Embed Size (px)
Citation preview
3. Materiale
3.1. Corpuri de zidărie
3.1.1. Tipuri şi gruparea corpurilor de zidărie
(1)P Corpurile de zidărie pot fi de următoarele tipuri:
- corpuri de zidărie ceramice conform cu STAS 457-86, STAS 5185/1-86 şi STAS 8560-86;
- corpuri de zidărie din beton cu agregate obişnuite conform cu C 14/1-94 sau uşoare conform
cu STAS 6029-89;
- corpuri de zidărie din beton celular autoclavizat conform cu STAS 10833-80;
- corpuri de zidărie din piatră cioplită conform cu STAS 5089-71.
Nota 1: Se pot utiliza şi alte corpuri de zidărie cu condiţia ca pentru acestea sa existe o reglementare tehnica de
utilizare ( Normativ specific / Agrement Tehnic) elaborata si aprobata de autoritatile competente din România .
Nota 2: Utilizarea corpurilor de zidarie cu goluri verticale cu înaltimea rândului peste 150 mm se va face tinând
seama de "Nota" de la tabelul 1 din Anexa 3.2.
(1)C Pot fi utilizate si corpurile de zidărie de următoarele tipuri, corespunzatoare normelor
europene:
- corpuri de zidărie ceramice conform cu EN 771-1;
- corpuri de zidărie din silico-calcar conform cu EN 771-2;
- corpuri de zidărie din beton (cu agregate obişnuite sau uşoare) conform cu EN 771-3;
- corpuri de zidărie din beton celular autoclavizat conform cu EN 771-4;
- corpuri de zidărie din piatră artificială conform cu EN 771-5;
- corpuri de zidărie din piatră cioplită conform cu EN 771-6.
(2) Corpurile de zidărie pot fi clasificate în categoria I sau categoria II.
Corpuri de zidărie de categoria I: corpuri la care probabilitatea de a nu atinge
rezistenţa la compresiune specificată nu depăşeşte 5%.
Corpuri de zidărie de categoria II: corpuri care nu sunt destinate să atingă nivelul de
încredere al corpurilor de categoria I.
Notă: Producătorul va declara rezistenţa la compresiune a corpurilor de zidărie. Valoarea declarată va fi
egală sau mai mare decât rezistenţa specificată.
26
Tabelul 3.1 : Cerinţe geometrice pentru gruparea corpurilor de zidărie1
Materiale şi limite pentru corpurile de zidărieGrupa 1
MaterialeGrupa 2 Grupa 3 Grupa 4
Goluri verticale Goluri orizontaleVolumul golurilor (% din volumul brut 25
ceramice 25; 55 55; 70 70silico calcar 25; 55 nu se utilizează nu se utilizeazăbeton 25; 50 50; 70 nu se utilizează
Volumul fiecărui gol(% din volumul brut)
12,5
ceramice fiecare din golurile multiple 1%total goluri de manipulare 12,5%
fiecare din golurile multiple 1%total goluri de manipulare 12,5%
fiecare din golurile multiple 8%un singur gol 25%
silico calcar fiecare din golurile multiple 15%total goluri de manipulare 30%
nu se utilizează nu se utilizează
beton fiecare din golurile multiple 15%total goluri de manipulare 30%
fiecare din golurile multiple 1%total goluri de manipulare 30%
fiecare din golurile multiple 25%
Grosimea minimă a pereţilor interiori şi exteriori(mm)
Fără cerinţă perete interior perete exterior perete interior perete exterior perete interior perete exteriorceramice 5 8 3 6 6 8silico calcar 5 10 nu se aplică nu se aplicăbeton 15 20 15 15 20 20
Grosimea cumulată2 a pereţilor interiori şi exteriori(% din lăţimea totală a corpului)
Fără cerinţă ceramice 16 12nu se aplicăsilico calcar 20 nu se aplică
Beton 20 15
Note:1. Limitele date mai sus sunt pentru corpuri de zidărie utilizate în zidărie calculată utilizând valorile numerice din relaţiile din 3.5.1 şi 3.5.2 (vezi 3.1.1(3)).
2. Grosimea cumulată este grosimea pereţilor interiori şi exteriori, măsurată orizontal transversal corpului la unghiuri drepte pe faţa peretelui.În cazul golurilor conice sau a celor celulare,
se utilizează valoarea medie a grosimii pereţilor interiori şi exteriori. Verificarea trebuie considerată ca un test de calitate şi necesită a fi repetată numai în cazul unor schimbări
esenţiale la proiectarea dimensiunilor corpurilor de zidărie.
3. Pentru corpurile de zidarie folosite la executarea peretilor structurali în zone seismice se vor respecta cerinţele geometrice specifice date în Anexa 3.1 de la sfârşitul capitolului 3 precum
şi cele ce vor fi specificate Normativul P100 revizuit.
28
(3) Corpurile de zidărie produse si utilizate în conformitate cu reglementările din România se
încadrează în următoarele grupe:
Tabelul 3.1a
Corpuri de zidărie
Grupa corpurilor de zidărieGrupa 1 Grupa 2 Grupa 4
Ceramice - Cărămizi pline sau cu goluri rotunde la care volumul de goluri este 25%(STAS 457-86)
- Cărămizi cu goluri dreptunghiulare (STAS 457-86)- Cărămizi şi blocuri cu goluri verticale la care volumul de goluri este 25% şi 55%.(STAS 5185/2-86)
- Blocuri ceramice cu goluri orizontale la care volumul de goluri este < 70% (STAS 8560-86)
Beton - Blocuri cu goluri din beton uşor la care volumul de goluri este 25%. (STAS 6029-89)- Blocuri mici de zidărie din b.c.a. (STAS 10833-80)
- Blocuri cu goluri din beton uşor (STAS 6029-89) respectiv, din beton greu (C 14/1-94) la care volumul de goluri este 25% şi 50%.
(3) Corpurile de zidărie vor fi încadrate în Grupa 1, Grupa 2, Grupa 3 sau Grupa 4, în scopul
utilizarii relaţiilor de calcul şi ale valorilor numerice date în 3.5.1 şi 3.5.2 precum şi pentru a se
putea face referinţă la această grupare în alte paragrafe.
(4) Se vor determina limitele privind geometria corpurilor de zidărie, adică procentul de
goluri, volumul de goluri, grosimea minimă a materialului între faţa unui corp de zidărie şi a
unui gol, sau grosimea minimă a materialului dintre golurile din corpul de zidărie, astfel ca
performanţa tipului de corpuri în zidărie să poată fi prezentată cu relaţiile din 3.5.1 şi 3.5.2 prin
rezistenţa la compresiune a corpurilor. Se poate considera că limitele privind geometria
corpurilor, date în Tabelele 3.1 si 3.1a., satisfac această cerinţă.
(4)C Pentru pereţi structurali la construcţii în zone seismice se utilizează numai corpuri
de zidărie suficient de robuste pentru a evita ruperi locale fragile. Cerinţele pentru
corpurile de zidărie care se pot utiliza la realizarea pereţilor structurali sunt date în Anexa
3.1.
3.1.2. Proprietăţile corpurilor de zidărie
3.1.2.1. Rezistenţa la compresiune a corpurilor de zidărie
(1)P Rezistenţa la compresiune a corpurilor de zidărie, utilizată pentru calcule, va fi rezistenţa
normalizată la compresiune, fb.
29
Notă: Aceasta, în mod normal, va fi dată de fabricant ca rezistenţă normalizată declarată – vezi seriile EN 771 (vezi
tabel norme).
