – om politic; 1.3. Activitatea literară a lui

D.Cantemir; 1.4. Personalitatea lui

D.Cantemir în conştiinţa universală;

2.1. Necoincidenţa cazurilor în limba română şi rusă.

5, 8.

5. • Să expună concepţia scriitorului despre etnogeneza românilor;

• Să distingă geneza lucrării, istoricul creării, izvoarele de inspiraţie, variantele sau reeditările pe care le-a avut;

• Să deosebească adevărul istoric de ficţiune;

• Să ortografieze corect substantivele compuse;

• Să organizeze dezbateri pe marginea acestei teme.

1. Dimitrie Cantemir. „Descrierea Moldovei”.

2. Substantive compuse. Locuţiuni substantivale.

3. Reflecţii la tema: „Republica Moldova în context european”.

1.1. „Descrierea Moldovei” – o adevărată enciclopedie a ţinutului moldav de la răscrucea sec.XVII-XVIII;

1.2. „Descrierea Moldovei” – valoarea de document a operei;

1.3. Legenda despre formarea Moldovei;

2.1. Ortografia substantivelor compuse

4, 8, 13.

6. • Să prezinte scriitorul în contextul literaturii române;

• Să reproducă legenda populară a Dochiei;

• Să demonstreze caracterul de legendă a unor texte literare;

• Să selecteze o informaţie semnificativă din text, în baza sarcinilor propuse;

• Să articuleze corect substantivele.

1. Gheorghe Asachi – „Albina” culturii şi literaturii româneşti.Poeziile: „Dochia şi Traian”, „La Patria”

2. Articolul substantival nehotărât/hotărât.

3. Reflecţii la tema: „Relaţii părinţi şi copii”.

1.1. Gh.Asachi – personalitate importantă în cultura şi literatura română;

1.2. Deschizător de drumuri, om de cultură, scriitor iluminist;

1.3. Asachi – fabulist; 1.4. „La Patria”; 1.5. „Dochia şi Traian”; 2.1. Substantive cu articol

hotărât / nehotărât; 2.2. Întrebuinţarea articolului

hotărât / nehotărât.

2, 8, 10.

9. • Să releve genurile şi speciile abordate de scriitor;

• Să comenteze imaginile plastice dintr-un pastel (la alegere);

• Să identifice mijloacele artistice prezente în text;

• Să asocieze imaginile verbale cu elemente de peisaj,

1. Vasile Alecsandri – „Şi-acel rege-al poeziei ...”

2. Articolul posesiv (genitival). Articolul demonstrativ (genitival).

3. Reflecţii la tema:

1.1. Portretul de creaţie; 1.2. Genuri şi specii abordate; 1.3. Legendele. Specificul

legendelor ca specie literară;

1.4. Pastelurile. Comentarea imaginilor plastice dintr-un pastel (la alegere): • „Oaspeţii primăverii”;

1, 7, 9.

28

identificând anotimpul vizat; • Să stabilească acordul corect

dintre articolul posesiv şi substantivul determinat;

• Să utilizeze în vorbirea orală şi scrisă formele corecte ale articolului posesiv.

„Câţi oameni, atâtea caractere”.

• „Miez de iarnă”;

2.1. Substantive cu articol posesiv;

2.2. Omofonele articolului posesiv;

2.3. Utilizarea articolului posesiv.

10. • Să determine temele, motivele fundamentale abordate de scriitor;

• Să caracterizeze eroul principal al poemului;

• Să argumenteze cărui gen şi specie literară aparţine lucrarea;

• Să stabilească unele regularităţi de formare a diferitelor forme de gen şi număr ale adjectivelor de la cele masculine, numărul singular;

• Să-şi cultive capacitatea de utilizare corectă a adjectivelor cu patru, trei, două desinenţe;

• Să utilizeze în propoziţii date câte un adjectiv potrivit;

• Să aplice regulile de acord studiate.

1. Vasile Alecsandri. Poemul „Dan, căpitan de plai”.

2. Adjectivul: simplu şi compus. Genul şi numărul lor.

3. Reflecţii la tema: „Nume celebre româneşti din trecut/prezent”.

1.1. Caracterizarea personajului principal;

1.2. Identificarea mijloacelor artistice (epitete, comparaţii, metafore...);

2.1. Întrebuinţarea articolului adjectival;

2.2. Dificultăţi de utilizare a articolului adjectival;

2.3. Acordul adjectivului cu substantivul;

2.4. Terminaţiile de gen şi număr ale adjectivelor;

2.5. Adjectivele variabile cu o singură terminaţie şi cele invariabile;

2.6. Alternanţele de sunete la adjective.

1, 8, 10.

11. • Să povestească despre rolul dinastiei Haşdeu în literatura română;

• Să identifice mijloacele de redare a superlativului la adjective;

• Să descrie un eveniment / o acţiune / un personaj, utilizând adjective la diferite grade de comparaţie;

• Să integreze în diverse contexte adjective ce nu formează grade de comparaţie;

• Să alcătuiască propoziţii cu adjective la diferite grade de comparaţie.

1. Dinastia Haşdeu. B.P.Haşdeu – model de valorificare a patriotismului.

2. Gradele de comparaţie ale adjectivelor.

3. Reflecţii la tema: „Un moment deosebit din viaţa mea”.

1.1. Date succinte despre reprezentanţi ai dinastiei Haşdeu;

1.2. B.P.Haşdeu: crâmpeie din viaţa şi activitatea acestei personalităţi marcante;

2.1. Gradul comparativ de superioritate;

2.2. Gradul superlativ relativ şi cel absolut;

2.3. Adjective ce nu formează grade de comparaţie.

10, 7, 9.

12. • Să vorbească despre debutul literar al Iuliei Haşdeu;

• Să caracterizeze personajul principal;

• Să scrie verbele din paranteze la timpul cerut;

• Să valorifice aspectul

1. Iulia Haşdeu. „Prinţesa Fluture”.

2. Verbul. Noţiuni generale. Verbe predicative şi nepredicative.

1.1. Iulia Haşdeu – reprezentantă de vază a dinastiei;

1.2. „Prinţesa Fluture”. Conţinutul basmului

7, 10, 14.

29

predicativ/nepredicativ în context;

• Să selecteze modalităţile de utilizare în context a verbelor predicative / nepredicative;

• Să scrie câte un sinonim/antonim pentru cuvintele evidenţiate din text;

• Să construiască îmbinări de cuvinte;

• Să alcătuiască propoziţii cu perechi de antonime.

3. Reflecţii la tema: „Arta de a argumenta”.

• Comentarea elementelor de structură a unui text necunoscut.

13. • Să relateze succint despre viaţa şi activitatea literară a poetului;

• Să formuleze temele şi motivele fundamentale ale creaţiei eminesciene;

• Să redacteze un eseu vizând tema geniului;

• Să identifice diferite forme aspectuale ale verbului;

1. Mihai Eminescu –„ Luceafărul” poeziei româneşti.

2. Formele nominale: infinitivul, participiul, gerunziul, supinul. Modurile verbului.

3. Reflecţii la tema: „Destinul omului de geniu în societate”.

1.1. Viaţa şi activitatea marelui Eminescu;

1.2. Teme şi motive majore în opera eminesciană (privire generală);

2.1. Formarea participiului,

gerunziului; 2.2. Întrebuinţarea

infinitivului, participiului, gerunziului, supinului.

8, 10.

14. • Să formuleze temele şi motivele poemului;

• Să descifreze semnificaţia alegorică a poemului;

• Să comenteze imaginile-cheie ale poemului;

• Să completeze propoziţiile cu ajutorul verbelor date, folosindu-le la forma necesară;

• Să utilizeze în contexte formele verbale corecte de prezent şi viitor;

• Să selecteze din textele poetice verbele la timpul trecut.

1. Mihai Eminescu. Poemul „Luceafărul” – mărgăritar al creaţiei eminesciene.

2. Conjugarea verbului la modul indicativ.

3. Reflecţii la tema: „Ziarul/revista preferată”.

1.1. „Luceafărul” – mărgăritar al creaţiei eminesciene;

1.2. Bogăţia de teme şi motive ale poemului;

1.3. Caracterizare generală; 1.4. Semnificaţia alegorică a

poemului; 1.5. Comentarea imaginilor-

cheie (un fragment pe de rost);

2.1. Dificultăţi de conjugare a

verbelor la prezent; 2.2. Alternanţe fonetice la

formele de persoană; 2.3. Conjugarea verbelor

neregulate. 2.4. Formarea perfectului

compus, imperfectului; 2.5. Conjugarea verbelor la

perfectul compus, imperfect.

8, 9,10.

15. • Să prezinte viziunea poetului asupra iubirii şi a naturii;

• Să releve valoarea imaginilor artistice în redarea idealurilor dragostei şi frumuseţii naturii

1. Mihai Eminescu – poetul marii iubiri.

2. Conjugarea verbului la modurile

1.1. M.Eminescu – Veronica Micle. Chipul iubitei în lirica lui M.Eminescu;

1.2. Lirica de dragoste: „Mai am un singur dor”,

8,10,7, 10.

30

(în baza liricii de dragoste); • Să conştientizeze corelaţia

dintre conjunctiv prezent şi conjunctiv trecut;

• Să alcătuiască enunţuri după modelul modal aspectual al conjunctivului;

• Să identifice valorile semantice al modului condiţional în diferite contexte;

• Să sesizeze concordanţa modului condiţional cu alte timpuri în contexte;

• Să plaseze verbele la condiţional în construcţiile sintactice de tipul: condiţional + conjunctiv.

conjunctiv şi condiţional.

3. Reflecţii la tema: „Fără dragoste ţi-e pustiu sufletul...”.

„Dorinţa”, „Şi dacă…”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „Floare albastră”, „Atât de fragedă”. Exprimarea atitudinii personale faţă de una din poeziile de dragoste (la alegere). Versuri preferate pe de rost;

1.3. Viziunea poetului asupra iubirii şi naturii;

1.4. Valoarea imaginilor artistice în redarea idealurilor dragostei şi frumuseţii naturii;

2.1. Întrebuinţarea conjunctivului prezent în construcţiile predicative de tipul: eu încep să lucrez;

2.2. Valori stilistice ale verbului la conjunctiv;

2.3. Întrebuinţarea verbelor la modul condiţional;

2.4. Valori stilistice ale verbelor la condiţional.

16. • Să comenteze semnificaţia titlului textului;

• Să aprecieze faptele, atitudinile personajului din text;

• Să propună sfaturi, utilizând verbele la imperativ;

• Să plaseze în context verbele la modul imperativ;

• Să distingă forme de imperativ în proverbe şi zicători;

• Să utilizeze formele de imperativ în vorbirea dialogată;

• Să elaboreze un eseu la temă.

