Citokeratina 17 (CK17) aparţine filamentelor intermediare care intră în alcătuirea citoscheletului în aproape toate celulele eucariote. Anticorpul CK17 markează celulele bazale si mioepiteliale ale epiteliilor laringiene, traheei, bronhiilor, sânului, glandelor salivare si sudoripare, endocervixului uterin si prostatei. CK17 a fost propusă ca indicator al originii în celula de rezervă, permiţând identificarea zonelor de metaplazie la nivel cervical (Smedts,1992; Martens, 2004). Este considerat marker de identificare al carcinoamelor scuamoase cu origine pulmonară sau cervicală uterină.Indicele de proliferare Ki67. Antigenul Ki67 este o proteină nucleară care seevidenţiază prin reactivitatea sa cu anticorpul monoclonal din clona Ki67. El se exprimă preferenţial în timpul tuturor fazelor active ale ciclului celular (G1, S, G2 si M) si este absent în faza G0. În timpul interfazei, antigenul poate fi detectat exclusiv în nucleu si este rapid degradat când celula intră în statusul nonproliferativ. Poate fi folosit ca o măsură a procentului de crestere celulară luând în considerare numărul celulelor pozitive raportat la numărul tuturorcelulelor. Acest index se corelează cu gradul de diferenţiere tumoral si este important în diagnosticul diferenţial al unor tumori. Are o importante dovedita în două situaţii legate de patologia cervicală: leziuni intraepiteliale scuamoase de grad jos (LSIL) si leziuni intraepiteliale scuamoase de grad înalt (HSIL) vs. leziuni atrofice. Astfel, deoarece infecţia cu HPV induce activarea ciclului celular în celulele epiteliale din straturile superficiale (koilocitele), prezenţa celulelor Ki67 pozitive sugerează existensa unei leziuni de tip LSIL. Încel de-al doilea caz, în care modificările atrofice pot fi greu de diferenţiat de leziunile de tip HSIL, dar pot fi usor separate folosind Ki67 care este foarte scăzut în cazul atrofiilor.