Upload
ana-hlatcu
View
111
Download
7
Embed Size (px)
Citation preview
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Conceptul de evaziune si frauda fiscala
Introducere
Această lucrare analizează fenomenul de evaziune fiscală constat în România în
ultima perioadă, încercând o cuantificare a acestuia precum şi prezentarea unor metode de
depistare şi combatere.
Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico-sociale de maximă importanţă,
cu care, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele lumii se confruntă. Acest fenomen
continuă să reprezinte o prezenţă constantă în mediul economic şi atâta timp cât fiscalitatea
va fi abordată de către contribuabili ca o “confiscare nelegitimă” a veniturilor lor, aceştia vor
continua să identifice soluţiile de optimizare, mai mult sau mai puţin legale a sarcinii fiscale
la care sunt supuşi. Prin multitudinea formelor sale de manifestare şi prin efectele nefaste pe
care le induce, evaziunea fiscală sedimentează bazele existenţiale ale economiei subterane în
ansamblul său.
În orice societate, necesitatea fiscalităţii este pe deplin dovedită, nimic altceva
neputând înlocui acest mijloc de finanţare şi de susţinere a statului. În ultimii ani s-a creat o
stare de spirit generală legată de conştientizarea implicaţiilor bugetare, macroeconomice şi
sociale ale proliferării evaziunii fiscale. Din păcate, ceea ce se poate face efectiv în acest
domeniu este limitarea cât mai mare a consecinţelor acestui fenomen, eradicarea sa, fiind
practic imposibil de realizat.
Efectele negative ale evaziunii fiscale se resimt direct asupra nivelului încasărilor şi
veniturilor fiscale, conducând, totodată la apariţia de distorsiuni în mecanismele pieţei şi, nu
în ultimul rând, contribuind la crearea unor inechităţi sociale datorate ,,excesului “ şi ,,
înclinaţiei“ diferite a contribuabililor către acest fenomen. În toate timpurile, multitudinea
obligaţiilor pe care le impun legile fiscale contribuabililor, au făcut să stimuleze
ingeniozitatea acestora în a inventa diverse procedee de eludare a legilor fiscale. Tendinţa
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
contribuabilului spre evaziune este accentuată de perceperea impozitului drept o pedeapsă sau
o amendă, cu atât mai mult cu cât şi în cazul impozitului şi al amenzii destinatarul este
acelasi: statul. Aşadar contribuabilul nu percepe corect de multe ori rolul impozitului, acesta
fiind unul din principalele motivele ale dorinţei lui de a se sustrage de la plată. În cazul
evaziunii fiscale, contribuabilul încearcă să se plaseze într-o poziţie cât mai favorabilă, pentru
a beneficia cât mai mult de avantajele oferite de reglementările fiscale în vigoare. Altfel spus,
evazionistul foloseşte, de obicei, procedee legale, folosindu-se chiar de porţile lăsate deschise
de legiuitor. În perioada de tranziţie, în vederea promovării unor activităţi economice,
legislativul a prevăzut în cadrul sistemului fiscal, o anumită strategie, cât şi unele facilităţi,
înlesniri sau scutiri de la plata unor obligaţii fiscale, facilităţi care, de regulă, sunt însuşite şi
de unii contribuabili care nu au dreptul legal să beneficieze de ele. Asemenea facilităţi s-au
restrâns în prezent, asigurându-se tratamentul neutru şi echitabil al contribuabililor.
Acţiunile de combatere a formelor de manifestare a evaziunii fiscale au efect sporit,
de regulă, când cei desemnaţi să emită procedurile fiscale sau de control fiscal au stabilit şi
utilizează căi şi metode cât mai diversificate, realiste şi eficiente, adaptate la diversele forme
de manifestare ale fenomenului. Neglijarea combaterii formelor de manifestare a evaziunii
fiscale poate conduce la escaladarea fenomenului până la nivelul fraudei fiscale sau
economice. De asemenea, consecinţele negative ale acestui fenomen se reflectă şi asupra
realizării echilibrului bugetar la nivel local şi central, asupra puterii de cumpărare a monedei
naţionale, şi nu în ultimul rând, asupra stabilităţii economiei naţionale.
Indiferent de modul în care definim fenamomenul de evaziune fiscală, este cert că
acesta este condamnat pretutindeni. Acest fenomen persistă în toate perioadele, în ciuda
sancţiunilor de orice fel aplicate de către stat. Sondajele relevă că o mare parte din
contribuabili apreciază că evaziunea fiscală este puţin sau deloc condamnabilă, fapt care nu
poate minimiza repercursiunile negative asupra veniturilor bugetului de stat, asupra politicii
bugetare a puterilor publice şi chiar asupra climatului social.
În România, problema evaziunii fiscale a căpătat un interes major, în primul rând,
datorită existenţei unei economii cu o lipsă acută de capital, atât la nivel macroeconomic, cât
şi la nivel microeconomic, unde fenomenul subcapitalizării este deosebit de prezent.. Lipsa
de capital atrage după sine o situaţie precară a veniturilor care trebuie să alimenteze bugetul
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
de stat şi care au menirea să finanţeze sectoare sociale importante. În aceste condiţii, limitarea
într-o măsură cât mai mare a evaziunii
fiscale ar avea un efect pozitiv asupra echilibrului bugetar.
Metodologia, importanţa şi motivaţia cercetării
În lucrarea de faţă, mi-am propus ca obiectiv studierea fenomenului evaziunii fiscale
şi a efectelor sale negative, urmărind evidenţierea împrejurărilor în care acesta se manifestă,
analiza fenomenului în ultimii ani, precum şi expunerea unor metode de prevenire, diminuare
şi combatere a acestuia.
În fundamentarea teoretică a lucrării am efectuat expunerea unor concepte referitoare
la fenomenul de evaziune fiscală şi la legătura cauzală dintre evaziunea şi presiunea fiscală.