1. Mihai Eminescu. „Scrisoarea III” – un elogiu trecutului glorios.

2. Conjugarea verbului la modul imperativ.

3. Reflecţii la tema: „Legi scrise şi nescrise”.

1.1. Ciclul scrisorilor; 1.2. Opera lui Eminescu în

contextul literaturii naţionale şi universale;

2.1. Formele afirmative /

negative ale imperativului.

8, 8, 12.

17. • Să reproducă unele episoade umoristice;

• Să caracterizeze un personaj (la alegere);

• Să realizeze rezumatul unui fragment;

• Să caracterizeze copilăria lui Nică;

• Să depisteze în textele propuse verbele la diateza activă;

1. Ion Creangă – „Sfătosul bunic din Humuleşti”. „Amintiri din copilărie” – povestire autobiografică.

2. Diatezele verbului : activă , pasivă.

3. Reflecţii la tema: „Amintiri,

1.1. Specificul creaţiei crengiene;

1.2. „Amintiri din copilărie”- poveste a unei vîrste fericite(sau un omagiu adus copilăriei)

1.3. Relevarea unor episoade umoristice.

1.4. Caracterizarea succintă a unui personaj memorabil din „Amintiri...”

5, 9.

31

• Să găsească în textele propuse verbele la diateza pasivă;

• Să transforme diateza activă în diateza pasivă.

amintiri...”. 2.1. Diateza activă/pasivă. 2.2. Modele de conjugare a verbelor la diteza pasivă/ activă.

18. • Să distingă compoziţia unei poveşti;

• Să delimiteze momentele reale de cele de ficţiune;

• Să argumenteze răspunsul: „este Prepeleac un prost nevindecabil ori un om care treptat prinde la minte?”;

• Să depisteze în text verbele la diateza reflexivă;

• Să alcătuiască contexte cu verbe la diateza reflexivă.

1. Ion Creangă. Poveştile. „Dănilă Prepeleac”.

2. Diateza reflexivă. 3. Reflecţii la tema:

„Persoana care m-a influenţat cel mai mult în viaţă”.

1.1. Poveştile lui Creangă; 1.2. „Dănilă Prepeleac”.

Subiectul operei; 1.3. Personajele poveştii

„Dănilă Prepeleac”; 1.4. Dănilă Prepeleac – un

personaj cu profunde semnificaţii umane;

1.5. Caracterizarea comparativă a celor doi fraţi din povestea „Dănilă Prepeleac”;

1.6. Elemente mitologice în povestea lui Ion Creangă „Dănilă Prepeleac”.

5, 9.

19. • Să povestească detaliat subiectul operei;

• Să compare evenimente, fapte, personaje, din text, cu realitatea, deducând afinităţile şi deosebirile dintre ele;

• Să descrie societatea sătească şi deosebirea de clase;

• Să construiască enunţuri respectând topica adverbului în limba română;

• Să ortografieze adverbele compuse şi locuţiunile adverbiale.

1. Ioan Slavici – un observator al sufletului. Nuvela „Moara cu noroc”.

2. Adverbul. Noţiuni generale.

3. Reflecţii la tema: „Pasiunea mea în viaţă”.

1.1. „Moara cu noroc”; 1.2. Tema, ideea, compoziţia; 1.3. Caracterizarea

personajelor; 2.1. Locuţiuni adverbiale; 2.2. Gradele de comparaţie la adverbe.

14, 7, 9.

20. • Să relateze despre viaţa şi activitatea literară a poetului;

• Să determine motivele fundamentale ale creaţiei lui O.Goga;

• Să realizeze descrierea unui colţ de natură folosind expresiile plastice din poeziile „Noi”, „Bătrâni”;

• Să modifice subiectul poezii „Bătrâni”, presupunând că feciorul n-a plecat de acasă. Care ar fi, în acest caz, regretele?;

• Să găsească în text metaforele, epitetele, personificările;

• Să alcătuiască propoziţii, folosind sinonime/antonime;

1. Octavian Goga – „Am fost logodnicul durerii”.

Poeziile „Noi”, „Bătrâni”. 2. Recapitulare. 3. Reflecţii la tema:

„Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere...”.

1.1. O.Goga – poet al pătimirii noastre;

1.2. O.Goga – poet ce porneşte de la nemărginita dragoste pentru casa sa;

1.3. „Noi”, „Bătrâni”. Motivul poeziilor;

1.4. Figurile de stil. Elemente de prozodie. Versuri preferate pe de rost;

2.1. Cunoaşterea şi utilizarea sinonimelor, antonimelor, omonimelor.

9

32

• Să scrie un scurt eseu având ca titlu proverbul: „Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere”.

SEMESTRUL II

Nr. Obiective de referinţă Conţinuturi Subiecte pentru studiu individual

Bibliog-rafie

1 2 3 4 1. • Să improvizeze un interviu

cu poetul G.Coşbuc; • Să povestească biografia

scriitorului în numele: a) copilului George; b) liceanului G.Coşbuc;

• Să facă o descriere a chipului mamei folosind versurile lui Coşbuc;

• Să sesizeze afinităţile între sensurile poeziilor („Cămăşile” de G.Vieru şi „Mama” de G.Coşbuc);

• Să analizeze relaţiile de sinonimie, antonimie ale cuvintelor din versuri „Mama”, „Vara”;

• Să extragă dintr-un text necunoscut pronumele;

• Să modifice subiectul textului în limitele date.

1. George Coşbuc – „Sunt suflet din sufletul neamului meu”. Poeziile „Mama”, „Vara”.

2. Pronumele. Noţiuni generale.

3. Reflecţii la tema: „Drepturile omului – realitate sau aparenţă”.

1.1. G.Coşbuc – poetul ţărănimii;

1.2. Coşbuc – un suflu nou în poezie după „miracolul Eminescu”;

1.3. Poeziile „Mama”, „Vara”;

• Modificarea conţinutului

textului (substituirea, redactarea unui alt final etc.).

9, 12.

2. • Să demonstreze cu ajutorul versurilor din poezie, că Patria pentru tată şi feciorii săi este ceva sfânt şi drag;

• Să improvizeze un fragment de scrisoare către sărmanul tată în care să-l consoleze, spunându-i că feciorii lui sunt ostaşi adevăraţi ai acestui pământ;

• Să continue relatarea cu versul din poezie: „Blestem pe tine, braţ duşman!”;

• Să selecteze din poezia „Trei, Doamne, şi toţi trei” două perechi de cuvinte antonime;

• Să împerecheze sinonimele din şirul de cuvinte;

• Să utilizeze corect formele

1. George Coşbuc – poetul ţărănimii. Poezia „Trei, Doamne, şi toţi trei”.

2. Pronumele personal. Forma accentuată / neaccentuată.

3. Reflecţii la tema: „Influenţa naturii asupra personalităţii umane”.

1.1. Poezia „Trei, Doamne, şi toţi trei”;

2.1. Forma accentuată şi cea

neaccentuată a pronumelui personal;

2.2. Formele de pronume neaccentuate cu funcţie de complement direct;

2.3. Formele de pronume neaccentuate cu funcţie de complement indirect;

2.4. Dublarea pronumelor cu funcţie de complement direct, respectiv complement indirect;

2.5. Utilizarea formelor accentuate de pronume.

9, 10, 12.

33

atone ale pronumelor personale în îmbinare cu diferite forme verbale.

3. • Să definească noţiunea de roman;

• Să citească textul biografiei lui M.Sadoveanu şi să-l împartă pe fragmente;

• Să intituleze fragmentele; • Să alcătuiască planul

folosind propoziţii/ fraze din text;

• Să motiveze titlul operei; • Să argumenteze că

„Baltagul”este o „Mioriţă” de proporţii mai mari;

• Să examineze desenul: „Trei lumânări aprinse”; pentru cine ar fi putut să le aprindă Vitoria;

• Să improvizeze rugăciunea de mulţumire a Vitoriei, adresată Domnului;

• Să redacteze texte, utilizând forme de pronume reflexive;

• Să integreze în context diferite forme ale pronumelui de întărire;

• Să ortografieze conform regulilor pronumele de întărire.

1. M.Sadoveanu – „Ştefan cel Mare al literaturii române”. Romanul „Baltagul”.

2. Pronumele reflexiv. Pronumele de întărire.

3. Reflecţii la tema: „Tradiţii şi obiceiuri...”.

1.1. M.Sadoveanu – un mare povestitor cu o capacitate de a vorbi autentic;

1.2. „Baltagul” - echilibrul desăvârşit al expresiei. Subiectul operei;

1.3. Portretul moral a Vitoriei Lipan;

1.4. Romanul „Baltagul”, balada „Mioriţa” – asemănări/tangenţe;

1.5. Motive, situaţii dramatice, datini, credinţe.

13, 10.

4. • Să vorbească despre Bacovia şi curentul simbolist;

• Să descrie imaginar o zi din viaţa de liceu a lui George Bacovia;

• Să demonstreze cu ajutorul versurilor că „tristeţea bacoviană este fără sfârşit”;

• Să stabilească acordul adjectivului pronominal posesiv/demonstrativ cu substantivul determinat;

• Să utilizeze pronumele posesiv/demonstrativ în encliză şi procliză.

1. G.Bacovia – „exponentul cel mai strălucit al simbolismului românesc”. Poeziile „Plumb”, „Amurg violet”, „Decembrie”.

2. Pronumele posesiv. Pronumele demonstrativ.

3. Reflecţii la tema: „Cromatica ce ne caracterizează...”.

1.1. G.Bacovia – portret de creaţie;

1.2. Originalitatea poeziilor „Plumb”, „Decembrie”, „Amurg violet”;

1.3. Simbolistica culorilor la Bacovia;

2.1. Pronumele posesiv; 2.2. Adjectivul pronominal posesiv. 2.3.Formele pronumelui

posesiv cu un singur posesor / mai mulţi posesori;

2.4.Pronumele demonstrativ.

2.5.Adjective pronominale

3, 12.

34

demonstrative. 2.6.Pronumele

demonstrative de apropiere / de depărtare.