(2)P În cazul în care rezistenţa la compresiune a corpurilor de zidărie, determinată prin
încercări conform reglementărilor specifice, este declarată ca rezistenţă medie, această valoare
va fi convertită în rezistenţă normalizată la compresiune prin multiplicarea cu factorul , dat în
tabelul 3.2, pentru a ţine seama de înălţimea şi lăţimea corpurilor de zidărie.
Valorile factorului .
Inălţimea corpului
de zidărie (mm)
Cea mai mică dimensiune orizontală a corpului (mm)
50 100 150 200 250
40 0,80 0,70 - - -50 0,85 0,75 0,70 - -65 0,95 0,85 0,75 0,70 0,65
100 1,15 1,00 0,90 0,80 0,75150 1,30 1,20 1,10 1,00 0,95200 1,45 1,35 1,25 1,15 1,10
250 1,55 1,45 1,35 1,25 1,15Notă: Este admisă interpolarea lineară.
Pentru corpurile de zidărie conforme cu reglementările româneşti în vigoare, valorile
factorului sunt cele din tabelul 3.2a
Tabelul 3.2a
Valorile factorului
Corp de zidărie
Cărămizi ceramice - 240x115x63 mm 0,81Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 240x115x 88 mm
- 290x240x138 mm0,92
Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 240x115x138 mm 1,12Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 290x140x 88 mm 0,87Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 290x140x138 mm
- 290x240x188 mmBlocuri cu goluri din beton obişnuit şi uşor - 290x240x188 mm
1,07
Blocuri mici de zidărie din b.c.a. 1,10
(3) Atunci când rezistenţa la compresiune a corpurilor de zidărie este declarată ca rezistenţă
caracteristică, aceasta va fi transformată în rezistenţă medie echivalentă, utilizând pentru aceasta
un factor de conversie bazat pe coeficientul de variaţie.
30
(4) Pentru pereţii structurali, rezistenţa minimă la compresiune a corpurilor de zidărie normal pe
faţa de pozare este dată în Tabelul 1 din Anexa 3.1. iar rezistenţa minimă la compresiune paralel
cu faţa de pozare în planul peretelui este 2,0 N/mm2.
3.2 Mortare
3.2.1 Tipuri de mortare de zidărie
(1) Mortarele de zidărie sunt definite ca mortar de uz curent, mortar pentru rosturi subţiri sau
mortar uşor, în funcţie de componenţii lor.
(2) Mortarele de zidărie sunt considerate ca mortare proiectate sau cu compoziţie prescrisă
(pe bază de reţetă) în funcţie de metoda de definire a compoziţiei lor.
(3) Mortarele de zidărie pot fi fabricate în staţie centralizată (predozate sau preamestecate),
semifinite fabricate în staţie centralizată, preparate pe şantier, sau preamestecate, în funcţie de
modul lor de realizare.
(4) Mortarele de zidărie fabricate în staţie centralizată şi cele semifinite fabricate în staţie
centralizată vor fi în conformitate cu EN 998-2. Mortarele de zidărie preparate pe şantier vor
fi în conformitate cu EN 1996-2. Mortarele de zidărie var-nisip preamestecate vor fi în
conformitate cu EN 998-2 şi se vor utiliza în conformitate cu această normă.
(5) Până la asimilarea EN 998-2 si EN 1996-2 ca norme nationale, mortarele de zidărie de uz
curent trebuie să fie conforme cerinţelor instrucţiunilor tehnice C 17-82 “Instrucţiuni tehnice
privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”.
Utilizarea celorlate tipuri de mortare prevazute în EC6 (mortar de zidarie pentru rosturi subtiri,
mortar de zidarie usor) se va face pe baza unor reglementari specifice (Normativ/Agrement
Tehnic) elaborate si aprobate conform legislatiei din România.
3.2.2 Prevederi pentru mortarele de zidărie
(1) Mortarele sunt clasificate după rezistenţa lor la compresiune, exprimată prin litera M urmată
de rezistenţa la compresiune în N/mm2, de exemplu, M5. Mortarele de zidărie cu compoziţie
prescrisă pot să fie descrise, pe lângă numărul M, prin proporţia componenţilor prescrişi, de ex.
1:1:5, ciment:var:nisip în volum.
Notă: Pentru valorile M stabilite, pot fi atribuite amestecuri echivalente acceptabile descrise prin proporţia
componenţilor.
(2) Mortarele de zidărie de uz curent pot fi mortare proiectate sau mortare de zidărie cu
compoziţie prescrisă în conformitate cu EN 998-2 (vezi si 3.2.1.(5)).
(3) Mortarele de zidărie pentru rosturi subţiri trebuie să fie mortare proiectate în conformitate
cu EN 998-2.31
3.2.3 Proprietăţile mortarelor
3.2.3.1 Rezistenţa la compresiune a mortarelor de zidărie
(1)P Rezistenţa la compresiune a mortarului de zidărie, fm va fi determinată în conformitate cu
EN 1015-11. Până la asimilarea EN 1015-11 ca normă naţională rezistenţa la compresiune a
mortarului, fm, va fi determinată în conformitate cu STAS 2634-80.
(2) Mortarele de zidărie trebuie să aibă o rezistenţă la compresiune, fm, mai mare sau egală cu
1 N/mm2.
(3) Rezistenţa minimă, fm,min, a mortarelor de zidărie de uz curent, pentru structuri din zidărie
simplă sau confinată amplasate în diferite zone seismice de calcul, sunt date, în funcţie de
înălţimea clădirilor, în Tabelul 1. din Anexa 3.1.
3.2.3.2 Aderenţa între corpuri de zidărie şi mortar
(1)P Aderenţa între mortar şi corpurile de zidărie trebuie să fie adecvată utilizării prevăzute.
Nota 1: Aderenţa va depinde de tipul de mortar utilizat şi de corpurile la care se utilizează acest mortar.
Mortarele conforme cu EN 998-2 şi mortarele de uz curent amestecate pe şantier, proiectate sau cu
compoziţie prescrisă realizate în conformitate cu EN 1996-2 vor asigura în mod normal o aderenţă adecvată
la majoritatea corpurilor de zidărie când execuţia se realizează în conformitate cu EN 1996-2. Până la
asimilarea EN 998-2 ca norma nationala se accepta ca mortarele conforme cu instrucţiunile C 17-82 vor
asigura în mod normal o aderenţa adecvată la majoritatea corpurilor de zidărie.
Nota 2: : Norma europeană EN 1052-3 se referă la determinarea rezistenţei iniţiale la forfecare a zidăriei şi
prEN 1052-5, în curs de pregătire, se referă la determinarea rezistenţei de aderenţă la încovoiere .
Nota 3: În România nu exista norme nationale pentru determinarea rezistentelor zidariei
3.3. Beton
3.3.1. Generalităţi
(1)P Betonul utilizat pentru zidaria confinata si zidaria armata trebuie să fie conform EN 206.
(2)P Până la adoptarea EN206 ca normă naţională, betonul trebuie să respecte cerinţele din NE
012-1999 “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat. Partea A: Beton şi beton armat” pct. 7.2.1
(3) Betonul este definit prin rezistenţa caracteristică la compresiune, fck, (clasa de rezistenţă a
betonului) care este asociată cu rezistenţa pe cilindru/cub la 28 zile, conform cu EN 206.
(4) Pâna la adoptarea EN206 ca norma nationala, betonul este definit prin rezistenţa
caracteristică la compresiune, fck, (clasa de rezistenţă a betonului) care este asociată cu rezistenţa
pe cilindru/cub la 28 zile, conform cu NE 012-1999.
3.3.2. Prevederi pentru beton
32
(1) Clasa de rezistenţă a betonului, definită ca în EN 206, nu va fi mai mică de 12/15 N/mm2.
(2) Până la adopatea EN206 ca norma naţionala, clasa de rezistenţă a betonului, definită ca în
NE 012-99, nu va fi mai mică de 12/15 N/mm2.