Am efectuat de asemenea o clasificare a formelor şi tehnicilor de sustragere de la plata
obligaţilor fiscale folosite de evazionişti, detaliate şi pe diferite tipuri de impozite. În finalul
expunerii teoretice am cuprins o serie de aspecte despre controlul financiar-fiscal şi despre
prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
În cadrul cercetării efectuate am cuprins studii de caz referitoare la activitatea
principalului organ abilitat în depistarea şi combaterea evaziunii fiscale, adică Garda
Financiară. Am realizat o cuantificare şi o analiză a evoluţiei fenomenului de evaziune fiscală
înregistrat în judeţul SUCEAVA în ultima perioadă . Această analiză a fost aprofundată
pentru perioada 2005-2007 şi a fost detaliată pe principalele domenii de activitate ale
agenţilor economici. De asemenea am efectuat studii de caz referitoare la două cazuri de
evaziune depistate de către Garda Financiară, în cadrul cărora prejudiciul stabilit a fost de
mare însemnătate, iar tehnica de înfăptuire a fost una complexă. Aceste studii de caz vizează
domeniul rambursărilor nelegale de TVA şi domeniul produselor accizabile, domenii de mare
importanţă în ultima perioadă pentru combaterea evaziunii fiscale.
Pentru realizarea acestei lucrări am analizat în primul rând rapoartele de activitate
întocmite de Garda Financiară în perioada vizată şi procesele verbale de constatare. De
asemenea am consultat legislaţia în vigoare la ora actuală şi cea care se aplica în momentul
constatării faptelor de evaziune. Expunerea teoretică efectuată este în concordanţă cu ultimele
cărţi şi publicaţii apărute în domeniu.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAP 1. CONCEPTUL DE EVAZIUNE FISCALĂ
1.1. CONCEPTUL DE EVAZIUNE ŞI FRAUDĂ FISCALĂ. EVOLUŢIE.
TENDINŢE. LEGISLAŢIE
Evaziunea şi frauda fiscală exista încă de la apariţia statului şi au fost strâns legate de
evoluţia acestuia, dar s-au manifestat ca atare doar în epoca modernă o dată cu stabilirea
obligaţiilor fiscale necesare acoperirii cheltuielilor tot mai mari ale statului. O dată cu apariţia
statului modern au apărut cheltuieli sporite, necesare menţinerii funcţiunilor statului, dublate
de protecţia si asistenţa socială acordate de stat persoanelor cu venituri modeste, aflate în
nevoie.
Astfel, se poate spune că evaziunea fiscală a apărut ca o reacţie firească la presiunea
fiscală exercitată de către stat prin impozitele, taxele si contribuţiile instituite. Conceptul de
evaziune pleacă de la ideea că oamenii încearcă să ocolească impozitele, mai ales atunci când
povara fiscală este greu de suportat.
Legea anterioară privind combaterea evaziunii fiscale1 în România defineşte, la art. 1,
evaziunea fiscală ca ,, sustragerea prin orice mijloace de la impunere sau plata impozitelor,
taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi
persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”.
După unii autori „evaziunea fiscală se poate defini ca fiind totalitatea procedeelor
ilicite cu ajutorul cărora cei interesaţi sustrag în totalitate sau în parte materia lor impozabilă
obligaţiilor stabilite prin legile fiscale”. Precizări adiţionale detaliază că „evaziunea fiscală
constă în sustragerea contribuabililor de la plata obligaţiilor fiscale ce le revin, în mod parţial
1 Legea nr. 87/1994, abrogată odata cu adoptarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii
fiscale publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672/27.07.2005
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sau total utilizând lacunele legislative sau recurgând la manevre ingenioase în scopul
ascunderii materiei impozabile” .(Tulai, 2003, pag 297)
În lumea modernă, evaziunea fiscală a devenit un fenomen, iar în multe ţări un flagel,
care macină economia, o roade de la rădăcini, o sufocă nedându-i nici o speranţă.(Bîrle,
2003). Procesul evazionist în sine este cât se poate de complex în cadrul fenomenelor
economico-sociale. Statele moderne, şi nu numai, se confruntă cu consecinţele nedorite, ale
existenţei şi dezvoltării în timp şi spaţiu a evaziunii fiscale.
În ţara noastră, aceast fenomen a fost recunoscut în anul 1929 când s-a introdus o lege
pentru reprimarea evaziunii fiscale, bazată pe ideea responsabilităţii fiscale, fără a interzice
expres anumite operaţii contabile ce servesc la disimularea veniturilor, apoi prin Legea
contribuţiilor directe din 1933 care îngloba şi norme de reprimare a sustragerii.
După anul 1989, trecerea la o economie concurenţială a determinat regândirea şi
reaşezarea întregului sistem de venituri ale statului, ceea ce, în final, a dus la adoptarea de
norme juridice specifice de prevenire şi combatere a fenomenelor de evaziune fiscală, iniţial
prin Legea nr.82/1991 a contabilitătii, apoi prin Legea nr. 87/1994 privind combaterea
evaziunii fiscale. Această lege a fost în activitate până în anul 2005 când a fost abrogată prin
Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
Este evident faptul că o lege de combatere a evaziunii fiscale, stabilă şi cât mai
concisă, cu o expunere fără echivoc a prevederilor sale, poate constitui un atu deloc de
neglijat în lupta contra evaziunii fiscale. Timp de 10 ani (respectiv perioada 1994-2005),
Legea nr. 87/1994 a reprezentat pilonul legislativ central în acest sens. Prin prisma definirii
conceptuale a unor termeni specifici din domeniu, cât şi prin prisma creşterii sferei de
cuprindere a faptelor incriminate, în mod expres ca şi fapte de evaziune fiscală sau asimilate
acestora, se poate aprecia că Legea nr. 241/2005 reprezintă un pas înainte, realizând şi o
concordanţă cu prevedrile aquisului comunitar în domeniul prevenirii, depistării şi
sancţionării faptelor de fraudă financiar-fiscală.
Cu privire la elementele de noutate aduse, trebuie precizat că Legea nr. 241/2005
constituie o lege specială, prin care sunt prevăzute şi sancţionate încălcări ale legii care
constituie infracţiuni de natură economică de tipul evaziunii fiscale sau asimilate acestora.
Spre deosebire de Legea nr 87/1994 republicată, care conţinea inclusiv o componentă
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
contravenţională, Legea 241/2005 reglementează numai abaterile de natură infracţională,
inclusiv infracţiuni noi faţă de norma penală generală (Codul penal). În aceste condiţii,
aplicarea sancţiunilor prevăzute în cuprinsul acesteia reprezintă atributul exclusiv al
organelor de urmărire penală, organele de control financiar-fiscal având însă obligaţia de a
înştiinţa organele de urmărire penală în toate cazurile când constată producerea unor fapte
care pot întruni elementele constituitive ale infracţiunilor prevăzute de Legea 241/2005.
