C lo p o te le vestesc ven irea unu an nou. O raşe le au îmbrăca- haina de să rbă toa re şi bucuru ca tă să ia pe n tru câ teva clip« locul t r is te ţ i i de pe fa ţa chinu­ită de muncă a oam en ilo r. Acum , când un an nou apare in vestm ân t de îng e r îna intea noastră, să u ităm to t ce a fosl t r is t, u râ t, groazn ic, în anul care a tre c u t şi să ne do rim un ar mai bun, m ai vesel, mai fe r ic it, C u acest gând tre b u e să păşinn în noul an, o p tim iş t i şi h o tă rîţi pen tru rea liză rile con s tru c tive . C u acest gând, adresăm astăzi tu tu ro r p r ie te n ilo r şi c it ito r i lo r noştri, un ca ld şi s in c e r :La m uifi ani

** *

S'a în răd ăc ina t ca o t ra d iţ ie fa p tu l ca „R e a lita te a Ilu s tra tă " să se îm bunătă ţească o d a tă cu ven irea fie c ă ru i an nou. Este o m u lţum ire pe care o da to rează c it ito r i lo r eî, d in ce în ce m ai num eroşi.„R e a lita te a Ilu s tra tă " se va îm ­bu n ă tă ţi aşadar şi în acest an.

** *

In cursul lun ii Ianuarie , rev is ta noastră va apare în tr 'u n fo rm a t m ă rit. A ces t fa p t va p r ile ju i un m ult m ai frum os a ran jam en t teh n ic al rev is te i şi va fa c il ita în acelaş t im p pu b lica re a unui m a te ria l m u lt m ai in te resa n t şi mai v a ria t.Prim ul num ăr în fo rm a t m are al „R e a lită ţ ii I lu s tra te " , a că ru i da tă de a p a r iţ ie o vom anunţa la t im p , va f i un num ăr fes tiv , t ip ă r it în cu lo ri, în c o n d iţiu n i te h ­n ice excep ţiona le , la he liog ravu ră . îm preună cu acest num ăr va apare şî „A lb u m u l e v e n im e n te ­lo r anului 1934", ca re va cu­p rin d e în cad ru l ce lo r 150 p a ­g in i ale lui, în ilu s tra ţiu n i su­gestive , to a te eve n im en te le m ai de seamă p o lit ic e , lite ra re , te a ­tra le şi a rtis tice , ale anulu i 1934. A ce s t a lbum va con s titu i cea mai co m p le tă p r iv ire re tro s p e c ­tiv ă , asupra fa p te lo r ca re au ca ra c te riza t v ia ţa anului 1934.

** *A ces te a sunt p r im e le p e r fe c ţ io ­nări pe care „R e a lita te a Ilus­t r a tă " le va aduce od a tă cu noul an care b a te la uşă. l i v o r- urma ap o i a lte le , m ereu a lte le , spre de p lin a m u lţum ire a c i t i to r ilo r . R. I*

REALITATEAI L U S T R A T Ă

D i r e c t o r : N l C . C O N S T A N T I NA p a r e s ă p t ă m â n a l în 3 2 pag in i

. mari, cu un supliment gratuit de 4 8 | pagini. U n e x e m p l a r 1 0 L e i

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I :PE U N A N ..................... 400 LEI PE ŞASE L U N I ..................... 200 „ PE TREI L U N I .....................100 „R E D A C Ţ I A Ş l A D M I N I S T R A Ţ I ABucureşti S tr . C O N S T. M ILL E 5 -7 -9 T E L E F O N 3 - 8 4 - 3 0Im prim a tă Ia foto - rotogravură in atslicte'.e „Adeverul- S. A

No 414 - R. I. — Pag. 2

5 A R B A T O R ILE C ră c iun u lu i se ap rop iau . B ăe ţii se prinseră to v a ­răşi pe n tru co lind şi pe n tru p lu g u le ţ. F lăcăi puneau la ca le Bre- zaia şi se prinse ră şi e i tova răş i p e n tru co lind , căc i p rin p a rte a

locu lu i b ă e ţ ii co lindă la o r ic e fe re a s tră d e rum ân, d a r f lă c ă ii in tră num ai în casele unde sunt f lă c ă i şi fe te .A junu l C răc iunu lu i sosi. De no ap te , ta re d e no ap te , începură a f ie rb e

. - b ă e ţii. Şi vedea i curgândpe u liţă c e te -c e te cu să­cu le ţe le de după g â t, cu b e ţe în mână.In trau în c u r ţ i şi câ in ii tă - bărau pe e i. Ei se apărau cum pu teau m ai b ine , se ap rop iau de- fe re ş ti şi s tr i­gau cu glasuri sub ţir i — Bună d im ineaţa la moş-ajun! Bună dim inea­ţa la moş-ajun!Ia r fe m e ile ieşeau în p ra ­gu l caselor, cu su fle tu l ve ­sel de bucuria d a ru rilo r, cu şo rţu rile p lin e de m ere, de nuci şi d e c o v r ig i. U neo ri se în tâ ln iau ce te

vrăm aşe. C e i m ai slab i s tă teau d e se soco teau ce -i de fă c u t : să ţ ie p ie p t sau s'o tulească la fu g ă şi să-şi scape nucile strânse cu a tâ ta a le rg ă tu ră .Ia r când se lum inase d e ziuă, a lt rând d e v e s tito r i ai C ră c iun u lu i ieşi de p rin case. Erau cop ila ş ii de câ te t r e i1 pa tru , ce l m u lt c in c i ani, ca ri se p lânseră la m am ele lor, să le facă şi lo r săcu le ţe spre a s tr ig a şi e i.Aşa ne descrie o p a rte d in o b ic e iu r ile de C ră c iun sc rii­to ru l S andu-A ldea în ca rtea sa „Două N eam uri“ . Iar când zo rii z ile i încep să m ijească pâ lcu ri de c o p ii pu rtând s im bolica stea d e h â rtie în m ijlocu l că re ia e f ix a tă o ic o ­n iţă , pornesc pe la casele g o s p o d a rilo r anun ţându-le naş­te re a M â n tu ito ru lu i in to nâ nd tra d iţ io n a la m e lod ie :

Steaua sus răsare C a o ta in ă m are Steaua luminează Si adeverează .

T ine ri p re g ă tin d u -ş i d in t im p costum e le ne­cesare, se deghizează în pe rson ag iile p r in ­c ip a le ca re au fo s t de fa ţă la naşterea lu i Isus, şi in trâ n d în lo cu in ţe le c e tă ţe n ilo r joacă m ica dram ă a iroz ilo r, re c itâ n d v e r­suri ca re am in tesc m ăce lu l c e lo r zece m ii de prunci, m ăcel h o tă r ît de Irod ca re so­co te a că în ch ipu l acesta va pu tea să uc idă şi pe Isus, de ca re se tem ea că -i va lua dom nia .Şi se ob işnueşte p rin unele ţ in u tu r i ca în p rim a zi de C ră c iun , după te rm in a re a s lu jbe i la b iserică , p re c tu l să in tre în f ie ­ca re casă, p u rtâ n d cu sine o icoană în care

Isus în iesle, şi cân tând anu-

Fotografiile din această pagină re­prezintă trei dintre cele mai comune datini de Crăciun şi Anul nou. De sus In jos, vedem pluguşoru! de Sf. Vasile frumos împodobit, buhaiul şi ursarul aducător de noroc.

m ite rugăc iun i să -facă ură ri de p ro s p e rita te go spo da rilo r. Pe lângă aceste t ra d iţ i i , po po ru l nostru păstrează un ne ­s fâ rş it num ăr d in t ra d iţ i i , care sunt p rin unele locuri res­p e c ta te cu s fin ţen ie .Aşa se ob işnueşte că se ia d in og rad a unui vec in câ teva surce le ca re a p o i sunt răsp ân d ite în locu in ţa lu i re ­

c itâ n d versu rile :

Bună dimineaţa !a Ajun Că-i mai bună a lui Crăciun Pui, vaci, oi, purcei, etc., etc. Sănătate, bogătate Că-i mai bună decât toate.

Şi tre b u e ca to a tă lum ea să se fe rească d e a se ce rta în casa sa în in te rva lu l d e t im p de la C ră c iun şi până la Bobotează căc i num ai aşa va pu tea e v ita să a tra g ă asupra sa p e n tru t o t anul v iito r , c e a rta d in p a rte a a lto ra . Ia r dacă în apa cu ca re se v o r spăla ce i a i casei în ziua d e C ră c iu n se pune o nucă sau o po tcoavă , to ţ i ce i ce se v o r spăla cu această apă v o r f i sănătoşi ca nuca ţ i ca f e r u l ; punându-se în această apă ţ i un ban se a tra g e în ch ip u l acesta ţ i b o g ă ţia .G osp od ine le ob iţnuesc ca în p rim a zi d e C ră c iu n să de a m âncare p ă să rilo r d in tr 'u n c iu r crezând că în ch ipu l acesta v o r oua t o t a tâ t d e m u lt p recum cu rg g ră u n ţe le p rin g ă u rile c iu ru lu i.Prin unele t in u tu r i de lu roase p ro p r ie ta r ii de o i o b iţ ­nuesc să pună sub p ra g un bu lgă re d e sare peste ca re pă ţesc t o ţ i a i casei până la 22 A p r i l ie , când sfă- răm andu-se, b u lg ă re le este am esteca t cu tă râ ţe ţ i d a t o ilo r, ca re a s tfe l sunt fe r ite de b o li ţ i v o r da la p te d in b e lţu g .îm prum u ta rea d e bani sau de o b ie c te în ziua de C răc iun , a tra g e după sine lipsa în casa ce lu i ca re îm ­prum ută , p e n tru t o t anul v iito r , deaceea săteanu l se fe r e ţ te să îm p ru m u te în acest t im p .

U ne le fe m e i nu m ătură în z i­le le C răc iunu lu i, sau ch ia r dacă fa c aceasta, nu aruncă gu ­no iu l a fa ră soco tind că arun­când guno iu l peste p ra g dau a fa ră d in casă be lşugul ţ i sporul.Funing inea strânsă p e bu rla ­ne le sobe lo r ocupă ţ i ea un loc în cad ru l t r a d i ţ i i lo r d e C ră c iun , în tru c â t se c re d e că această fu n in g in e strânsă în a junu l n a ţte r ii lu i Isus ţ i îm - p ră ş tia tă p e o g o r în t im p u l a ra tu lu i va aduce b e lţu g de g râne .O d a tin ă in te resan tă d in a- cest t im p este aceea a simu-

In această pagină vedem: co­pii cu steaua, irozii şi ţapii împreună cu buhaiul si plu- guşorul.

i , R e a l i t a t e aurează un an bun si

/

tu turor c i t i t o r i l o rfericit e i !.. .

lă r ii tă ie r ii p o m ilo r ca ri n 'au d a t roade în t im p u l toa m n e i. G osp oda ru l îna rm a t cu o secure in tră în livadă ţ i se a p ro p ie de pom ul care n 'a r o d i t ; în acest t im p so fia sa cu m â in ile d e a lua t vine în fug ă spre sof pe care îl roagă să nu ta e pom ul în tru ­c â t în toam na v iito a re va da roa de a tâ t de m u lte în câ t vor cădea de pe c ră c i aşa cum cade a lua tu l p r in tre d e g e te le e i.Şi această înscenare se re p e tă la f ie c a re pom . T ine re le fe te c a n d id a te la m ăritiş , au o b ice iu l ca în a tre ia zi de C răc iun , m ă­tu rând p rin casă, începând de la uşă şi ducând guno iu l c ă tre fu n ­dul cam ere i să spună versurile .

liu-iuEu strig pe LacuLacu pe DracuDracu pe datul meu.

în ţe legâ nd pe da tu l, pe alesul ca re -i va f i soţ, şi ca re nu va în târz ia să vină ca s'o cea ră 'n căsă to rie .Dar ceea ce face m ai ales bu­curia c o p iilo r , în specia l la oraşe, este pom ul de C răc iun . O b ic e ­iul pom ulu i d e C răc iun este o rem iniscenţă de la vech ii G e r­mani, o b c e i ca re astăzi am pu­tea spune, că s'a îm p ă m â n te n it şi la noi.

Im podob indu-se un b ră d işo r cu d ife r ite o b ie c te şi ju că rii, b ră- d işoru l este ţ in u t ascuns p r iv ir i­lo r c o p iilo r până în seara de ajun de C răc iun , când in tro d u - cându-se c o p iii în cam era unde se găseşte b ră d işo ru l o rn a t to f i se a ra tă surprinşi văzându-l şi conch id că el a fo s t adus de M oş C ră c iun ca d a r pe n tru cu- m in fen ia c o p iilo r.In fa m iliile m ai sărace locu l p o ­m ului de C ră c iun îl ocupă gh e ­te le pe ca re c o p iii le pun seara îna in te d e cu lca re la uşa sobei, ia r d im in e a ţa când se scoală găsesc în e le d a ru rile aduse de M oş C ră c iun care s'a c o b o rît peste no ap te p rin horn în casă unde a lăsat d in tra is ta sa p lină cu ju c ă rii c o p ilu lu i cum in te o răsp la tă .Şi num ărul d a tin ilo r , o b ice iu rilo r, c re d in ţe lo r ţ i s u p e rs tiţ ii lo r în le ­g ă tu ră cu să rb ă to rile de C răc iun , constituesc un lung la n ţ căci f ie c a re ţ in u t se d is tin g e p rin ceva c a ra c te r is tic .M u lte d in e le au fă c u t o b ie c tu l b u c u riilo r c o p ilă r ie i f ie că ru ia d in tre no i, deaceea avem cu t o ţ i i d a to r ia de a cău ta să le păstrăm căc i e le a lcătuesc o com oară d e n e p re ţu ită b o g ă ţie a p o p o ru lu i nostru .

P itic ii se aprovizionează pentru sărbători...

,,Nu avem pretenţia să călătorim gra­tuit, dar ar trebui să n i se acorde o re­ducere de preţuri, cum e aceea de care se bucură copilul de doisprezece ani. Cei mai mulţi dintre noi suntem anga­jaţi în trupe de variete, ceeace înseamnă că suntem nevoiţi să călătorim mult şi ne lovim mereu de această nedreptate. Pentru ras, tuns, frizat, manicură, spălătorie, servicii medicale şi dcntis- tice şi oriunde, greulatea şi dimensiuni­le nu sunt de primă importanţă, sun­tem de acord să plătim preţuri întregi, dar modul în care suntem speculaţi când e vorba de îmbrăcăminte, e pur

P i t ic i i se v o r în t r u n i in t r 'u n c o n g re s in te r n a ţ io n a l , sp re a c e re să l i se fa c ă lo c u in ţe m ic i, cu p la fo a n e le jo a se ţ i s c ă r i c a p e n tru e i, cu in s ta - la f iu n i de bae de d im e n s i­un i re d u se , ta c â m u r i m inus­cu le ca de pâ puşe , p r e ţu r i re d u se la ju m ă ta te pe c ă ile fe r a te , ju m ă tă ţ i de p o r ţ i i la re s ta u ra n te ; i h a in e fă c u te de g a ta pe m ă su ra lo r .

P itic ii din întreaga lume fac pre­gătiri în vederea unui congres ce urmează a se ţine la Budapesta, în vara anului 1935.Ei vor să se adune în tr ’un număr atât de mare, încât oamenii cei mari să fie nevoiţi să le asculte şi să le satisfacă doleanţele.„Dar cine poate fi neînduplecat de aceşti omuleţi ?",,Toată lumea“ răspunde Imre Papp, care are exact 83 cm. înă l­ţime şi este căpetenia nouei „Ligi Internaţionale a Piticilor“. Toată lumea se uneşte spre a ne face să plătim preţuri întregi pentru ce­eace — în raport cu cei mari — nu folosim decât pe jumătate, dela mâncare şi până la îmbrăcăm inte. Dar partea proastă e că nu orice poate fi redus la jumătate şi sun­tem de cele mai multe ori siliţi să ne luptăm cu lucruri ce întrec dimensiunile şi forţele noastre.,,Celelalte minorităţi obţin dela

guverne tot felul de favoruri. Suntem şi noi o minoritate, atât ca număr cât şi ca dimensiuni şi ia priviţi cât de prost suutem trataţi. Cei- mai mulţi d in­tre noi nu sunt mai mari decât copilul de şase ani, care călătoreşte gratis pe calea ferată, în vreme ce noi trebue să plătim bilete întregi. Şi copilul de şase ani, nu numai că ocupă tot atâta spa­ţiu ca şi piticul, dar e atât de gălăgios şi de neastâmpărat, încât ar trebui să plătească un preţ dublu. P itic ii pe de altă parte, fiind creeaturi adulte, ştiu să se Doarte şi pol sta câte doi pe un loc. Pentrucă prin statura sa redusă atrage întotdeauna privirile asupra sa, piticul e foarte rezervat şi caută să aibe o purtare cât mai demnă. .Cine-a văzut vreodată un pitic beat ?“

n Parcul Veseliei d in Berlin a fost instalată o poliţie de liliputani. Liliputanele elegant învestmântate cu b lănuri, nu-şi părăsesc n ic i o clipă soţii.