5. • Să identifice figurile de stil folosite de poet pentru a reda sentimente de durere, nostalgie, tristeţe;

• Să sesizeze corespondenţele simbolistice din text;

• Să distingă formele de pronume nehotărât/negativ;

• Să otrografieze formele de pronume nehotărât/negativ.

1. G.Bacovia – ilustrator al luminii. Poeziile „Decor”, „Scântei galbene”.

2. Pronumele nehotărât. Pronumele negativ.

3. Reflecţii la tema : „Atitudinea faţă de cei în etate - tradiţie sau datorie”.

1.1. Sinceritatea şi psihologia sufletului rănit în poezia lui G.Bacovia;

1.2. „Apele limpezi sunt mai adânci decât par”. Poeziile: „Decor”, „Scântei galbene”;

2.1. Pronumele nehotărât; 2.2. Pronumele negativ.

3, 10.

6. • Să relateze momentele impresionante din biografia lui N.Labiş;

• Să găsească şi să argumenteze răspunsul; ce legături există între următoarele nume: Labiş – Humuleşti, Labiş – Sadoveanu;

• Să delimeteze descrierile din poemul „Moartea căprioarei” şi să le intituleze;

• Să compună (pe echipe) un final fericit al poemului;

• Să utilizeze corect formele cazuale ale pronumelui relativ/interogativ;

• Să-şi exprime atitudinea personală faţă de situaţia dată.

1. Nicolae Labiş – „poet abia ieşit din adolescenţă”. Poemul „Moartea căprioarei”.

2. Pronumele relativ/interogativ.

3. Reflecţii la tema: „Legi dure şi necruţătoare ale contemporanietăţii”.

1.1. N.Labiş – un destin al poeziei româneşti;

1.2. Specificul creaţiei literare;

1.3. „Moartea căprioarei” – capodoperă în mitologia românească;

2.1. Pronumele relativ/interogativ; 2.2. Topica pronumelui relativ/interogativ.

10, 12.

9. • Să selecteze date importante din viaţa şi activitatea scriitorului;

• Să definească noţiunea de „roman psihologic”;

• Să identifice personajele principale;

• Să analizeze evoluţia stării psihologice a personajului principal;

• Să construiască diferite contexte cu numerale cardinale/ordinale;

• Să distingă în comunicarea orală şi scrisă formele de

1. Liviu Rebreanu – gânditor epic. Romanul „Ciuleandra”.

2. Numeralul. Numerale cardinale, ordinale.

3. Reflecţii la tema: „Alături de cântec mi-e viaţa frumoasă...”.

1.3. Împărţirea pe fragmente a textului biografiei lui L.Rebreanu. Intitularea;

1.4. „Ciuleandra” – roman psihologic;

1.5. Relaţiile între indivizi: • Conduita de la o trecere

la alta; • Raporturile de la medic

la bolnav; • Psihologie şi pasiune. 2.1. Numeralul cardinal; 2.2. Numeralul ordinal.

12, 7.

35

feminin şi masculin ale numeralelor ordinale.

10. • Să prezinte schematic date importante din viaţa şi activitatea literară a scriitorului;

• Să depisteze procedeele literare predominante în creaţia lui I.Druţă;

• Să mediteze pe marginea relaţiilor Gheorghe – Rusanda, Gheorghe – pământul;

• Să stabilească echivalentele ruseşti ale numeralelor distributive;

• Să construiască enunţuri cu numeralele respective.

1. Ion Druţă – „una din marile conştiinţe ale vremii sale”. Romanul „Frunze de dor”.

2. Numeralul distributiv. 3. Reflecţii la tema:

„Dorul – simbol nestăvilit de pace”.

1.1. I.Druţă – portret de creaţie;

1.2. Arta de prozator a lui I.Druţă;

1.3. „Frunze de dor” – dragoste şi autenticetate în firea ţăranului;

• Frumuseţea morală a personajelor druţiene;

• Relaţia Gheorghe – Rusanda, Gheorghe – pământul.

7, 7.

11. • Să expună viziunea scriitorului referitor la raportul dintre om şi natură;

• Să identifice şi să comenteze temele esenţiale în drama druţiană: naşterea, nunta, moartea;

• Să demonstreze argumentat că „Păsările tinereţii noastre” este o dramă ce pune în discuţie probleme de etică;

• Să caracterizeze un personaj la alegere;

• Să povestească conţinutul fragmentului preferat introducând în acţiune încă un personaj (real sau imaginar);

• Să construiască enunţuri cu numeralele multiplicative/colective;

• Să propună sfaturi privind situaţia ecologică a republicii şi măsurile de ameliorare.

1. Ion Druţă. Piesa „Păsările tinereţii noastre”.

2. Numeralul multiplicativ. Numeralul colectiv.

3. Reflecţii la tema: „Probleme ecologice ale Moldovei”.

1.1. Arta de dramaturg a lui I.Druţă;

1.2. „Păsările tinereţii noastre” – dramă care pune în discuţie probleme de etică;

• Sintetizarea mesajului

global al textului; • Interpretarea

conţinutului textului; • Transformarea

conţinutului textului.

7, 10.

12. • Să evalueze conceptele de „tradiţional” şi „modern” în piesele druţiene;

• Să argumenteze opinia proprie cu privire la diferite fenomene, evenimente,

1. Ion Druţă. Piesa „Frumos şi sfânt”.

2. Prepoziţia. Prepoziţiile compuse. Locuţiunile prepoziţionale.

1.1. I.Druţă şi teatrul; 1.2. Piesa „Frumos şi

sfânt”; 1.3. Descrierea personajelor

din piesă în baza: a) limbajului;

7, 10.

36

acţiuni ale personajelor; • Să sesizeze diferenţele

dintre regimul cazual al prepoziţiilor în limba română şi rusă;

• Să utilizeze corect prepoziţiile în funcţie de regimul verbului.

3. Reflecţii la tema: „Calităţi şi neajunsuri – trăsături ale personalităţii”.

b) comportamentului în diferite situaţii;

c) aspiraţiile sale; 2.1. Prepoziţia. 2.2. Prepoziţiile compuse; 2.3. Locuţiunile prepoziţionale.

13. • Să caracterizeze succint creaţia lui Gr.Vieru, folosind textul de bază;

• Să numească motivele fundamentale ale creaţiei poetului;

• Să evalueze critic contribuţia lui Gr.Vieru la dezvoltarea creaţiei literare în Republica Moldova;

• Să identifice conjuncţiile dintr-un text necunoscut;

• Să utilizeze corect, în funcţie de context, o anumită conjuncţie din şirul sinonimic;

• Să explice ortografia conjuncţiilor compuse.

1. Grigore Vieru – „poetul acestui neam”. Poeziile „Legământ ”, „Răsai”.

2. Conjuncţia. Conjuncţiile coordonatoare.

3. Reflecţii la tema: „Să tragă oamenii la tine / Cum trag la masă, / Cum trag la pâine”.

1.1. Gr.Vieru – „cântec pentru toate vârstele”. Portret de creaţie;

1.2. Casa copilăriei lui Gr.Vieru;

1.3. Poetul-pedagog Gr.Vieru;

1.4. Gr.Vieru – „poet eminescian”; Poeziile „Legământ ”, „Răsai”.

2.1. Clasificarea conjuncţiilor: • după origine / după

formă; • după raportul sintactic

exprimat; 2.2. Conjuncţiile coordonatoare; 2.3. Dificultăţi de utilizare a conjuncţiilor coordonatoare.

15, 12.

14. • Să identifice marele teme şi probleme ale culturii naţionale atestate în creaţia poetului;

• Să descrie chipul mamei, pornind de la creaţia textelor literare vierene (pasărea, mâinile mamei, făptura mamei);

• Să redea verbal informaţiile, trăirile şi opiniile personale, aplicând normele limbii române;

• Să găsească în text conjuncţiile subordonatoare;

• Să otrografieze adecvat în contexte conjuncţiile subordonatoare şi locuţiunile conjuncţionale.

1. Grigore Vieru. Motive principale ale liricii : femeia, dragostea, baştina, mama, Eminescu, războiul. Poeziile „Iartă-mă”, „Casa mea”.

2. Conjuncţiile subordonatoare.

3. Reflecţii la tema: „Îmi place teatrul (filmul, lectura, muzica etc.)”.

1.1. Motive principale în lirica poetului: 1) „Pe potecile senine

ale copilăriei”; 2) „La izvoarele

veşniciei limbii”; 3) „Spre chipul tău de

aur ... mamă”; 4) „Ca aerul verde -

femeia”; 5) „Un verde ne vede”

prin Eminescu; 6) „Pe potecile sumbre

ale războiului şi cele senine ale păcii”;

2.1. Dificultăţi de utilizare a conjuncţiilor subordonatoare; 2.2. Locuţiuni conjuncţionale.

16, 12.

16. • Să exprime atitudinea faţă 1. Dumitru Matcovschi 1.1. D.Matcovschi – „poet 8, 11.

37

de creaţia poetului D.Matcovschi;

• Să comenteze titlul interviului cu scriitorul D.Matcovschi „Viaţa fără luptă nu are nici un sens”;

• Să desprindă note de regret, trăiri sufleteşti profunde ale eroului liric în poeziile „Părinţii” de D.Matcovschi şi „Casa mea” de Gr.Vieru;

• Să construiască, în baza unui algoritm, enunţuri respectând topica obişnuită;

• Să releve specificul topicii în uzul curent în comparaţie cu topica din limbajul artistic;

• Să continue gândul: „Părinţii mei sunt ca...”;

• Să selecteze cele mai frumoase versuri, maxime, reflecţii dedicate părinţilor.

– „poetul care scrie despre tot ce e sfânt”. Poeziile „Părinţii”, „Eminescu”.

2. Topica părţilor de propoziţie .

3. Reflecţii la tema : „Părinţii noştri luminoşi şi sfinţi...”.

al adevărului şi al dreptăţii”;

1.2. Problemele majore abordate de poet în creaţia sa;

1.3. D.Matcovschi – prozator, publicist, dramaturg;

1.4. Poeziile „Părinţii”, „Eminescu”;

1.5. Puncte de tangenţă între poeziile „Părinţii” de D.Matcovschi şi „Casa mea” de Gr.Vieru;

2.1. Topica părţilor principale de propoziţie; 2.2. Topica părţilor secundare de propoziţie.

17. • Să redea în scris cele mai importante momente din viaţa şi activitatea lui D.Matcovschi, dezvoltând maxima propusă;

• Să schiţeze starea sufletească a poetului când scria poeziile: „Doina”, „Doar femeia”;

• Să găsească asemănările între poezia „Chipul tău” şi poeziile de dragoste scrise de Gr.Vieru;

• Să selecteze din poeziile poetului epitetele, metaforele, personificările;

• Să identifice tipurile de propoziţii în frază.