Prin Legea 241/2005 se stabileşte o ierarhizare a sancţiunilor aplicate, în funcţie de
gravitatea faptei şi de valoarea prejudiciului produs bugetului general consolidat, ca urmare a
practicilor evazioniste. Deşi din cuprinsul Legii nr. 241/2005 faptele de evaziune fiscală sunt
asimilate cu crima , iar pedeapsa maximă poate ajunge la 20 de ani de închisoare pentru
prejudicii de peste 1.000.000 de euro, se prevăd şi clauze de nepedepsire sau de reducere a
pedepselor, a căror acordare este însă condiţionată de realizarea anumitor circumstanţe şi
condiţii:
dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată,
învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de
lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate;
dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de peste 50 000 euro, dar
nu mai mult de 100 000 euro (în echivalentul monedei naţionale), se poate aplica sancţiunea
cu amendă penală;
dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50 000 euro, se
aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează însa în cazierul judiciar.
Conform reglementărilor de mai sus, se constată că acestea se focuseaza pe
recuperarea prejudiciilor produse şi în mod colateral pe aplicarea sancţiunilor privative de
libertate.
Legea 241/2005 pe lângă elementele de noutate precizate anterior, are meritul de a
contribui şi la clarificarea unor aspecte oarecum interpretabile în trecut şi din acest motiv
uneori nesoluţionate în practică.
În afara oricărui dubiu, actuala lege cadru de prevenire şi combatere a evaziunii
fiscale, respectiv Legea nr. 241/2005 reprezintă un pas înainte şi pune bazele creşterii
eficienţei în lupta contra evaziunii fiscale (Pătroi, 2007).
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cunoaşterea evaziunii fiscale, a modului de manifestare şi în mod deosebit a zonelor
de acţiune, constituie o preocupare de bază a sistemelor fiscale moderne, este un deziderat al
economiştilor specializaţi în finanţele statului. Motivaţiile legate de această preocupare sunt
multiple, fiind în legătură atât cu realizarea veniturilor bugetare, dar având şi conotaţii de
ordin social (Bîrle, 2003):
neîncasarea unor importante surse bugetare, respectiv nerealizarea unor venituri ale
bugetului consolidat al statului.
creşterea gradului de indisciplină fiscală şi a altor categorii de plătitori
dacă amploarea evaziunii fiscale depăşeşte anumite limite poate bulversa circulaţia
monetară, sistemul de credite, inflaţia
banii obtinuţi prin evaziune fiscală duc la posibilitatea practicării dumping-ului, cu
implicaţii directe în stabilirea corectă a unor preţuri din economie
prin evaziune fiscală sunt asigurate fondurile pentru susţinerea corupţiei pe un palier
larg , inclusiv corupţia din sfera politicului
conduce la apariţia unor forme şi procedee multiple de spălare a banilor
se crează premisele de existenţă şi dezvoltare a crimei organizate
conduce la crearea unor sfere de influenţă în diferite medii
se pot crea sfere artificiale de monopol
De regulă cunoaşterea fenomenului de evazinue fiscală se realizează mai anevoios şi
numai ex-post, chiar dacă efectele produse în cadrul sistemului sunt în derulare sau urmează a
se manifesta într-un timp viitor. Anticiparea modului şi locului de acţiune a factorilor care
determină fluctuaţia evaziunii fiscale, de la un sector de activitate la altul, de la o zonă
geografică la alta, constituie o preocupare de seama pentru conducerile statelor moderne.
(Bîrle, 2007)
1.2. LEGĂTURA DE CAUZALITATE DINTRE PRESIUNEA FISCALĂ ŞI
EVAZIUNEA FISCALĂ.
Evaziunea fiscală este analizată deseori, în mod cu totul justificat, în strânsă legătură
cu presiunea fiscală. Presiunea fiscală este la rândul ei strâns legată de fiscalitate,
caracterizând deseori nivelul acesteia.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Astfel, conceptul de presiune fiscală este sinonim cu cel de nivel al fiscalităţii şi
semnifică cât de apăsătoare este povara impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, sau, altfel spus,
cât de mare este povara fiscală ce apasă pe umerii contribuabililor. Măsurarea presiunii
fiscale se face folosind rata fiscalităţii, care apare ca raport procentual între totalitatea
prelevărilor obligatorii către stat şi Produsul Intern Brut, cifra de afaceri sau veniturile
impozabile, în funcţie de nivelul la care se referă rata.
Între presiunea fiscală şi evaziunea fiscală există o legătură de cauzalitate
bidirecţională, adică cauză – efect – cauză. În acest sens se poate spune că presiunea fiscală în
general şi mai ales cea împovărătoare pentru contribuabili, începe prin a fi cauză a evaziunii
şi fraudei fiscale. Efectul apare imediat prin apariţia evaziunii şi fraudei fiscale determinat de
fuga contribuabililor din faţa presiunii fiscale manifestate prin impozite, taxe şi contribuţii.
Pus în faţa acestei situaţii limită şi văzându-şi ameninţate veniturile colectate la buget,
statul ca beneficiar principal al presiunii fiscale exercitate asupra contribuabililor are
posibilităţi diverse de reacţie la evaziunea şi fraudă fiscală:
să menţină constantă presiunea fiscală şi să combată drastic evaziunea şi frauda
fiscală, rezultatul fiind incert;
să crească presiunea fiscală, colectând mult de la mai puţini plătitori, ceea ce este
inechitabil şi cu rezultate incerte;
să diminueze presiunea fiscală şi astfel şi evaziunea şi frauda fiscală, colectând puţin
de la mulţi contribuabili;
Între veniturile fiscale totale ce se duc la buget şi impozitele fiscale totale plătite de
contribuabili ar trebui să existe un echilibru. Factorii acestui echilibru depind de: masa
impozabilă, aportul aparatului fiscal, rata de impozitare, civismul fiscal, înclinaţia spre
evaziune. De aici, în mod simplu , putem trage concluzia că veniturile fiscale şi impozitele nu
rezultă doar din masa impozabilă şi din rata de impozitare, ci sunt influenţate şi de factori
comportamentali. Astfel, înclinaţia spre evaziune este dată de raportul dintre suma totală
sustrasă de la impozitare şi masa impozabilă totală, legal impozabilă Aşa că veniturile fiscale
încasate la buget depind de raportul dintre înclinaţia spre evaziune sau spre civismul fiscal.