(3) Betonul poate fi proiectat sau cu compoziţie prescrisă şi trebuie să conţină apa necesară
pentru a asigura rezistenţa specificată şi pentru a obţine lucrabilitatea adecvată.
(4)P Lucrabilitatea betonului va fi astfel încât să asigure umplerea completă a golurilor, când
betonul este pus în operă în conformitate cu EN 1996-2.
Clasa de lucrabilitate S3 la S5 sau clasa de plasticitate F4 la F6, conform cu EN 206, va fi
satisfăcătoare în majoritatea cazurilor. În goluri, la care cea mai mică dimensiune este mai mică
de 85 mm, se va utiliza beton cu clasa de lucrabilitate S5 sau S6. In cazul utilizarii betoanelor cu
lucrabilitate mare, trebuie luate măsuri pentru a reduce contracţia sporita a betonului.
(5) Până la asimilarea EN 206 ca norma nationala se accepta ca lucrabilitatea corespunzatoare
claselor de consistenţă T3, T4 conform cu NE 012-1999 va fi satisfăcătoare în majoritatea
cazurilor. În goluri, în care cea mai mică dimensiune este mai mică de 85 mm, se va utiliza beton
cu clasa de consistenţă T4/T5. În cazul utilizarii betoanelor cu lucrabilitate mare, vor fi luate
măsuri pentru a reduce contracţia sporita a betonului.
(6) Dimensiunea maximă a agregatului nu va depăşi 20 mm. Pentru betonul de umplere utilizat
în goluri cu dimensiunea cea mai mică sub 100 mm, sau în stratul median al zidăriei cu inimă
armată, sau când acoperirea armăturii este mai mică sau egală cu 25 mm, pot fi utilizate agregate
cu dimensiunea de până la 10 mm.
3.3.3. Proprietăţile betonului
(1) P Rezistenţa caracteristică la compresiune şi forfecare a betonului trebuie determinată prin
încercări pe probe de beton.
Notă: Rezultatele încercărilor pot fi obţinute din încercări efectuate pentru proiectul respectiv sau dintr-o bancă de
date existentă.
(2) Când nu există date ale încercărilor, rezistenţa caracteristică la compresiune, fck, şi
rezistenţa caracteristică la forfecare, fcvk, a betonului pot fi luate din Tabelul 3.3
Tabelul 3.3.: Rezistenţe caracteristice ale betonului
33
Clasa de rezistenţă a
betonului
C12/15 C 16/20 C 20/25 C 25/30 sau
mai mare
fck (N/mm2) 12 16 20 25
fcvk (N/mm2) 0.27 0.33 0.39 0.45
3.4. Oţeluri pentru armături
3.4.1. Generalităţi
(1)P Oţelurile carbon pentru armături trebuie să fie conforme cu EN 10080 iar oţelurile
inoxidabile în conformitate cu EN 10088. Barele acoperite special vor fi specificate separat.
(2)P Până la asimilarea EN 10080 ca norma naţională, oţelurile carbon pentru armături trebuie
să fie conforme cu prevederile ST 009-96 “Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de
performanţă pentru produsele din oţel utilizate ca armături în structuri din beton” iar oţelurile
inoxidabile în conformitate cu SR EN 10088 “Oţeluri inoxidabile”. Barele acoperite special vor
fi specificate separat. Oţelurile carbon de alte tipuri, inclusiv provenite din import, se vor folosi
pe baza unor reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate şi aprobate conform
legislaţiei din România.
Nota: În ST 009-96 sunt incluse majoritatea cerinţelor din EN 10080.
(3)P Cerinţele privind proprietăţile armăturii se refera la materialul fasonat care se găseşte în
zidaria sau betonul intărit. Operaţiunile efectuate pe şantier sau în timpul fasonării, care pot
deteriora proprietăţile materialului vor fi evitate.
Nota: 1) EN 10080 se referă la un efort unitar de curgere Rc, care include valorile caracteristice, minime şi
maxime bazate pe calitatea pe termenul lung a productiei. În schimb f yk este efortul unitar de curgere bazat numai pe
armătura cerută pentru structură. Nu există o relaţie directă între fyk şi caracteristică Rc. Totuşi metodele de evaluare
şi verificare a rezistenţei la curgere date în EN 10080 asigură o verificare suficientă pentru obţinerea valorii fyk.
2)ST 009-96 se refera la efortul limita de curgere, fyk, care trebuie garantat de producator.
(4) Oţelurile pentru armături pot fi oţel carbon sau oţel inoxidabil austenitic. Ele pot fi netede sau
profilate (aderenţa mare) şi sudabile.
3.4.2. Proprietăţile oţelurilor pentru armături în forma de bare
34
(1)P Rezistenţa caracteristică a oţelurilor pentru armături, fyk, va fi stabilită conformă cu ENV
10081. Proprietăţile relevante cerute oţelului pentru armături sunt satisfăcute dacă procedeele de
încercare şi rezultatele sunt conforme cu ENV 10081.
(2)P Până la asimilarea ENV 10081 ca norma natională, rezistenţa caracteristică a oţelurilor
pentru armături, fyk, va fi stabilită conform cu prevederile ST 009-96. Proprietăţile relevante
cerute oţelului pentru armături sunt satisfăcute dacă procedeele de încercare şi rezultatele sunt
conforme cu ST 009-96.
(3) Coeficientul de dilatare termică poate fi considerat 12x10-6 K-1.
Notă: Diferenţa între acesta şi valoarea pentru zidărie sau betonul înconjurător trebuie, în mod normal, neglijată.
3.4.3. Proprietăţile armăturii prefabricate pentru rosturi orizontale
(1) Proprietăţile armăturii prefabricate pentru rosturi orizontale sunt date în EN 845-3.
(2) Pâna la asimilarea EN 845-3 ca norma nationala, proprietăţile armăturii prefabricate pentru
rosturi orizontale vor fi stabilite prin reglementari specifice (Normativ/Agrement) elaborate si
aprobate conform legislatiei din România.
3.5. Proprietăţile mecanice ale zidăriei
3.5.1. Rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei
3.5.1.1. Generalităţi
(1)P Rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei, fk, va fi determinată pe baza rezultatelor
încercărilor pe probe din zidărie.
Notă: Rezultatele încercărilor pot fi obţinute din încercări efectuate în cadrul unui proiect sau din date
existente în banca de date.
(2) Rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei va fi determinată prin încercări efectuate
conform EN 1052-1 sau stabilită plecând de la o evaluare a datelor încercărilor.
Nota: În prezent în România nu există reglementări pentru determinarea rezistenţelor zidăriei.
3.5.1.2. Rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei realizată cu rosturi verticale
umplute
(1) Când nu există date ale încercărilor, relaţia între rezistenţa caracteristică la compresiune a
zidăriei, fk, şi rezistenţa corpurilor şi a mortarului poate fi obţinută cu relaţia (3.1)
(3.1)
35
unde:
K – este o constantă care depinde de tipul corpului de zidărie şi de tipul mortarului;
valorile lui K sunt date în Tabelul 3.4.;
fb – este rezistenţa normalizată la compresiune a corpurilor de zidărie, pe direcţia solicitării
aplicate, în N/mm2;
fm – este rezistenţa la compresiune a mortarului, în N/mm2;
cu condiţia ca să fie satisfăcute următoarele cerinţe:
- rezistenta blocului fb 75 N/mm2 ;
- rezistenta mortarului 20 N/mm2 fm 2fb ;
- zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din capitolul 8 al prezentului Cod.