N o. 414 — R. |. — Pag- 6

0_ pereche de pitici chinezi. Bărbatul este în vârstă de 36 de ani.Doi componenţi ai unei trupe de liliputani, fotografiaţi pe puntea unui mare transatlantic. 0 familie de pitici se plimbă pe străzile micului lor oraş.

ochilor. Dacă nu trage unul din acele gigantice scaune, tot ce poate face un pitic este să se caţere pe marginea acestei cuvete, de unde poate ajunge la robinete şi la săpun. P iticii învaţă să fie acrobaţi încă din prim ii ani ai copilăriei lor, altfel ar trebui să aibe toată viaţa o dădacă pe lângă ei“ . Baia, robinetul duşului, măsuţa de toaletă, comutatoarele lămpi­lor electrice, sunt toate plasate la înălţim i cu greu accesibile pentru pitici. După ce a scăpat de toate pericolele toaletei, p i­ticul îşi comandă cafeaua în ca­mera sa unde poate da ordin chelnerului să-i pună tava pe po­dele; se aşează şi el apoi tur­ceşte şi mănâncă în voe.La restaurant însă piticul tre- bue să aleagă între două situaţii egal de ridicole: poate sta pe scaun obicinuit cu picioarele atârnându-i în aer deasupra po­delelor şi cu bărbia la muchea mesei, sau poate pune pe chel­ner să-i aducă un scaun înalt de copil. Şi parcă spre a-i spori umilirea, cuţitele, furculiţele şi paharele par caraghios de mari, în mânuţele lui.In clipa când piticul iese din hotel, problemele şi primejdiile se înmulţesc. Scara autobuzului e făcută în aşa fel, încât să poată să fie urcată de cea mai mărun­tă femee normală. Pentru pitici aceasta nu e decât o nouă aven­tură acrobatică şi deaceea, ei nu întrebuinţează niciodată au­tobuzul, dacă au banii neccsari pentru un taxi. Acesta din urmă este astăzi atât de scund, încât

o_ persoană normală e silită să se îndoaie, să se târască aproape, pentru a putea pătrunde înăun­tru; piticul însă intră şi iese cu capul sus, foarte demn, fără să i se clintească măcar pălăria. Dar dacă-şi cumpără Un automobil, trebue cu orice preţ să-şi angajeze un şofeur, deoarece scurtimea membrelor sale îl pun în neputinţă de a mane­vra aparatul.,,Multe cinematografe oferă o reducere de pre­ţuri pentru copii până la zece ani“ spune d Papp. „Noi nu numai că trebue să plătim biletui integral dar mai avem de suferit şi de pe ur

şi simplu o ruşine. Bărbaţii şi femeile normale profită de ma­rile desfaceri de haine, unde costume întregi, paltoane şi rochii pot f i obţinute la pre­ţuri foarte convenabile. Pentru noi însă, aceste desfaceri sunt inaccesibile. Dacă te duci în- tr'un magazin de haine ' gata, eşti trimis în raionul copiilor“ .Piticii sunt nişte adulţi minus­culi, spune mai departe acest conducător al ligii, iar nu co­pii şi nu vor să se mai îmbra­ce ca aceştia, aşa cum bunicul n’are să înceapă a purta pan­talonaşi scurţi, pentrucă vre­unul din nepoţii lui ar găsi că se apropie de o a doua copilă­rie. Şi după ce că, vrea nu vrea, trebue să recurgă la serviciile unui croitor sau croitorese, p i­ticul e nevoit să plătească tot atât cât şi oamenii mari.„Sunt multe persoanele de di­mensiuni normate, carţ refuză cónchetele de sus ale itrenuri- lor-pat, din pricina acrobaţii­lor, la care acestea le obligă.Ei bine, toate paturile ftun pe pitic în această dificilă situa­ţie şi când coborim din ele, la sfârşitul unei nopţi, începem o zi acrobatică, in care căutăm a ne adapta unei lum i uriaşe“.„Prima problemă o pune şifo­nierul, a cărui oglindă e situată cu mult prea sus, deasupra ca­petelor noastre. Tragem lângă el unul din acele scaune (pen­tru noi) gigantice ? Nu. Scoa­tem saltarul de jos pe jumătate, pe cel de-al doilea mai puţin şi urmăm astfel, până la cei i z sus. Servindu-ne de a/ceste sal­tare ca de nişte trepte, r e u ş i m să ajungem la oglindă. Deschiderea ferestrelor şi a uşilor sunt iarăş acţiuni riscate pentru care avem nevoe de dibăcie“.„Dar marea încercare este pentru noi odaia de bae. Societăţile de asigurare spun că mulţi oa­meni se rănesc sau îşi găsesc moartea în ca­mera de bae, mai mult decât in oricare colt al casei, şi dacă astfel stau lucrurile, gânditi-vă la pericolele ce ne pândesc pe noi, în această încăpere. Cuveta făcută pentru oameni de înăl­ţime normală, ne vine nouă tocmai prin dreptul

♦

ma ştrengarilor prost crescuţi, cari cum ne văd, exclamă în gura mare :,,Ia te uită mămico. ce cara­ghios e piticul acela !“Mămica se uită, râde prosteşte şi lasă pe copil să se apropie de noi cu degetul întins“ .„Şi vreţi să ştiţi care ne sunt dorinţele ? Mult nu cerem. Sun­tem dispuşi să continuăm a plăti impozite integrale menite să subvenţioneze nişte scoale cu pupitre prea mari pentru copiii noştri şi nişte instituţii publice ale căror trepte sunt atât de înalte, încât urcăndu-le, avem impresia că facem alpi­nism. Dar. am dori ca in fie­care oraş mare să existe câte un negustor, care să procure haine de gata pentru pitici. Deoarece nu constituim în nici o ţară un număr suficient care să garanteze o producţie in serie, ar trebui să existe o fa­brică europeană, care să apro­vizioneze pe rând toate aceste magazine. Apoi am cere guver­nelor din celelalte ţări să a- corde reduceri de taxe pentru ca aceste haine să nu coste mai mult decât acelea destina­te persoanelor normale“. „Cerem acelaş lucru în privin­ţa tacâmurilor, mobilei şi în special în privinţa instalaţii­lor de bae. N i s'a spus că am putea găsi toate aceste lucruri în magazinele de jucării. N’am văzut niciodată o instalaţie de bae in miniatură iar mobilele de păpuşe sunt, ca mai toate jucăriile nepractice şi foarte puţin durabile.„Dacă n i se vor procura insta­laţii şi mobile potrivite cu noi vom finanţa şi vom clădi pri­mul apartament-house liliputan, chiar aci, in inima Budapestei. „Nu vedem penlruce un pitic care e aproape sub jumătatea unui om normal ar trăi in ca­mere cu plafoanele de câte trei metri. Un metru şi jumătate ar f i pentru el suficient şi in­teriorul i-ar părea cu mult mai intim. Scaunele, mesele, patu­rile şi toate celelalte mobile ar fi reduse şi ele in aceeaş pro­porţie iar pentru chirie încăl­zit şi luminat ar p lăti jumăta­te din sumele actuale“.Proectul de mai sus nu e un simplu produs al imaginaţiei d-lui Papp deoarece „teatrul liliput“, care se află sub condu­cerea lui, constitue o restrânsă comunitate pitică. Teatrul e or­ganizat, condus, şi finanţat pe baze cooperative de către o corporaţie de pitici, cari sunt chiar actorii, singura persoană de înălţime normală fiind pia­nistul pentru simplul motiv că mâinile piticilor nu pot cuprin­de octava.O asociaţie de treizeci şi cinci de persoane minuscule, actori şi actriţe, tehnicieni şi opera­tori, aleg anual un comitet for­mat din patru membri, pentru a îngriji de afaceri. O mare parte din membrii se înrudesc. Deaceea sau poate tocmai in ciuda acestui fapt, certurile şi neînţelegerile sunt foarte rare In administraţia teatrului lili­putan. Membrii trupei duc o viaţă de rigidă disciplină. Lo- cuesc într’o casă situată lângă teairu şi e mobilată şi amenajată după măsura lor.Trupa de liliputani dă celui care-i priveşte din afară, im­presia unei familii de copii fe­riciţi, ce se conduce singură. Când Papp, şi un alt pitic Jules Gont, au declarat că liga tre­buie să-şi menţie sângele pur,

să evite amestecurile cu oame­nii mari, mulţi au crezut că parodiau teoriile rasiste ale lui Hitler, dar omuleţii erau cât se poate de serioşi. Vorbind de pitici, Papp şi Gont nu înţeleg copii rezultaţi din părinţi nor­mali, cari din cauza unei insu­ficienţe glandulare, nu mai cresc. Ei se gândesc la o rasă preistorică din pigmei albi, care a trăit în Europa prin epoca de bronz şi a continuat să vie­ţuiască dealungul secolelor. S’au descoperit în diferite regiuni ale Austriei, Ungariei şi chiar

în Germania, labirinte subtera­ne, cu intrări şi trecători mult prea scunde, pentru a fi acce­sibile unui om normal. Prin a- ceste păr{i a trăit un întreg popor de pitici ale cărui dră­gălaşe femeiuşti au lăsat legen­da micilor zâne ce ieşiau când şi când din pământ. Bărbaţii gârboviţi probabil de munca subterană erau mai puţin fru­moşi, dar au lăsat legenda gno­milor poznaşi.Oamenii cei mari au sfârşit prin a extermina pe cei mici, dar mai înainte ca aceasta să

să întâmple, se pare că s’au produs oarecare amestecuri de sânge, astfel că în rasa cuceri­toare de astăzi apar din când în când specimene din rasa stinsă, şi aceasta mai cu seamc în Ungaria, de unde vin ce- mai mulţi pitici. Papp cred< că dacă piticii vor continua i se reproduce prin căsătorii con tractate numai intre ei, rasa st va reface şi e de părere c: trebue conservată, deoarece m se ştie dacă viitoarea omenir nu va avea nevoe şi de lilipv tani. A.

GARNITURIDE

FETE de MESEALBE

C U L O R IF A N T E Z I E

CU E F E C T E DE M A T A S E

™ D E S E N EW & i S P L E N D I D EM M < m UN flUW‘1 ASORTIMENT

W-Â: f/ • w S P E C I A L I T A T E A M A G A Z I N U L U I

IA VUMIMIL W MUS dl PBTflE IN iMAtt

Theodor Atonasiu &(?1 T *.§ A 2 A C A 1 Â

No. 414 — R . I . “ P ă q - 8

5 T R C A R O L 7 6 7 f l - 8 0 - f i 2 STR. HALELOR 81

No., 414 — R. |. — Pag. 9

A mânca, e b in e ! A d i g e r a , e şi

mai b in e !T u tu ro r c i t i to r i lo r a ces te i re v is te le p la ­ce să m ănânce b in e . C â ţ i nu sunt, însă, p r in tre a ce ş tia , c a r i, o o ră sau d ouă d u p ă masă, nu în ce p să su fe re ? M ii de fa m il i i au în d e p ă r ta t team a de d ig e s tie p roa s tă p r in în tre b u in ţa re a z iln ică a M a g n e s ie i B isu ra ta , re m e d iu l c las ic şi în s ta n ta n eu îm p o tr iv a râ u r ilo r de s to m a c şi a tu tu ro r n e p lă c e r ilo r d a to r ite unu i exces de m ânca re . S to ­m a cu rile d e v e n ite sens ib ile d in p r ic in a unu i exces de a c id ita te s to m a ca lă , ce dă naşte re senza ţie i de ac ru , g re ţu - r i lo r , m ig re n e i şi,— cu vrem ea, g a s tra l- g ie i şi d is p e p s ie i, sunt im e d ia t uşura te cu o m ică doză de M agnes ia B isura ta , lu a tă im e d ia t d up ă m asă. In d ou ă t re i m inu te , s ta rea p roa s tă , — m ig re n a , a- ce le senza ţii de g re u ta te în tru p , g a ­zele, — înce tează ca p rin fa rm e c . M a g ­nesia B isura ta se a flă de vânzare la fa rm a c ii şi d ro g u e r ii cu p re ţu l de le i 75, sau în fo rm a tu l m are e co n o m ic cu le i HO.

D O A M N E L O R !V o p s itu l p ă ru lu i, în c a l» m a i f r u ­

m oasa c u lo r i n a tu ra la p recu m f i on- d u la ţ iu n i p e rm a n e n te , execu tă ire ­

p ro ş a b il C o a fo ru l F ra n ţo is . S tra d a

E d g a rd Q u in e t , 7 .

01. J e a n - M a r y - M u s y , f o s t P r e ş e d in te a l C o n fe d e r a ţ ie i E lv e ţ ie n e , — în c u r s u l u n e i s e r i i d e c o n f e r in ţ e ţ in u t e în d i f e r i t e l e c a p i t a le E u ro p e n e — a c o n f e r e n ţ ia t z i le le t r e c u te în s a la F u n d a ţ ie i D a lle s d in C a p i t a lă a - s u p r a p r o b le m e lo r c r iz e i e c o n o m ic e ş i f in a n c ia r e .In f o t o g r a f i a n o a s t r ă , d l . J e a n M u s y şi d l. Em S e id n e r , r e d a c t o r u l a g e n ţ ie i „ B a lk a n P re s s " .

LANOLINAmijlocul clasic

de înfrumuseţare conţinut în săpunul modern

E L I D A L A N O L I N

Spuma sa fină acoperă pie­lea cu un strat protector de lanolina ferind-o de in­

temperii

FILME, VEDETE, REGISORI IN 1934

de IO N S O L E A

mai tre c u t un an. Şi f ilm u l sonor nu şi-a g ă s it încă genu l de ca re să se lipească. 1934, a fo s t ca şi 1933 şi 1932, un lung şi nesfârş it p r ile j de ta to n ă r i. U nele

mai reuşite , a lte le — m a jo rita te a — însă dezastruoase. A m văzut d in nou rev is te , o p e re te , co m e d ii m uzicale, f ilm e de jun­glă şi aşa zise dram e sen tim en ta le . N u ni s'a o fe r i t însă n im ic nou, n im ic exce p ţio na l. A u fo s t f ire ş te câ te va f ilm e superioare . Dar acestea au fo s t m u lt p rea pu ţin e pen tru a pu tea spune că film u l sonor a p ro g re s a t./R e a liz ă r ile bune ca re au fos t, se da to rau în m a jo r ita te unor e fo r tu r i personale ale re g is o rilo r sau ale s ta ru r i lo r ,— e fo rtu r i de ca^e ne vom ocupa m ai jos.

In lup ta d in tre A m e rica n i şi Europeni, p rîm îi au ie f î t b iru ito r i. A ceasta a tâ t d in punct de vedere a c a lită ţ i i, câ t şi a c a n ti. tă ţ i i f ilm e lo r. T actica Y anke ilo r a fo s t fo a r te sim plă : acapara rea tu tu ro r e lem e n te lo r de va loa re d in Europa. Şi aceasta nu a tâ t pe n tru îm b u n ă tă ţire a p ro p r ie i lo r p ro d u c ţii, c i mai m u lt p e n tru d is tru g e re a p o s ib ilită ţ i lo r ce le i eu ropene . C ă c i ar f i o co p ilă r ie să ne gând im că p r in tre ce le câ teva sute de ste le ale H o llyw oo d -u lu i, nu s'ar f i găs it una, care să poa tă in te rp re ta m ai bine, sau la fe l de b ine, ro lu rile pe care le-a in te rp re ta t l i l ia n H a rvey , ex-vede ta eu ropeană. A n g a jâ n d -o pe L ilian H a r- vey ia H o llyw o o d , am erican ii au d a t o lo v itu ră de m oa rte p ro ­d u c ţie i europene, după ce cu ani în urm ă î i dăduseră aceeş lo v itu ră p rin anga ja rea lu i Joseph von S te rn be rg şi a M a rie n e i D ie tr ic h . P lecând L ilian H a rvey , a p le ca t ju m ă ta te d in com edia m uzicală vieneză, a p le ca t g ra ţia aceea spumoasă, pe ca re n i­m eni — afa ră de M a rth a E ggerth p o a te — nu o p o a te în locu i. Şi dacă ne gând im că se svoneşte cu m ultă ins is ten ţă că M a r-

Xotfcert** H epbar*

tha E ggerth a fo s t şi ea anga ja tă în A m e rica îm preună cu c e lă la lt m are star al film u lu i european, Jan K iepura , — dacă adăogăm la aceasta fa p tu l că A na Sten nu m ai este de m ult vede+ă eu ro ­peană, că E lisabeth Bergner va tu rna la H o llyw o o d în Februarie , şi că Erich P o m m jr şt F r it i Lang lucrează p e n tru am erican i, v e ­dem că nu este greu de g h ic it secre tu l de lup tă al am e rican ilo r îm p o tr iv a eu rop en ilo r : do la ru l. C u to a tă va loarea iu i scăzută de astăzi, am erican ii îşi p o t p e rm ite luxul să p lă tească sa larii dub le şi t r ip le ce lo r m ai fa n ta s tice le fu r i p lă t ite de eu ropen i. C u u l t i ­m ele „c u c e r ir i" fă c u te de s tu d io u rile Yanlcee, p re ve d e m p ro d u c ­ţ ie i eu ropene în 1935, o s itua tie şi m ai ja ln ică d e câ t cea din 1934.

D in tre re g iso rii anului 1934, do i s'au desprins cu a u to r i ta te : Rou- ben M am ou lian şi W iily Forst. Primul în noul co n tin e n t, al do ilea în cel vech i. P rim ul ne-a d a t un film m a g n ific : „R e g in a C r is tin a " , p o a te cel mai bun f ilm am erican d in câ te ne-au fo s t p re zen ta te in această s tag iune. Pe lângă to a te însuşirile de tehn ică c inem a­to g ra fic ă e v id e n ţia te de M am ou lian cu p r ile ju l acestui f ilm , m a­re le m e rit ai tânăru lu i reg iso r, este că a reuş it să ne dea o G re ta G a rb o mai bună, m ai im pres ionan tă , d e câ t în z ile le ei de cea m ai m are g lo r ie . In c iuda ro lu r ilo r in te rp re ta te îna in te de „R e g in a C r is tin a " , ro lu ri care vesteau sfâ rş itu l ca rie re i G re te i G a rb o , a rtis ta suedeză a reuş it sub hipnoza b a g h e te i m ag ice a lui M am oulian , să f ie aşa, cum n'am văzut-o încă n ic io d a tă . A - veam im presia că reg isoru l i-a c i t i t în sufle t, î-a d ib u it to a te în ­suşirile, pe ce ie na tu ra le ca şi pe ce le sup ranatura le , i le-a scos cu c leş te le !a sup ra fa ţă şi a fă c u t-o să in te rp re te z e un ro l de covâ rş itoa re v ig o a re a rtis tică . In mâna lu i Rouben M am oulian , ca rie ra G re te i G a rb o nu s'a s fâ rş it : ea înce pe !In Europa, W illy Forst s'a a f irm a t ca reg iso r a tunc i când n im eni nu se aş tep ta . A p a r iţ ia lu i în această c a lita te , după ce v rem e de d o i ani in te rp re ta se ro lu ri de găgăuţă , a fo s t p r im ită cu s trâm bă­tu r i de nas. A fo s t însă su fic ien tă p rezen ta rea p rim e i lu i rea liză ri, acea capo d 'o p e ră de d e lic a te ţă „L e ise flehen m eine L ie d e r" (C â n tece le mele te im p lo ră ) urm ată de consacrarea d e fin it iv ă „M a s c a ra d a ", pe n tru ca to ţ i ace i cari-ş i exprim aseră nedum erirea , să aclam e fre n e t ic pe W illy Forst, ca pe ce l m ai m are reg iso r al Europe i.

Ramoa Novarro

D in tre reg iso rii ca ri nu m ai aveau nevoe de consacrare, unul s ingur nu ne-a d e s iiu z io n a t: C e c il B. de M iile , care şi-a fă c u t d a to r ia anuală de a devaliza casa P aram ountu lu i de câ teva m i­lioane de do la ri, pe n tru a rea liza un film de m are m o n ta re : C le o p a tra . C e ila lţ i, în fru n te cu Joseph von S te rn be rg nu ne-au d a t p rea m are lucru. „U ra g a n u l" lu i S te rn be rg , a fo s t o rea liza re m u lt p rea g re oa ie , m u lt p rea o b os ito a re .

C u to a te că reg iso ru l joacă ce l m ai im p o rta n t ro l în tr 'o p ro d u c ­ţ ie c in e m a to g ra fică (exceptând b ine în ţe les pe p ro d u că to r, care dacă n 'a r pune ca p ita lu r ile nu s'ar pu tea începe rea liza rea ) ma­re le pu b lic se in teresează în prim u l rând — a tunc i când este vorba de m area fa m ilie c in e m a to g ra fic ă — de v e d e te .

Şi este şi na tu ra l să f ie aşa. In d ire c t c o n ta c t vizual, pub licu l v ine num ai cu v e d e ta . Nu-I vede n ic i pe reg iso r, n ic i pe p ro d u ­că to r, n ic i pe scenarist. V e d e ta rep rez in tă pe n tru pu b lic — şi mai ales pen tru pu b licu l nostru — nouăzeci la sută d in va loarea unui f ilm .

A nu l 1934 a m arca t în rându l s te le lo r o serie d e scăderi şi o serie de frum oase consacrări.