Cu cât creşte presiunea fiscală, cu atât va scădea civismul fiscal (chiar şi numai din spirit de
conservare) şi va creşte înclinaţia spre evaziune.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
O presiune fiscală ridicată la un moment dat, o ridicare continuă a ratei de impozitare
se face cu următoarele riscuri:
riscul diminuării efortului productiv, cel mai grav pericol, reprezentat de descurajarea
prin impozite si taxe (prelevări obligatorii şi legale) ridicate, a incitaţiei la muncă, la
economisire şi investiţii;
riscul fraudei şi al evaziunii fiscale. Frauda reprezintă o violare a legii fiscale în timp
ce evaziunea reprezintă o sustragere de la plata impozitelor prin abilitate în utilizarea legii. S-
a uzat de atâta utilizare expresia “economia subterană”, dar există păreri că această formă de
existenţă (paralelă) a economiei poate reduce tendinţele (în condiţiile actuale de fiscalitate
foarte ridicată) economiei reale spre colaps, evitând decapitalizarea continuă prin impozitare
continuă şi mai ales crescândă.
riscul inflaţiei prin fiscalitate - acţiunea directă a fiscalităţii asupra a două elemente
generatoare de inflaţie: preţurile şi salariile.
O politică fiscală justă trebuie să asigure echitate între agenţii economici, precum şi
valorificarea contribuţiei fiecaruia în raport cu capacitatea pe care o are. Impozitele de nivel
ridicat pot să lezeze grav cointeresarea materială a contribuabililor, descurajându-i în
activitatea lor. (Lepădatu, 2007)
Practica a demonstrat că soluţia benefică şi cu rezultate certe în combaterea evaziunii
şi fraudei fiscale, în cazul economiei româneşti este o diminuare constantă a presiunii fiscale .
Stimulentul de ocolire a taxelor ca răspuns la creşterea presiunii fiscale este de mult
timp recunoscut. Cu cât creste presiunea fiscală cu atât este mai mare pericolul de evaziune şi
mai dificilă prevenirea demoralizării. Aşadar ar trebui să se urmărească utilizarea unei rate a
presiunii fiscale optime, a unei rate care ar duce la o dimensiune acceptabilă a evaziunii
fiscale. Aceasta este însă foarte dificil de realizat deoarece politicile fiscale au în general
obiective multiple şi sunt adoptate din multiple motive şi nu pot ţinti doar combaterea
evaziunii fiscale. (Giles & Caragata, 1999)
Acest aspecte menţionate mai sus demonstrează relaţia bidirecţională de tip cauză –
efect – cauză dintre presiunea fiscală şi evaziunea fiscală. Nivelul presiunii fiscale, dar mai
ales menţinerea acesteia în limitele suportabilităţii, a constituit şi constituie o problemă
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
pentru teoreticieni şi oameni politici. Statisticile internaţionale confirmă tendinţa generală de
creştere a presiunii fiscale, cu diferenţe sensibile de la o ţară la alta, dar şi în cadrul aceleiaşi
ţări în funcţie de guvernarea politică.
În condiţiile sus menţionate relaxarea fiscală şi implicit diminuarea evaziunii fiscale
nu este un lucru uşor de realizat în perioada următoare. În cazul ţării noastre aceasta s-ar
putea înfăptui pe mai multe căi din care amintim:
colectarea integrală a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, prin aceasta sperând o
diminuare a acestora;
diminuarea ponderii capitalului de stat în structura economiei româneşti, ştiut fiind
faptul că statul nu este bun platnic;
regândirea şi redistribuirea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor;
raţionalizarea cheltuielilor publice;
înnoirea sistemului legislativ şi combaterea cu fermitate în special a evaziunii fiscale
şi corupţiei.
În concluzie legătura dintre evaziunea fiscală şi presiune fiscală este cauzală,
presiunea fiscală are limite de ordin psihologic, politic şi economic, iar rezistenţa la impozite
şi reacţia adversă faţă de povara fiscală îmbracă mai multe forme, începând cu abstinenţa
fiscală şi continuând cu evaziunea şi frauda fiscală.
CAP 2. FORME, METODE SI TEHNICI DE EVAZIUNE FISCALǍ
2.1. FORMELE EVAZIUNII FISCALE
Evaziunea fiscală rămâne o noţiune controversată atunci când analizăm formele pe
care le îmbracă şi împrejurările în care apare sustragerea. Din acest punct de vedere avem:
evaziune fiscală la adăpostul legii sau evaziunea fiscală licită şi evaziunea ilicită sau
frauduloasă.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru a evidenţia o frontieră simbolică între evaziunea fiscală licită şi cea ilicită,
doctrinele economice au evidenţiat trei criterii: motivaţia fiscală a contribuabililor, utilizarea
forţată a legislaţiei fiscale, profitul scontat şi obţinut din acţiunea respectivă (Bîrle, 2007).
Evaziunea fiscală licită sau la adăpostul legii este aceea care permite sustragerea de la
o parte din materia impozabilă, fără ca această conduită să fie considerată ca o vătămare a
legii. În acest caz prin utilizarea abilă a posibilităţilor oferite de lege există posibilitatea de a
plăti un impozit mai mic, iar o rearanjare legală a unei afaceri dă posibilitatea minimizării
obligaţiei fiscale sau a excesului de impozitare prin utilizarea alternativelor acceptabile, reale.
Mai simplu spus, în cazul evaziunii fiscale la adăpostul legii sau a evaziunii fiscale tolerate,
contribuabilul reuşeşte să plătească un impozit mai mic fără a încălca prevederile legii fiscale
prin a profita chiar de unele lacune ale ei.