- coeficientul de variaţie a rezistenţei corpurilor de zidărie nu este mai mare de 25%;
- toate rosturile satisfac cerinţele din 8.1.5 astfel ca să poată fi considerate umplute;
- grosimea zidăriei este egală cu lăţimea sau lungimea corpului, astfel încât nu există rost de
mortar paralel cu faţa peretelui pe toată lungimea acestuia sau pe orice porţiune din aceasta.
Tabelul 3.4
Corpuri de zidărie
Mortar de
uz curent
CeramiceGrupa 1 0,50Grupa 2 0,45Grupa 3 0,35Grupa 4 0,30
Silico-calcare Grupa 1 0,50Grupa 2 0,45
Beton obişnuit sau uşor
Grupa 1 0,50Grupa 2 0,50Grupa 3 0,30Grupa 4 0,30
Beton celular autoclavizat
Grupa 1 0,50
Piatră artificială
Grupa 1 0,50
Piatră natu-rală cioplită
Grupa 1 0,50
Nota 1: Pentru pentru zidăria realizată cu mortar în strat subţire, cu grosime mai mică sau egală cu 3 mm, relatia de
calcul între rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei fk si rezistenta corpurilor si a mortarului se va stabili
prin reglementari specifice conform prevederilor de la 3.2.1.(5). Orientativ poate fi folosita relatia (3.2) din EC6
(3.2)
36
Pentru acest tip de zidarie, utilizarea formulei (3.2) este valabila numai daca rezistentele blocurilor si mortarului sunt
limitate dupa cum urmeaza:
- rezistenta blocurilor fb 50 N/mm2;
- rezistenta mortarului fm 10 N/mm2;
Coeficientul K se va lua din tabelul 3.4a
Tabelul 3.4a
Corpuri de zidărie
Mortar pentru rosturi subţiri
(rost orizontal 3mm)
CeramiceGrupa 1 0,75Grupa 2 0,55Grupa 3 0,25Grupa 4 nu se utilizează
Silico-calcare Grupa 1 0,80Grupa 2 0,55
Beton obişnuit sau uşor
Grupa 1 0,80Grupa 2 0,80Grupa 3 nu se utilizeazăGrupa 4 nu se utilizează
Beton celular autoclavizat
Grupa 1 0,85
Piatră artificială Grupa 1 0,75Piatră naturală cioplită
Grupa 1 nu se utilizează
Nota 2 : EN 998-2 nu prevede limită pentru grosimea rosturilor realizate cu mortar în strat subţire; limita de 3 mm
este pentru a garanta că mortarul în rost subţire asigură o rezistenţă sporită zidăriei în conformitate cu relaţia (3.2)
(2) În absenţa rezultatelor încercarilor si a unei bănci de date complete privind rezistenţa
caracteristică la compresiune a zidăriei realizată cu diferite combinaţii de corpuri de zidărie şi
mortare de uz curent, rezistenţele caracteristice la compresiune ale zidăriilor vor fi luate din
Tabelele 1 4 din Anexa 3.2.
Nota 1: Relaţia (3.1) a fost verificată prin calcul pentru toate tipurile de zidării prevăzute în STAS 10109/1-1982 şi
coeficienţii K şi daţi în prezentul Cod. Rezistenţele caracteristice rezultate au fost de 1,9 până la 3,0 ori
mai mari decât rezistenţele de calcul date în STAS 10109/1-1982. Valorile mari sau obţinut pentru corpuri
de zidărie cu rezistenţe la compresiune 10 N/mm2 şi mortare cu rezistenţa la compresiune 5 N/mm2.
Nota 2: Banca naţională de date pentru rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei realizată cu diferite
combinaţii de corpuri de zidărie şi mortare de uz curent este foarte redusă. Datele existente la INCERC
Bucureşti se referă numai la zidării realizate din cărămizi pline 240x155x63 mm şi cărămizi cu goluri
verticale 240x115x88 mm cu mortar M 2.5, M5 şi M10.
(3) Pentru verificări în faze intermediare de execuţie, înainte de întărirea mortarului din rosturile
zidăriei, pentru calculul rezistenţelor caracteristice cu relaţiile de la pct.(1), rezistenţele
mortarului, vor fi afectate cu coeficienţii de reducere conform tabelului 3.4b.
Tabel 3.4b
Marca mortarului Vârsta mortarului în zile
37
3 7 14 28
Coeficienţii de reducere a marcii mortarului
M1; M2.5 0.20 0.35 0.60 1.0
M5; M10 0.25 0.45 0.70 1.0
(4) În cazul în care solicitările sunt paralele cu direcţia rosturilor orizontale, rezistenţa
caracteristică la compresiune poate fi determinată de asemenea, în functie de tipul mortarului, cu
relaţiile (3.1) sau (3.2), utilizând rezistenţa normalizată la compresiune a corpului de zidărie, fb,
obţinută din încercări în care direcţia de aplicare a încărcării pe epruveta de încercare este
aceeaşi cu direcţia solicitării în zidărie, dar cu factorul , dat în EN 771-16, luat mai mic sau
egal cu 1,0. Pentru corpurile de zidărie din Grupa 2, coeficientul K va fi apoi multiplicat cu 0,5
(5) Până la asimilarea EN 771-16 ca norma nationala, în cazul în care solicitările sunt paralele
cu direcţia rosturilor orizontale, rezistenţa caracteristică la compresiune poate fi determinată de
asemenea în functie de tipul mortarului cu relaţiile (3.1) sau (3.2), utilizând rezistenţa
normalizată la compresiune a corpului de zidărie, fb, obţinută din încercări în care direcţia de
aplicare a încărcării pe epruveta de încercare este aceeaşi cu direcţia solicitării în zidărie, dar cu
factorul , dat în Tabelul 3.2 / 3.2a luat mai mic sau egal cu 1,0. Pentru corpurile de zidărie din
Grupa 2, coeficientul K va fi apoi multiplicat cu 0,5.
(6) Pentru zidăria executată cu mortar de uz curent în care există un rost de mortar paralel cu faţa
peretelui prin toată lungimea acestuia sau pe orice porţiune a ei, valorile K pot fi obţinute
multiplicând valorile date în tabelul 3.4 cu 0.80.
(7)Pentru zidăria realizată cu mortar de uz curent în care corpurile din beton din Grupa 2 sunt
utilizate cu goluri verticale umplute complet cu beton de umplutură, valoarea lui fb trebuie să fie
obţinută considerând corpurile ca fiind din Grupa 1 cu rezistenţa la compresiune corespunzând
celei mai mici dintre următoarele valori : rezistenţa la compresiune a corpului sau a betonului de
umplutură.
3.5.1.3. Rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei cu rosturi verticale neumplute
(1) Condiţiile de utilizare a zidăriei cu rosturi verticale neumplute pentru pereţi structurali şi
nestructurali precum şi rezistenţa caracteristica la compresiune acestui tip de zidarie se vor stabili
prin reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate si aprobate conform legislatiei
din România.
3.5.1.4. Rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei executate cu rosturi orizontale
întrerupte
38
(1) Conditiile de utilizare a zidariei cu rosturi orizontale întrerupte pentru pereti structurali si
nestructurali precum si rezistenta caracteristica la compresiune acestui tip de zidarie se vor stabili
prin reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate si aprobate conform legislatiei
din România.
3.5.2. Rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei
(1)P Rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei, fvk, va fi obţinută din rezultatele încercărilor
pe zidărie.
Notă: Rezultatele încercărilor pot fi obţinute din încercări efectuate în cadrul proiectului sau pot exista în
banca de date
(2) Rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare a zidăriei, fvk0 va fi determinată prin încercări
conform EN 1052-3 sau EN 1052-4 sau poate fi stabilită dintr-o evaluare a rezultatelor
încercărilor.
Nota: În România nu există reglementări naţionale pentru determinarea rezistenţelor zidăriei.