In A m e rica , A na Sten şi L ilian H a rv e y ce le două v e d e te recen t im p o rta te d in Europa, au d a t rezu lta te d ia m e tra l opuse. Prima, şi-a a d a p ta t de m inune sex-appealu l ca ra c te ru lu i f ilm e lo r am eri­cane, o b ţin â n d un succes fra n c cu film u l rea liza t după rom anul lu i Emite Z o la „Nana**, în v rem e ce a doua, a p ie rd u t t o t ce câştigase în Europa. Rar o v e d e tă a tâ t de dep lasată , ca L ilian H a rv e y în film u l am erican . G ingăş ia , fa rm ecu l e i de spumă, d u l­cea e i m olic iune nu se pu teau ad ap ta tem po u lu i rap id , tre p id a n t, ca re se cere unei ingenue am ericane. Dacă nu va reven i rep ed e în Europa (suntem convinşi că cu to a te c ă d e rile d in A m erica , ar m ai pu tea rea liza f ilm e de succes pe n tru eu ropen i) L ilian H a rvey este s o rtită să-şi te rm in e ca rie ra în tr 'o lum ină fo a r te proastă.

O re v e la ţie a s tu d io u rilo r am ericane a fo s t în acest an fra n ţu ­zoa ica C la u d e tte C o lb e r t ca re şi-a a firm a t un ta le n t v a r ia t — pe ca re n im eni nu i- l bănuise până acum — prin tre ce re a pe ca re a fă c u t-o de la ro lu l de tra g e d ie d in „C le o p a tra " la ce l de com e­d ie sen tim en ta lă d in „S 'a în tâ m p la t în tr 'o n o a p te " .

D in tre c e le la lte s ta ru ri ale H o llyw oo du lu i, se cuvine să însemnăm reven irea m inuna te i m exicane Dolores de l Rio, in te rp re ta „ho rs c lase " a o p e re te i am ericane, consacrarea lui F rede ric MarcH, înce rca rea de reven ire a lui A l Jolson (a căru i a p a riţie în „W o n - d e r-b a r" a fo s t destu l de ag reab ilă ) şi d e fin itiv a în lă tu ra re a lui

M au rice C h e va lie r care d in ce l m ai c ă u ta t a c to r al A m e r ic ii cum era acum d o i ani, este astăzi star al case lor fă ră rezonanţă .Două v e d e te au fo s t lansate în acest an cu m are tăm bă lă u : M ae W e s t (având ca sub titlu „ fe m e e a cu fo rm e p lin e ") şi Katha- rin e H e p b u rn (cu su b titlu l „m a i ta re ca E leonora Duse"). Prima a avu t p ru de n ţa să ne anunţe p r in tr 'u n u l d in tre t it lu r i le f ilm e lo r în ca re apărea — şi al căru i scenariu îl scrisese — că „nu este în g e r" — şi ne-a convins de aceasta im e d ia t ce ne-a a ră ta t f i l ­mul ; ia r cea de-a doua a d o v e d it pe lângă exce len te c a lită ţ i de a v ia to a re şi unele frum oase însuşiri a rtis tice .Un june p rim a fo s t u i t a t : m exican, brun, b ă ia t du lce şi c â n tă re ţ de ocazie . A ţ i g h ic it , nu-i aşa ? Ramon N o va rro .

Doi te n o r i şi-au d is p u ta t în tâ ie ta te a pe ecran în Europa : Joseph S chm id t şi Jan K iepu ra . G lasu rile am ândorura au găs it rezonanţe la fe l de c u c e rito a re în pu b licu l nostru. A l d o ile a a fo s t însă mai norocos. A m e ric a n ii i-au o fe r i t un c o n tra c t e x tra o rd in a r, cu un salariu pe care nu l-au p lă t it n ici ce le i mai m ari v e d e te a lor. K îepura a m ai avu t însă un no roc. S'a în d ră g o s tit în cursul re a ­liză rii f ilm u lu i „C â n tă in im ă " de M a rta E ggerth ; a lua t-o de ne­vastă. M u lţi au in te rp re ta t acest noroc ca un gh in ion . T im pul ne va a ră ta dacă au avu t sau nu d re p ta te .Şi fiin d c ă veni vo rba de M a rta E ggerth se cuvine să însemnăm fa p tu l că este astăzi cea mai cău ta tă ved e tă a film u lu i european. Ascensiunea aceste i fe t i ţe m inunate a fo s t în tr 'a d e v ă r rem arcab ilă . D in tre ce le la lte s te le europene, Franziska G aa l a găs it p rile ju l unor no i consacrări în com ed ia m uzicală, în vrem e ce B rig itte H e lm , vam pa film u lu i european, regresează d in ce în ce mai m ult. C re de m că în acest regres, vina o p o a rtă în egală măsură şi ea şi d ire c to r ii e i d e p ro d u c ţie . Dacă con tinuă să se prăbuşească pe aceeaş pan tă ar f i b ine să se lase. Este pă ca t ca o carie ră începu tă a tâ t de frum os (vă a m in tiţ i des igur de „M e tro p o lis " ) să sfârşească a tâ t de o r ib il.

A ces te a sunt în lin ii gene ra le , c a ra c te r is tic ile anului c in e m a to ­g ra fic 1934. A r mai f i de p o m e n it svonul ca re s'a răsp ân d it la un m om ent d a t că H o llyw o o d u l cu în tre g u l lu i baga j de vede te , reg iso ri, s tud iou ri şi te h n ic ie n i se va m uta în F lorida, (b ie tu l H o llyw oo d , ce t r is t şi s ingur ar f i rămas I) şi fa p tu l că C harlie C hap lin s'a re tras în tr 'o tă c e re en ig m a tică , nerăspunzând nim ic, tu tu ro r ace lo ra ca ri 'ncercau să o b ţin ă de la el, ce l p u ţin p rc - misiunea unei noui rea liză ri.

IO N G O L E A

O M A N U L lu i C la u d e Farè re a cu no scu t d e là

în c e p u t un d e o s e b it succes, a tâ t g ra f ie t a ­

le n tu lu i a u to ru lu i, c â t m a i cu seam ă d a to r ită in t r ig e !

d ra m a tic e şi m e d iu lu i e x o tic în ca re ea a fo s t p la sa tă .

F ilm u l m u t, ex tras d u p ă rom an , a a v u t ace laş m are

succes, d a r noua re a liz a re v o rb ito a re a lu i „B a ta i l le “ a

în tre c u t o r ic e a ş te p tă r i.

A c e s t nou f i lm a fo s t p re tu tin d e n i a d m ira b il în tâ m p in a i,

a tâ t d e tin e re le g e n e ra ţii p e n tru c a r i F a rè rre era o d e s c o ­

p e r ire , c â t şi de v e c h ii s p e c ta to r i a i ve rs iu n e i m u te .

N u tre b u e u ita t că d a că ve rs iunea m u tă a a v u t ca

p r in c ip a l p e rso n a g iu pe SestHe H a y a k a w a . c a re a fo s t

g io r ia d e a ltă d a tă a c in e m a to g ra fu lu i, nou i f i lm v o r b i t

a fă c u t a p e l la ce l m a i bun a r t is t fra n ce z c o n te m p o ­

ran : C h a r le s B o ye r. O c o m p a ra ţie însă în tre «ceste

două in te rp re tă r i este a p ro a p e im p o s ib ilă . Sessue H a y a ­

kawa nu a a v u t p rea m u lt d e m u n c it, pe vrem ea f i l ­

m u lu i m u t. — T it lu r ile — a tâ t d e dese şi e lo c v e n te —

vo rb e a u p e n tru e l. — Ia r e l, s tă te a r ig id , ca d e p ia tră .

In. f i lm u l v o rb ito r , C h a rle s Boyer, o c c id e n ta l — a ş t iu t

să-şi c re ieze o ţ in u tă dem nă d e m arch izu l Y o r is a k a . —

E a ş t iu t să co m p u ie un p e rso n a g iu m a i n a tu ra l, m ai

co resp u n ză to r im a g in ii pe ca re c e t i to r i i ro m a n u lu i şi-a

fă c i ir - c desp re aces t b ra v jap o n ez .

A n n a b e ila , In k ijin o r i, fo to g r a f i i le , m uzica , re g ia , to tu l

co ncu ră la c a li f ic a t iv u l d a t a c « ; tu i f i lm . A m e r ic a n ii,

m a i v o lu b ili, l-a r num i : O s u p e rp ro d u c ţie , g e rm a n ii :

un S ch la g e r. D a r fra n c e z ii, m a i m o d e ş ti, a ii spus : un bon f i lm fra n ç a is .

M A R

414 - R.l. - 12

Un mare film francez

C e le t r e i i lu s t r a ţ i i d in a c e a s tă p a g in ă : — va su l de râ s b o i, tu n u r i le ţ i in s t r u c ţ ia p u r t ă t o r i lo r c ru c ii in c â r l ig a te — su n t e d if ic a to a r e !n p r iv in ţa în a r m ă r i lo r d in ce tn ce m a i intense- a le G e rm a n ie i.

ESIGUR că s'a s c h im b a t ! . . .In p rim u l rând a tre c u t un an şi cu to a te că un răstim p a tâ t de lung e a p ro a p e im p e rc e p t ib il în

scurgerea ve a cu rilo r — nu se p o a te ca păm ân tu l nostru, în ros tog o lirea lui, să nu se f i ş le fu it încă n iţe l, ia r om ul să nu f i p ie rd u t ceva — o r ic â t de p u ţin — d in urm ele ancestra le. Incă p u ţin d in pă ru l d e p e tru p u l lu i de vă r al go rile i, încă p u ţin d in un gh iile lung i şi încă p u ţin d in setea de ja f şi vărsare de sânge.Num ărul m are al c r im e lo r pasiona le d o ve d e ş te nu că oam e­nii au d e v e n it m ai pas iona ţi, c i că num ăru l c e lo r la lte c rim e e în descreştere . M o ra la şi legea sunt încă îng ă d u ito a re , cu ba rba ru l care , punându-şi onoarea în co s iţe le şi nu rii Dalile i, fa ce nu m a idecâ t m o a rte d e om , p e n trucă în p le te le blonde ale iu b ite i a surprins un lung f i r s tră in . N um ai in ­stinctu lu i de posesiune sexuală i se m ai to le rează în tr 'o oa ­recare măsură crim a, ca re răm âne în o r ic e caz a b je c tă şi arată starea decăzu tă m in ta lă a ace lo ra c a ri se cred în ­d re p tă ţ iţ i să uc idă d in „ iu b ire ''.Când uc igaş ii sau s inucigaşii d in „a m o r" v o r de ven i to t a tâ t de r id ic o li ca h o ţii d e gă in i, t o t a tâ t de od ioş i ca incen­d ia to r ii şi t o t a tâ t de s in iş tri ca s p in te c ă to r ii d e oam en i şi case de fe r, om enirea va f i d o b â n d it cea m ai d e seamă v ic to rie , asupra ce lu i m ai t ira n ic d in tre in s tinc te . Nu suntem prea d e p a rte de ziua aceea. A cum câ te va decen ii, fem eea zisă „n e c re d in c io a s ă " e ra b ic iu ită în p ia ţa publică, ia r acum câ te va secole, arsă pe rug . Inzilele noastre am cam în c e p u t să râ d e m __ Poatecă la anul v ii to r vo r râd e cu t o ţ i i d e r id ic o le le şi m ic ile noastre a n im a lită ţi, b ă rb a ţi, fe te şi fe m e i.S'au fă p tu it încă des tu le c rim e „a m o ro a s e " în 1934— d a r s'au produs şi m u lte g lum e. Nu există asasin

pasional, pe ca re să nu-l desarm eze un cuvân t de s p ir it .D oam nelor, d u d u ilo r şi dom n ilo r, lăsaţi revo lve re le pe n tru v â n ă to rii de p re p e liţe şi d e c io r i — fa c e ţi m ai b ine e x e rc iţ ii de in te lig e n ţă şî o b i- c in u iţi-vă să vă b a te ţ i jo c începând cu p ro p r ii le dv . s lă b ic iu n i ! . . . Va f i ce l m ai frum os p ro g re s pe ca lea anului ce v ine — şi cea m ai sigură fe r ic ire pe ca re v i-o o fe r i ţ i !

■S'a m ai sch im ba t ceva în 1934, ca re a în g ro z it în tre a g a om en ire , pe n e d re p t: îna rm ările „s e c re te " ale G e rm a n ie i. N e păstrăm op tim ism u l până la c a p ă t. — şi ne dăm seama de m are le serv ic iu pe care l-a fă c u t în cursul anulu i t re c u t H itle r , ce rând d re p tu l la „o n o a re " (c iteş te : înarm area). Fără să f i v o it, « I e în te m e e to ru l p ă c ii eu ropene, şi cel

p u ţin pen tru anul 1934 lu i a r tre b u i să i se aco rde p re m iu l N o b e l pe n tru pace !Nu face m aci pa radoxe sau iro n ii, c i a firm ăm un pur adevă r is to ric .A tâ ta vrem e c â t G e rm an ia se înarm a în prea m are ta ină , po po a re le eu ropene răspunzătoare de pacea con tinen tu lu i, făceau o dezastruoasă p o lit ic ă de concuren ţă , destu l de mes-

De nenum ăra te o ri ita lia se opunea F ran ţe i şi A ng lie

A v io n u l s o v ie t ic „U . R. S. S ." sos ind Io N e w -Y o rk . n -« 'i L itv in o H ţ i T itu le s c u in t re f in â n d u -s e Io G e n e va .

se opunea S ta te lo r U n ite sau Rusiei, pen tru m ărunţişu ri. Dela ven irea lu i H it le r în fru n te a G e rm an ie i, m ic ile jocuri d ip lo m a tic e a le fo ş t ilo r a lia ţ i au lu a t im e d ia t s fârş it. A n g lia a re n u n ţa t la c o c h e tă riile a tâ t de pe ricu loase cu Berlinul, şi p rim u l m in is tru Baldw in a p u tu t p ronun ţa în pa rla m e n tu l englez cu v in te le ca re au va loa rea unui s ta tu t şi unui t r a t a t : „că hotare le A ngliei sunt pe Rin" ! Din 1918 până în 1934, n ic i un p rim m in is tru eng lez n'a avu t cura ju l să im p lic e A n g lia a tâ t de p rec is şi a tâ t de ca te g o ric , în favo a rea pă c ii eu ropene . Spre d e ose b ire de 1914, când Bethm ann H o lw e g , cance la ru l lu i W ilh e lm al ll- le a , c redea în tr 'o n e u tra lita te b in e v o ito a re a A n g lie i fa ţă de im peria lism u l germ an, în 1934 o asemenea bă ­nuială nu m ai e cu p u tin ţă . Englezii s'au în c re d in ţa t că ge rm a n ii au în ţe le g e re a d ip lo m a tic ă oarecum încurca tă , şi auzul p o lit ic cam greu — şi au v o rb it în acest an răs­p ic a t şi ta re .Nu ne îndo im că H i t le r a auzit şi a în ţe les.

Rusia a in tra t în 1934 în L iga N a ţiu n ilo r, şi fo rm id a b ila ei f lo tă aeriană — cea m ai pu te rn ică d in lum e pe c â t se spune — s'a pus as tfe l în se rv ic iu l p ă c ii. Pentru această ho ­tă râ re tre b u e să m u lţum im to t lu i H it le r . A m e n in ţă r ile d ire c te la adresa Rusiei, p o lit ic a germ ană de cuce rir i te r ito r ia le în Ră­sărit, ve s tită d e ac tua lu l d ic ta to r cu m ult în a in te d e a ven i la pu te re , au s ilit pe c o n d u c ă to rii S ov ie te lo r, a m e n in ţa ţi şi

SUS : U lt im i i g u a rz i la R in cu p r i le ju l e v a c u ă r i i K o b len zu lu i. A lă t u r a t : B a ld w y n , Lou is B a r- th o u şi R ege le A le x a n d ru a l Ju - g o ila v ie i .

de p o lit ic a v io le n t im peria lis tă a Japonie i, să in tre h o tă rît în p o lit ic a lum ii burgheze, ală- turându-se a ce lo r p u te ri ca re doresc m en ţine­rea p ă c ii.Dacă n 'a r f i d e c â t această zestre uriaşe pe care ne-a adus-o, anul 1934 to t ar trebu i so­c o t it ca o c o titu ră is to rică în evo lu ţia spre pace a Europe i.

■Vom de p lâng e m ereu p ie rd e re a Regelui A le ­

xandru I al Jugos lav ie i şi a lu i Louis Barthou.

No. 414 — | ( — Pag. 14

• M a re le serv ic iu s pe ce re i-a adus de da ta aceasta pă c ii con tinen - ■ tu lu i un rom ân, d. T itulescu, e imens. In d e s b a te r ile de la L iga N a ţiu n ilo r, p rin e lo c in ţa lu i ca ldă şi uneo ri fu rtunoasă , p rin lo g ica lu i c u ce rito a re , c a te g o r ic ă şi in d e s tru c tib ilă , e l n 'a în g ă d u it n ic i o d ivers iune .Poate că nu s’au sch im ba t p rea m u lt ra p o rtu r ile de fo r ţe în Europa in 1 9 3 4 . . . d a r anul acesta a adus lum ii o v ic to r ie m ora lă fă ră p re ced en t, ia r ve s tito ru l e i a fo s t rep re ze n ta n tu l R om ânie i.

W.

DĂRUIŢIDE S A R B A T O R

un abonam ent la..REALITATEA ILUSTRATA

« e s t fe l uniţi u tilu l c« plăcutul.

Coperta noastră :

Shirley Temple(F o to F ox)

P a la tu l L ig i i N a ţ iu n i lo r la G e n e va .D -« ii T itu le s c u , S a ve l R ădu lescu , C . V iţo io n u ţ i S. N e n i ţo r cu p r i le ju l c e le i d e -a 15 -a a d u n ă r i a L ig i i N a ţ iu n i lo r la G e n e va .

CEL MAI »BUN

TELL(J5DA" ORA EXACTA'

DELA O

A ALTA

• *>'v S

F. D IM A

Joi

/N câteva puncte ameninţate, s’au efectuat con­centrări de răsboi. In tr’o noapte, armata italiană a pornit spre frontiera Austriei. Detaşamente fran­

ceze şi germane s’au postat lângă graniţele ţinutului Şarre. In cel mult o jumătate de oră ar fi putut să invadeze această regiune. Ciocnirea ar fi fost inevitabilă Numai cu multă străduinţă s’a putut obţine aplanarea litigiului, care ameninţa să degenereze într’un conflict armat.In timpul tratativelor pentru a salva pacea, a inter­venit atentatul sângeros dela Marsilia.Amintirea atentatului dela Saraievo şi a consecinţelor sale a cutremurat conştiinţa lumii.Un nou răsboi bătea la uşă. Armata iugoslavă, echi­pată de răsboi, nu aştepta decât semnalul goarnelor... Baioneta era ascuţită şi bocancii ţintuiţi. Deasupra Belgradului planau păsările care scuipă foc şi otravă...

Miercuri

SIHOZA răsboiului, întreţinută şi nutrită de o propagandă is- cusită, se infiltra în sufletele oamenilor, ca apa într’un bure­te. Mai cu seamă generaţia care n’a gustat viaţa din tranşee,

s’a lăsat să fie ademenită de legenda unui eroism macabru, în care cel mai important rol de erou, nu-1 joacă omul, ci motorul.Până la ce grad de demenţă poate să ajungă omul însetat de sânge, o dovedeşte stupidul monument, reprodus aici.Hitlerismul se prosternează în faţa unui tanc de piatră. Eroii svas- ticei depun cununi de flori la picioarele fetişului motorizat.Au, de altfel, dreptate. După ce-au prăbuşit pe eroii spiritului de pe soclurile lor, nu le mai rămâne să se închine decât bestiei de oţel, comandantul suprem al răsboiului modern.