Evaziunea fiscală legală sau evaziunea fiscală tolerată, permite contribuabilului abil
dar onest să plătească un impozit mai mic, fără a încălca legile fiscale ci, dimpotrivă,
interpretându-le în sens favorabil sau profitând de prevederile lor. Acest fapt îl îndeamnă pe
profesorul I.Talpoş să afirme că aşa numita „evaziune fiscală legală” nu există, ci în realitate
este vorba, de a uza de prevederile legii pentru uşurarea sarcinii fiscale suportate de
contribuabili. În acest sens, ansamblul posibilităţilor oferite de cadrul legal pentru uşurarea
sarcinii fiscale trebuie reţinut sub denumirea de „facilitate fiscală potenţială”, iar diminuarea
efectivă a sarcinii fiscale, ca urmare a comportamentului adecvat al contribuabililor, poate fi
numită „facilitate fiscală împlinită sau efectivă” (Tulai, 2003:300)
Privind din altă perspectivă, se ştie că evaziunea fiscală legală este şi o consecinţă a
acordării de facilităţi fiscale, iar practica a demonstrat că acordarea de facilităţi fiscale a
generat şi mai generează încă numeroase şi grave consecinţe negative pe plan economic şi
social. În România, din 1990 şi până în prezent s-a practicat o „politică fiscală
discriminatorie”, în acordarea facilităţilor fiscale: numeroase şi deosebit de mari facilităţi
fiscale s-au acordat numai contribuabililor persoane juridice, nu şi contribuabililor persoane
fizice. Efectiv România ajunsese, în perioada 1999-2000, un adevărat paradis al evaziunii
fiscale legale; singura condiţie care trebuia îndeplinită, pentru a beneficia de acest statut, era
de a cunoaşte şi valorifica din plin neajunsurile pe care le conţinea legislaţia fiscală şi
facilităţile fiscale acordate de aceasta, care, în cele mai multe cazuri, au fost concepute
predilect, pe „beneficiari”, „cu dedicaţie”. De asemenea este inexplicabil faptul că în
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
condiţiile acordării unui număr atât de mare de facilităţi fiscale nu s-a reuşit nici atragerea de
capital străin şi nici stimularea dezvoltării activităţii economice prin forţe proprii şi nici chiar
stoparea declinului economic ce a avut loc de la an la an, în perioada 1990-2000. (Grigorie-
Lăcriţa, 2007)
Evaziunea fiscală frauduloasă sau frauda fiscală se săvârşeşte prin încălcarea flagrantă
a legii şi reprezintă „ o violare directă şi voluntară a legii fiscale” şi tocmai de aceea ea
„ presupune, dincolo de o violare a spiritului legii şi a intenţiei legiuitorului, o infracţiune
directă şi deliberată a regulilor impuse pentru stabilirea şi plata impozitului. Prin evaziune
fiscală se înţelege acţiunea contribuabilului de a încălca prescripţia legală, cu scopul de a se
sustrage de la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cuvenite statului prin disimularea
obiectului impozabil, subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor căi de
sustragere de la plata impozitului datorat.
Delictul fraudei fiscale prezintă trei elemente constitutive (Tulai, 2003 : 300) :
elementul legal, condamnarea fraudei putându-se face doar pe baza unei prevederi
legale corespunzătoare;
elementul material, presupune delimitarea tentativei la fraudă (care este şi ea
pedepsită) de frauda consumată, realizată prin omisiunea declarării sau prin ascunderea
materiei impozabile;
elementul intenţional, presupune, la rându-i, că cel în cauză era conştient că încalcă
legea, acţionând în cunoştinţă de cauză şi cu rea credinţă, în intenţia de a înşela fiscul.
Tipologia fraudelor fiscale, este foarte diversificată, iar în funcţie de criteriile de
clasificare există tipuri multiple de fraudă.
Folosind drept criteriu mobilul fraudei avem:
frauda ocazională, săvârşită din neglijenţă şi sancţionată adesea doar administrativ;
frauda manifestă, la care intenţia frauduloasă este evidentă, iar sancţiunea este penală.
Din punct de vedere juridic clasificarea fraudei fiscale se face în funcţie de existenţa
sau lipsa mijloacelor frauduloase pentru comiterea fraudei. Putem astfel delimita:
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
frauda simplă sau reaua credinţă, frecvent întâlnită, fiind orice acţiune sau omisiune
comisă cu rea credinţă pentru sustragerea de la impozitare, făptuitorul suportând doar
sancţiuni fiscale;
frauda complexă sau voinţa frauduloasă, ce este sancţionată penal.
În frauda complexă din România sunt incluse următoarele fapte (Hoanţă, 2000):
neînregistrarea unor activităţi aducătoare de venituri, pentru care legea prevede
obligaţia înregistrării;
nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile sau
taxabile sau efectuarea altor operaţiuni în acest scop;
organizarea sau conducerea de evidenţe contabile duble ori alterarea memoriilor
aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor în scopul diminuării
veniturilor supuse impozitării (ca şi distrugerea actelor contabile);
declararea fictivă privind sediul unei firme sau schimbarea acestuia în scopul
sustragerii de la controlul fiscal.
2.2. METODE DE EVAZIUNE FISCALĂ
Este greu a se determina toate metodele de evaziune fiscală, ele fiind practic
nelimitate şi într-o schimbare continuă. În activitatea fiscală există însă metode care apar
frecvent şi de acelea ar trebui să se ţină cont în cercetarea contabilă:
înregistrările cu scop de a micşora rezultatele;
înfiinţarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive;
trecerea de cifre nereale în registrele contabile;
amortismente nelegale şi amortismente la supraevaluări;
întocmirea de declaraţii false;
întocmirea de documente de plăţi fictive;
crearea de rezerve latente;
alcătuirea de registre contabile nereale;
nejustificarea cu documente legale a înregistrărilor;
trecerea în conturi personale a unor părţi din beneficiu;
compensaţiuni de conturi;
reducerea cifrei de afaceri;
nedeclararea materiei impozabile;
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
crearea de conturi pasive la care se găsesc alocate diferite rezerve;
declararea de venituri impozabile inferioare celor reale;
falsificarea sau crearea pur şi simplu a unor piese şi acte justificative;
executarea de registre de evidenţe duble, unul real şi unul fictiv;
contabilizări de cheltuieli şi facturi fictive;
erori de adunare şi raportare;
diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin
înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor cheltuieli cu caracter personal ale patronilor, ori
înregistrarea unor cheltuieli neefectuate în realitate;
vânzările făcute fără factură, precum şi emiterea de facturi fără vânzare efectivă, care
ascund operaţiunile reale supuse impozitării;
falsificarea bilanţului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o convenţie
între patron şi contabilul şef, ei fiind ţinuţi să răspundă solidar pentru fapta comisă.
Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale înscria la capitolul infracţiuni
fapte, care se săvârşesc prin metodele arătate mai sus şi se pedepsesc cu închisoarea sau
alternativ cu închisoare sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi, fiind vorba despre:
refuzul de a prezenta organelor de control prevăzute de lege documentele justificative
şi actele de evidenţă contabilă necesare pentru stabilirea obligaţiilor faţă de stat;
întocmirea incompletă sau necorespunzătoare de documente primare sau de evidenţă
contabilă ori acceptarea unor astfel de documente, cu scopul de a împiedica verificările
financiar-contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscală;
fapta de a nu evidenţia prin acte contabile sau alte documente legale, în întregime sau
în parte, veniturile realizate ori de a înregistra cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale,
dacă au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei şi a contribuţiei.