(3) Dacă nu sunt disponibile rezultate experimentale, valorile pentru rezistenţa iniţială la
forfecare a zidăriei realizată cu mortar de uz curent, fvk0, pot fi luate din tabelul 3.5
Tabelul 3.5 Valori fvk0 (N/mm2) pentru mortar de zidărie de uz curent
Corpuri de zidărie Marca mortarului
M 10 M 5 M 2,5 M 1
Ceramice 0,35 0,35 0,25 0,11
Beton 0,30 0,30 0,22 0,10
Beton celular autoclavizat - - 0,16 0,08
Nota : Valorile din tabelul 3.5 s-au obţinut prin înmulţirea rezistenţelor de calcul date de STAS 10109/1-1982 cu
coeficienţi parţiali de siguranţă pentru solicitarea de forfecare. Ele corespund cu valorile date în MP 001-96
“Manual de proiectare a clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie simplă”
(4) Rezistenta caracteristica initiala la forfecare a zidariei realizata cu mortar pentru rosturi
subtiri si mortar usor vor fi stabilite prin reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic)
elaborate si aprobate conform legislatiei din România.
(5) Rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei, fvk, când se utilizează mortar de zidărie de uz
curent în conformitate cu cap. 3.2. , cu toate rosturile satisfacand cerinţele din 8.1.5 astfel ca să
39
poată fi considerate umplute, poate fi luată cea mai mică dintre valorile determinate cu relaţiile
(3.3.a la c) pentru corpurile din grupele corespunzătoare.
fvk= fvk0+0,4 d (3.3.a)
sau
fvk= (0,034 fb+0,14 d) pentru corpuri din Grupa 1 şi4 (3.3.b)
sau
fvk= 0,9 (0,034 fb+0,14 d) pentru corpuri din Grupa 2 şi 3 (3.3.c)
unde:
fvk0 -este rezistenţa caracteristică iniţială, sub efort de compresiune zero;
d - este efortul unitar de compresiune perpendicular pe planul de forfecare în element la
nivelul luat în considerare, utilizând combinaţia de solicitări corespunzătoare
fb -este rezistenţa normalizată la compresiune a corpurilor de zidărie, definită în 3.1.2.1,
pentru direcţia de aplicare a încărcării pe probele de încercare perpendiculară pe faţa de
pozare.
(6) Rezistentele caracteristice la forfecare fvk pentru zidariile executate cu mortar pentru rosturi
subtiri sau cu mortar usor precum si pentru zidariile cu rosturi verticale transversale neumplute
sau cu rosturi orizontale întrerupte se vor stabili prin reglementari specifice (Normativ/Agrement
tehnic) elaborate si aprobate în conformitate cu legislatia din România.
3.5.3. Rezistenţa caracteristică la încovoiere a zidăriei
(1) În cazul solicitarii la încovoiere perpendicular pe planul zidariei, trebuie luate în
considerare următoarele situaţii:
- rezistenţa la încovoiere dupa un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fxk1 ;
- rezistenţa la încovoiere dupa un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, f xk2 (vezi
figura 3.1).
(a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular
cu rosturi orizontale, fxk1 pe rosturile orizontale, fxk2
40
Figura 3.1 Planuri de rupere ale zidăriei încovoiate
(2) Rezistenţa caracteristică la încovoiere a zidăriei, fxk1 şi fxk2, va fi obţinută din rezultatele
încercărilor pe zidărie.
Notă: Rezultatele încercărilor pot fi obţinute din încercări efectuate în cadrul proiectului sau pot fi
disponibile într-o bancă de date.
(3) Rezistenţa caracteristică la încovoiere a zidăriei poate fi determinată din încercări
conform cu EN 1052-2 sau poate fi stabilită dintr-o evaluare a rezultatelor încercărilor bazată pe
rezistenţele la încovoiere ale zidăriei obţinute pentru combinaţii corespunzătoare de corpuri de
zidărie şi mortar.
(4) Până la asimilarea EN 1052-2 ca norma nationala valorile rezistentei caracteristice la
încovoiere ale zidariei realizata cu mortar de uz curent, fxk1 şi fxk2, se vor lua din Tabelul 5 din
Anexa 3.2
(5) Rezistentele caracteristice la încovoiere fxk pentru zidariile executate cu mortar pentru rosturi
subtiri sau cu mortar usor precum si pentru zidariile cu rosturi verticale transversale neumplute
sau cu rosturi orizontale întrerupte se vor stabili prin reglementari specifice
(Normativ/Agrement tehnic) elaborate si aprobate în conformitate cu legislatia din România.
3.5.4 Rezistenţa caracteristică de ancorare
(1)P Rezistenţa caracteristică de ancorare prin aderenţa a armăturii înglobate în beton va fi
obţinută din rezultatele încercărilor.
Notă: Rezultatele experimentale pot fi obţinute din încercări efectuate pentru proiect, sau pot fi disponibile
într-o banca de date.
(2) Rezistenţa caracteristică de ancorare prin aderenţa a armăturii poate fi stabilită dintr-o
evaluare a datelor experimentale.
(3) Unde nu se dispune de date experimentale, pentru armătura înglobată în secţiuni de beton
cu dimensiuni mai mari sau egale cu 150 mm, sau unde betonul de umplere care înconjoară
armătura este confinat în interiorul corpurilor de zidărie, astfel încât armătura să poată fi
considerată confinată, rezistenţa caracteristică de ancorare, fbok, este dată în tabelul 3.6.
(4) Pentru armăturile înglobate în mortar sau în secţiuni de beton cu dimensiuni mai mici de
150 mm, sau atunci când betonul de umplere care înconjoară armătura nu este confinat în
corpurile de zidărie astfel încât armătura nu este considerată a fi confinată, rezistenţa
caracteristică de aderenţa, fbok, este dată în tabelul 3.7.
41
Tabelul 3.6 : Efortul unitar caracteristic de aderenţă a armăturilor în beton de
umplere, confinat în/între corpurile de zidărie
Clasa de rezistenţa a betonului C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 sau mai mare
fbok pentru bare de oţel carbon netede (N/mm2)
1,3 1,5 1,6 1,8
fbok pentru bare de oţel profilate şi de oţel inoxidabil (N/mm2)
2,4 3,0 3,4 4,1
Tabelul 3.7 : Efortul unitar caracteristic de aderenţă a armăturii în mortar sau în beton
neconfinat în/între corpurile de zidărie
ClasificareMortar M5-M9 M10-M14 M15-M19 M20Beton C12/15 C15/20 C20/25 C25/30 sau
mai marefbok pentru bare de oţel carbon netede (N/mm2)
0,7 1,2 1,4 1,5
fbok pentru bare de oţel carbon profilate şi de oţel inoxidabil (N/mm2)
1,0 1,5 2,0 2,5
(5) Pentru armătura prefabricată pentru rosturi de mortar rezistenţa caracteristică de aderenţa
trebuie determinată prin încercări în conformitate cu EN 864-2 sau trebuie utilizată rezistenţa de
aderenţa numai a sârmelor longitudinale.
3.5.5. Rezistenţa caracteristică la eforturi principale de întindere a zidăriei executate cu
mortar de uz curent
(1)P Rezistenţa caracteristică la eforturi principale de întindere a zidăriei executate cu mortar
de uz curent , ftk, trebuie determinată plecând de la rezultatele încercărilor pe zidărie.
Notă: Rezultatele încercărilor pot fi disponibile la nivel naţional sau pot să provină din încercări efectuate în cadrul
unui proiect concret.