Vineri

A fost un an sângeros. O vreme turbure şi agitată. Cursa îr.ar- mărilor a luat dimensiuni nebănuite. Conferinţa desarmării a fost încuiată în frigorifer. Pretutindeni — teroare, asasi­

nate şi provocări. S’a complotat împotriva păcii din răsputeri. Şi am ajuns incontestabil, la sfârşit de an, pe pragul răsboiului. Păsările de oţel au cucerit văzduhul şi sborurile lor nu erau de bun augur. Meetingurile din cer anunţau primejdia acestor instrumente de răsboi. Manevrele aeriene au demonstrat că nu există apărare efectivă în contra unui atac de avioane.Fiecare popor în parte număra cu nfrigurare păsările morţii, pe care le lansa vecinul.Pe alocuri, bolta cerului, punctată de cruci negre, lua aspectul unui im itir de răsboi.

/NGROZIŢI de aceste perspective, englezii au or­ganizat la Londra o expoziţie de tablouri în care se oglindeşte catastrofa unui nou răsboi.

- | s.;jt Lloyd George li arată Lordului Reading aspectul Lon-Jfel .jwl | ijjf ţ ’ flj iS^jj drei, în urina unui eventual atac aerian,

k • I .K ![%&. \ tfa ■ j t , I Fostul prim-ministru al Angliei, pe timpul mareluirăsboi, a ţinut un discurs remarcabil, amintind ome­nirii ce-o aşteaptă, dacă nu va purcede de urgenţă la o acţiune pentru salvarea păcii.Expoziţia şi cuvântarea lui Lloyd George sunt semnifi­cative pentru actuala stare de spirit a poporului englez Acestui fapt se datoreşte în bună parte, intervenţia Angliei în politica europeană şi sprijinul pe care l-a acordat Ligii Naţiunilor, pentru aplanarea litigiului în chestia Sarre, precum şi a conflictului ungaro- iugoslav.

/N toiui conflictului dintre Iugoslavia şi Ungaria — pe când toată lumeâ tra alarmată — s’au întâlnit la Ge­neva delegatul iugoslav, d. Fotici, şi delegatul ungur,

d. Eckhardt.Placa fotografică de alături a fixat această întrevedere, care a avut loc în momentul cel mai critic al conîiieî-'l'.ii. Ilustraţia autentică ne arată pe cei doi adversari într’o discuţie foarte amicală. Mai mult: amândoi manifestă o veselie aproape exuberantă.Ştiau oare că procesul ungaro-iugoslav se va termina ca la operetă, spre nulţumirea tuturor; sau aşa e ob ceiul di­plomaţilor — să râdă cu poftă, în ajunul unui răsboi ?... Mărturisim că imagina semnificativă a acestei scene ne-a liniştit, înainte de-a cunoaşte soluţia solomonică dela Ge­neva; ne-ain zis: aceşti prieteni nu-şi vor turbura sărbăto­rile de anul nou. Şi am ghicit exact...

Sâmbăta

HELTUELILE pentru înarmare sunt atât de enorme, încât numai statele cele mai puternice şi cele mai bogate mai sunt in stare sa Ie suporte.

mi ele sunt ameninţate de prăbuşirea economică, dacă nu vor jlun mijloc de a lim ita înarmările,

¡rrele f.os‘ în stare să achite datoriile răsboiului trecut, »tirea răsboiului viitor cere însă cheltueli si mai mari

«ui răsboiului consumă bogăţia naţională ;' presiunea fiscului joaca pretutindeni pauperizarea masselor.jlrnul hitlerist, care a făcut exces de zel în această priv inţă, a leu cale sa recomande populaţiei — să mănânce mai puţin. 0 ■ jira oala şi un singur fel de mâncare, cel puţin odată pe săp- i|na : Duminica. ’

itte, s’a găsit un fabricant care a şi fabricat o oală specială, iu acest scop patriotic... p 1

» T ICIO surpriză, deci, că învăţătura a trecut pe Y y planul al doilea. Şcoalele şi Universităţile au

fost transformate în cazărmi.Tineretul învaţă mânuirea armelor şi a măştilor îm ­potriva gazelor.Nici fetele nu sunt scutite de acest serviciu obligator. In şcoala de pregătire a măcelului mondial, figura senină a copilului capătă aspectul unui rât de porc. Fetişcanele zâmbesc, amuzate de acest spectacol neo­bişnuit.Probabil că în panica atacului fatal, vor uita învăţă­tura şi măştile. De altfel aceste măşti nu vor folosi la nimie.E suficient însă că servesc deocamdată pentru inten­sificarea psihozei de răsboi, şi pentru îmbogăţirea fabricanţilor de aparate, împotriva gazelor...

Marile înfăptuiri ale ştiinţei in 1934

Sus : Americanii au lansat prima lo-‘ comotivă cu aburi, după modelul ce­lor electrice. Această locomotivă re­duce cu 35% rezistenţa aerului şi facilitează o viteză orară 'de 110—145 km.Mijloc : Profesorul dr. L. O. Lawren- ce de la universitatea din California a descoperit un aparat cu ajutorul căruia se poate transforma sarea o- bicinuită de bucătărie, în radium.Jos : Unul dintre păzitorii farului „Roter Sand“ este lăsat cu coşul pe puntea vaporului care i-a adus omul de schimb, după ce a stat acolo opt săptămâni.

cui ce l mai com od de io- com o ţiune aeriană al v i i to ­ru lu i. Inve n ta to ru l a u to g i- ruluî e un spanio l, in g ine ru l Juan de la Cierva, care de mai m u lţi ani şi-a pus în gând să în lă tu re câ teva neajunsuri g ra ve ale a v i­oane lo r a c t u a l e . M u ltă vrem e s o c o tit ca un u to p is t, un fa n ta s t în genu l lu i Don Q u ic h o tte , de ia Cierva n 'a g ă s it în p a tr ia sa n iciun concurs. A t re b u it să se exileze în A n g l i a , unde câ ţiv a oam en i de b ine au în ţe les im p o rta n ţa p roec- te lo r lu i şi nu i-au p re cu ­p e ţ i t m ijloa ce le ca să leducă la în fă p tu ire . ^ *C e avan ta j p rez in tă a u to g iru l ? Se ş tie că un av ion are în to tdeauna nevo ie d e un te re n fo a r te întins, pe n tru p o rn ire sau a te risare , în tru c â t nu p o a te urca sau desc inde sub o anum ită v iteză . Din această cauză, av ioane le necesită ae rod roam e spec ia le şi nu p o t fo lo s i ca pu nc te de a te risa re , străz ile sau p ie ţe le o b ic in u ite ale oraşelor.A u to g iru l, bazat p e o co n s tru c ţie cu to tu l pa rticu la ră , cu o axă ve rtica lă şi e c h ip a t cu p a tru a rîp î în cruce, p o a te a te risa pe c sim plă peluză, pe o r ice u liţă şi ch ia r pe terasa unei case p a rticu la re . In plus, e l se p o a te m en ţine cu uşurin ţă la o r ice înă lţim e în văzduh, in d ife re n t de iu ţe a la c â ş tig a tă . A ce s te două m ari c a lită ţ i îl fa c un a p a ra t d e sbu ra t ex trem d e com od şi acces ib il. C e eace e a u tom ob ilu l pe n tru curse le pe uscat, yach tu l pe n tru c ă lă to r iile pe m are, va f i a u to g iru l p e n tru cursele aeriene : un veh icu l uşor de condus de o rice p a rtic u la r. Denum irea de „taximetru aerian",

Jk R însemna des igu r să re p e tă m o bana- / 1 iî ta te exasperantă insistând, cu p r ile ju l

în to c m ir ii unui b ila n ţ al anului, asupra ab un de n ţe i p ro d ig io a se a d e s c o p e rir ilo r şi inven- ţ iu n ilo r pe tă râm u l ş t iin ţe i pure şi a p lica te . A ceas tă a firm a re a d e v e n it un le it-m o tiv , care nu m ai im presionează d e s i g u r pu b licu l de as­tăz i d e p rins să găsească zi cu zi, în p a g in ile co- t id ia n e lo r, rea liza rea c e lo r m ai în d ră zn e ţe des i­d e ra te a le te h n ice i.N e vom m u lţum i să scoa tem în p rim u l p lan câ ­te va în fă p tu ir i m ai d e seamă, a că ro r im p o rta n ţă constă m ai p u ţin în ca ra c te ru l lo r senzaţional, d e c â t în p e rs p e c tiv e le im ense p e care le deschid. Să începem d e c i această sumară tre c e re în rev is tă :

A U T O G I R U L

S p e c ta to r ii c in e m a to g ra fe lo r au avu t de curând ocazia să ia cunoştin ţă , p rin jurna lu l sonor, de un fa p t in te resan t, p e tre c u t la Paris : un t ip specia l de avion , ca re a te risa pe străz ile m e tro p o le i fra n ­ceze, cu aceeaş uşurin ţă cu ca re a r c ircu la de p ild ă , o rice a lt veh icu l cu ren t. A p a ra tu l denu­m it „autogir" e d e s tin a t as tfe l să d e v ie m ijlo

ca re s'a d a t adesea in ve n ţiu n ii lu i C ie rva , o găsim im p ro p rie , în tru c â t p e n tru cursele cu m u lţi c ă lă to r i, av ioa ne le o b ic in u ite sunt sa tis fă că to a re .

A P A G R E A

S 'a v o rb it fo a r te m ult in cursul u ltim u lu i an de sp re o nouă sub­s tan ţă de sco p e rită d e t re i învă ­ţa ţ i am erican i, p ro fe s o ri u n ive r­s ita r i : „ a p a g re a" . De unde această de nu m ire ? A p a g rea rep re z in tă — în to cm a i ca şi apa o b ic in u ită — o c o m b in a ţie în tre ox igen şi h id ro gen , num ai că-, spre d e o se b ire d e apa o b ic in u ­ită , h id ro g e n u l în noua substanţă

Sii* ; l)-nul Maufred Curry a descoperit un barometru chimic, care indică precis cu 8 şi chiar 15 ore înainte, mersul vremii.Mijloc : Cel, mai uriaş telescop din lume este acela care se construeşte pentru observatorul Mount Wilson din Pasadena. Lentila are un diametru de 6 metri, o grosime de 5 metri şi cântăreşte ¿O de tone.Jos : Reporterul la microfon are oitielari ru care poate vedea perfect la distanţă.

e un h id ro gen specia l, cu o g re u ta te a tom ică de două o r i m ai m are d e c â t aceea a h id ro gen u lu i o b ic in u it. Aşa d a r o co m b in a ţie în tre ox igenu l o b ic i­n u it şi „h id ro g e n u l g re u “ .D ar ce im p o rta n ţă au to a te aceste con s id e ra ţiu n i a tâ t d e a rid e , ca re la p rim a v e d e re a r pu tea să in tereseze num ai pe spec ia liş ti ? Şi d e ce a tâ ta vâ lvă în ju ru l a p e i g re le ?In a fa ră de fa p tu l că apa g re a are însuşiri destu l d e d e o se b ita d e ce le a le a p e i o b ic in u ite (a p a uşoară), în ceeace p rive ş te de ns ita te a , punctu l de înghe ţa re , d e f ie rb e re e tc ., ea in­teresează în specia l p rin ro lu l covâ r­ş ito r, ce pa re să-l e xe rc ite în fe n o ­m enele b io lo g ice . A s tfe l, s’a observa t că noua substanţă se c o m p o rtă ca un fe l de frână şi ch ia r d e d is tru g e re a p ro cese lo r v ita le , la d ife r ite le o rg a ­nisme an im a le sau v e g e ta le . C u fu n ­d a te în acest lich id , sem in ţe le d e tu tun nu mai înco lţesc, ia r o m u lţim e de b a c te r ii, m orm o loc i d e broască şi peşti m ici, înce tează re p e d e d in v ia ţă . A supra v ie tă ţ ilo r m ai m ari, cum a r f i d e p ild ă şoa rec ii, apa g rea exe rc ită deasem enea e fe c te d in ce le m ai cu­rioase. Dând unor şoareci să bea din acest lich id , e i nu num ai că nu-şi p->- to lîa u setea, d a r dădeau şi semne de a g ita ţ ie şi am e ţea lă . T oa te ce rce tă r ile t in d să c o n firm e fa p tu l că apa grea nu-i as im ila tă d e organ ism ş i exe rc ită o ac ţiu n e de uzură asupra ţe s u tu r ilo r o rg a n ice , în ce tin in d a c tiv ita te a ce lu­la ră în m a te ria v ie .C um , pe d e a ltă p a rte , s'a con s ta ta t

că apa o b ic in u ită con ţin e şi ea apă grea, cam în p ro p o r ţie de I la 5000, şi că această c o n c e n tra ţie de v in e cu t im p u l d in ce în ce m ai m are, s'a emis ipo teza extrem de in te resan tă , că b ă trâ n e ţe a şi în ce le d in urm ă m oa rtea , s 'ar d a to r i în fo n d ac ţiune i d is tru c tiv e a aceste i sub­stan ţe . M a i m u lt încă ; un ii savanţi pun în le gă tu ră inex is ten ţa v ie ţ i i pe anum ite p la n e te cu excesul de h id rogen greu, care s 'a r găsi în a tm osfe ra lo r. C u a lte cuv in te , apa grea e duşmana v ie ţi i, şi lu p ta îm p o tr iv a b ă trâ n e ţii şi a m o rţii nu p o a te f i dusă cu succes, d e c â t p rin re ­du ce re la m in im um a aceste i a d vă ra te o tră v i.

Sus : Un c e a s o r n ic a r v e s t i t , lu c re a z ă la c o n s t r u i r e a u n u i c e a s p e c a r e se v o r p u te a c i t i 9 0 d e d a te d i f e r i t e d in d o m e n iu l a s t r o n o m ie i.M i j lo c : O c h e la r i cu lu m in ă , p e n t r u c i ­t i t u l p e in t u n e r ic .A l ă t u r a t : C e l m a i m ic s u b m a r in d in lu m e . El nu v a a v e a o lu n g im e m a i m a re c a 3 m e t r i ţ i v a f i p e n t r u o s in ­g u r ă p e rs o a n ă .

SPRE V IN D E C A R E A C A N C E R U L U I

Boala care fa ce ce le mai m ari ra va g ii, p rin fa p tu l că na tura e i in ­tim ă ne apare co m p le t învă lu ită în m ister, este des igur canceru l. In p r iv in ţa \ aceste i m a lad ii p lu tim încă în p lină ig n o ra n ţă . N u ş tim dacăp^te sau nu m icrob iană , dacă e sau nu e re d ita ră , nu-i cunoaştem cauza

e fic ie n tă şi deaceea în ju ru l ei c ir ­culă ce le mai num eroase şi mai v a r ia te ip o teze . Un singur lucru a s ta b ilit cu p re c iz ie p ra c tica m ed i­cală : anume că un cancer, t ra ta t în faza lui in c ipe n tă , este adesea v in d e ca b il. Pe de a ltă p a rte însă, această fază in c ip ie n tă scapă în to - deauna neobservată , la tă dece gă ­sirea unui d iag nos tic p recoce al canceru lu i, dev ine un e lem ent extrem de p re ţios . O r, această p o s ib ilita te de d iag nos tic a fo s t rea liza tă in anul înch e ia t. Doctorul C opacev- scky, pro fe so r la Ins titu tu l de îna lte S tud ii d in Belgia, a observa t că serul canceroş ilo r se coagulează mult mai rep ed e , d e c â t serul in d iv iz ilo r norm ali, a tunci- când e t ra ta t cu acid la c tic . V iteza de coagu la re a junge să f ie ch ia r de 60 de o ri m ai m are. P rocedeul necesită anu­m ite c o n d iţiu n i p re a la b ile . A s tfe l, serul tre b u e să f ie p ro asp ă t şi p e r­fe c t transparen t, ac idu l la c tic cu ra t şi con ce n tra t la 1 0 °, ia r pac ien ­tu l să se găsească în post a lim en­ta r, în m om entu l când i se ia sân­ge le . R eacţia m en ţiona tă s'a v e ri-

No. 414 — R. I. — Pag. 20

■ficat în 171 de cazuri, ch ia r în faza in iţ ia lă a canceru lu i.Pe de altă p a rte , p ro fe so ru l g e r­man, d o c to ru l von Brehmer, a reuşit să izoleze în ţe su tu r ile bo l­nav ilo r de cancer, un m ic ro -o r­ganism, ca re pa re a f i însuşi agee tu l aceste i boa le . Inoculând an im a le lor cu ltu ri fă c u te cu acest m icro -organism , el a p u tu t să p ro voa ce a p a riţia unor tum ori m ăline.Aşa dar, pe d e -o p a rte ni se o fe ră un m ijloc a p ro a p e sigur de d ia ­gnostic, pe de a ltă p a rte ni se desch ide calea pe n tru a tacu l de f ro n t al m a lad ie i, p rin id e n ­t if ic a re a agen tu lu i e i e fe c tiv . Insfârşit, dacă p r in tre pu ţine le m ijloace c u ra tiv e ale canceru lu i, ra d iu m -te ra p ia rep rez in tă arma cea m ai e fica ce , tre b u e să re ­cunoaştem că această arm ă nu e la îndem âna ce lo r m u lţi, în ­tru c â t rad ium -u l a re un p re ţ fa n ­ta s tic : şap te m îlîoane de le i gram ul. O r, t o t în anul înche ia t, so ţii Jo llio t (f iic a doam nei C u rie şi soţu l ei) au reuşit să pună la îndem âna c lin ic ilo r o serie de substanţe ra d io -a c tiv e e ftin e , în ­zes tra te cu b in e fă c ă to a re le e- fe c te te ra p e u tic e a le rad ium -u li. E vorba de aşa num itu l „radium a r tif ic ia l” , ca să fo lo s im te r ­menul p u b lic a t d e gazete, d e ­a ltfe l im p ro p riu . In re a lita te după cum fo a r te b ine am spus inven­ta to r ii — avem a fa ce cu nişte substanţe ra d io -a c tiv e , o b ţin u te din e lem e n te le o b ic in u ite in e rte ca borul, alum iniu, m agneziu, e tc ., care, expuse a c ţiu n ii raze lo r a lfa d in rad ium , a jung să de v ie ra- d io -a c tiv e . F ireşte rad iu m -u l a r­t if ic ia l as tfe l o b ţin u t, este in ­com p ara b il mai e f t in ca rad ium -u l v e r ita b il.Incă o cuce rire în lu p ta p e n tru a linarea su fe rinz ilo r de c a n c e r !