Legea 161/2003 ce modifica şi completa reglementarea evaziunii fiscale existente a
introdus noi forme de manifestare a fraudei complexe ca:
punerea în circulaţie, în orice mod, fără drept sau deţinerea în vederea punerii în
circulaţie, fără drept, a documentelor financiare şi fiscale;
sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin neînregistrarea unor activităţi pentru
care legea prevede obligaţia înregistrării sau prin exercitarea de activităţi neautorizate, în
scopul obţinerii de venituri;
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligaţiilor fiscale, în scopul obţinerii
de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a sursei
impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor operaţiuni fictive;
omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii în acte contabile sau în alte documente
legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de
operaţiuni sau cheltuieli nereale, în scopul de a nu plăti ori a diminua impozitul, taxa sau
contribuţia;
emiterea, distribuirea, cumpărarea, completarea ori acceptarea cu ştiinţă de documente
fiscale false;
sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin cesionarea părţilor sociale deţinute într-
o societate comercială cu răspundere limitată, efectuată în acest scop;
sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal prin declararea fictivă cu
privire la sediul unei societăţi comerciale, la sediile subunităţilor sau la sediile punctelor de
lucru, precum şi la schimbarea acestora fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege,
efectuată în acest scop.
Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale a abrogat Legea
nr. 87/1994 şi nu conţine o definiţie legală a evaziunii fiscale, dar a preluat şi reformulat
descrierea faptelor care constituie evaziune fiscală. Ca noutate legislativă Legea nr. 241/2005
a introdus cauzele de nepedepsire şi cauzele de reducere a pedepselor, prevederi legale strâns
legate de prejudiciul cauzat şi de recuperarea acestuia. Legea nr. 241/2005, pe lângă
elementele de noutate precizate anterior, are meritul de a contribui şi la clarificarea unor
aspecte oarecum interpretabile în trecutul nu foarte îndepărtat şi, din acest motiv, uneori
nesoluţionate uniform în practică. Actualul cadru normaiv aduce un plus de substanţă
referitor la identificarea, probarea şi sancţionarea, mai ales a faptelor asimilate celor de
evaziune fiscală. (Pătroi, 2007). Astfel la cap. II, art 9, aliniatul 1 sunt prevăzute ca
infracţiuni de evaziune fiscală următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la
îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente
legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu
au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat
ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de
stocare a datelor;
sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin
nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau
secundare ale persoanelor verificate;
substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a
bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale
Codului de procedură penală.
2.3. TEHNICI ŞI PRACTICI DE EVAZIUNE FISCALĂ
La rândul lor tehnicile de fraudare se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii,
precum criteriul fiscal, criteriul material sau criteriul cantitativ (Tulai, 2003 : 302)
După criteriul fiscal, la baza căruia stă momentul săvârşirii fraudei avem:
frauda cu prilejul aşezării impozitului prin diminuarea bazei de calcul fie prin
minimizarea veniturilor, a cifrei de afaceri sau a profitului, fie prin majorarea cheltuielilor
deductibile din punct de vedere fiscal;
frauda din momentul lichidării şi încasării impozitelor, întâlnită mai ales la taxele
vamale şi la TVA, săvârşită prin declaraţii nesincere privind felul şi destinaţia produselor.
După criteriul material delimităm:
frauda prin disimularea (ascunderea) materiei impozabile şi aici distingem trei tipuri
de disimulare şi anume:
disimularea materială a obiectului impozabil reprezintă forma cea mai grosolană a
fraudei realizată de pildă prin nedeclararea mărfurilor la vamă pentru eludarea taxelor
vamale;
disimularea contabilă, o formă mai elaborată de fraudă realizată de exemplu prin
ţinerea unui bilanţ dublu: un bilanţ fiscal prezentat fiscului unde datele sunt trucate şi un
bilanţ comercial ţinut pentru patron unde sunt înscrise operaţiunile reale pentru ca acesta să
poată urmării mersul afacerii;
disimularea juridică realizată prin ascunderea unei situaţii de fapt în spatele unui act
mai puţin impozitat.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
frauda prin majorarea cheltuielilor deductibile unde delimităm:
frauda prin omisiune (nedeclarare);
frauda prin acţiune (folosirea de acte fictive).
Alt criteriu este cel cantitativ pe baza căruia delimităm:
frauda artizanală produsă prin acţiunea pe cont propriu a făptaşului, realizată prin
diverse mijloace: declaraţii fiscale nesincere, diminuarea veniturilor şi majorarea cheltuielilor
deductibile, diminuarea preţului de vânzare a unui imobil, nedeclararea unor mărfuri
introduse în ţară, nedeclararea câştigurilor realizate din munca la negru etc.
frauda industrială realizată de mai mulţi făptaşi, integraţi într-o reţea subterană, de tip
mafiot care sprijină şi acoperă acţiuni fictive prin divizarea acestora.
Potrivit „Raportului privind rezultatele obţinute de organele de control din Ministerul
Finanţelor şi din unităţile subordonate pe linia identificării şi combaterii evaziunii fiscale ”
tehnicile de realizare a evaziunii fiscale cele mai des utilizate sunt prezentate distinct pe
diferite feluri de impozite şi taxe, astfel:
în cazul impozitului pe profit, aceste modalităţi se referă la:
reducerea bazei de impozitare;
neînregistrarea integrală a veniturilor realizate;
transferul veniturilor impozabile la societăţile nou create în cadrul aceluiaşi grup;
încadrarea eronată în perioadele de scutire;
evaziunea fiscală la TVA s-a produs prin:
aplicarea eronată a regimului deducerilor;
necuprinderea unor operaţiuni ce intră în sfera TVA în baza de calcul a taxei;
neînregistrarea ca plătitor la atingerea plafoanelor prevăzute de lege;
neevidenţierea şi nevirarea TVA aferentă avansurilor încasate de la clienţi;
sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare.
la accize, modalităţile de evaziune fiscală au cuprins:
micşorarea bazei de impozitare;
utilizarea unor cote inferioare celor reale;
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
nedeclararea corectă a operaţiunii reale în cazul unor produse ale căror preţuri erau
purtătoare de accize ( mai ales alcool ).