1. Dumitru Matcovschi – poet al sufletului, al dragostei şi al adevărului etern. Poeziile „Doina”, „Doar femeia”, „Chipul tău”.

2. Tipurile de propoziţie: enunţiativă, interogativă, exclamativă.

3. Reflecţii la tema: „Femeia – avere care îţi dă mereu putere”.

1.1. Comentarea poeziilor „Doina”, „Doar femeia”, „Chipul tău”;

1.2. Puncte de tangenţă între poeziile „Chipul tău” şi poeziile de dragoste de Gr.Vieru;

2.1. Propoziţia enunţiativă, interogativă, exclamativă; 2.2. Punctele de suspensie • Semnul interogativ /

semnul exclamativ.

8, 11.

18. • Să relateze despre viaţa şi activitatea poetului;

• Să determine temele principale abordate de poet;

• Să propună variante de titluri-temă, titluri-idee;

• Să împartă poezia în părţi logico-semantice şi să le intituleze;

• Să improvizeze o scrisoare

1. Nicolae Dabija – lider al generaţiei de foc. Poezia „Recital de poezii la o casă de copii”.

2. Punctuaţia în cadrul propoziţiei.

3. Reflecţii la tema: „Casa de copii nu e acasă”.

1.1. Portret de creaţie; 1.2. Motive şi probleme în

creaţia poetului; 1.3. Comentaţi: „Cartea lui

N.Dabija constitue o victorie împotriva uitării”;

2.1. Virgula în cadrul propoziţiei.

6, 11.

38

colectivă (pe echipe) adresată unor părinţi care îşi lasă copii la orfelinat şi nu-i vizitează;

• Să justifice utilizarea sem-nelor de punctuaţie în text;

• Să elaboreze un eseu respectând semnele de punctuaţie.

19. • Să relateze succint despre viaţa şi activitatea literară a lui V.Romanciuc;

• Să depisteze motivele lirice din poezie;

• Să comenteze poezia, dând dovadă de un lexic adecvat;

• Să alcătuiască fraze cu diferite tipuri de propoziţii.

1. Vasile Romanciuc – un poet cu învăţători şi izvoare. Poezia „De parcă te ascultă Eminescu”.

2. Punctuaţia în cadrul frazei.

3. Reflecţii la tema: „Cât trăiesc sper...”.

1.1. V.Romanciuc – poet prin vocaţie;

1.2. Comentarea poeziei „De parcă te ascultă Eminescu”;

2.1. Mijloace de legătură în fraza cu propoziţii coordonatoare; 2.2. Mijloace de legătură în fraza cu propoziţii subordonatoare.

7, 12.

20. • Să recunoască formulele de redactare specifice textelor oficiale;

• Să redacteze o cerere conform cerinţelor indicate;

• Să scrie un curriculum vitae, respectând reperele propuse;

• Să compună un anunţ /o invitaţie la un eveniment cultural, social, sportiv, indicând circumstanţele (locul, timpul, tema, persoanele invitate etc.);

• Să scrie în 7-8 enunţuri: a) o recenzie la spectacolul

vizionat; b) un reportaj de la un anumit

eveniment; c) o reclamă (film, carte,

concert, obiect).

1. Redactarea textelor oficiale. Cererea. Curriculum vitae, procura.

2. Invitaţia, felicitarea, scrisoarea de mulţumire.

3. Reflecţii la tema: „Reportaj de la un eveniment social, cultural, sportiv”.

• Compunerea/redactarea unor texte;

• Redactarea textelor cu destinaţie specială;

• Prezentarea unei informaţii solicitate la o temă dată;

• Situaţii: angajarea în câmpul muncii, solici-tare de susţinere a BAC-ului, a transferului la altă instituţie/facultate;

• Curriculum vitae; • Procura; • Invitaţia; • Felicitarea; • Scrisoarea de

mulţumire; • Un articol pentru

ziar/revistă; • Un reportaj de la un

anumit eveniment.

6

VI. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE AN / TEZELOR DE LICENŢĂ

39

Nu sunt prevăzute

VII. EVALUAREA DISCIPLINEI

Testul nr.1

1. Citeşte textul şi realizează sarcinile propuse: I. Poate că aţi petrecut o noapte fără să puteţi dormi? Ştiţi atunci cât de lungă pare vremea şi ce plictiseală simţi în puterea întunericului. Închipuiţi-vă o astfel de noapte, dar fără sfârşit… aceasta este viaţa mea. Auzeam mereu în jurul meu plângându-mi soarta şi pe părinţii mei jelindu-se de povara pe care le-a pus-o Domnul pe spate. Mila aceasta îmi făcea rău, mă supăra, nu mă puteam obişnui cu ideea de a fi veşnic o pricină a durerii părinţilor mei. Oare să nu fiu folositor la nimic? Nu era o laşitate să admit această presupunere? Astfel, m-am pus să studiez jucăriile dăruite, le-am desfăcut bucată cu bucată şi le-am cunoscut destul de bine ca să pot fabrica şi eu la fel. II. Apoi am vrut să îmbrăţişez o profesie, care să mă facă independent şi am învăţat muzica. Părinţii mei, care mi-au văzut eforturile şi progresul, m-au trimis să învăţ a cânta la vioară, dar ştiam că în lume adeseori trebuie să apelezi la mai multe mijloace de existenţă. M-am folosit deci de întâmplarea care m-a făcut să stau cu chirie la un tapiţer, ca să învăţ în momente libere să fac mobilă de diferite feluri. Când m-am întors în satul meu, am urmat ocupaţia aceasta împreună cu cea de viorist. În scurt timp, am câştigat mai mulţi bani decât îmi trebuiau să trăiesc. III. Tatăl meu şi mama mea au pierdut averea şi au îmbătrânit. Curând au alergat după ajutorul meu. Ziua aceea a fost cea mai frumoasă din viaţa mea: eu, sărmanul băiat orb, am ajuns, prin curaj şi insistenţă, să fiu sprijinul familiei. Atunci am înţeles că o mare datorie împlinită dă putere, bucurie şi fericire. Cu toate acestea, nu mi-am încetinit nici eforturile, nici încercările, chiar dacă trăiam sentimentul împlinirii. Am cumpărat câteva cimpoaie islandeze, cu gândul să le perfecţionez. După multe chinuri, le-am descoperit mecanismul şi, după un timp, am învăţat să meşteresc aceste instrumente muzicale. IV. Trăiesc acum fericit şi ferit de nevoi. Singurul luicru pe care îl doresc este sănătatea mea, căci avere mi-a dat Domnul una ce nu se termină – străduinţa, hărnicia şi dragostea de muncă. (După George Coşbuc) 1. Rescrie din text trei propoziţii care redau:

a) sentimentele băiatului orb la auzul celor din jur: b) începutul activităţii sale: c) traiul băiatului la momentul actual:

2. Completează spaţiile date, indicând în baza conţinutului textului: a) trei ocupaţii ale băiatului: b) trei calităţi ale băiatului, care i-au asigurat succesul: c) trei sentimente pe care le-a simţit băiatul atunci când a devenit sprijinul familiei:

3. Selectează din text câte un antonim petru următoarele cuvinte: lumini, temporar, uneori, lene 4. Alcătuieşte câte un substantiv de la verbele subliniate în text. 5. Scrie, din text, echivalentul pentru fiecare din îmbinările de cuvinte date: a obţine o profesie mijloace de trai a sta la gazdă fără griji mari cauză a durerii 6. Formulează câte o întrebare la fiecare dintre fragmentele numerotate ale textului. 7. Intitulează textul printr-o îmbinare de cuvinte.

40

7.1. Argumentează, în 2 propoziţii, titlul propus. 8. Demonstrează, în trei propoziţii, de ce una din zile a fost cea mai frumoasă din viaţa băiatului orb. 9. Explică, în 4 propoziţii, dacă insistenţa este un criteriu de reuşită în viaţă. 10. Scrie, în 3 propoziţii, trei reguli de viaţă pentru tine personal, pornind de la mesajul textului. 11. Expune, în 4 enunţuri, opinia ta personală în raport cu situaţia dată. Un băiat din liceu, cu rezultate slabe la învăţătură, vrea să devină medic. Dar, din păcate, nu depune nici un efort pentru a-şi realiza planul. El se bazează numai pe ajutorul părinţilor săi. Cum crezi, ce viitor îl aşteaptă? 12. Propune, în 2 propoziţii, o urare pentru colegii tăi absolvenţi. 13. Scrie, în 8 propoziţii, despre specificul creaţiei literare a lui George Coşbuc, orientându-te după reperele:

• perioada activităţii literare; • specii literare valorificate; • tematica creaţiei; • exemplificări din operele studiate; • valoarea scriitorului prin aprecieri ale creaţiei sale literare;

14. Redactează un eseu, din 8 propoziţii, în baza proverbului Omul sfinţeşte locul. • dezvăluie tema; • exemplifică prin situaţii din viaţă; • exprimă opinia personală; • scrie în ce constă înţelepciunea acestui proverb.