(2) Rezistenţa caracteristică la eforturi principale de întindere a zidăriei executate cu mortar
de uz curent se poate determina prin încercări la compresiune pe diagonală, pe elemente de probă
de formă patrată, conform reglementărilor specifice, sau dintr-o evaluare a rezultatelor
încercărilor existente într-o bancă de date
(3) În absenţa unor rezultate experimentale, pentru nevoile de proiectare, rezistenţa
caracteristică la eforturi principale de întindere a zidăriei executata cu mortar de zidărie de uz
curent, cu toate rosturile îndeplinind cerinţele din articolul 8.1.5.(3) pentru a fi considerate
umplute, poate fi luată cu valorile date în Tabelul 6. din Anexa 3.2.
42
(4) Rezistenţa caracteristică la eforturi principale de întindere a zidăriei executate cu mortar de
uz curent sau cu mortar pentru rosturi subtiri, realizată cu rosturi verticale neumplute sau cu
rosturi orizontale întrerupte, va fi stabilita prin reglementari specifice (Normativ/ Agrement
tehnic) elaborate si aprobate conform legislatiei din România.
3.6. Proprietăţile de deformare ale zidăriei
3.6.1. Relaţia efort-deformaţie
(1) Pentru calculul capacitatii de rezistenţa si a deformatiilor unei secţiuni de zidărie (vezi
6.4.1), relaţia efort-deformaţie a zidăriei poate fi considerată ca liniar parabolică, parabolic-
dreptunghiulară (vezi figura 3.2) sau dreptunghiulară.
Notă: Figura 3.2 este o aproximaţie şi poate să nu fie corespunzătoare pentru toate tipurile de corpuri de
zidărie.
Figura 3.2. Relaţia efort-deformaţie pentru zidărie în compresiune
3.6.2. Modulul de elasticitate
(1)P Modulul de elasticitate secant de scurtă durată, E, trebuie să fie determinat prin încercări
conform EN 1052-1.
Nota 1: Rezultatele încercărilor pot fi obţinute din încercări efectuate în cadrul proiectului sau pot fi disponibile
într-o bancă de date.
Nota 2: Nu există reglementări româneşti pentru determinarea proprietăţilor mecanice şi de deformare ale zidăriei.
(2) În absenţa unei valori determinate prin încercări conform EN 1052-1, şi până la
asimilarea EN 1052-1 ca normă naţională, pentru utilizarea în analiza structurală, modulul de
43
elasticitate secant de scurtă durată, E, pentru zidăria cu cărămizi şi blocuri ceramice, poate fi luat
egal cu 1000fk, iar pentru zidăria cu blocuri din beton celular autoclavizat (BCA) poate fi luat
egal cu 750fk.
(3) Modulul de lungă durată poate fi evaluat plecând de la valoarea modulului secant de
scurtă durată , redusă pentru a ţine cont de efectele curgerii lente (vezi 3.6.4), astfel:
E lungă durată =E scurtă durată / (1+ ) (3.6)
unde
este coeficientul final de curgere lentă
(4) Valoarea modulului de elasticitate Econf, pentru zidăria confinată se determină cu relaţia:
în care:
E modulul de elasticitate al zidăriei
Ec modulul de elasticitate al betonului
I momentul de inerţie al sectiunii de zidărie în raport cu axa principală de inerţie
Ic momentul de inerţie al sectiunii de beton în raport cu axa principală de inerţie
(5) Valoarea modulului de elasticitate Earm, pentru zidăria armata cu armături în mortarul din
rosturile orizontale se determină cu relaţia:
Earm = 1000(fk + μsftk)
în care:
fk rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei
μs coeficient de armare care se determină în funcţie de volumul armăturii Vs şi cel al
zidăriei V cu relaţia:
μs = Vs/V
ftk rezistenţa caracteristică la întindere a armăturii
Pentru analize structurale de tip static neliniar (push over) stabilirea modulului de
elasticitate se va face pe baza unor prescripţii specifice (ghiduri, manuale etc.)
3.6.3. Modulul de forfecare
(1) Modulul de forfecare, G, poate fi luat egal cu 25% din modulul de elasticitate E.
3.6.4. Curgerea lentă, umflarea la umiditate sau contracţia şi dilatarea termică
(1) P Coeficienţii de curgere lentă, umflare la umiditate sau contracţie şi dilatare termică vor fi
determinati din încercări.
44
Nota 1: Rezultatele pot fi obţinute din încercări efectuate în cadrul proiectului sau vor fi disponibile într-o
bancă de date.
Nota 2: Nu există în prezent nici o normă europeană pentru determinarea curgerii lente sau a umflării la
umiditate şi nu este nici una planificată.
(2) Coeficientul final de curgere lentă, umflare finală la umiditate sau contracţie, sau coeficientul
de dilatare termică, , trebuie obţinuţi dintr-o evaluare a datelor experimentale.
Notă: Un domeniu al valorilor proprietăţilor de deformare ale zidăriei este dat în tabelul de mai jos.
Domeniul coeficienţilor de curgere lentă, umflare la umiditate sau contracţie şi proprietăţile termice ale
zidăriei
Tipul corpului de zidărie
Coeficientul de
curgere lentă finală
(vezi nota 1)
Valoarea ultimă de
umflare la umiditate
sau contracţia (vezi
nota 2) mm/m
Coeficientul de
dilatare termică,
, 10-6/K
Domeniul
Ceramice 0,5 la 1,5 -0,2 la +1,0 4 la 8
Silico-calcar 1,0 la 2,0 -0,4 la –0,1 7 la 11
Beton greu şi piatră artificială 1,0 la 2,0 -0,6 la –0,1 6 la 12
Beton cu agregate uşoare 1,0 la 3,0 -1,0 la –0,2 8 la 12
Beton celular autoclavizat 1,0 la 2,5 -0,4 la +0,2 7 la 9
Piatră naturală
Magmatice
Sedimentare
Metamorfice
vezi nota 3 -0,4 la +0,7 3 la 12
Note:1. Coeficientul de curgere lentă =cl/el, unde cl este deformaţia finală de curgere lentă şi
el=/E;2. Atunci când valoarea finală de umflare la umiditate sau de contracţie are semnul minus,
indică scurtare iar când are semnul plus indică alungire;3. Valorile sunt în mod normal foarte scăzute
3.7. Materiale auxiliare
3.7.1. Straturi hidroizolatoare
(1) P Straturile hidroizolatoare trebuie să reziste la trecerea apei.
3.7.2. Elemente de legătură pentru pereţi dubli
(1) P Elementele de legătură pentru pereţi dubli vor fi conforme cu prevederile din EN 845-1.
45
(2) Până la asimilarea EN 845-1 ca normă naţională, elementele de legatură pentru pereţi vor
satisface cerinţele unor reglementări specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate şi aprobate
conform legislaţiei din România.
3.7.3. Eclise, ancore şi scoabe
(1) P Eclisele, ancorele şi scoabele vor fi conforme cu prevederile din EN 845-1.
(2) Pâna la asimilarea EN 845-1 ca norma nationala, elementele de legatura pentru pereti vor
satisface cerintele unor reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate si aprobate
conform legislatiei din România.
3.7.4. Buiandrugi prefabricaţi
(1) P Buiandrugii prefabricaţi trebuie să fie conformi cu prevederile din EN 845-1.
(2) Până la asimilarea EN 845-1 ca norma nationala, elementele de legatura pentru pereti vor
satisface cerintele unor reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate si aprobate
conform legislatiei din România
Anexa 3.1. Cerinţe pentru corpurile de zidărie şi mortarele de zidărie utilizate la realizarea
pereţilor structurali din zidărie simplă sau confinată
1) Pentru pereţi structurali se utilizează numai corpuri de zidărie care îndeplinesc
următoarele cerinţe :
a) corpurile de zidărie trebuie să aibă volumul de goluri mai mic de 50% din volumul
brut al corpului de zidărie;
b) grosimea minimă a pereţilor exteriori ai corpurilor de zidărie este de 15 mm;
c) grosimea minimă a pereţilor interiori ai corpurilor de zidărie este de 10 mm;
d) pereţii interiori verticali ai corpurilor de zidărie sunt continui pe întreaga lungime
orizontală a acestora.