CAP 3. CONTROLUL FINANCIAR-FISCAL ŞI PREVENIREA ŞI
COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE
3.1. CONTROLUL FINANCIAR-FISCAL
Comportamenutl subiecţilor economici în raport cu regelmentările fiscale este
contradictoriu, existând tendinţe şi motivaţii de a eluda sau limita impactul presiunii fiscale
asupra rezultatelor financiare proprii. Acesta este motivul implementării şi menţinerii unei
activităti de control financiar şi fiscal din partea statului, care să prevină sau să reducă
pierderile de venituri publice ca urmare a comportamentului evazionist al subiecţilor
economici (Buziernescu, 2007).
Controlul este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor materiale care se
efectuează anticipat executării acestora, concomitent sau la scurt interval de la desfăşurarea
acţiunilor.2
Ca o componentă a controlului economic, controlul financiar are drept obiectiv
cunoaşterea de către stat a modului de administrare a resurselor materiale şi financiare, de
către societăţile comerciale publice, a modului de realizare a eficienţei economico-financiare,
de dezvoltare a economiei naţionale, de îndeplinire a progresului social.
Controlul fiscal are următoarele funcţii: 1) de informare; 2) de evaluare; 3) de
corectare; 4) de recuperare; 5) preventivă; 6) de documentare; 7) recuperatorie.
Ministerul Finanţelor ca reprezentant al statului şi organ de sinteză în domeniul
elaborării şi execuţiei bugetului de stat, are cele mai importante atribuţii de control al
comportamentului evazionist, sub aspectul permanenţei, completitudinii şi sferei de
cuprindere. Organele de control ale Ministerului Finanţelor urmăresc atât repunerea în
2 Dan Drosu Şaguna “Evaziunea fiscală” 1995, pag 301
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
drepturi a legii fiscale cât şi prevenirea încălcării ei, precum şi atunci când este cazul,
sancţionarea acestei lucrări.
În conformitate cu art. 1 din Legea nr 30/1991: “Ministerul Finanţelor, în numele
statului, efectuează, prin aparatul specializat, controlul administrării şi utilizării mijloacelor
financiare ale organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi ale instituţiilor
de stat şi verifică respectarea reglementărilor financiar-contabile în activitatea desfăşurată de
către regii autonome, societăţi comerciale şi alţi agenţi economici în legătură cu îndeplinirea
obligaţiilor acestora faţă de stat”.
La alineatul 2 al aceluiaşi articol se menţionează că “Aparatul specializat al
Ministerului Finanţelor acţionează operativ pentru prevenirea şi combaterea fraudelor,
contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul fiscal, vamal şi de preţuri, luănd măsurile prevăzute
de lege”.
La articolul 4 se precizează următoarele: “Controlul financiar al statului se
organizează şi funcţionează în Ministerul Finanţelor şi se realizează prin:
Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat (transformată în Direcţia Generală a
Controlului Financiar-Fiscal).
Garda Financiară
În România, controlul financiar mai este exercitat în afară de Ministerul Finanţelor şi
prin Corpul de Control al Primului Ministru şi Curtea de Conturi.
Ministerul îşi desfaşoară activitatea de control printr-un număr de patru organe
principale cu atribuţii de control si anume:
Direcţia de impozite şi taxe
Direcţia de control financiar-fiscal
Secţiile Gărzii Financiare
Direcţia generală a vămilor
3.2. CONTROLUL EFECTUAT DE CĂTRE GARDA FINANCIARǍ
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în vederea garantării condiţiilor autoritare de
exercitare a controlului, comisarii Gărzii Financiare sunt învestiţi cu atribuţile prevăzute de
art. 7 al OUG 91/2003. Aceste îndrituiri speciale ale comisarilor Gărzii Financiare sunt,
fiecare de însemnătate practică deosebită pentru îndeplinirea atribuţilor de control. Ele
demonstrează, totodată, complexitatea acţiunilor de control în comparaţie cu cel exercitat de
celelalte organe de control financiar. Se ajunge astfel la corelarea mai multor texte legale cu
alte texte din aceeaşi ramură de drept, aşadar la interpretarea sistematică a prevederilor
legale.
Având în vedere specializarea remarcabilă a comisarilor Gărzii Financiare, acestora le
este reglementată şi îndatorirea de a spijini, prin exercitarea îndrituirilor lor speciale, celelalte
organe de control financiar, ca şi celelalte servicii de specialitate din cadrul Ministerului
Finanţelor la cererea scrisă a acestora şi cu acordul comisarului şef secţie. În acelaşi timp,
personalului Gărzii Financiare i s-a stabilit obligaţia de a coopera cu organele de specialitate
ale Ministerului de Interne, procuraturii, justiţiei, prefecturii şi primăriilor ori când este
necesar şi mai ales pentru împiedicarea oricăror încercări de sustragere de la plata
impozitelor, ca şi la urmărirea şi descoperirea fraudelor în dauna patrimoniului public. (Sasu,
2007)
Cu privire la rolul Gărzii Financiare în combaterea evaziunii fiscale, trebuie menţionat
că lucrările de specialitate apărute dupa 1990 fundamentează ştiinţific următoarele trăsături
ale acestei instituţii în structurile aparatului financiar :
este o instituţie cu tradiţie în istoria aparatului financiar din ţara noastră
are o organizare internă şi o dotare specială care îi conferă o autoritate sporită şi
impune respect
nu este un serviciu de poliţie, ci un organism de control financiar specializat
controlul Gărzii Financiare este legiferat (deci nu are nevoie de aprobări speciale)
este creată şi organizată pentru acţiuni de control rapide şi de maximă eficienţă, motiv
pentru care i-au fost conferite drepturi şi atribuţii exclusive şi pe care le exercită în
conformitate cu legea (dreptul de confiscare, de percheziţie, de inspecţie în locuri publice şi
proprietăţi particulare, mijloace de transport terestre, calea ferată, control în teritoriul vamal.
Personalul este supus unei preselecţii medicale şi psihologice şi este în exclusivitate
licenţiat în drept sau ştiinţe economice
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Este singura instituţie de control financiar care apără atât principalele interese
financiare ale statului, cât şi interesele cetăţenilor prin controlul pe care îl exercită asupra
actelor şi faptelor ilicite de comerţ, de contrabandă, de evaziune fiscală, de fraudă vamală.
Procedurile specifice de control fiscal ale Gărzii Financiare sunt:
Controlul operativ si inopinat – se desfşoară în depozite, localuri, dependinţe, drumuri
publice, porturi aeroporturi, pieţe, târguri şi alte locuri în care se întocmesc documente, se
încheie operaţiuni economico-financiare care dau naştere la obligaţii fiscale. Această
procedură presupune o îmbinare a mai multor forme de control (prin sondaj, faptic si
documentar) şi îmbracă forma unei anchete însoţită de o activitate pregătitoare:
supravegherea, culegerea de date şi documente şi alegerea momentului optim pentru
delanşarea controlului.