Testul nr.2

1. Citeşte textul şi realizează sarcinile propuse:

...Am intrat în hora din întîmplare. Sunt convins ca destinul, acest misterios diriguitor al vieţilor noastre, mi-a dăruit în dreapta o vecină extraordinară, o fetişcană de vreo paisprezece ani, o brună nespus de delicată, coborîtă parcă dintr-un tablou de Grigorescu, cu nişte ochi albaştri, umezi şi fierbinţi, care mi-au aruncat o privire atît de stranie, care mi-a răscolit dintr-odată toate străfundurile inimii. Era năltuţă, bine făcută, cu capul gol, cu părul despărţit în două coade, lăsate pe spate...Am întors capul spre ea. Bluziţa albă şi înflorată ascundea doi sîni abia împliniţi. Se uită şi ea la mine şi roşi ciudat, cu o gură minunată şi cam batjocoritoare. Jocul (dansul) începuse. Nu-l ştiam şi nici nu aveam nevoie. Ritmul muzicii şi pornirea celorlalţi mă duceau ca un şuvoi irezistibil. Uneori corpul fetişcanei mă atingea şi atunci şi mai tare îi strîngeam mijlocul. Ea răbda strînsoarea mea, însă cu o uşoară strîmbătură , parcă nu-i făcea plăcere. Aceasta mă enerva. O ţărăncuţă ca asta să mă respingă pe mine, care în saloanele bucureştene aveam o reputaţie de mare cuceritor de inimi femeieşti ? În furia jocului ajunse să se lipească de mine atît de mult, ca-i simţeam respiraţia. Eram ameţit de vîrtejul Ciuleandrei (denumirea dansului), dar şi de îndrăcita de fetiţă. Cînd s-a terminat Ciuleandra , în vreme ce toţi se împrăştiau, eu am rămas de mîină cu ea. Cum te cheamă, fată frumoasă? Mădălina, spuse ruşinată, privindu-mă pe sub gene... Mădălina Crainicu, şopti scurt, se smulse din măna mea şi aleargă sub un copac unde, la umbră, chicotea un cîrd de fete. Am stat acolo, pe loc , câtva timp, fascinat, cu ochii după ea. Fascinat de joc şi fascinat de fată...

41

1. Recunoaşte autorul şi denumirea operei din care a fost extras fragmentul. 2. Scrie din text cîte un sinonim pentru cuvintele: Arzător ie încântat Adîncuri straniu a spune 3. Alcătuieşte propoziţii cu trei din aceste sinonime. 4. Împarte textul în fragmente, intitulează-le, alcătuind planul. 5. Precizează împrejurările desfăşurării acţiunii în text:

• Spaţiul şi timpul(unde şi cînd?) • Cauză (de ce?) • Personajele (care?)

6. Scrie în două propoziţii, ce îl atrăgea şi ce îl enerva pe tânăr. 7. Scrie în două propoziţii semnificaţia titlului textului. 8. Descrie în 4 propoziţii atitudinea ta faţă de caracterul şi comportamentul tânărului venit

la horă. 9. Scrie, în două propoziţii, prin ce te încântă Mădălina. 10. Imaginează-ţi că eşti prietenul (prietena) Mădălinei. Scrie patru sfaturi despre aceia, cum

ar trebui să se comporte cu tânărul care a rămas fascinat de ea. 11. Scrie o procură, respectând reperele:

• denumirea actului; • numele, prenumele persoanei care scrie procura; • numele, prenumele persoanei de încredere; • motivul (pentru care se face procura); • pentru cât timp; • actul de identitate; • data şi semnătura.

12. Scrie, în 10 propoziţii, cele mai importante momente din viaţa şi activitatea literară a lui Ion Druţă, dezvoltând ideea: Ion Druţă în scrierile sale, se precepe să extragă poezia din aspectele prozaice ale vieţii.

13. Decsrie, în 5-6 propoziţii, portretul mătuşii Ruţa, „păstrătoare a cuibului, a vetrei, a focului” (piesa „Păsările tinereţii noastre” de Ion Druţă).

14. Scrie un eseu, din 8-9 propoziţii, pornind de la maxima: „Dragostea pe mulţi îi face eroi şi poeţi...”.

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:

42

1. Artur Gorovei. Folclor şi folcloristică. Chişinău, 1990.

2. Bărbieru Marica. Comentariul literar. Bacalaureat. Ghid de abordare. Vol.I-II. Ed. Aramis –

Bucureşti, 2003-2004.

3. Badea Mariana. Personaje literare.(lucrare realizată în conformitate cu Programele de limbă şi

literatură pentru examenele naţionale de capacitate şi de Bacalaureat , elaborate de M.E.C.) –

Bucureşti, 2003.

4. Bălu Ion. Literatura română pentru clasa a XII-a de liceu şi bacalaureat. Culegere de texte şi

comentarii. Ed.Minerva – Bucureşti, 1994.

5. Bărboi Constantin.Dicţionar de personaje literare.Ed. Orientul latin.-Braşov.Ed.Universitas –

Chişinău, 1993.

6. Borcoman Raisa. Corespondenţă şi uzanţe de protocol. Ed. poligr. al ASEM. Chişinău, 2003.

7. Carataleanu Tatiana, Cosovan Olga. Predarea limbii române în viziunea curriculumului de liceu.

Cartier – Chişinău, 2001.

8. Iordăchescu Iulia, Stahi Galina.Limba română.(manual rentru clasa a 12-a ascolii alolingve) Ed.

ARC – Chişinău, 2003.

9. Limba care ne uneste. Manual. Nivelul 1,2,3.Chişinău, 2003-2004.

10. Norme ortagrafice, ortoepice şi de puntuaţie ale limbii române. Lumina – Chişinău, 1990-

11. Stahi Galina , Zinaida Casian, Tatiana Cazacu. Manual de literatură română, pentru clasa a 11 a

şcolii alolingve.Ed. Lumina – Chişinău, 2005.

12. Stoleru Cecilia.Bacalaureat 2005/2006.Literatura romănă. Comentarii literare. Ed. Pestalozzi –

Bucureşti, 2004.

13. Toma I., Budică M. Limba şi literatura română.(pentru liceu,bacalaureat şi admiterea la

facultăţi).Niculescu –Bucureşti, 1994.

Literatura

43

1. Alecsandri Vasile. Opere.V.I-III.Ed. Hyperion – Chişinău, 1991.

2. Asachi Gheorhe. Opere.V.I.Ed.Hyperion- Chişinău, 1991.

3. Bacovia G.. Plumb. Ed. Hyperion – Chişinău,1992.

4. Cantemir Dimitrie. Descrierea Moldovei.Chişinău, 1957.

5. Creangă Ion. Poveşti, poveşti, amintiri.Ed.Regis.2000.

6. Dabija Nicolaie. Pe urmele lui Orfeu. Ed.Hyperion – Chişinău ,1990.

7. Druţă Ion. Scrieri.V.I- IV..Ed.Hyperion – Chişinău,1990.

8. Eminescu M..V.I-II-III.Ed.Literatura artistică – Chişinău, 1981.

9. Goga Octavian. Ne cheamă pămîntul.Ed. Hyperion – Chişinău, 1992.

10. Hîşdeu. A. Domnia Arnăutului.Ed.Literatura artistică – Chişinău,1987.

11. Micle Veronica. Poezii.Ed. Literatura artistică – Chişinău,1989.

12. Rebreanu Liviu. Opere.V I-II.Ed. Ştiinţa – Chişinău, 1994.

13. Sadoveanu Mihail. Opere alese. V.1,2.Ed.Stiinţa – Chişinău, 1993.

14. Slavici Ioan. Scrieri alese.V. I- II.Chişinău, 1993.

15. Vieru Grigore. Antologie. Mama,graiul. Ed. Literatura artistică – Chişinău,1986.

16. Vieru Grigore.Cel care sunt. Chişinău, 1987.

44

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Catedra INSTRUIRE ECONOMICĂ ŞI COMUNICARE DE AFACERI

Curriculum la disciplina

Limba şi literatura rusă (Pregătire pentru bacalaureat)

Autor: Tatiana Kadîrbaeva, conf. univ., dr.

Chişinău, 2008

45

Aprobat la şedinţa catedrei „Instruire Economică şi Comunicare de Afaceri”, proces-

verbal nr. ______ din ______________ .






46

I. КОНЦЕПЦИЯ ПРОГРАММЫ

Данная программа предназначена обеспечить учебный процесс по русской литературе и

русскому языку в группах негуманитарнрого профиля готовящихся к сдаче

государственного экзамена на степень бакалавра. Она базируется на «Куррикулуме для

лицеев» и «Экзаменационной программе (Русский язык и литература) на соискание диплома

бакалавра. 2006».

Основной целью обучения русской литературе является систематизация и обобщение знаний

о выдающихся художественных произведениях XIX и XX века, показ их места в историко-

литературном процессе, знакомство с жизнью и творчеством наиболее знаменитых русских

писателей, развитие и совершенствование тех практических умений студентов, которые

необходимы для подготовки письменного высказывания на литературную тему.

Содержание курса построено на историко-литературной основе, включает текстуальное

изучение и анализ художественных произведений или их фрагментов. В процессе обучения

делается акцент на соответственность общечеловеческого и конкретно-исторического

подхода к изучаемым темам, что дает возможность обратиться к «вечным» темам и

приблизить произведения прошлого к современности.

В основу работы по русскому языку положено повторение, обобщение и систематизация

материала по синтаксису и пунктуации и наиболее трудных разделов орфографии. С учетом

специфики экзаменационной письменной работы попутно повторяются разделы стилистики,

способствующие предупреждению и исправлению типичных ошибок, связанных с

отступлениями от лексико-грамматических и синтаксических норм русского языка;

повышению культуры письменной речи путем расширения словарного запаса студентов,

ознакомлению с семантикой и структурой наиболее типичных синтаксических конструкций.

Материал по русскому языку дается крупными блоками, комплексно и включается в каждое

семинарское занятие.

Программа рассчитана на 180 часов (I семестр: лекции – 30 часов, семинары – 30 часов; II

семестр: лекции – 30 часов, семинары – 30 часов, самостоятельная работа – 30 часов). Курс

заканчивается экзаменом, по результатам которого студенты будут допущены к сдаче

экзамена на степень бакалавра.

47

II. Цели и задачи курса

Основная цель – совершенствование навыков и умений подготовки и воспроизведения

монологического высказывания как в устной, так и в письменной форме на литературную

тему; развитие навыков и умений грамотной и стилистически выразительной речи.

1. Познавательный уровень:

• Студенты должны знать и понимать содержание художественных произведений

русской литературы XIX и XX вв.

• Знать основные теоретико-литературные понятия.

• Знать основные орфограммы и пунктуационные правила.

• Знать основные выразительные средства языка и речи.

2. Прикладной уровень:

• Уметь воспроизводить конкретное содержание программных произведений

(главные герои, основные сюжетные линии и события).

• Анализировать и оценивать изученное произведение как художественное

единство.

• Давать оценку изученным произведениям на основе личного восприятия и

осмысления их художественных особенностей.

• Владеть нормами современного русского литературного языка.

3. Уровень интеграции:

• Уметь составить письменное высказывание на литературную тему.

• Демонстрировать навыки и умения анализа стихотворения или его фрагмента.

• Уметь реферировать учебные и научные статьи.