TE LE V IZIU N E A

De câ ţiva ani încoace, z ia re le şi rev is te le pom enesc reg u la t de rea liza rea d e fin it iv ă a te le - v iziunei şi pe de a ltă pa rte , pu­b licu l răm âne c o m p le t nedum erit, văzând că fă g ă d u e lile ce li se fac în această d ire c ţie , nu sunt rea liza te, ce l p u ţin în în ţe lesu l că nu le ved e puse în p ra c tică . A d e vă ru l este că în u ltim ii d o i ani, în S ta te le U n ite , în A n g lia şi G erm an ia au loc transm isiun i regu la te de te lev iz iune . Posturile de em isiune ra d io fo n ic e transm it în acelaş t im p p rin văzduh şi im ag in i m işcă toare , ca re p o t f i re ce p ţio n a te cu a p a ra te asemă­nă toare ce lo r de ra d io şi cu un p re ţ re la t iv acces ib il.E d re p t, că pe n tru a asigura o im agine m ai clară, ecranu l are d im ensiuni destu l de reduse, ia r d e pă rta rea este postu l de em i­sie şi ce l de re c e p ţie nu p o a te f i p rea m are. P rinc ip iu l te le v i- ziunei, deşi rezo lva t, se loveşte încă in p ra c tic ă de o serie de

neajunsuri. Totuş, p rin fo lo s ire a lă m p ii Braun şi a raze lo r ca­to d ic e , lip s ite de in e rţie , în lo ­cul vech ilo r d isp o z itive m ecanice ro t ito a re a tâ t de g reoa ie , s'a fă c u t un p rog res cons ide rab il. Pe de a ltă p a rte , transm isiunea film e lo r c in e m a to g ra fic e ( te le - c in e m a to g ra fu l) a f o s t re ­zo lva tă în m od mai desăvârş it d e c â t transm isiunea d ire c tă a scenelor an im a te . In A m e rica s'au rea liza t de curând, în ex­ce le n te c o n d iţiu n i, transm isiun i de te le c in e m a to g ra f, pe un ecran de d im ensiun ile unei pa g in i de rev is tă , im a g in ile având o c la r i­ta te egală cu aceea d c inem a­to g ra fu lu i o b ic in u it. Este in u til să mai insistăm asupra conse­c in ţe lo r re v o lu ţio n a re ce le p o a te avea această inven ţiune , ca re ne o fe ră pur şi sim plu c in e m a to g ra ­fu l sonor la d o m ic iliu .

T R A N S M IS IU N E A E N E R G IILO R PRIN R A D IO

Incă una din în fă p tu ir ile senza­ţio n a le ale anului 1934 : p rim e le înce rcă ri reuş ite de transm isiune a en e rg ie i e le c tr ic e pe calea unde lo r hertz iane. E vo rba de un p rocedeu , care să în lă tu re ac tu a le le cab lu ri de canalizare a cu re n tu lu i e le c tr ic , cab lu ri a că ro r insta la re şi în tre ţ in e re este a tâ t de cos tis ito a re şi anevoioasă. Dacă p rin T. F. F. pu tem trans­m ite la d is ta n ţe de m ii de k ilo ­m e tri sunetele, luc ru rile se p e ­tre c m u lt mai d if ic il, în cazul când tre b u e să transm item ener­g ii m ai im p o rta n te . A cea s ta în ­tru c â t randam entu l ob işnu it trans­m is iun ilo r fă ră f i r este de rizo riu : v reo 10° /0. N um ai a zecea p a rte d in en e rg ia lansată la em isiune o regăsim la postu l de re c e p ţie !

Şi lucru l nu e de m ira re , dacă ţine m seamă de fa p tu l că un­de le e le c tr ic e se transm it în to a te d ire c ţ iile văzduhulu i şi dec i cea m ai m are p a rte de en e rg ie se ris ipeş te fă ră de fo los. U nde le fo a r te scurte, s tu d ia te m ai d e -a p ro a p e de M arcon i, p rez in tă fa ţă de ce le la lte unde e le c tr ic e , m are le avan ta j de-a pu tea f i co n c e n tra te în tr 'o anu­m ită d ire c ţie — în to cm a i ca şi raze le lum inoase — şi as tfe l o- fe ră un randam en t m u lt superio r. G ra ţ ie m icrounde lo r, M arconi a re u ş it să rea lizeze conduceri de veh icu le la d is ta n ţă (avioane în văzduh, vase pe m are, e tc .) T o t cu a ju to ru l lor, s'a reuş it în A n g lia pe lin ia fe ra tă de la Santa Fe, să se acţioneze un tre n com ­pus d in m ai m u lte vagoane, pe o d is ta n ţă de c â ţiv a k ilo m e tri. F ireşte, de oca m da tă e num ai un înce pu t. R ezu lta te le însă s'au d o v e d it a tâ t de încu ra ja toa re , în câ t în A n g lia s'a fo n d a t ch ia r

o com pan ie specia lă, care u r­m ăreşte rea liza rea transm is iun i­lo r de fo r ţă p rin T. F. F., şî în acest scop va constru i o s ta ţiune de em isiune de 1 0 0 0 de kw. C onse c in ţe le acesto r în fă p tu ir i, a tunc i când vo r f i puse la punc t în m od d e f in it iv , sunt d e a d re p - tu l senzaţiona le. In ch ip u iţi-vă că tre n u rile , uzinele, lum ina tu l şi în g e ne re to a tă en e rg ia e le c tr ică de v in e un bun la îndem âna tu ­tu ro r, ca re p o a te f i c a p ta t cu a ju to ru l unor re c e p to a re de rad io spec ia le , aşa cum p rind em as­tăz i c o n ce rte le la d ifu zo r. O e- ne rg ie , fa b ric a tă în câ te va cen tre ale g lob u lu i, e îm p ră ş tia tă în- t re g e i om en iri, pe ca lea unde­lo r. In te rn a ţion a lism u l econom ic se va im p un e a tunc i ca un im ­p e ra tiv absolut, rea lizându-se pe ca lea teh n ice i, m ai sigur, şi mai arm onios d e c â t p rin to a te s fo r­ţă r ile d ip lo m a ţilo r .

Ing. I. SERBAN

S u r o r i le M A R T IN E S C U . c a r e s u n t a p la u d a te în f i e c a r e s e a ră p e s c e n a

T E A T R U L U I C Ă R Ă B U Ş .

No. 414 — R. I. — Pag. 21

1 8 2 2 . S'» născu t ce e b ru ! cti- m is t f r a n c e i lo u s P asteur. A d e s c o p e r i în tre a lte le leacu l îm p o tr iv a tu rb ă r i i . (A lă tu r a t c h i­p u l lu i P as*eu r).1 5 8 6 A m u r it D o m n ito ru l M u n ­te n ie i P ătraşcu V odă ta tă l lu i M ih a i V ite a zu l.1 8 4 8 . S'a ju c a t la laş i o p e re ta lu i M a te i M i l lo „B a ba H â rc a " .

1 7 8 4 . A u fo s t p r in ş i şi în c a rc e ­ra ţ i lu p tă to r i i ro m â n i H o r i a. C loşca şi C rişa n . ( A lă tu ra t c h i­p u l lu i H o r ia ) .1 8 1 6 . S'a p re z e n ta t la laş i p r i ­m u l s p e c ta c o l în lim b a rom ână „ M i r t h i l şi C h o e , o p e re tă p re ­lu c ra tă d e G h . A sa ch i.

1 8 7 7 . U m b e rto I a fo s t p ro ­c la m a t re ge a l I ta l ie i . A fo s t uc is la 1900 d e un a n a rc h is t. ( A lă tu r a t c h ip u l) .1 9 0 8 . G ro a z n ic u l c u tre m u r d in S ic ilia cu d ă râ m a re a o raşe lo r M essina şi R e g g io .1 8 4 0 , S a n ăscu t io n C a lin d e ru fo s tu l a d m in is tra to r a l d o m e ­n ii lo r C o ro a n e i.

1 8 4 3 . S'a născu t re g in a p oe tă C a rm e n Sylva ( Elisa b e ta a Ro­m â n ie i) . S'a c ă s ă to r it cu d o m ­n ito ru l C a ro l la 1869. A m u rit la 1916. (A lă tu r a t c h ip u |) .1 8 9 2 . A a v u t loc c ă să to ria p r in ­c ip e lu i m o ş te n ito r F e rd in a n d de H oh e n zo lle rn cu p r in c ip e sa M a ­ría d e Saxa C o b u rg .

11

'tfricujiswifUjtoxifocvie

s ilu e ta m e a d e a c u m t r e i l u n i .

C e b in e m ă s im t a c u m , tâ n ă ră ,

u ş o a ra şî s ă n ă to a s a . A d io p a lp i ta ţ i i ,

a d io c o rs e t c h in u ito r , a d io re g im ,

a c u m p o t m â n c a , p o t d a n sa , p o t

f i e le g a n ta . A c u m su n t fru m o a s ă ,

d o r i tă f i f e r ic i t a . Ş» to tu l d a to re z

c u r e i d e s l ă b i t a l I n s t i t u t u l u i

C a l. M o ş ilo r 8 8 , p a r te r s c a ra B. Tel. 4.17.56

C O N D U S Ă DE U N M E D IC SPEC IALIST

C u n o s c ă t o r i i p r e f e r a a um a i

Vinuri superioare de Basarabia

Produsele v iilo r proprii. C ere ţi-le pretutindeniC e n tra la : B u c u re ş t i ; S u c u rs a le : G a la ţ i , B ă l ţ i , C h iş in â u

1 8 8 2 . M o a re G a m b e tta , o ra to r, om p o lit ic , fo n d a to r a l c e le i de-a 3-a re p u b lic ă .1 8 7 4 . A m u r it banu l C - t in H e- rescu N ă s tu re l.1 Ş 5 0 . S a p re z e n ta t p e n tru p r im a o a ră la la ş i : p iesa lu i A le c s a n d r i „Ş o ld a n V ite a z u l" . 31

1 8 8 9 . A m u r it m a re le p o v e s ti­to r I o n C r e a n g ă . (A lă tu ra t c h ip u l) .1 8 4 2 . S'a n ăscu t l i te r a tu l la c o b N eg ruzz i.1 8 5 2 . A fo s t in a u g u ra t T e a tru l N a t io n a l d in B ucu reş ti.1 8 6 8 . S'a născu t n u v e lis tu l Ion A l. B rătescu V o in e ş ti.

1 4 3 3 . A m u r it d o m n ito ru l M o l­d o v e i A le xa n d ru ce l Bun. ( A lă ­tu ra t c h ip u l) .1 5 6 4 . S’a s ta b il i t p e n tru p rim a o ară în ce p u tu * a nu lu i la I Ia ­n ua rie , în loc de Paşti cum e ra . 1 8 0 9 . S a n ăscu t m itro p o litu l A n d re i Ş aguna.

î - f

<( NOI REDUCERI. TOATE SERVICIILE

1 COAF ORUL BEERL E i

CALEA MOŞILOR 53 • B A C Ş I Ş U L S U P R I MA T

No. 414 - R . I. — Pag. 22

fjH elebctoSE GĂSESC IN TOATE MAGAZINELE SELECTE

RGAUVUliCurSiGUR

RAPID

PUROEM(O -B a ^ c r) ' im t o a t if a r m a c u

W

Ce curiosSECRETştie a c e s t

OM

-D -R A LfSETTE VEREA

c o r * e b f in e un fru m o s tu c c e i pe te * n a T e o tro ln î . .C ă ră b u ş "

D O A M N A M E LA N IE B U G A R iM O V IC I

P rim a d o n ă ia o p e ra re g a tă d in B e lg ra d . F o to g r a f ia n o a s tră o r e p r e i in fă in ro lu l C a rm e n .

El vă garantează A că veţi obţine IN CÂTEVA ZILEo frumuseţe care atrage

pe bărbaţiVoiţi să faceţi o căsătorie bună în

anul acesta? Voiţi să căpătaţi acea frumuseţe căreia numai puţini băr­baţi îi po t rezista? Atunci să citiţi cu toată atenţia cele ce urmează.

Mulţumită unei formule noi si uimi­toare, care s’a descoperit de un celebru savant, puteţi acum obţine frumuseţea ce-o doriţi aşa de mult, si aceasta £** câteva zile. Această nouă desco­perire remarcabilă are un efect asa de mare că produce schimbări miracu- oase obiar la o piele plină de pete, râtă si sbâreită. —Această misterioasă substanţă e

,cum conţinută în Crema Tokadon, «lebra Cremă de Paris. Aplicaţi Cre- ■na Tokalon aliment pentru piele, cu- oarea roză, seara înainte de a vă cul­ca. Ea vă nutreşte pielea si o face albă în timp ce dormiţi. Pe urmă aplicaţi dimineaţa Crema Tokalon ali­ment pentru piele, culoarea albă (neun- suroasă). Ea albeşte, tonifică si strânge pielea si înlătură porii dila­taţi, coşuri, pete etc.

Dacă voiţi să obţineţi o frumu­seţe nouă şi să fiţi atrăgătoare pentru bărbaţi, să începeţi chiar astăzi cu aplicarea Cretoei Tokalon. Oricât de rea să vă fie pielea, veţi fi surprinsă si încântată de rezultat. Efectul se garantează, altfel se restitue banii- —

De vânzare la toate farmaciile, dro­gheriile şi parfumeriile din ţară. Noi preţuri reduse: Crema Tokalon. culoa­rea albă, la Lei 50.—, Crema Tokalon aliment, enloarea roză. >•» Lei 60.—

No. 414 — R. I. — Pag. 23

Cadoul ¡deald e C r ă c iu n u lAnul Nou4 5

4 8 51

5 4

ThâtOAeNATURALA

50100

■

A C O B N E G R U Z Z !

întrebuinţaţi

EGGERopre/te

b/cA * RAGÜSEALAf t 9â / . la f a r m a c i i / I d ro s u e rn

Fiţi modernă Doamnă !

d e A L . IO R D A N

In p ra g u l ce lu i de al nouăzec ilea an, la c o b N egruzz i s'a dus d in tre ce i v ii, luând ca lea de m u lt s tră b ă tu tă de c ă tre to v a ră ş ii săi de m uncă, de a ltă d a tă , V asile Pogor, T itu M a io re scu , P. P. C a rp şi Th. R ose tti, cu c a ri pusese baza s o c ie tă ţ ii i(J u n im e a " , ace l fo c a r de c u ltu ră n a ţio n a lă , ca re a em is a tâ te a id e i şi nou i d ire c t iv e în l ite ra tu ra noastră şi sub razele c ă re ia s'au fo rm a t a tâ te a ta le n te .N ăscu t în tre d o i an i, în seara d e 31 D e c e m b rie 1842, la co na cu l p ă rin te s c de pe m a lu l P ru tu lu i, în sa tu l T r ife ş t i i-V e c h i d in ju d e ţu l laş i, la c o b sau Jacques, aşa cum i se spunea d e in t im i, a p ă s tra t, în to t t im p u l v ie ţ i i , a m in tire a aces tu i c o lţ d in n a tu ră , unde m a i tâ rz iu a scris a ce le s p le n d id e „ C o p i i d up ă n a tu ră " ş* a tra d u s o p e re d in lim b a g e rm ană aşa d u p ă cum re zu ltă d in scrisoarea sa d a ta tă 5 /17 S e p t. 1864, a d re sa tă lu i A l. Bona cche un bun p r ie te n al său. Pentru desăvârş irea c u ltu re i sale, Ja cq u e s N egruzzi luă d ru m u l A p u s u lu i, de unde se în to a rc e în to am na lu i 1863 cu d ip lo m a de d o c to r în d re p t, pe baza că re ia , un an m ai tâ rz iu , fu n u m it p ro fe s o r la fa c u lta te a ju r id ic ă d in laş i. O b ţin â n d în acelaş an şi d re p tu l de a p le d a , d e b u tă în tr 'u n p roce s pena l, pe ca re -l câ ş tig ă , d a r de la ca re nu s'a ales d e c â t cu recom pensa m o ra lă , m a n i­fe s ta tă p r in fe l ic i tă r i , s ă ru tă ri şi ap lauze, d eo a re ce c l ie n ţ i i să i, văzându-se a c h ita ţ i, au u ita t , p ro b a b il de b u c u rie , să m ai a c h ite şi o n o ra ru l tâ n ă ru lu i lo r a p ă ră to r.Ca fo n d a to r al „J u n im e i" şi p u ţ in m a i tâ rz iu ca re d a c to r al „C o n v o rb ir i lo r L ite ra re , Jacques N egruzz i a d e s fă ş u ra t o intensă a c t iv ita te l ite ra ră , în ce rcâ n d to a te g e n u r ile : poezie , proză, te a tru , t ra d u c e r i, p u b lic â n d o m are p a r te d in o p e r ile sale în rev is ta ce o co nd u ce a .Făcând le g ă tu ra în tre t r e i g e n e ra ţii, p r in frum oasa vâ rstă de 90 a n i pe ca re a a tins -o , a lu a t p a rte la num eroase even im e n te p o li t ic e şi a p r iv i t , p lin de b u ­cu rie , în ă lţa re a de f ie c a re zi a nea m u lu i său.Ca s e c re ta r p e rp e tu u al „ J u n im e i" şi re d a c to r a l „ C o n v o rb ir i lo r L ite ra re " N e ­gruzzi a p u tu t să cunoască to a te p e rs o n a lită ţ i le de seamă a le c u ltu r i i ro m â ­neşti dân d u -ne ace le n e p re ţu ite p a g in i ce a lcă tu e sc „ A m in t ir i d e la J u n im e a ", care vo r f i m ereu c e rc e ta te p e n tru in te re s a n te le d a te ce c u p r in d asupra aceste i s o c ie tă ţ i şi a m e m b r ilo r e i.Şi dacă în „ A m in t ir i le de la J u n im e a " c e rc e tă to ru l va găsi d a te in te re sa n te despre a lţ i i , nu m a i p u ţ in in te re s a n te sunt a m in t ir i le ce ne răm ân d e la la c o b N egruzzi d esp re el însuşi... .Ia r când cru da boa lă c e - l ro de a pe m a re le nostru Em inescu, îl redusese la cea m a i neagră m izerie , lu i Jacques N egruzzi i-a re v e n it g re a u a , d a r n ob ila m isiune, de a aduce în p a r la m e n t un p ro e c t de le g e p r in ca re ce rea să se a co rd e m a re lu i p o e t o pensie de 250 le i lunar.Şi a s tfe l e l urm ează şi după m o a rte lin ia de c o n d u ită pe ca re a a vu t-o t o t ­deauna în v ia ţă : A ce e a de a f i isvoru l neseca t de ş t ir i ; că c i ş tiu t este că p e n tru p r ie te n ii săi d in tin e re ţe e l era c e n tru l de in fo rm a ţi i p rec ise ca re în ­tre ţ in e a le g ă tu ra în tre ce i d in ţa ră şi ce i d in s tră in ă ta te ia r p e n tru no i ce i care am a vu t d u re re a de a -l p ie rd e , la c o b N egruzzi a însem nat tră s ă tu ra de unire în tre g e n e ra ţia ca re a fo s t şi cea de astăzi.

R uju l D -v o a s trâ t r e b u e sâ f ie N U M A I

Nu se ş te rg e to a tă ziua

A ii în vogâ f iin d s i n g u r u l fa b r ic a t e xc lu iiv la Paris N U A N Ţ E M IN U N A T E

Pârul alb r e c a p ă t ă culoarea avutăfă ră v o p s e le , n a tu ra l in 15 m in u te , cu : „C O L O R IN " re ­g e n e ra to r s p on tan : n e g ru , c a s ta n iu - in c h is , c a s ta n iu . C u t ia le i 120. — 2 c u t i i le i 230 .

Z b ârc itu ri, riduri,c u te , p u n g i sub o ch i, d is p a r in 5 m in u te cu : „ D E N Y " - A N T I R I D E S, cre m ă cu h o rm o n i ţ i l ic h id , în tin e r in d fa ţa . C o m p l. le i 140.