46
2) În conditiile tehnice si tehnologice stabilite prin reglementari specifice
(Normativ/Agrement tehnic), elaborate si aprobate conform legislatiei din România, in sistemele
din zidărie armată/confinata pot fi utilizate corpuri de zidărie diferite de cele prezentate anterior,
numai daca pe baza unor încercari relevante rezulta îndeplinirea cerinţelor de ductilitate pentru
pereţii sistemului.
3) Pentru pereţii structurali nu se utilizează corpuri de zidărie din silico calcar.
Tabelul 1. Rezistenţe minime la compresiune ale corpurilor de zidărie şi mortarelor de
zidărie pentru structuri din zidărie simplă sau confinată
Număr
maxim
de
niveluri
Rezistenţa minimă la compresiune (N/mm2) a corpurilor şi
mortarelor de zidărie în funcţie de zona seismică de calcul a
amplasamentului clădirii.
F E D şi C B şi A
corp mortar corp mortar corp mortar corp mortar
1 5,0 1,0 5,0 1,0 5,0 2,5 7,5 5,0
2,3 7,5 2,5 7,5 2,5 7,5 5,0 10,0 5,0
4 7,5 2,5 10,0 2,5 10,0 5,0 - -
5 10,0 2,5 10,0 5,0 - - - -
Notă
1. Pentru zidăria armată sunt admise numai mortare de zidărie tip M10 sau mai puternice.
2. Înălţimea nivelurilor va fi considerată max. 3.20 m. Pentru înălţimi de nivel mai mari se pot folosi valorile
rezistenţelor pentru corpurile de zidărie şi mortar din tabel numai cu justificări corespunzătoare prin calcul.
3. Valorile rezistenţelor pentru corpurile de zidărie şi mortar din tabel sunt valabile până la intrarea în vigoare
a Normativului P100 revizuit.
Anexa 3.2 Rezistenţe caracteristice ale zidăriei
Tabelul 1. Rezistenţe caracteristice la compresiune, fk, ale zidăriei realizată din corpuri de
zidărie ceramice (pline sau cu goluri verticale) cu înălţimea rândului până la 150 mm
Rezistenţa la compre-siune a corpului de zidărie
fk (N/mm2)Marca mortarului
M10 M 5 M 2,5 M 120,0 5,5 4,5 3,5 3,015,0 4,5 3,5 3,0 2,512,5 4,0 3,3 2,8 2,310,0 3,5 3,0 2,5 2,07,5 3,0 2,5 2,2 1,85,0 - 2,0 1,8 1,4
47
Nota: Rezistentele caracteristice la compresiune, fk, ale zidăriei realizată din corpuri de zidărie ceramice (pline sau
cu goluri verticale) cu înălţimea rândului peste 150 mm se vor stabili, pe baza rezultatelor unor încercari relevante,
prin reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate si aprobate conform legislatiei din România .
Idem pentru rezistentele caracteristice la forfecare si încovoiere.
Tabelul 2. Rezistenţe caracteristice la compresiune, fk, ale zidăriei realizată din corpuri de
zidărie cu goluri verticale din beton
Rezistenţa la compre-siune a corpului de zidărie
fk (N/mm2)Marca mortarului
M10 M 5 M 2,5 M 110,0 4,6 4,0 3,6 3,47,5 3,8 3,4 3,0 1,45,0 3,0 2,6 2,4 2,03,5 - 2,0 1,9 1,7
Tabelul 3. Rezistenţe caracteristice la compresiune, fk, ale zidăriei realizată din corpuri de
zidărie din beton celular autoclavizat (BCA)
Rezistenţa la compre-siune a corpului de zidărie
fk (N/mm2)Marca mortarului
M 2,5 M 15,0 1,9 1,74,0 1,7 1,53,5 1,5 1,3
Tabelul 4. Rezistenţe caracteristice la compresiune, fk, ale zidăriei realizată din corpuri de
zidărie ceramice cu goluri orizontale
Rezistenţa la compre-siune a corpului de zidărie
fk (N/mm2)Marca mortarului
M 2,5 M 15,0 2,2 1,8
Tabelul 5. Rezistenţele caracteristice la încovoiere, fxk1, fxk2, ale zidăriei realizată cu mortar
de zidărie de uz curent
Tipul corpurilor de zidărie
fxk1
Marca mortarului
M 10 M 5 M 2,5 M 1
Ceramice 0,27 0,27 0,18 0,09Beton 0,23 0,23 0,16 0,09Beton celular autoclavizat - - 0,08 0,04
fxk2
48
Tipul corpurilor de zidărie Marca mortarului
M 10 M 5 M 2,5 M 1
Ceramice 0,55 0,55 0,35 0,18Beton 0,50 0,50 0,30 0,15Beton celular autoclavizat - - 0,18 0,09
Tabelul 6. Rezistenţa caracteristică la eforturi principale de întindere a zidăriei nearmate,
ftk, N/mm2
Tipul corpurilor de zidărie Marca mortarului
M 10 M 5 M 2,5 M 1
Ceramice 0,27 0,27 0,18 0,09Beton 0,23 0,23 0,16 0,09Beton celular autoclavizat - - 0,08 0,04Notă: Rezistenţele se referă la secţiunea brută
4. Durabilitate
4.1. Generalităţi
(1)P Zidăria va fi proiectată pentru a avea durabilitate corespunzătoare pentru utilizarea
prevazuta prin proiect şi ţinând cont de condiţiile relevante de mediu înconjurător.
4.2. Clasificarea condiţiilor de mediu înconjurător
4.2.1. Condiţii de microclimat de expunere
(1)P Se vor lua în considerare la proiectare condiţiile de microclimat la care este probabil să
fie expusă zidăria .
(2)P Pentru stabilirea condiţiilor de microclimat de expunere ale zidăriei, va fi luat în
considerare efectul finisajelor aplicate şi a placărilor de protecţie.
49
(3) Condiţiile de microclimat de expunere a zidăriei terminate vor fi încadrate în următoarele
clase:
MX1 – mediu înconjurător uscat;
MX2 – expus la umiditate sau umezirere;
MX3 – expus la umezire plus cicluri de înghet-dezgheţ;
MX4 – expus la aer saturat de sare, apa de mare sau alte ape încărcate de săruri;
MX5 – mediu chimic agresiv;
Notă: Când este necesar, pot fi specificate condiţii definite mai explicit în cadrul acestor clase utilizând
subclasele din anexa B (de ex. MX2.1 sau MX2.2).
(4) Pentru a realiza zidărie care îndeplineşte criteriile de performanţă specificate şi care
rezistă la condiţiile de mediu în care este expusă, determinarea clasei de expunere va lua în
considerare:
- factorii climatici;
- severitatea expunerii la umezire;
- expunerea la cicluri înghet/dezghet;
- prezenţa materialelor chimice care pot conduce la reacţii dăunătoare.
4.2.2. Factori climatici (condiţii de macroclimat de expunere)
(1) Pentru a determina umiditatea relativă a zidăriei şi expunerea ei la cicluri de
îngheţ/dezgheţ va fi luat în considerare efectul condiţiilor de macroclimat şi de microclimat.
(2) În ceea ce priveste condiţiile de macroclimat vor trebui luate în considerare următoarele
elemente:
- ploaia şi zăpada;
- combinaţia vântului cu ploaia;
- variaţia de temperaturi;
- variaţia umidităţii relative.