• Объяснять сходство и различие произведений писателей, близких по тематике.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul disciplinei


Anul de

studii

Semestrul Numărul de ore planificat Evaluarea

Responsabil de disciplină s.z. f.r. Total P S A.I. Verificarea,

examen Nr. P.C.

I I – 90 30 30 30 Verificarea 5 T. Kadîrbaeva Conf. univ., dr.

I II – 90 30 30 30 Examen 5 T. Kadîrbaeva Conf. univ., dr.

48

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. d/o T E M A

Nr. de ore planificate P. S. S.I. Total

Semestrul I (Literatura rusă) 1. Цели и задачи курса. Требования к экзамену по

русскому языку и литературе на степень бакалавра

2 1

2. А.С. Грибоедов. Комедия «Горе от ума» 3 2 2 7 3. Страницы жизни и творчества А.С. Пушкина.

Основные мотивы лирики А.С. Пушкина 3 2 2 7

4. А.С. Пушкин. Роман «Евгений Онегин» 3 2 2 7 5. Страницы жизни и творчества М.Ю. Лермонтова.

Основные мотивы лирики М.Ю. Лермонтова. Промежуточный контроль. Тест №1

2 2 2 6

6. М.Ю. Лермонтов. Роман «Герой нашего времени»

2 2 2 6

7. Н.В. Гоголь. «Шинель», поэма «Мертвые души» 4 2 2 8 8. А.Н. Островский. Драма «Гроза» 2 2 2 6 9. И.А. Гончаров. Роман «Обломов» 2 2 2 6 10. И.С. Тургенев. Роман «Отцы и дети» 2 2 2 6 11. Н.А. Некрасов. Основные мотивы лирики 2 2 2 6

Semestrul I (Limba rusă) 12. Стартовый контроль 1 1 2 13. Трудные случаи русской орфографии 4 2 6 14. Особенности языка художественной литературы:

тропы и фигуры речи 1 2 3

15. Знаки препинания в простом предложении: знаки препинания между однородными членами

1 2 2 5

16. Знаки препинания в простом предложении: обособление второстепенных членов предложения

2 2 2 6

17. Стилистика и культура речи: анализ и предупреждение лексических ошибок

1 1 2

Total 30 30 30 90

49

Semestrul II (Literatura rusă) 18. Ф.М. Достоевский. Роман «Преступление и

наказание» 2 4 2 8

19. Л.Н. Толстой. Роман-эпопея «Война и мир» 4 4 2 10 20. А.П. Чехов. Рассказ «Ионыч». Комедия

«Вишневый сад». Промежуточный контроль. Тест №1

2 4 2 8

21. М. Горький. Раннее творчество. Драма «На дне» 2 2 2 6 22. Основные мотивы лирики С.А. Есенина 2 2 2 6 23. М.А. Булгаков. Роман «Мастер и Маргарита».

Промежуточный контроль. Тест №2 2 4 2 8

24. Тема гражданской войны в русской литературе 2 2 4 25. Тема исторической памяти в русской литературе 4 2 2 8 26. Тема Великой Отечественной войны в русской

литературе 2 2 2 6

27. Человек и природа в русской литературе 2 2 4 28. Проблемы нравственности в русской литературе 2 2 2 6

Semestrul II (Limba rusă) 29. Знаки препинания в сложносочиненном

предложении 1 1 2 4

30. Знаки препинания в сложноподчиненном предложении

1 1 2 4

31. Знаки препинания в бессоюзном сложном предложении. Промежуточный контроль

1 2 3

32. Знаки препинания в многочленных сложных конструкциях

1 1 1 3

33. Стилистика и культура речи: анализ и предупреждение грамматико-стилистических ошибок. Итоговый контроль. Экзамен

1 1 2

Total 30 30 30 90

50

V. OBIECTIVE OPERAŢIONALE ŞI CONŢINUTURI Nr. d/o

Obiective de referinţă Prelegeri Seminare Subiecte pentru studiul individual

Bibliografie selectivă

1 2 3 4 5 6

1. • Ориентироваться в целях и задачах данной дисциплины

• Проанализировать структуру экзаменационного теста

Тема 1. Цели и задачи курса. Требования к экзамену по

русскому языку и литературе на степень бакалавра:

1.1. Содержание и структура курса 1.2. Структура экзаменационной работы

12; 13

2. • Раскрыть основные проблемы пьесы

• Определить художественные особенности комедии

• Сравнить различные оценки комедии

• Применять сведения по истории и теории литературы при анализе произведения

Тема 2. А.С. Грибоедов. Комедия «Горе от ума»:

2.1. Идейно-философское содержание произведения 2.2. Своеобразие композиции комедии 2.3. Комедия «Горе от ума» в оценке А.С. Пушкина, В.Г. Белинского, И.А. Гончарова

Тема 2. А.С. Грибоедов. Комедия «Горе от ума»:

2.1. Сюжет и композиция комедии 2.2. Особенности конфликта 2.3. Система персонажей пьесы

2.1. Основные факты жизни и творчества А.С. Грибоедова

2; 9; 13

51

1 2 3 4 5 6

3. • Представить основные факты жизни и творчества А.С. Пушкина

• Составить схему анализа стихотворения

• Оперировать основными теоретическими понятиями (тема, идея, композиция, лирический герой и др.)

• Уметь давать письменные ответы на вопросы

Тема 3. Страницы жизни и творчества А.С. Пушкина. Основные мотивы лирики

А.С. Пушкина 3.1. Жизненный и творческий путь поэта 3.2. Основные мотивы лирики Пушкина: свобода, дружба и любовь, поэт и поэзия, смысл бытия и др.

Тема 3. Основные мотивы лирики А.С. Пушкина

3.1. Принципы анализа лирического произведения 3.2. Вольнолюбивые мотивы в лирике А.С. Пушкина 3.3. Любовная лирика (анализ стихотворения «Я помню чудное мгновенье…») 3.4. Тема дружбы в стихотворении «19 октября» (1825) 3.5. Анализ стихотворения «Памятник»

3.1. Анализ стихотворений А.С. Пушкина 3.2. Пушкин в Молдове. Еминеску о Пушкине 3.3. Техника чтения (выучить наизусть одно из стихотворений Пушкина)

2; 9; 13

4. • Выделить основные сюжетные лини романа

• Раскрыть особенности композиции романа

• Уметь составлять характеристику героев

Тема 4. А.С. Пушкин. Роман «Евгений Онегин»

4.1. Сюжет и композиция романа 4.2. Критика о романе (В.Г. Белинский и Д.И. Писарев)

Тема 4. А.С. Пушкин. Роман «Евгений Онегин»

4.1. Сюжет романа 4.2. Характеристика главных героев романа и взаимоотношений, которые между ними устанавливаются 4.3. Анализ фрагментов романа

4.1. Творческая история романа в стихах «Евгений Онегин» 4.2. Роль и значение эпиграфа к роману

2; 9; 13

52

1 2 3 4 5 6

5. • Выделить основные факты жизни и творчества М.Ю. Лермонтова

• Продемонстрировать знания, умения и навыки анализа лирического произведения

• Уметь истолковывать стихотворение на основе личностного восприятия и осмысления его художественных особенностей

Тема 5. Страницы жизни и творчества М.Ю. Лермонтова.

Основные мотивы лирики М.Ю. Лермонтова

5.1. Хронология жизни и творчества поэта 5.2. Основные мотивы лирики М.Ю. Лермонтова

Тема 5. Лирика М.Ю. Лермонтова

5.1. Анализ стихотворения «Смерть поэта» 5.2. Анализ стихотворения «Родина» 5.3. Анализ фрагмента стихотворения «Дума» 5.4. Анализ стихотворения «Когда волнуется желтеющая нива…»

5.1. Анализ одного из стихотворений М.Ю. Лермонтова 5.2. Техника чтения (выучить наизусть одно из стихотворений М.Ю. Лермонтова)

2; 9; 13

6. • Осмыслить термин «психологический роман»

• Выделить основные сюжетные линии романа

• Выявить особенности композиции романа

• Умение создавать монолог-рассуждение

Тема 6. М.Ю. Лермонтов. Роман «Герой нашего времени»

6.1. «Герой нашего времени» – первый психологический роман в русской литературе 6.2. Роль композиции в раскрытии образа Печорина

Тема 6. М.Ю. Лермонтов. Роман «Герой нашего

времени» 6.1. Сюжет и композиция романа 6.2. Система образов романа 6.3. Анализ фрагментов романа с опорой на вопросы

6.1. Белинский и Добролюбов о Печорине 6.2. Тема любви в романе

2; 9; 13

1 2 3 4 5 6

53

7. • Раскрыть смысл понятия «маленький человек»

• Показать особенность раскрытия темы «малень-кого человека» в произ-ведениях Н.В. Гоголя

• Уметь воспроизводить основные сюжетные линии и события художественного произведения

• Охарактеризовать проб-лематику и систему художественных образов поэмы

Тема 7. Н.В. Гоголь. Повесть «Шинель».

Поэма «Мертвые души» 7.1. Тема «Маленького человека» в повести «Шинель» 7.2. История создания поэмы «Мертвые души» 7.3. Сюжет и композиция поэмы

Тема 7. Н.В. Гоголь. Повесть «Шинель».

Поэма «Мертвые души» 7.1. Сюжет и композиция повести «Шинель» 7.2. Чичиков – герой новой формации 7.3. Характеристика помещиков, изображенных в поэме

7.1. Смысл названия повести «Шинель» 7.2. Поэма «Мертвые души». Своеобразие жанра 7.3. Еминеску о Гоголе

2; 9; 13

8. • Объяснить связь произведения со временем написания

• Оперировать основны-ми теоретическими понятиями (конфликт, завязка, кульминация, развязка, открытый финал)

• Сопоставить разные точки зрения критиков и определить свою позицию

Тема 8. А.Н. Островский. Драма «Гроза»

8.1. Характер конфликта в драме «Гроза» 8.2. Доролюбов и Писарев о драме «Гроза»

Тема 8. А.Н. Островский. Драма «Гроза»

8.1. Система художест-венных образов в драме «Гроза» 8.2. Анализ фрагментов драмы

8.1. Смысл названия драмы «Гроза» 8.2. Тема любви в драме «Гроза»

2; 8; 13

1 2 3 4 5 6

54

9. • Пронаблюдать развитие характера героя

• Объяснить связь произведения со временем написания и современностью

• Уметь проводить проблемный и сопоставительный анализ фрагмента произведения

Тема 9. И.А. Гончаров. Роман «Обломов»

9.1. Сложность и неоднозначность образа Обломова 9.2. Понятие «обломовщина» и ее смысл

Тема 9. И.А. Гончаров. Роман «Обломов»

9.1. Сюжет романа 9.2. Анализ фрагментов романа

9.1. Обломов – Штольц: сопоставительная характеристика 9.2. Доролюбов о романе «Обломов»

2; 8; 13

10. • Выделить основные проблемы романа

• Показать художественное своеобразие романа

• Уметь составлять характеристику героев

• Давать оценку герою на основе личного восприятия

Тема 10. И.С. Тургенев. Роман «Отцы и дети»

10.1. Проблематика романа 10.2. Базаров в системе художественных образов романа 10.3. Споры вокруг главного героя романа

Тема 10. И.С. Тургенев. Роман «Отцы и дети»

10.1. Сюжет и композиция романа 10.2. Анализ фрагментов романа

10.1. Суть названия романа «Отцы и дети» 10.2. Тема любви в романе «Отцы и дети» 10.3. Писарев о Базарове

2; 8; 13

11. • Уметь оперировать ос-новными теоретичес-кими понятиями (тема, идея, компози-ция, лирический герой и др.)