G r a ş i !■

S lă b e sc p a rte a d e c o rp d o r ită : ş o ld u r i, b u r tă , guşe, e tc . , cu : ..S V ELTA “ săpun cu extrase d in să ru ri m a rin e . P ie rd e ţi până la V * cm . p es te n o a p te . Lei 140. — 2 b u c . le i 270.

Părul de prisos, supărătord e p e : o b ra z , b r a ţe , s u b s u o ri, e tc ., se în d e pă rte a ză în 5 m in u te cu ,,D E N Y ,,-E P IL p u d ra p a r fu m a tă . P ie lea răm âne a lb ă c a t i f e la tă . C u t ia le i 80.

Depozit: „O PA C ", S tr. Doamnei 7(G a le r iile B landuzie i, E ta j) Bucureşti.

C u o c a z ia s f. s ă rb ă to r i BOURJOI S . . . r *

d is tin s e i şi f id e le i sa le c l ie n te le d e l i c i o a s e l e p a r fu m u r i :

„SO IR DE PARIS1* „M O N -P A R F U M "

c o n f in u te în t r 'u n în c â n tă to r f la c o n a ş e z a t în t r 'o c a s e tă P o tc o a v ă

p r e ţ u l Lei: 115.—

BOURJOISP A R IS

UNT DE

B lo c u r i d 2 Kg.

EFTIN mai hi:g ie m c şi r e n ta b il d e c â t u n tu l, ta c o z o n a c i, p r ă j i ­

t u r i f i g â t i f .La toate magazinele

a l im en tare

Un d a r e ft in şi p lă c u t tu tu ro r :

cu 200 lei un abonament pe 6 luni 400 .. i, ,, „ I an

la „ R e a l i t a t e a Ilustrată"

No. 414 — R. I. — Pag- 24

N A Ş T E R E A D O M N U L U I

M in u n a *« n o a s tră I lu s t r a ţ ie de m a l m i , r t p r e i l n t ă a c r ip t ă c o n s t ru i tă c m p r i le ju l s ă r b ă to r i lo r C ră c iu n u lu i. Ea re c o n s t itu e n a jte r e a M â n tu lto ru lu

No. 414 — Pag. 25

HJMMJLCEKHADIEI

CAP. V.

A F I Ş E ! A F I Ş E ! A F I Ş E !■ i >

ARGUMENTUL PRIN BATAE.

J T W ITLER îşi luase în „ p a r t id " fu n c ţia cea m ai p u ţin o n o ri- f ic ă şi cea m ai g rea : d e p ro p a g a n d is t şi o rg a n iza to r de în tru n ir i pu b lice . C e ea ce do ved ea că era singurul care-şi

dădea seama că p a rtid u l tre b u ia c re a t — şi nu pu tea f i c re a t de câ t p rin m ijloa ce v io len te , d e ca re să răsune s trada . C 'a lu c ra t cu o hă rn ic ie şi o dârzen ie fă ră pe reche , o d o ved eş te fa p tu l că 'n prim u l an de a c tiv ita te , în 1920, g rupa rea a ţ in u t peste 40 în ­tru n ir i, ad ică ap roa pe una în f ie c a re săptăm ână, ad evă ra t reco rd , dacă ne gând im că H it le r nu pu tea ce re p a rtid u lu i n ic i un ban pe n tru p la ta sălilor, a fişe lo r, b ile te lo r şi a tu tu ro r c e lo r la lte che ltue li,, le g a te de o asemenea ac ţiune . A c t iv ita te a p ro pa g a n d is tică de la în ­cep u tu l ca rie re i, H it le r n 'o va părăsi n ic io d a tă — n ic i după ce va a junge la p u te re . E rem ar­cab il fa p tu l că după m are le congres de la N ü rnb e rg , înda tă după înscăunarea ca d ic ta to r al Reich-ului, H it le r s'a ocu pa t fo a rte serios şi vrem e înde lun­ga tă , la a lcă tu irea câ t m ai im ­presionan tă a film u lu i lua t la N ü rn b e rg şi care tre b u ia p re ­zen ta t în to a te sălile de c in e ­m a to g ra f ale G e rm a n ie i. In acest scop, nu s'a s f iit să lase de o p a rte to a te g ra ve le p ro ­b lem e de s ta t şi a d a p ta re a p a rtid u lu i la ap a ra tu l de guvernăm ân t, şî să se ocupe de „s u p ra v e g h e re a " f ilm u lu i, pe n tru care chem ase în ţa ră , u rgen t, un reg iso r... a lunga t m ai în a in te de te ro a re a -h it le r is tă .

Se ved e încă o d a tă că H it le r , ca re nu lucrează cu va lo ri de in ­te lig e n ţe sau d e a rtă , — va lo ri pe ca re in fo n d le d îsp re ţueş te c i cu va lo ri de sen tim en t şi de vo in ţă , ţ in e m ai m ult la creearea unei anum ite psihoze p o lit ic e , d e c â t la o a rg um e n ta re rece , de câ t la cuce rirea p rin ra ţiu ne . D ar psihozele n 'au d u ra b ilita te a ra ţiu n ii__ şi H it le r le-a re îm p ro sp ă ta t cu o v ig o a re crescândă, m ergânduneori până la accese de fu r ie , pană la te ro a re a personală, în d iscursurile pu b lice ca şi în d iscu ţiile cu to va ră ş ii lui de lup tă . Psihoza h itle r is tă îşi avea des igu r e lem e n te le p r im o rd ia le în ch iar f ire a po po ru lu i germ an — precum am m ai a ră ta t — a ltfe l en e r­g ia să lba tecă a lu i H it le r n 'a r f i dus la rezu lta te a ta t d e stră lu -

A f i ţe le de p ro p a g a n d ă e le c to ra lă p e n ­t r u a le g e re a lu i H i t le r : „S ă ie s fâ rş e a s c ă o d a tă I A le g e f i p e H i t le r 1 " ţ i „C e a s u l a s o s it I V a ta f i l is ta N o . 1 1“

c ite . G e n iu l o rg a n iza to r de nebun ie co lec ­t iv ă , e a tâ t de o rg an ic în tem p e ra m e n tu l lu i H it le r , în câ t va pune m ai tâ rz iu , în prim plan al guvernulu i, un ins ca Goebbels, a căru i to ta lă lipsă de c a ra c te r e în locu ită de un rem a rcab il ta le n t p ro p a g a n d is tic . Pen­tru acest G oe bbe ls şi pen tru ideea pe care ţ i-o fa ce H it le r de neces ita tea perm anentă a psihozei na ţiona l-soc ia lis te , în to a te pă ­tu r ile p o po ru lu i germ an, d ic ta to ru l a c re a t

un m in is te r in d e p e n d e n t — un fe l de p isică pu rtâ nd c lo p o ţe i— „m inisterul p ropagandei", pe ca re nu-l vom găsi a tâ t de pom pos şi n e in te iig e n t scos îna in te la n ic i un a lt po po r, de c ă tre n ic i un a lt d ic ta to r al Europe i con tem po rane .In m â in ile lu i H it le r , în tru n ire a pu b lică îşi p ie rd e ca ra c te ru l de farsă, m ai m u lt sau m ai p u ţin am uzantă, în care o ra to r ii ştiu că nu sunt c rezu ţi, d e o a re ce urm ăresc fo loase p o lit ic e personale, ia r ascu ltă to rii îşi dau seama că sunt s im ple une lte , bucuroşi să le p ice şi lo r ceva de la v iito ru l banche t al c e lo r ajunşi. în tru ­n irea na ţiona l-soc ia lis tă de v in e o so lem n ita te de nuanţă p ro fu nd germ ană, ju m ă ta te bisericească, ju m ă ta te te a tra lă , în ca re vo r­b ito ru l, ca să a ib e succes— precum a d o v e d it-o H i t le r — tre b u e să f ie cuprins de ace l specia l „delirium trem ens“ de natură p ith ic ă , d in a in te a căru ia ascu ltă to ru l îşi p ie rd e o ric e p e rson a lita te şi ap laudă h ip n o tiza t. C â nd o ra to ru l nu se p o a te pune de -od a tă în această stare de ca ta lep s ie o ra to rică , el tre b u e să p rovoace un scandal, p rin o r ic e m ijloace : să-şi creeze adversa ri ch ia r d in tre ascu ltă to ri şi să cau te n e a p ă ra t ace l desnodăm ânt cu e fe c te ca te -

ygorice — căc i în lă tu ră ra ţiunea — şi care se num eşte în lim ba ju l vu lga r, bă tae .H it le r a fo s t unul d in tre ce i m ai m ari bă ­tăuş i de în tru n ire pu b lică d in M ünchen, p rin an ii 1919— 1923, şi nu l-au în tre c u t d e câ t p a rtiza n ii lu i p lă t iţ i lunar, bă tăuşi de m eserie, ca ri n ic i n 'aveau d e a ltfe l v re -o p re te n ţie la

P o p o ru l g e rm a n d e p u n â n d la 25 F e b ru a r ie 1934 ju ră ­m â n tu l d e c re d in ţă c o n d u c ă to r i lo r p o l i t ic i .

Un p o r t r e t a l lu i H i t ie r expus cu p r i le ju l „S ă p ­tă m â n ii v e r z i '1 d in B e r lin , la în c e p u tu l lu i Ia n u a ­r ie 1934.

m in is t r u '* ' o ra to r ie p o lit ic ă „Nu trebue să vă tem e ţi ap r o p a g a n d e i vă urî adversaru l ! " , p roc lam ă H it ie r , căc i fa ­

natism ul şi in to le ra n ţa sunt arm e esen ţia le în arse­nalul ps iho log ic al na ţiona l-socia lism u lu i. N ic i noi nu tre b u e să ne m irăm de acest lucru şi n ic i să ne ind ignăm , de oa rece ura e singura stare su fle ­tească în care ra ţiunea nu-şi are loc sub n ic i o fo rm ă , sau num ai când se preschim bă ea însăş' în ură. In tr 'a d e v ă r, cum ar f i fo s t cu p u tin ţă psi­

hoza necesară ascensiunii lui H it ie r , dacă pa rtiza n ii a r începe o d iscu ţie serioasă cu ad ve rsa rii ?... D iscu ţiile sunt fo a r te p e r i­culoase, mai pe ricu loase d e c â t b ă ta ia — căc i s‘a r pu tea în ­tâm p la că adversa rii să a ra te că d re p ta te a e de p a rte a lo r. Pe când, după o încăe ra re — b ă tu t sau v ic to rios , sau am bele lao la ltă — partizanu l iese, ca să zicem aşa, n e a tin s : ad ică to t na ţiona l-soc ia lis t, ba ceva m ai în d â r jit.A d e p ţ i i no ilo r m e to d e „p o l i t ic e " nu s'au m u lţu m it să ba tă pe adversa rii de id e i d in p ro p r iile în tru n ir i na ţiona l-soc ia lis te , H it ie r a a ră ta t p a rtiz a n ilo r că era abso lu t necesar — s p re 'a fe r i na ţiunea germ ană de „ id e i b o ln a v e " — ca să f ie tu rb u ­ra te şi zăd ă rn ic ite , ch ia r în tru n ir ile p u b lice ale adve rsa rilo r. Nu ne-a rămas nic i o p o z iţ ie e ro ică a frun taşu lu i H it ie r din tim p u l m are lu i răsboi. Dela M unchen ne-au ră m a s : H it ie r nă­vă lind cu oam en ii lu i în b e ră ria unde adve rsa rii lu i ţine au discursuri p o lit ic e , p rovocând un sgom ot de in fe rn şi u rca t apo i în p ic io a re pe o masă, v o c ife râ n d şi a ră tâ nd cu pum nul, în vrem e ce v a rd iş tii oraşului veniau şi e i să „ fa c ă " o rd in e ... — „B eller- stedt nu va va v o r b i ! B ellerstedt nu va v o r b i ! " — răc­neşte, cuprins de o fu r ie m esianică, v iito ru l d ic ta to r . C in e mai ş tie azi c ine a fo s t B e lle rs ted t ?... Din p ric ina lu i — şi a a lto ra — H it ie r a fo s t însă condam na t la t re i luni închisoare, d in care o lună a fo s t n e v o it s'o facă , în an ii u rm ă to ri.

’ 414 - R. | . - Pag. 27

In is to ria anecdo tică a p a rtid u lu i na ţiona l-soc ia lis t, a rămas ce leb ră aşa zisa „luptă dela b e ră ria H o fb rau ". Se com isese un a te n ­ta t — fă ră n ic i o g ra v ita te — îm p o tr iv a lui Erhard Auer, d e ­p u ta t m uncito resc în Land tag-u l bavarez. O rg a n iz a ţiile m ai m ult sau mai p u ţin m arxiste d in M ünchen, ho tă rîră să pună c a p ă t te ro ­rism ului na ţiona l-soc ia lis t, p rin aceleaşi m ijloace v io le n te . Ş tiau că la 4 N o e m b rie (1921) la be ră ria H o fb ra u tre b u ia să a ibe loc o în tru n ire pub lică , la care va lu a cuvântu l şi a g ita to ru l ce l mai sgo- m otos, H itle r , şi se ho tă rîră să-i p lă tească, n ic i m ai m ult n ic i mai pu ţin , d e c â t cu aceeaş m onedă. In fo n d a fo s t o h o tă rîre neno­ro c ită — m ai îna in te de a deven i o ac ţiune ra ta tă . Dacă în M ün ­chen se pu teau ţ in e num ai în tru n ir ile g ru p ă rilo r de d re a p ta — căci se înm ulţiseră ca c iu p e rc ile — ia r în tru n ir ile m un c ito re ş ti sau nu­m ai de m o c ra te erau s is tem atic anu la te cu fo r ţa , însemna că era ceva p u tre d în „republica dela W e im ar“ . Era oa re cu p u tin fă ca o c o n s titu ţie ca re consfin ţea îm păcarea c lase lor sociale, pe un te re n d e concesii re c ip ro ce , să îngădue o n e d re p ta te a tâ t de îsb ito a re ? D ar to a te a u to r ită ţ ile a r f i t re b u it să se r id ic e ca un s ingur om pen tru apăra rea lib e r tă ţ i lo r ce tă ţe n e ş ti — aceste e le ­m en ta re lib e r tă ţ i c e tă ţe n e ş ti — d re p tu l la în trun ire , d re p tu l la exp rim area c re d in ţe lo r p o lit ic e . C um nu se r id ic a n ic i o a u to r i­ta te , ia r ju s tiţia lucra cu m ijloa ce p rea meschine, puse in m işcare p rea rar, un om de vo in ţa lu i H it le r deven ise de fa p t d ic ta to ru l o ra to r ie i — de oca m da tă num ai al o ra to r ie i — d in ca p ita la Bavarie i. Fară n ic i o g lum ă, în 1921, o ce re re pe n tru în tru n ire pub lică , t r e ­bu ia adresa tă lu i H it le r şi nu p re fe c tu r ii d e p o liţ ie .A ceas tă in iţ ia lă s itu a ţie de in fe r io r ita te a o rg a n iz a ţiilo r m un c ito ­reş ti — în ca re un s p ir it o r ic â t de p u ţin p ro fe t ic a r f i p u tu t vedea de pe a tunc i c a ta s tro fa d in decen iu l u rm ă to r — n 'a fo s t în ţe leasă de şe fii lo r şi as tfe l n 'au lu a t m ăsurile necesare pen tru a zădărn ic i cu a d e vă ra t în tru n ire a na ţiona l-soc ia lis tă de la be ră ria H o fb ra u , m ăcar o singură d a tă .

T in e r i n a t io n a l- s o e ia l i ţ t i . o r b i f i ţ i in c o n ţ t ie n t j .c e le b re n ie a u to r i lo r „ n e a r ie n i " , p o n tru a f i in c e n d ia te In p ta .

jSHHBEHBBBHBBBHBBBE

Şi a r f i avu t to a te şansele s 'o fa c ă . . . C ă c i H i t le r a flase de in ­te n ţia „m a rx iş ti lo r" , num ai cu câ te va o re îna in te d e desch iderea în tru n ir ii. El adună în g ra bă v reo 50 d e hu ligan i, d in tru p e le de asalt ab ia în te m e ia te , îî d is tr ib u e în fun du l sălii, şi le po runceşte ca la ce l maî m ic semn d e desord ine , să a tace ,„O rice s 'ar în tâm pla , nu ave ţi voe să ieşiţi de a ici. de­c â t îm preună cu mine, sau cadavre !•• — le o rdonă H itle r , scurt. A fo s t în tr 'a d e v ă r o b ă ta e c run tă . A ta c u l a p o rn it d in p a rte a c e lo r c in c i zeci d e inşi a i tru p e lo r de asalt — şi s'au descă rca t şi două fo c u ri d e re v o lv e r. După o ju m ă ta te de oră, H it le r şi-a p u tu t ţ in e discursul, îa r la sosirea p o liţ ie i se isprăvise şi în trun irea .In m ic, do vad a era fă cu tă ! N u e nevoe să vedem în tre g g lob u l păm ântesc ro tindu -se în ju ru l soarelu i, ca să" ne dăm seama că nu păm ân tu l e cen tru l un iversu lu i. O p ie tr ic ic ă lăsată d in vâ rfu l unei case, do vedeşte , căzând p u ţin m ai la d re a p ta , ro ta ţ ia p ă ­m ân tu lu i. C u m ijloa ce le de ca re H it le r începea să. se fo losească, la b e ră ria H o fb ra u , c ine avusese och i de văzut, văzu se : H it le r avea să cucerească G e rm an ia IIn vrem ea aceea, la M ünchen, în tru n ir ile p a rtid u lu i, care de la şap tezeci ajunsese la t re i m ii de m em bri, nu aveau încă aspectu l som ptuos d e m ai tâ rz iu , cu punerea în scenă grand ioasă, ca pen tru o op e ră w agneriană , d a r de pe a tunc i H it le r se desăvârşia în a rta d ra m a tică a v ie ţ i i p u b lic e cu rezu lta te u im ito a re . A fiş e le au