4.2.3. Expunerea la umezeală
(1) Expunerea la umezeală va fi luată în considerare în determinarea condiţiilor de
microclimat de expunere a zidăriei. Va fi luat în considerare efectul oricărui finisaj aplicat,
placări, praguri proeminente alterate de timp, coronamente, brâuri, drenuri sau alte detalii
destinate să evacueze apa de pe zidărie.
Notă: Este recunoscut faptul că condiţiile de macroclimat variază considerabil în Europa şi că anumite
aspecte ale climatului pot influenţa riscul de expunere a zidăriei la umezire şi/sau cicluri de îngheţ-dezgheţ.
50
Totuşi, clasificarea condiţiilor de microclimat este mai relevantă pentru determinarea durabilităţii zidăriei
decât nivelul condiţiilor de macroclimat. Exemple de expunere relativă la umezeală a elementelor de zidărie
într-o clădire tip sunt prezentate în pr. EN 1996-2.
4.2.4. Expunerea la cicluri de îngheţ-dezgheţ
(1) Pentru stabilirea clasificării condiţiilor de macroclimat de expunere a zidăriei vor fi luate
în considerare domeniul şi natura variaţiilor de temperatură.
4.3. Durabilitatea zidăriei
4.3.1. Corpuri de zidărie
(1)P Corpurile de zidărie vor fi suficient de durabile pentru a rezista la condiţiile relevante de
expunere pentru durata de viaţa proiectată a clădirii.
Notă: Recomandări privind proiectarea şi execuţia pentru asigurarea unei durabilităţi corespunzătoare
sunt date în capitolul 8 şi 9 al acestui Cod şi în EN 1996-2
4.3.2. Mortar
(1)P Mortarul de zidărie va fi suficient de durabil pentru a rezista la condiţiile relevante de
microclimat de expunere pentru viaţa proiectată a clădirii şi nu va conţine componenţi care pot
avea un efect dăunător asupra proprietăţilor sau durabilităţii mortarului sau materialelor
învecinate.
Notă: Recomandări de proiectare şi execuţie pentru a obţine o durabilitate corespunzătoare a rosturilor de
mortar sunt date în capitolele 8 şi 9 ale prezentului Cod şi în EN 1996-2.
4.3.3. Oţel pentru armături
(1)P Oţelul pentru armături va fi suficient de durabil, astfel că, atunci când este pus în operă
aplicând prevederile din capitolul 8 să reziste la condiţiile locale de expunere pentru durata de
viaţa proiectată a clădirii.
(2) Tipul de oţel pentru armături şi nivelul minim de protecţie al acestuia care trebuie
utilizate în zidărie în diverse clase de expunere, definite în articolul 4.2., este dat în tabelul 4.1.
Acest tabel se aplică oţelului carbon, când acoperirea armăturii este prevăzută în conformitate cu
pct. 8.2.4. Ca alternativă, unde se utilizează armături din oţel carbon neprotejat, acestea pot fi
protejate prin acoperire cu beton în conformitate cu tabelul 4.2.
51
(3) Folosirea otelului inoxidabil austenitic si a otelului galvanizat se va face numai în conditiile
unor reglementari specifice (Normativ/Agremet tehnic) elaborate si aprobate conform legislatiei
din România.
Tabelul 4.1: Alegerea oţelului pentru armături pentru durabilitate
Clasa de expunere
Nivelul minim de protecţie pentru oţelul din armăturiAşezate în mortar Aşezate în beton cu acoperire mai mică
decât cea cerută în tabelul 4.2.MX1 Oţel carbon neprotejat
(vezi nota 1)Oţel carbon neprotejat
MX2 Oţel carbon. galvanizat puternic sau cu protecţie echivalentă (vezi nota 2)
Oţel carbon neprotejat sau, unde se utilizează mortar pentru a umple golurile, oţel carbon puternic galvanizat sau cu protecţie echivalentă(vezi nota2)
Oţel carbon neprotejat, în zidărie cu o tencuială de mortar pe faţa expusă(vezi nota 3)
MX3 Oţel inoxidabil austenitic(vezi nota 4)
Oţel carbon, puternic galvanizat sau cu protecţie echivalentă(vezi nota 2)Oţel carbon neprotejat, în zidărie cu
o tencuială din mortar pe faţa expusă(vezi nota 3)
MX4si MX5
Oţel inoxidabil austenitic(vezi nota 4)
Oţel inoxidabil austenitic(vezi nota 4)
Note: 1. Pentru stratul interior al pereţilor dubli exteriori, care poate să devină umed, va fi utilizat oţel carbon
puternic galvanizat sau cu grosime echivalentă ca în nota 2.
1. Oţelul carbon va trebui să fie galvanizat cu o masă minimă a acoperirii de zinc de 900 g/m 2 sau
galvanizat cu o masă minimă a acoperirii de zinc de 60 g/m2 acoperită cu un strat aderent epoxi cu
grosimea minimă de 80 m respectiv, cu grosimea medie de 100 m. Vezi şi 3.4.
3 Mortarul de zidărie trebuie să fie mortar de uz curent, mai mare sau egal cu M5, acoperirea la capăt
aşa cum este prezentată în figura 8.2. va trebui marită la 30 mm iar zidăria va trebui să fie tencuită cu
un mortar de tencuială în conformitate cu EN 998-1.
4 Ca o alternativă la oţelul inoxidabil, se poate obţine o protecţie echivalentă prin acoperirea oţelului
carbon cu oţel inoxidabil austentic de cel puţin 1 mm grosime.
Tabelul 4.2: Acoperirea minimă cu beton pentru armătura din oţel carbon neprotejată
Clasa de expunere
Grosimea minimă a acoperirii cu beton (mm)Raport apă/ciment nu mai mare decât:
0,65 0,55 0,50 0,45Conţinutul minim de ciment (kg/m3)
260 280 300 300MX1 20 20 20 20MX2 - 25 25 25MX3 - - 40 40MX4 - - 40 40MX5 - - - 40
52
4.3.4. Straturi hidroizolatoare
(1)P Straturile hidroizolatoare vor avea durabilitatea corespunzătoare tipului de clădire; ele
vor trebui să fie alcătuite din materiale care să nu poată fi străpunse la utilizare şi care vor trebui
să fie capabile să reziste la eforturile unitare fără să transpire.
4.3.5. Elemente de legătură pentru pereţi
(1)P Elementele de legătură pentru pereţi şi prinderile lor vor fi capabile să reziste la acţiunea
relevantă a mediului înconjurător şi la mişcările diferenţiate între straturi. Ele vor fi rezistente la
coroziune în mediul în care sunt utilizate.
4.3.6. Eclise, scoabe şi corniere
(1)P Eclisele, ancorele, scoabele şi cornierele vor fi rezistente la coroziune în condiţiile de
mediu în care ele sunt utilizate.
4.3.7. Buiandrugi prefabricaţi
(1)P Buiandrugii prefabricaţi, vor fi rezistenţi la coroziune în condiţiile de mediu înconjurător
în care sunt utilizaţi.
4.4. Zidărie aflată sub teren
(1)P Zidăria aflată sub teren va fi astfel încât să nu fie afectată nefavorabil de condiţiile
terenului sau va fi protejată în mod corespunzător.
(2) Vor fi luate măsuri pentru a proteja zidăria care poate fi deteriorată de efectele umezelii
atunci când este în contact cu terenul.
(3) Când terenul ar putea să conţină substanţe chimice care pot fi dăunătoare zidăriei, aceasta
va fi executată din materiale rezistente la substanţe chimice sau va fi protejată astfel încât
substanţele chimice agresive să nu poată fi transmise în zidărie.
53