Тема 11. Основные мотивы лирики Н.А. Некрасова

11.1. Народная тема в лирике Н.А. Некрасова

Тема 11. Основные мотивы лирики Н.А. Некрасова

11.1. Анализ стихотворения «Несжатая полоса»

11.1. Анализ стихотворе-ний Н.А. Некрасова («Памяти Добролюб-ова», «Родина», «Же-лезная дорога», «Вни-мая ужасам войны…»)

2; 8; 9; 13

55

1 2 3 4 5 6 • Самостоятельно состав-

лять текст – рассуждение • Уметь выразительно

читать стихотворения

11.2. Тема поэта и поэзии в лирике Н.А. Некрасова 11.3. Тема любви в творчестве поэта

11.2. Анализ стихотворения «О, письма женщины мне милой…»

11.2. Техника чтения выу-чить наизусть одно из стихо-творений Н.А. Некрасова)

12. • Выявить уровень подго-товки по русскому языку

• Анализировать и объяс-нять допущенные ошибки

Тема 12. Стартовый контроль 12.1. Письменный тест (труд-ные случаи орфографии и пунктуации) 12.2. Проверка и анализ теста

12.1. Работа над ошибками

5; 7

13. • Понять смысловые различия слов с при-ставками пре и при

• Знать парные согласные (по глухости – звонкости) и непарные

• Применять на практике изученные правила

• Усвоить перечень трудных орфограмм

Тема 13. Трудные случаи русской орфографии

13.1. Правописание приставок 13.2. Правописание н и нн в су-ществительных, прилага-тельных и причастиях 13.3. Раздельное написание не и ни с различными частями речи

13.1. Письменные тесты по орфографии и упражнения

6; 7; 10

14. • Систематизировать сведения по теории литературы

• Понимать специфику языка художественной литературы

Тема 14. Особенности языка художественной литературы:

тропы и фигуры речи 14.1. Тропы: метафоры, метонимия, синекдоха и др. художествен-ные средства 14.2. Средства поэтического синтаксиса

14.1. Лингвистические и литературоведческие словари 14.2. Система словарных помет 14.3. Дефиниции основ-ных понятий с опорой на словари

3; 8; 13

56

1 2 3 4 5 6

15. • Знать и понимать пониятие «однородные члены предложения»

• Уметь отличать однородные члены предложения, прежде всего определения, от неоднородных

• Знать и реализовать на практике пунктуацию при обощающих словах

Тема 15. Знаки препинания в простом предложении: знаки препинания между

однородными членами 15.1. Однородные члены, не соединенные союзами 15.2. Однородные члены, соединенные различными союзами

Тема 15. Знаки препинания в предложениях

с однородными членами 15.1. Однородные и неоднородные определения 15.2. Обобщающие слова при однородных членах

15.1. Соединительные, разделительные и противительные союзы 15.2. Письменные тесты

4; 6; 10

16. • Знать правила обособления определений и обстоятельств в начале, середине и конце предложения

• Уметь отличать причастные и деепричастные обороты по значению и структуре

• Обосновывать постановку запятых в предложениях с обособленными членами

Тема 16. Знаки препинания в простом предложении:

обособление второстепенных членов предложения

16.1. Обособленные определения 16.2. Обособленные обстоятельства

Тема 16. Знаки препинания в предложениях

с обособленными членами 16.1. Обособление определений и обстоятельств 16.2. Обособление приложений

16.1. Причастие и деепричастие 16.2. Тренировочные упражнения

4; 5; 6; 10

57

1 2 3 4 5 6

17. • Прогнозировать лексико-фразеологические ошибки с учетом языковой среды

• Знать значение и употребление устаревших слов

• Пронаблюдать системные отношения в лексике

Тема 17. Стилистика и культура речи: анализ

и предупреждение лексических ошибок

17.1. Устаревшие слова 17.2. Анализ ошибок, связанных с неправильным употреблением паронимов 17.3. Плеоназм и тавтология

17.1. Толковые и специальные словари русского языка 17.2. Толкование значений устаревших слов с опорой на словари

1; 6; 7

18. • Раскрыть социально-историческую тематику романа

Тема 18. Ф.М. Достоевский. Роман «Преступление и наказание»

18.1. «Преступление и наказание» – принципиально новый тип романа в мировой литературе 18.2. Социальные и философские истоки бунта Раскольникова

Тема 18. Ф.М. Достоевский. Роман «Преступление

и наказание» 18.1. Суть «теории» Раскольникова 18.2. Сны Раскольникова и их роль в обрисовке главного героя романа «преступление и наказание» 18.3. Система художественных образов в романе

18.1. Образ Петербурга в романе «Преступление и наказание» 18.2. Тема любви в романе «Преступление и наказание»

2; 5;13

1 2 3 4 5 6

58

19. • Пронаблюдать духовные искания главных героев романа

• Продемонстрировать знание основных сюжетных линий и событий романа-эпопеи

• Анализировать и оцени-вать фрагменты изучен-ного произведения как художественное единство

• Создавать текст-рассуждение на литературную тему

Тема 19. Л.Н. Толстой. Роман-эпопея «Война и мир»

19.1. Особенности жанра романа-эпопеи 19.2. Сложность жизненного выбора, поиски смысла жизни главными героями романа 19.3. «Мысль народная» в романе

Тема 19. Л.Н. Толстой. Роман-эпопея «Война и мир»

19.1. Андрей Болконский как образ выдающейся личности в романе «Война и мир» 19.2. Пьер Безухов: духовная эволюция как путь к нравственному идеалу в романе «Война и мир» 19.3. Образ Наташи Ростовой в романе «Война и мир»

19.1. Смысл названия романа «Война и мир» 19.2. Народный характер в романе «Война и мир»

2; 5; 13

20. • Раскрыть особенности развития конфликта в пьесе

• Уметь оперировать основными теоретичес-кими понятиями (конфликт, завязка, кульминация, развязка)

• Уметь воспроизводить конкретное содержание программного произведения

• Аргументировать свою точку зрения при оценке главного героя художественного произведения

Тема 20. А.П. Чехов. Рассказ «Ионыч».

Комедия «Вишневый сад» 20.1. Тема гибели человеческой души под влиянием пошлого мира в рассказе «Ионыч» 20.2. Конфликт в комедии «Вишневый сад» 20.3. Символический смысл названия комедии

Тема 20. А.П. Чехов. Рассказ «Ионыч».

Комедия «Вишневый сад» 20.1. Сюжет рассказа «Ионыч» 20.2. Особенности конфликта в комедии «Вишневый сад»

20.1. Смысл названия рассказа «Ионыч» 20.2. Образ губернского города С. в рассказе «Ионыч» 20.3. Художественные функции образа «сада» в комедии «Вишневый сад»

2; 5; 13

1 2 3 4 5 6

59

21. • Показать своеобразие героя, портрета, пейзажа в романтическом творчестве М. Горького

• Овладеть навыками анализа и оценки программных произведений

• Совершенствовать навыки и умения монологического высказывания как в устной, так и в письменной форме на литературную тему

Тема 21. М. Горький. Раннее творчество. Драма «На дне»

21.1. Новизна тематики и героев ранних произведений М. Горького 21.2. Два типа морали и общественного поведения в рассказе «Старуха Изергиль» 21.3. Суровая правда жизни в рассказе «Челкаш» 21.4. Идейно-философское содержание драмы «На дне»

Тема 21. М. Горький. Раннее творчество. Драма «На дне»

21.1. Система художественных образов в ранних рассказах М. Горького 21.2. Характеристика героев драмы «На дне» 21.3. Споры о человеке в драме «На дне»

21.1. Смысл названия драмы «На дне» 21.2. Поэтическая условность и символика образов в ранних рассказах М. Горького

3; 11; 13; 14

22. • Владеть основными приемами анализа лирического произведения

• Знать литературовед-ческие термины (олицетворение, сравнение, эпитет, метафора) и оперировать ими

• Истолковывать стихо-творения на основе личного восприятия и осмысления их художественных особенностей

Тема 22. Основные мотивы лирики С. Есенина

22.1. Человек и природа в лирике С. Есенина 22.2. Тема Родины в лирике С. Есенина 22.3. Философская лирика С. Есенина

Тема 22. Основные мотивы лирики С. Есенина

22.1. Глубокое чувство родной природы и Родины в лирике С. Есенина 22.2. Изобразительные средства, используемые С. Есениным в своих стихотворениях 22.3. Анализ стихотворение С. Есенина «Гой ты, Русь, моя родная…», «Спит ковыль. Равнина дорогая…»

22.1. Тема любви в лирике С. Есенина 22.2. Образ клена в лирике С. Есенина

3; 9; 11; 13; 14

60

1 2 3 4 5 6

23. • 23.1. Знать проблематику программного произведения

• 23.2. Воспроизводить конкретное содержание романа (главные герои, основные сюжетные линии и события)

• 23.3. Уметь создавать текст-рассуждение на литературную тему

Тема 23. М.А. Булгаков. Роман «Мастер и Маргарита»

23.1. Необычность жанра романа: сочетание фантастического и реального; сатирического, бытового и лирического, философского 23.2. Роль библейских глав в романе 23.3 Трагическая любовь героев романа в конфликте с окружающей пошлостью

Тема 23. М.А. Булгаков. Роман «Мастер и Маргарита» 23.1. Многослойность как основная особенность сюжета романа «Мастер и Маргарита» 23.2. Система образов романа «Мастер и Маргарита»

23.1. Нравственные и философские проблемы романа «Мастер и Маргарита» 23.2. Дискуссия на тему: «Почему Мастер заслужил «покой», а не «свет»? Это награда или наказание?»