d e v e n it ad e vă ra te s teaguri roşii, uriaşe, acope rind z id u rile oraşu­lu i şi s tr igâ nd cu lite re de o şchioapă och iu lu i d is tra t al t re c ă to ­ru lu i. Deşi f ie c a re afiş cup rin dea m ărtu ris irea de c re d in ţă a p a r­t id u lu i, în trea gă , unele fraze scurte, ad e vă ra te lozinci, uneo ri de la p id a r ita te a rtis tic ă izbeau ca un c iocan c ree re le m oi a le con ­c e tă ţe n ilo r . T oa te îm p re ju ră rile erau bune pen tru a p rovoca scan­da lu ri — o serbare a prese i pe n tru scop d e b in e fa ce re sau ex­punerea unui C h ris t expresion ist în tr 'o b iserică — to a te eve n i­m en te le p o lit ic e erau p r ile j pen tru o m an ifes ta re pub lică în stil na ţiona l-soc ia lis t. In F ebruarie 1921, când — de la _400 de m i­lia rd e m ărc i aur — A lia ţ î i au scăzut d a to r ia de răsboi a G e r­m anie i la 132 m ilia rd e , ca să renun ţe apo i d e f in it iv la o rice des­p ă g u b iri, H it le r a o rg an iza t o în tru n ire pub lică de p ro te s t „c o lo ­sa lă" la c ircu l K rone din M ünchen. C irc u l era în că p ă to r pen tru 8000 d e persoane. Publicul o b ic in u it al în tru n ir ilo r d e p e la sălile b e ră r iilo r şi ca re da uneori im pres ia de a g lo m e ra ţie şi de „ o p i­n ie p u b lic ă " , în va s tita te a c ircu lu i s 'a r f î p ie rd u t ca o m ică tru p ă de sa ltim banc i. C u a fişe uriaşe pe to a te z id u rile oraşului, cu a- la iu ri de au tom ob ile încă rca te de p lu toa ne le b a ta lio a n e lo r de asalt, p u rtâ nd steagu l roşu cu crucea în câ rlig a tă pe fo n d alb — albu l va creşte to t mai m ult in oceanul in iţ ia l roşu al s teagu lu i I . . .__ H it le r a iz b u t it să adune ap roa pe 6000 de ascu ltă to ri. M u lţiveniseră d in cu rio z ita te , desigur, ca ţiva d in con v in ge re şi a lţi câ ţiv a d in fana tism . Dar fa p tu l că avuseseră to tuş cu rioz ita te a să vină, do ved ea că se a flau în s ta re d e re c e p tiv ita te , pe d ru ­mul care duce sigur la fana tiza re .H it le r avea m ijloace de ca p ta re şi anulare a co n ş tiin ţe i pa rtiza ­n ilo r, pe n tru to a te s ta d iile .După scandalul in iţ ia l de stradă, p ra c tic a t s is tem atic de ech ip e de „Ordnungsm ănner", de Oam eni de o r d in e ! . . . , care crease p a rtid u lu i na ţiona l soc ia liş tilo r o re p u ta ţie groazn ică de zu rbag ii grosolan i, urm a spectaco lu l adunării po pu la re la o ra când cree ru l refuză să m ai c u g e te şi apar in s tinc te le — cam spre m iezul no p ­ţ i i __ şi discursul de ce l p u ţin două ore , m u g it ca în cuşcă, deH itle r , f ia ra v o rb ito a re ca re tre b u ia să dea ge rm an ilo r în frâ n ţi, în tâ ia sa tis fa c ţie , cea ps iho log ică . La c ircu l K rone, H it le r a v o rb it două o re ju m ă ta te , ascu lta t cu team ă şi a p o i cu entuziasm, în prezen ţa ba ta lio a n e lo r de asalt, d is tr ib u ite în c irc ca la un spec­

ta c o l m ilita r.C e ea ce ev ita cu deoseb ire H it le r erau p ro b le m e le de p o lit ic ă in te rnă . C u to a te insu lte le aduse m arx iş tilo r „g ro p a r ii G e rm a n ie i" , sau oam en ilo r p o lit ic i ai tim p u lu i „asasin ii d in N o e m b rie " , cu to a te ¿ tacurile d a te îm p o tr iv a lu i „K oh n şi L e v i" , cu t o t succesul p o le ­m ic îm p o tr iv a b a nch e rilo r cu c a p ita l „h ră p ă re ţ“ — se sim ţea prea b ine înce rca rea de diversiune, căci d inco lo de aceste sarcasme e ft in e m ugea m area uriaşă a m ilioa ne lo r de m un c ito ri ge rm an i cari, deşi stăpân i pe s itua ţia p o litică , se s im ţiau încă — fă ră să ş tie dece — sclav ii v ie ţi! econom ice. Pentru această uriaşe p ro ­blem ă na ţiona l-soc ia liş tii nu o fe re au însă n im ic, sau un p ro g ra m__ de care ne vom ocupa în curând — destu l de nesigur. C anaţional-socia lism ul să d e v ie în tr 'a d e v ă r popu la r, să rep rez in te în tr 'a d e v ă r o fo r ţă de a tra c ţie a na ţiune i germ ane, tre b u ia să lu p te pe un te re n al lu i, t o t a tâ t d e însem nat ca şi te ren u l lu p ­te lo r socia le . A c e s t te re n l'a d e sco p e rit H it le r — şi nu era prea g reu — m utând c o n flic tu l d in tre p a r tid e în p o lit ic a externă, a tâ t de dureroasă. In fe lu l acesta m un c ito rim ea pu tea c re d e mai uşor că a d evă ra tu l e i t ira n nu e în G e rm a n ia , c i d inco lo de fro n tie re__ aco lo era h id ra cu zece c a p e te pe ca re avea m enirea s'osdrobească cava le ru l germ an ILa c irc u l K rone, H i t le r vo rb ise despre „ V i i to r sau ru ină f in a lă " — p o lit ic ă exte rnă ca re nu pu tea f i dusă d e c â t de o na ţiune c a re . nu m ai ţ in e seamă d e nuan ţe le ş! d isc re p a n ţe le „m a rx is te " . Idee p e r fe c t lo g ică în t im p d e răsboi, d a r de loc în vrem e d e pace, când adversaru l nu m ai e d in co lo de z idu rile c e tă ţ i i c i în lăun tru le ; __ sau p e r fe c t lo g ică ş! în t im p d e pace, dacă această pacenu urm ăreşte a ltce va d e c â t răsbo iu l de c u ce rire şi ex te rm ina re îm p o tr iv a p o p o a re lo r învec ina te .Până la m are le discurs îm p o tr iv a a lia ţ ilo r ca ri ce reau m ăcar o p a rte d in d e sp ă g u b irile d e răsbo i, H i t le r ţinuse la M ünchen şi în m u lte a lte oraşe — uneori în solda unei „A s o c ia ţ i i ras is te d e o fens ivă şi d e fe n s ivă " — o c o n fe r in ţă cu t i t lu l „B res t-L ito vsk- V ersa illes", spre a d o v e d i m ărin im ia germ ană în tra ta t iv e le cu Rusia în frâ n tă , fa ţă de cruzim ea A lia ţ i lo r la încheerea păc i! de la Versa illes. Succesul o ra to ru lu i a fo s t p re tu tin d e n i imens. O d a tă cu d is loca rea p o lit ic e i m un c ito re ş ti d in Reich se ope ra şi d is lo ­carea p re o cu p ă rilo r. C e însem năta te aveau 60 de m ilioane d e p ro le ta r i, când 5 m ilioane d e a rien i „ p u r i” p ie rduseră un răsboi cu a tâ te a p e rsp e c tive m ond ia le ?T oate acestea la un lo c — scanda lu ri d e stradă , sabo ta rea în ­t ru n ir ilo r adverse, punerea în scenă a unor în tru n ir i cu s teaguri m is tice , ba ta lio a n e de asalt, a fişe im p res io na n te şi m ai cu seamă

o ra to ria ins tinc tua lă , cu ră g e te şi a m e n in ţă ri groso lane d a r nece­sare unul p o p o r de curând în frâ n t şi u m ilit — au scos în e v i­de n ţă ne 'nsem nata g ru p a re a unui D rex ler şi mai cu seamă, ener­g ia masivă, s im p lis tă , a noulu i t r ib u n germ an H it le r .C ă c i m ai pe ricu loş i d e c â t „m a rx iş ti i" şi e v re ii — oam en i în g e ­nere pa c in ic i şi p re a u m iliţ i ca p r in tr 'o anorm ală îng â m fa re pe r­sonală *ă nu tră iască izo la ţi, neso lida ri —- n a ţion a l-so c ia liş tii aveau în fa ta lo r adversa ri t e r ib i l i : T oa te c e le la lte aso c ia ţii, g ru p ă ri, s o c ie tă ţi şi „v e re in e " rea c ţio n a re , num eroase ca c iu p e rc ile după p loa ie , r is ip ite pe to a tă în tin d e re a G e rm a n ie i, g a ta să p rind ă d in copac în pa lm e le lo r în tinse, pa ra m ă lă ia ţă a p o lit ic e i h e rm a fro ­d ite , p ra c tic a tă d e „m a rx iş ti" . O bună p a rte d in aceste aso c ia ţii vo r tre c e p e 'n c e tu l în p a rtid u l na ţiona l-soc ia lis t ia r şe fii lo r, deşi în fo n d adversa ri pe rsonali, v o r lucra în ap a re n ţă um ăr la um ăr, de fa p t sub o rd in e le s tr ic te şi pum nul g reu a l lu i H it le r .

casa d e fe r a a rm a te i. E s igur că z ia ru l „V ö lk ische r B eobach­te r " , ca re apărea săptăm ânal şi anod in a fo s t cum păra t cu bani m ilita r i, p rin in te rm e d iu l unui an tisem it cu ba rbă D ietrich Eckart, ca re conducea o rev is tă rasistă m isterioasă . De m u lte buclucuri cu p o lit ia , e ru p tiv u l H it le r a scăpat, m u lţu m ită in te rv e n ţie i şe filo r lu i d in Reichswehr. G e n e ra lu l von Epp — azi in fe r io ru l lui H it le r — î i era a tunc i superio r. M il i ta r i i nu p reved eau succesul fa n ta s tic al fo s tu lu i „B ild u n g s o ff iz ie r" şi a ju tâ n d u -l erau num ai consecven ţi ^cu e i înşişi. La 13 M a rt ie au ie ş it şi m ai m ult în e v id e n ţă d o b o rîn d cu fo r ţa gu ve rnu l soc ia lis t-burghez a lu i H o ffm a n n şi instaurând un guvern acru în f ru n te cu dom nu l Von Kahr, un ins oacheş, s te rp şi în c ru n ta t. D e-aci îna in te , cand a te n ţia o f iţe r i lo r m ünche- nezi p e n tru H it le r şi p a rtid u l lu i obosea, e l găsea sp rijin u l lo r re în v ia t în s p ir itu l şi tru p u l noulu i p re fe c t d e p o liţ ie Pöhner şi m ai cu seamă a asesorului d e p o liţ ie d r. Friclt, num e de care

vom m ai auzi.M u ltă v rem e şi p ro b a b il m u lţi ne rv i şi-a c h e ltu it H it le r sub in flu e n ţa in te le c tu a lă a lu i G o t t f r ie d Feder şi D ie tr ic h Eckart cu a lcă tu irea p ro g ra m u lu i p a rtid u lu i, a lc ă tu it d in 25 de punc te ca re s’au p ie rd u t, a p ro a p e to a te , a fa ră d e unul sau două, dea- lungu l decen iu lu i spre d ic ta tu ră . După m u lte d is c u ţii p a rtid u l s'a n um it „Sozialistische Deutsche A rb e ite rp a rte i" (P a rtidu l na­ţion a l-soc ia lis t a l m u n c ito rilo r) şi e de re ţ in u t fa p tu l că H it le r voise să-l numească — căc i pe n tru e l t o t a ia era 1 „P ortidu l... so- c ia l-revo lu fio n ar"... D iscu ţiile p ro g ra m a tic e sau te rm in a t — se pu tea a lt fe l ? — cu un p ro te s t v io le n t îm p o tr iv a guvernu lu i care acordase e v re ilo r în M a r t ie 1920... fă in ă de azimă pa sca lă !... Prezenţa lu i D ie tr ic h Eckart n‘a fo s t anod ină , a avu t. in d ire c t, o m are în râu rire asupra lu i H it le r şi asupra p a rtid u lu i : Prin e l in tră în m işcarea na tiona l-soc ia lis tă e m ig ra n tu l rus A lfre d Rosenberg.

F. ADERCAIn num ărul v i i t o r : Vine h u lig anu l!

Un a s p e c t a l lo c a lv ld fu c a re s 'a a s ă r b ă to r i t 42 de an i de la noş- te re a . .F ih r e r e lu i " A d o l f H i t le r ,

N a ţio n a l-so c ia liş tii au s u fe rit la în ce p u t con cu re n ţa unui an tise m it fe ro ce , Herm ann E s s e r, z ia ris t în solda Reichswehrulu i, ca şi H it le r , d a r ca re neavând o p re g ă tire in te le c tu a lă de va loa rea lui G o t t f r ie d Feder sau dându-ş i seama d e in u t ilita te a e i — dece să se m ai încu rce cu id e i şi te o r i i ? — fă ce a un an tisem itism de persoane, am uzant, c u m p lit şi de succes s igur. Esser va deven i în curând unul d in ce i m ai p re ţio ş i c o la b o ra to r i ai lui H it le r , în tâ iu l ca re -i aduce în presă om a g ii g ra n d ilo c v e n te şi-l p rez in tă ca pe un cava le r a l G ra a l-u lu i. A m p o m e n it m ai sus de „L ig a rasistă ofensivă şi d e fe n s iv ă ", în fru n te a că re ia se găseau p ro p a g a n d iş ti de o va lo a re cu ltu ra lă superioară lu i H i t l e r : Un Rohm eder, un K arlen . Era apo i, la N ü rn b e rg — care va de ven i M eca m işcării na ţion a l-so c ia lis te — ace l în v ă ţă to r va jn ic Ju lius S tre ich e r, ca re ştia şi el, ca şi H ît le r , ce uşor se p o t duce ne m ţii de nas cu num ai d o u ă -tre i b a live rn e b ine ră c n ite şi cu o massivă doză de ură. In no rdu l G e rm a n ie i lucra — d e fa p t p re g ă te a te re n iui H it le r — „P a rt id u l soc ia l-ge rm an” d e sub conducerea lu i R ichard Kunze zis M ăc iucă . Iar num ăru l o rg a n iz a ţiilo r m ilita re , m ai m ult sau m ai p u ţin d e gh iza te — care luau t ru p e lo r d e asalt o r ice o r i­g in a lita te d a r nu şi o r ice r o s t ! — era t o t a tâ t d e im p un ă to r. Pentru d e s fiin ţa re a unei asemenea o rg a n iza ţii m ilita re — ceru tă de A lia ţ i p rin gu ve rn u l d e la Berlin — s'a d e s lă n ţu it o criză a guvernu lu i bavarez ! . . . la germ anulu i u n ifo rm e sau num ai spec ta ­co lu l parăzei, şi se soco a te insu lta t, dec lasa t. N 'a p r iv it o a re în­tre a g a G erm an ie cu o s fân tă e m o ţie la acea r id ic o lă „C a v a lc a d ă asupra F ra n ţe i" (R i t t nach Frankreich) înce rca tă de A rth u r M ahraun, şefu l „O rd in u lu i cava leresc al t in e r ilo r g e rm a n i" , t r a ­v e s t iţ i cu g lu g i, c ruc i, su liţe , că lă ri to ţ i asem enea ostaş ilo r d in evu l-m ed iu — pe n tru a d o b o rî pe , . . Poincarâ ? . . . C ru c ia d a lui M ahraun s'a te rm in a t cu un proces p o lit ic . (F ireşte , M ahraun a fo s t a ch ita t).N u d e la înce p u t şi-a d a t seama H it le r d e ne ces ita te a tru p e lo r de asalt. P a rtid u l avea în spa te le lu i — p rin însăşi p rezen ţa lui H i t le r— fo r ţa o rgan iza tă , uriaşă, h o tă r îto a re a Reichswehrulu i. Deşi in tra t în p a r tid d in Iu lie 1919, H it le r îşi dă dem is ia o fic ia lă d in cad re le Reichswehrulu i, ab ia în A p r i l ie 1920. C e e a ce nu înseamnă că rupea cu Reichswehrul, c i îşi c rea d o a r m ai m u ltă l ib e r ta te de a c ţiu n e şi p u te a as tfe l — la o răsp un de re personală m ai m are — iă ceară d re p tu r i pe rsona le m ai m ari. P rob ab il că p r im e le fo n d u r i m ai m ari au v e n it p a rtid u lu i — p rin că p ita n u l d e s ta t m a jo r Röhm — din

wX&LuJlâ:

Nda da! unuu

să luaţi! — pentiucă are efect repede şi sigur la:

Reumatism I Sciatică I Nevralgii, Răceli I Gută I Gripă I Dureri de cap

TableteleTogal dtaotvX acidul arici

Chiar ţi în cazuri învechite s*au obţinut rezultate strilucitel I

Togal nu poate ti lalocaKI Garantat c i ajută i La Farmacii şi Droguerii. Lei 52”— ţi Lei 130—, Produs elveţian.

No. 414 — Pag. 29

mână rama estetică a figurii şi deaceea nu trebue să existe un şablon El n’a fost niciodată mai periculos decât acum, când pieptănătura fin . a fost ridicată la aşa numita simfonie a frumuseţii femenine.Culoarea părului din acest sezon ?De fapt nu există indicaţii consecvente. Este chiar foarte greu ca o dudue cu păr blond platinat, să fie văzută mâine, arborând o coafură de brună autentică ! Exagerări în tempo-ul culorilor părului, au un efect comic şi bizar, fără gust, şi deaceea coaforul nu va insista prea mult asupra schimbării culorii, ci mai curând asupra armonizării piep­tănăturii. Desigur că fiecare pieptănătură este o creaţie deosebită şi trebue să fie potrivită purtătoarei. La alegerea nuanţei părului, tre­bue să se ia In consideraţie culoarea tenului şi a ochilor. Dacă însă e vorba să stabilim culoarea de păr care se poartă în sezonul apropiat al carnavalului, trebue să spunem că blondul platinat nu se mai poartă. Noul învingător se numeşte a c a jo n c lo i r . Este o culoare mai deschisă decât pielea cafenie, sau mai bine o nuanţă mai pală a mahonului. In acest cafeniu strălucitor se potriveşte de minune, într’o seară de bal, coafura „en vogue“. Niciodată nu s’au întâlnit la baluri, atâtea regine, principese şi contese, ca în acest sezon, când diadema din metale de culoare deschisă, împodobită cu pietre colorate, produce un efect mi­nunat. De mare efect este şi diadema, stropită ici colo cu im itaţini, de pietre preţioase, sau cu strass-uri. Pentru noua culoare, acajouclair se potriveşte diadema din metal de culoare deschisă, împodobită cu strass

Versiunea reîntoarcerii modei părului lung, este aspru combătută. Nici o frică, părul scurt se menţine. N’o să fiţi incomodate de păr lung la sport, patinaj, ski, hockey şi călărit. Tot ce se va purta seara este artistic,— înlocuiri, adăugiri, paiete şi culori — dar numai pentru seară. Părul scurt triumfează.La asta se mai adaogă ceva: noua modă a pălăriilor. Totdeauna când se produce o mişcare în moda pălă­riilor, coaforii trebue să i se conformeze, şi azi nu numai forma pălăriilor este neobicinuit de nouă, dar şi felul cum sunt purtate, foarte aplecate pe frunte. Ceafa şi urechile capătă o mare impor­tanţă, şi aceasta obligă coaforii să dea o deosebită atenţie coafurii în aceste părţi ale capului. Din această cauză au revenit, parţial, buclele artificiale pur­tate de mamele noastre, şi în majoritatea cazurilor se întrebuinţează pentru păr­ţile care acoperă urechile, căci şi la coafura de seară, ceafa rămâne liberă.Părul natural trebue foarte fin filat, iar cel artificial îndreptat frumos. Atât bu­clele cât şi părul care rămâne neondu­lat, trebue pieptănate în sus. Doamnele mai în vârstă vor fi plăcut surprinse, întâlnind un vechi cunoscut : se între­buinţează iar chignon-ul artificial de păr.Toata coafura, atât dela ceafă cât şi cea laterală; se piaptănă în sus. Desigur însă că aceasta nu trebue să fie un şablon, căci vai de coafor şi de doamna care, chiar dacă n’ar aranja-o această pieptă­nătură, s’ar conforma totuş modei ! Şi astăzi, ca şi până acum, trebue să se facă excepţii. Nu orice coafură se potriveşte oricărui cap, nu orice fantezie, culorii de păr. Niciodată mai mult decât în anul acesta nu s’a pus mai mare preţ pe ar­monizarea rochiei, a pălăriei, a tenului, a culorii ochilor, a formei figurii şi a pieptănăturii. Pieptănătura trebue să ră-

Un m a re c o a fo r n e w -y o rk e z a la n s a t c o a fu ra a lă tu r a tă : p â r u l l in s in r a ţa , a r s p re s p a te Sn fo rm ă de b u c le .

M a i jos , d o u ă c o a fu r i m o d e rn e a d o p ta te de d o u ă c u n o s c u te a r t is te be rlin e ze -

Foarte moderne sunt şi pieptănăturile cu cozi din păr artificial, care se aşează pe cap tot în formă de diademă, cam ca în tablourile împărătesei Elisabeta a Austriei. După cum am mai spus, toate adăugirile se fac din păr artificial, căci în nici un caz ceafa liberă sau părul scurt nu trebuesc sacrificate. Bogăţiei şi strălucirii lum inii de seară nu trebue să i se jertfească practica pieptănătură a zilei şi a sportului. Părul scurt rămâne şi de acum în­colo un triumf, şi dacă-mi este permis să anticipez, cred că va domina încă vre-o câţiva ani — cel puţin — de a- cum înainte, ba poate chiar că-şi va relua locul in sălile de bal, sau serate.încă un cuvânt asupra părului ondulat cu apă. Bine în­ţeles, că figura căreia i se potriveşte această pieptenătură simplă, poate apare, nestingherită, în orice societate, chiar în sala de bal.Ca încheere trebue să mai spunem că aranjarea pieptă­năturii, cere mult gust, şi mai ales o mână îndemâna- tecă de coafor.

R.

No. 414 — R. I. — Pag. 30

D u c e l e d e K e n t— Un studiu intim, personal al marchizului de Donegall, fost coleg de şcoala al A lte ţe i Sale

P R IN Ţ U L G EO R G E LA V ÂR STA DE TREI LU N I, ÎN BRA k FRATELUI SAU M A I M AR E, A C T U A L U L PRINŢ DE W ALES

In p r im ii a n i a i c o p ilă r ie i f r a ţ i i săi î l puneau să le adune m in g ile la ten is , şi să fa c ă în g ene re t o t fe lu l d e „ c o rv e z i" . D a r se răzbuna şi el în tru c â tv a , ne ­c ă jin d -o d in când în câ nd pe p rin ţe s a M a ry .Visa, în că d in c o p ilă r ie , să d e v ie m a rin a r şi nu m ic â - i fu b u c u r ia câ nd p r im i la S t. P e te r 's C o u r t , o rd in u l d e -a se d u c e la D a rtm o u th . N u -m i a m in te sc d acă era m ai s b u rd a ln ic d e c â t c e ila lţ i c o le g i a i săi, d a r ş tiu că o d a tă am d a t peste d o u ă tru p u r i strâns în lă n ţu ite , ce se tă v ă lia u fre n e t ic pe jos. P rin ţu l G e o rg e făcuse p ro b a b il ceva c a re d isp lă cuse p r in ţu lu i H e n r ic (d u c e le de G lo u c e s te r) şi se v e d e că acesta d in u rm ă în c e rc a să-i dea o le c ţ ie . D upă câ te îm i a m in te sc , p r in ţu l G e o rg e , deş i m a i m ic , a ş t iu t să ţ ie p ie p t a d v e r­s a ru lu i.O im p re s ie p u te rn ic ă m i-a lă sa t în a m in tire ziua când am in t r a t la S t. P e te r's şi m i s'a d a t o o d ă iţă , unde u rm a să m ă îm b ra c . D upă ce mă sch im ­b a i, fu i pe p u n c tu l d e -a c o m ite o m are g reşa iă şi anum e p o rn i i spre te re n u l de c ro q u e t, cu c ra v a ta ia g â t . „E a n 'a ş p a r ia c r a v a ta d a c a aş f i în lo c a l d - ta le , a fa r a num a i d e c a z a i c 'a ş f in e ca t o t d ia a d in s a l sa f ia la a t in râ s 1* îm i spuse un e le v m a i e x p e r im e n ta t şi acesta era p r in ţu l G e o rg e . Bunica mea găsise d e c u v iin ţă să -m i d e a un co ş u le ţ, în lo c d e g e a m a n ta n şi g ra ţ ie a ces tu ia am a v u t ocaz ia să g u s t iro n ia c a m a ra z ilo r m e i, în to a tă cruz im ea e i. D ar am să f iu în to td e a u n a re c u n o s c ă to r p r in ţu lu i G e o rg e p e n tru c ă , n e ţin â n d seama de c e ila lţ i, a v o r b i t cu un „ p a r i a “ c ru ţâ n d u - i m u lte a lte n e p lă c e r i. La e po ca aceea p r in ţu l G e o rg e nu avea în g r i j i tă în fă ţiş a re d e astăz i. In v â r fu l c a p u lu i i se r id ic a m ereu , re b e l, un m o ţ d e p ă r, p e c a re n ic i un p ie p te n e şi n ic i o p e r ie nu -l p u te a ne te z i, ş i c â n d avea d e re z o lv a t o p ro b le m ă g re a , o b i- c inu ia să în vâ rte a scă a cea s tă şu v iţă d e p ă r pe d e g e tu l m âne i s tâ n g i, fo rm â n d un c â r lio n ţ ; aceasta părea să-i a d u c ă in s p ira ţ ia d o r ită .La S t. P e te r's e ra t r a ta t la fe l cu to ţ i c e ila lţ i. N u -m i a m in te sc d a c ’a fo s t v re o d a tă a d m o n e s ta t d e c ă tre d . A . J . R ic h a rd s o n , d ire c to ru l c o le g iu lu i, d a r dacă s 'a r f i în tâ m p la t aşa ceva , fa p tu l nu n e -a r f i p ă ru t câ tuş d e p u ţ in e x tra ­o rd in a r.In 1916 in tră la O s b o rn e , unde îm b ră c ă u n ifo rm a d e c a d e t, ia r în A p r i l ie 1920 ieşi d e la D a r tm o u t li . La D a rtm o u th e ra fo a r te s im p a t iz a t ; c a m ara z ii î i spuneau p u r şi s im p lu G e o rg e sau P. G . şi în s c u rt t im p d o b â n d is e o fa im ă d e b ă ia t de v ia ţă , in tro d u c â n d p e ascuns p r ie te n i în in te rn a t şi o rga n izân d p e tre c e r i n oc tu rne .In luna Ia n u a rie a a n u lu i u rm ă to r d e v e n i e le v d e m a rin ă , d e ta ş a t f i in d pe vasul

a m ira l I ro n Duke, în M e d ite ra n a . M a i tâ rz iu el se rv i pe vasul d e ră sbo i Q ueen E lis a b e th şi pe M a c k a y . D even i s u b lo c o te n e n t în 1924 şi d o i an i m a i tâ rz iu , lo c o te n e n t. In 1925 şi 1929, serv i pe vasul a m ira l H a w k in s , în C h in a , a p o i pe N e lso n şi pe c ru c iş ă to ru l D u rb a n , în A m e ric a şi în p o r tu r i le In d ii lo r A pusene . C a m a ra z ii lu i d in a cea s tă e po că m i-au spus că n 'a în c e rc a t n ic io d a tă să se sustragă d e la în d e p lin ire a o b lig a ţ iu n ilo r sa le , şi a r f i p u tu t s’o fa c ă , nu pe m o­t iv u l ra n g u lu i său, c ă c i aşa ceva n ic i nu-i tre c e a p r in m in te , c i in vo câ n d p u r şi s im p lu o in d is p o z iţie . M a r i au fo s t re g re te le tu tu ro r când o d e b i l ita re a s to m a c u lu i l-a s i l i t să părăsească m a rin a . D uce le a t r e b u it m u ltă v rem e să ţ ie un fo a r te s t r ic t re g im a lim e n ta r .N u p u tu sta însă p rea m u lt t im p in a c t iv şi în M a r t ie 1929 in tră la M in is te ru l d e E xterne, unde fu d e ta ş a t la d e p a r ta m e n tu l de ves t, ca re se o c u p ă cu Eu­ro pa O c c id e n ta lă . D upă a cea s ta , fu tra n s fe ra t la M in is te ru l de In te rn e . El este a s tfe l p r im u l m e m b ru a l fa m ilie i re g a le , ca re d e v in e fu n c ţ io n a r p u b lic .La M in is te ru l d e E xterne, D uce le şi-a lu a t fo a r te în serios o b lig a ţ iu n ile sa*e de in s p e c to r. El a in s is ta t spre exem p lu , ca v iz ite le sale pe la fa b r ic i să nu fie n ic io d a tă a n u n ţa te în p re a la b il. A n u l acesta A m ira l i ta te a a a n u n ţa t că p r in ţu l G e o rg e a fo s t în a in ta t la g ra d u l d e c o m a n d o r. A fo s t p e n tru el un s a lt d u b lu , d e o a re c e fă c â n d în tre g u l s ta g iu de o p t an i ca lo c o te n e n t, e l a r f i t r e b u it , în m od norm a l, să ia g ra d u l d e lo c o te n e n t-c o m a n d o r.In ziua când a îm p l in i t 21 de ani, a fo s t d e c o ra t cu O rd in u l J a r t ie re i. Pentru to ţ i f i i i re g e lu i, cu e x c e p ţia p r in ţu lu i d e W a le s , ca re a p r im i t aceas tă d is t in c ţ ie în 1910, la vâ rs ta d e 16 an i, O rd in u l J a r t ie re i a fo s t un „ d a r a l m a jo ra tu lu i" . Deşi d uce le d e K e n t nu e a tâ t d e u m b la t ca p r in fu l de W a le s , el a văzut m a i m u lte ţă r i d e c â t o r ic a re d in tre n o i. In a fa ră d e c ă lă to r i i le fă c u te ca m a­rin a r, e l a v iz ita t C a n a d a şi A m e ric a , în to vă ră ş ia p r in ţu lu i d e W a les , în 1928. Ia r în p rim ă v a ra tre c u tă la în to a rc e re a sa d in t r ’o re uş ită e x p e d iţie S u d -A fr ic a n ă , a fo s t în v e s tit cu ins igna O rd in u lu i S f. M ih a il şi a Sf. G h e o rg h e .L-am a u z it p o ve s tin d o în tâ m p la re d in t r 'o c ă lă to r ie fă c u tă cu p r in ţu l de W a les . P ovestirea aceasta ilu s tra m o de s tia a m â n d o ru ra . „ F r a te le meu şi cu m in e 11 spunea p r in ţu l G e o rg e , „n e -a m dus In t r 'o s e a ra pe tă c u te la c in e m a ". C re d e a u că nu fuseseră o b s e rv a ţi, d a r când să părăsească s p e c ta c o lu l găs iră s trânsă la ieş ire o im ensă m u lţ im e .„S ă c â u tâ m o uşe d o s n ic a " zise p r in fu l d e W a le s şi, cu a ju to ru l a d m in i­s tra to ru lu i, se p om e n iră a fa ră n e tu rb u ra ţ i. D ar în m o m en tu l când d ăd e a u să p le c e , a d m in is tra to ru l le spuse : „ C e r ie r t a r e A l t e ţe lo r V o a s tre p e n tru a c e a s ta n e p lă c e re . Ş t i f i s 'au a d u n a t p e n tru G re ta G a r b o " :Incă una : Im i am in te sc că o d a tă , la un b a l a l p o l i ţ ie i, un co m isa r fo a r te a fe ­ra t, ca re în ce rca să lib e reze ca lea p e n tru e l, î l îm p inse spunând :„F a c e ţ i vă ro g lo c , v in e p r in f u l !„ O . K ." zise p r in ţu l G e o rg e şi se d ă d u în t r 'o p a rte , p e n tru „ a - ş i fa c e lo c " ! A ltă -d a tă , î n t r ’un o răşe l d in P ro v in c ia C a p s m u lţ im e a d e fe rm ie r i o la n d e z i ca re se adunase spre a-l în tâ m p in a re fuză t im p d e câ te va m inu te sâ c re a d ă că el era în tr 'a d e v ă r p r in ţu l G e o rg e . Ei re p a ra ră însă m a i a p o i această e roa re , p r in u ra le e n tuz ias te .

D uce !e are în g ene re v e d e r i la rg i şi m o de rn e . O u m bră de t im id i ta te î i sp o ­reş te fa rm e c u l şi fa c e să f ie fo a r te s im p a tiz a t d e p e rsoane le în vâ rs tă . Pare cu v re o c in c i an i m a i tâ n ă r d e c â t este şi îm b ră cân d u -se c o n ve n a b il, dă d o va d ă d e m u lt gus t. S’ a spus că seam ănă re g e lu i m a i m u lt d e c â t to ţ i c e ila lţ i f r a ţ i a i săi şi că d acă s 'a r desena o b a rb ă , pe una d in fo to g r a f i i le sale (eu n 'am în ­c e rc a t n ic io d a tă aşa ce v a ) s’a r o b ţ in e p o r t re tu l ta tă lu i său.G u s tu r ile sale sunt ace le a a le unu i tâ n ă r m o de rn . II in te resează, spre exem plu , fo a r te m u lt te c h n ic a şi se o cup ă în sp ec ia l de a u to m o b ile şi ra d io fo n ie .D uce le de K e n t este s ing u u ru l m e m bru al fa m ilie i re g a le ca re a m o ş te n it d e la m am a sa g u s tu l p e n tru a n t ic h ită ţ i , d a r m area lu i pas iune este m uzica d e dans m o de rn ă , e l însuşi f i in d un bun p ia n is t. / ”E fo a r te s p ir itu a l şi c ite ş te m u lt, ceeace fa c e să f ie un causeur a d m ira b il , d a r u răş te d iscu rsu rile .C ă - i p la ce dansu l nu ne m iră , p e n tru că e ce l m a i bun d an sa to r a l fa m ilie i, având un a d m ira b il r itm şi c o n tro lâ n d u -ş i u m e rii m ai b ine d e c â t p r in ţu l de W a le s .N u se p o a te în c h ip u i o p e re ch e m a i p o t r iv i tă d e c â t d u ce le de K e n t şi p r in ­ţe s a M a r in a . A m b ii sunt e x p o n e n ţi a i t in e re tu lu i m ode rn . în ce l m a i bun sens a l cu v â n tu lu i.P rim a şi u lt im a d a tă când am în tâ ln it -o pe p rin ţe sa M a rin a a fos acum câ te va lu n i, la o re c e p ţ ie , în Paris.

Stam în ju ru l uno r mese m ic i şi c ina m . In s tânga m ea se a fla o în c â n tă to a re doam nă g re c o -p a r is ia n ă , M -m e R a lli, ia r la d re a p ta aveam o tâ n ă ră fa tă fo a r te d ră g u ţă , a l c ă re i num e nu-l rem arcasem , când îm i fusese p re z e n ta tă . C o m p a ra m v ia ţa t in e re tu lu i londonez cu v ia ţa t in e re tu lu i p a ţis ia n şi necunoscuta m ea ve­c ină v o rb i cu m u ltă c ă ld u ră d e m o ra v u r ile , s p o r tu r ile şi s p ir i tu l e n g le z e s c ..M ă r­tu risesc că în c e rc a i un s e n tim e n t d e u im ire în fa ţa a ces te i e ng le zoa ice a tâ t d e e n tuz iasm a tă d e ţa ra sa. Şi în v re m e ce ea se în to rc e a c ă tre c e lă la lt v e ­c in de masă. p r o f ita i d e ocazie , sp re a a f la d e la d-na R a lli că ve c in a m ea era p r in ţe s a M a r in a .E fo a r te p lă c u tă ca în fă ţiş a re şi a re acea c ize la re pe ca re a tm o s fe ra pa ris ian ă o dă fe m e ii. T in e re le * e ng le zoa ice sunt tr im is e la Paris m ai m u lt cu a cest scop, d a r ra re o r i o d ob â n de sc . P rin ţesa M a rin a este însă una d in tre ce le m a i re m a r­c a b ile e x c e p ţ ii, ce c o n f irm ă re g u la .

H .

D O A M N A ... D a f i a p a r i f ie i Dv. o n o tă de d is t in c ţ ie p r in tr * o A P L IC A Ţ IE in n u a n fe m o d e rn e . O N D U L A Ţ IU N I PER M AN ENTE im p e c a b ile cu şi f ă r ă e le c t r ic i t a te . LU C R Ă R I a r t is t ic e de p ă r m o d e le p a r iz ie n e . PARURE d e m ire se ş ic se v in d e şi se în c h i- - fe t - r ia z ă , p e n tru p r o v in c ie se m o n te a ză c o m p le t. O v iz i tă Io

In s t i t u tu l de In fru m u s e fo re

„ DORTHEI MER"C A L E A V IC T O R IE I 50, v ă v a e d if ic a . P re fu r i c o n v e n a b ile

V -A M c u n o s c u t pe D uce le d e K e n t a b ia în 1913, la şcoa la d e la S t.! A P e te r 's C o u r t , d in B ro ad s ta irs . A c e a s ta nu ne îm p ie d ic ă însă să ne

a run că m p r iv ir i le ceva m a i în u rm ă . S'a născu t la S a n d rin g h a m , în ziua d e 20 D e c e m b rie 1902, ce ea ce înseam nă c 'a îm p l in i t d u p ă că s ă to r ia sa cu P rin ţesa M a rin a , t re iz e c iş id o i d e a n i. In a fa ră d e naşte rea şi b o te zu l său, ca re -a a v u t lo c la c a p e la S t. G e o rg e d in W in d s o r, p resa se o c u p ă d e m i lu l d u ce p e n tru a re le va re p u ta ţ ia d e c o p il poznaş pe ca re şi-a c â ş tig a t-o d in p r im ii a n i. la tă ce s'a în tâ m p la t : R eg ina A le x a n d ra îş i p r im is e n e p o ţ i i la Bu- c k ing h a m P a lace, u rm ân d să asiste ia o c e re m o n ie în H a m p s te a d . în a in te de -a se u rca , îm p re u n ă cu f r a ţ i i săi, în tră su ra ce tre b u ia să-i re c o n d u c ă la M a r i- bo ro u g h H ouse , p r in fu l G e o rg e , ca re era îm b ră c a t în tr 'u n e le g a n t cos tum m a rin a r, a fă c u t ce -a fă c u t şia g ă s it o m ă tu ră u riaşă , cu ca re , spre d e lic iu l m u lţ im e i, a în c e p u t a m ă tu ra c o v o ru l ce fusese în tin s p e n tru re g e le E d u a rd şi re g in a A le x a n d ra .

No. 414 - R. | . - Pag. 31

O ia t \ T® ir

fi sigură Je «ine, iată clieia succesului

teminin. Deaceea, lemeile sunt atât de

atente când aleg lucrurile rare le măresc

farmecul. Alegerea parfumului potrivit, a unui parfum

care'să atragă, fără să pară agresiv, care să lie încă un

mijloc de a releva personalitatea, e o problemă ce se

pune oricărei femei. .,C liât N o ir . una din faimoasele

ape de C o lon ia „L ady >

e aleasă de t o a t e ele­

gantele care încearcă

foarte m inuţios înainte

de a se decide. Deci in

cercaţi si 1 )v . această

jd. ctice/icojoa_.MA UE A El p u te te