3; 11; 13; 14

24. • 24.1. Раскрыть трагедийное начало литературы 20-х годов о гражданской войне

• 24.2. Продемонстрировать остроту исторических и нравственных конфликтов в произведениях 20-х годов

• 24.3. Уметь давать подробную характеристику одного из произведений о гражданской войне

Тема 24. Тема гражданской войны в русской литературе

24.1. Острота социальных и нравственных конфликтов в произведениях о гражданской войне 24.2. Изображение гражданской войны в «Донских рассказах» М.А. Шолохова

24.1. Изображение гражданской войны в романе М.А. Шолохова «Тихий Дон»

3; 11; 13;14

61

1 2 3 4 5 6

25. • Раскрыть тему трагической судьбы человека в тоталитарном государстве в русской литературе

• Объяснять связь произведений со временем написания и современностью

• Уметь характеризовать героев программных произведений

Тема 25. Тема исторической памяти в русской литературе

25.1. Проблема «поэт и история» в поэме А.А. Ахматовой «Реквием» 25.2. Отражение трагических конфликтов истории в судьбах героев (на примере рассказа А.И. Солженицына «Один день Ивана Денисовича»)

Тема 25. Тема исторической памяти в русской литературе 25.1. Образ автора в поэме А.А. Ахматовой «Реквием» 25.2. Отражение событий драматического прошлого в рассказе А.И. Солженицына «Один день Ивана Денисовича» 25.3. «Лагерная» тема в рассказах А.И. Солженицина

25.1. Сюжетно-композиционные особенности А.А. Ахматовой «Реквием» 25.2. В. Шаламов «Колымские рассказы» 25.3. Жизнь и судьба А.И. Солженицына

3; 11; 13; 14

26. • Уметь объяснять сходство и различие произведений писателей, близких по тематике

Тема 26. Тема Великой Отечественной войны в русской

литературе 26.1. Русский характер на войне в рассказе М.А. Шолохова «Судьба человека» 26.2. Человек на войне, правда о нем. Повесть В. Быкова «Обелиск»

Тема 26. Тема Великой Отечественной войны в

русской литературе 26.1. Сюжет и композиция рассказа М.А. Шолохова «Судьба человека» 26.2. Женские образы в повести Б. Васильева «А зори здесь тихие…»

26.1. Человек на войне (произведения по выбору) 26.2. Военная тема в поэзии В. Высоцкого

3; 11; 13; 14

62

1 2 3 4 5 6

27. • Раскрыть на конкретных примерах из программных произведений взаимосвязь между углублением экологического кризиса и разрушением духовного здоровья человека

• Дать характеристику героев произведений

• Показать роль пейзажа в произведениях

Тема 27. Человек и природа в русской литературе

27.1. Экология души и природы в повести В. Распутина «Прощание с Матерой» 27.2. Отношение человека к природе в романе В. Астафьева «Царь-рыба»

27.1. Природа – среда обитания или основа человеческого бытия (по произведениям современной литературы)

3; 11; 13; 14

28. • Выявить нравственные ценности, утверждаемые в программных произведениях

• Знать содержание произведений

• Уметь создавать собственный текст на литературную тему

Тема 28. Проблемы нравственности в русской

литературе 28.1. Изображение красоты души русской женщины в рассказе А.И. Солженицына «Матренин двор» 28.2. Нравственные проблемы в рассказе В.П. Астафьева «Людочка»

Тема 28. Проблемы нравственности в русской

литературе 28.1. Сюжет рассказа А.И. Солженицынa «Матренин двор» 28.2. Своеобразие средств раскрытия образа Людочки в рассказе В.П. Астафьева «Людочка»

28.1. Стихотворение Е. Евтушенко «Людей неинтересных в мире нет…»

3; 11; 13; 14

63

1 2 3 4 5 6

29. • Знать сочинительные союзы

• Уметь отличать преди-кативные части сложно-сочиненного предложе-ния от однородных членов предложения с целью правильной постановки препинания

• Применять на практике правила пунктуации

Тема 29. Знаки препинания в сложносочиненном

предложении 29.1. Запятая в сложносочиненном предложении 29.2. Тире в сложносочиненном предложении

Тема 29. Знаки препинания в сложносочиненном

предложении 29.1. Запятая в сложносочиненном предложении 29.2. Проверочный диктант

29.1. Соединительные, противительные, разделительные, присоединительные и пояснительные союзы 29.2. Тесты и упражнения

4; 5; 6; 10

30. • Знать подчинительные союзы

• Знать и реализовать на практике правила пунктуации

Тема 30. Знаки препинания в сложноподчиненном

предложении 30.1. Запятая между главным и придаточным предложениями 30.2. Запятая при сложных подчинительных союзах 30.3. Запятая на стыке двух союзов

Тема 30. Знаки препинания в сложноподчиненном

предложении 30.1. Проверочный диктант

30.1. Подчинительные союзы 30.2. Тренировочные упражнения

4; 5; 6; 10

31. • Уяснить выбор знака препинания в зависи-мости от смысловых и интонационных факторов

• Уметь реализовать правила пунктуации на практике

Тема 31. Знаки препинания в бессоюзном предложении

31.1. Запятая и точка с запятой в бессоюзном сложном предложении 31.2. Тире в бессоюзном сложном предложении

31.2. Тренировочные упражнения

4; 5; 6; 10

64

1 2 3 4 5 6

32. • Уметь расчленить сложную структуру на составные части

• Знать правила пунктуации и уметь применять их на практике

Тема 32. Знаки препинания в многочленных сложных

конструкциях 32.1. Пунктуация с некоторыми придаточными 32.2. Точка с запятой в сложных конструкциях

Тема 32. Знаки препинания в многочисленных сложных

конструкциях 32.1. Запятая и тире в сложноподчиненном предложении в периоде

32.1. Проверочный диктант

4; 6; 7; 10

33. • Развивать навыки культуры речи

• Прогнозировать и выявлять стилистические ошибки в устной и письменной речи учащихся

Тема 33. Стилистика и культура речи: анализ и предупреждение грамматико-стилистических ошибок 33.1. Анализ и предупреждение ошибок, связанных с нарушением лексико-грамматической сочетаемости слов 33.2. Анализ и предупреждение ошибок, связанных с неправильным построением причастных и деепричастных оборотов

33.1. Тесты 1; 6; 7

65

СПИСОК РЕКОМЕНДУЕМОЙ ЛИТЕРАТУРЫ

1. Бердникова Е.Д., Петрякова А.Г. Тесты по культуре речи. – М.: Флинта, 2003.

2. Буслакова Т.П. Русская литература XIX века: Учебный минимум для абитуриента. –

М.: Высшая школа, 2003.

3. Буслакова Т.П. Русская литература XX века: Учебный минимум для абитуриента. –

М.: Высшая школа, 203.

4. Власенков А., Рыбченкова Л. Русский язык. 10-11 кл. – М.: Просвещение, 2002.

5. Гладких И.А. Сборник упражнений по русскому языку для абитуриентов. – М.:

Флинта, 2003.

6. Греков В.Ф., Крючков С.Е., Чешко Л.А. Пособие для занятий по русскому языку в

старших классах средней школы. – М.: Просвещение, 1975.

7. Культура устной и письменной речи делового человека: Справочник. Практикум. –

М.: Флинта, 2002.

8. Лебедев Ю.В. Русская литература XIX в. 10 кл. (в 2-х частях). – М.: Просвещение,

2002.

9. Литература. 9 кл. Учебник–хрестоматия / Под ред. Т.Ф. Курдюмовой. – М., 1999.

10. Розенталь Д.Э. Справочник по правописанию и литературной правке. – М.: Книга,

1989.

11. Русская литература XX в. 11 кл. (в 2-х частях). / Под ред. В.В. Агеносова. – М.:

Мнемозина, 2000.

12. Русский язык и литература. Экзаменационная программа на соискание диплома

бакалавра – 2006. – Кишинев, 2006.

13. Тесты по русскому языку и литературе. – Кишинев, 2003.

14. Трубина Л.А. Русская литература XX века. Учебное пособие для поступающих в вуз.

– М.: Флинта, 2003.

66

ПЕРЕЧЕНЬ ОБЯЗАТЕЛЬНЫХ ДЛЯ ИЗУЧЕНИЯ

ЛИТЕРАТУРНЫХ ПРОИЗВЕДЕНИЙ

1. А.С. Грибоедов «Горе от ума».

2. А.С. Пушкин. Стихотворения: «К Чаадаеву», «К Пущину», «Деревня», «К

морю», «Пророк», «Из Пиндемонти», «Осень», «Я помню чудное

мгновенье...», «19 октября»(1825), «Вновь я посетил...», «Памятник». Роман

«Евгений Онегин».

3. М. Ю. Лермонтов. Стихотворения: «Смерть поэта», «Родина», «Дума»,

«Когда волнуется желтеющая нива...», «Выхожу один я на дорогу...»,

«Пророк». Роман «Герой нашего времени».

4. Н. В. Гоголь. «Шинель», поэма «Мертвые души».

5. А. Н. Островский. «Гроза».

6. И. А. Гончаров. «Обломов».

7. И. С. Тургенев. «Отцы и дети».

8. Н. А. Некрасов. Лирика.

9. Ф. М. Достоевский. «Преступление и наказание».

10. Л. Н. Толстой «Война и мир».

11. А. П. Чехов. «Ионыч», «Вишневый сад».

12. М. Горький. «На дне».

13. С. Есенин. Лирика.

14. М. А. Шолохов. «Судьба человека», «Тихий Дон».

15. М. А. Булгаков. «Мастер и Маргарита».

16. Тема гражданской войны в русской литературе.

17. Тема исторической памяти в русской литературе.

18. Тема Великой Отечественной войны в русской литературе.

19. Проблемы нравственности в русской литературе.

20. Человек и природа в русской литературе.

21. Тема любви в русской литературе XX века.

22. Любимый поэт XX века.

67

Documents

Ciclul 0 - Programa analitică (Curriculumul cursului)