Controlul reciproc si încrucişat – constă într-o cercetare atentă, complexă, pentru
confruntarea datelor şi informaţiilor furnizate de la clienţi, organele vamale, diverse instituţii,
persoane fizice, cu cele din declaraţiile şi evidenţele contribuabililor, în scopul constatării
omisiunilor, neconcordanţelor, a sustragerilor de la îndeplinirea obligaţilor fiscale.
Controlul de grup – presupune verificarea inopinată şi simultană a două sau mai
multor societăţi care prezintă legături comerciale sau financiare, pentru stabilirea legalităţii
operaţiunilor încheiate între acestea, sinceritaţii evidenţelor întocmite pentru depistarea
cazurilor de evaziune fiscală. Controlul de grup se realizează prin îmbinarea tuturor formelor
de control ( faptic şi documentar, încrucişat şi prin sondaj) şi prin utilizarea cunoştiinţelor din
domenii colaterale (juridic, comerţ).
Controlul diagnostic (investigarea fiscală) este un control tematic, presupune
investigaţia globală a unei societăţi pentru stabilirea corectitudinii fiscale a firmei. Este un
control de scurtă durată; dacă se constată nereguli serioase se trece la un control de fond
realizat de inspectoratul fiscal.
Controlul exercitat de Garda Financiară are următoarele caracteristici :
Declanşarea acţiunilor de control se face ca urmare a planurilor şi programelor
tematice, a sesizărilor, a rapoartelor, a informaţiilor, a solicitărilor motivate din partea
organismelor abilitate, a Ordinului Ministrului Finanţelor sau al conducerii Gărzii Financiare.
Acţiunile se pot desfăşura în funcţie de locul unde se află sursa impozabilă, respectiv
la sediul agentului economic, la oricare punct de lucru al acestuia, pe căi de comunicaţie, în
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
orice loc se află sau se identifică documentele sau probele, inclusiv la sediul organului de
control.
Controlul obiectivelor specifice pentru care s-a declanşat acţiunea, inclusiv a faptelor
ce decurg sau sunt direct corelate cu acestea, se va executa prin verificări ale documentelor
justificative şi ale registrelor contabile, ale stocurilor faptice şi scriptice încrucişate,
supravegherea obiectivelor, percheziţii şi orice alte procedee permise de lege.
Pentru corecta fundamentare a constatărilor înscrise în actele de control, în
desfăşurarea verificărilor vor fi examinate documentele pimare, de gestiune, justificative,
contabile, deconturi fiscale, documente bancare sau vamale, jurnale şi registre şi orice alte
documnete utile controlului. (Buziernescu, 2007)
Prin Hotărărea nr. 533, Guvernul a aprobat norme noi privind organizarea şi
funcţionarea Gărzii Financiare. Menţionez câteva din prevederile de interes. Comisarii din
Comisariatul General al Gărzii Financiare au competenţă de control operativ pe întreg
teritoriul ţării, în condiţiile prevăzute în hotărâre. Secţiile judeţene şi Secţia municipiului
Bucureşti sunt unităţi teritoriale ale Gărzii Financiare, cu personalitate juridică, care au
competenţă de control pe teritoriul judeţului şi al municipiului Bucureşti. Din dispoziţia
comisarului general sau cu aprobarea scrisă a acestuia, la cererea comisarilor şefi, pentru
anumite operaţiuni de control pot participa comisari din oricare dintre secţiile judeţene. În
situaţiile operative care nu suportă amânare, aprobarea scrisă poate fi obţinută ulterior
începerii controlului. Garda Financiară poate, la solicitarea procurorului, să efectueze
constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale obligaţiilor a căror respectare o
controlează, întocmind procese verbale care constituie mijloace de probă, potrivit legii
Garda Financiară exercită control inopinat, care este specific numai acestui organism.
Referitor la acţiunile de control şi constatare, în cazuri de fapte nelegale, în domeniul fiscal şi
al comerţului, săvârşite de persoane fizice, personalul de control al Gărzii poate conduce
făptuitorii la sediul local sau la cea mai apropiată unitate a Gărzii, la care se vor depune şi
eventualele obiecte delicte reţinute, pentru clarificarea faptelor şi întocmirea actelor
constatatoare. Aceasta deoarece controlul operativ, de asemenea specific Gărzii Financiare,
se exercită de regulă asupra acelor fenomene economice, financiare sau de gestionare curente
care ulterior, pe bază de documente, pot fi determinate cu mare greutate.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Oricare dintre acţiunile de control ale Gărzii Financiare se încheie întocmindu-se
înscrisuri constatatoare, conform art. 20 alin. 2 din Regulamentul privind organizarea şi
funcţionarea Gărzii Financiare. În virtutea acestei dispoziţii legale, forma procesului-verbal
este obligatorie, indiferent dacă în desfăşurarea controlului s-au constatat contravenţii,
pagube, infracţiuni, ori s-au confiscat anumite obiecte sau produse, urmând ca în fiecare
dintre ipoteze să se procedeze în consecinţă. Trebuie făcută însă diferenţa între întocmirea
procesului-verbal de control, obligatorie, şi întocmirea procesului-verbal de sancţionare
contravenţională, care, evident, are loc numai când se constată o faptă cu caracter
contravenţional. Acolo unde este cazul, cu ocazia constatării faptei contravenţionale , agentul
constatator poate dispune şi confiscarea unor bunuri. În această situaţie, procesul-verbal va
cuprinde descrierea bunurilor respective, avându-se în vedere toate caracteristicile lor,
precum şi măsurile care s-au luat în privinţa lor (valorificare, conservare). Împotriva
sancţionării contravenţionale, a stabilirii despăgubirilor sau confiscării unor obiecte sau
produse, există căi de atac prevăzute de Codul de procedură fiscală (art. 175-188). Procesul-
verbal de impunere sau documentul care cuprinde rezultatele verificării sau constatării
diferenţelor constatate între obligaţiile de plată determinate de plătitor şi cele legal datorate,
este titlu de creanţă, adică un act juridic prin care se constată şi se individualizează obligaţia
bănească a fiecărui plătitor de venituri bugetare (Sasu, 2007).
Menirea prioritară a controlului financiar-fiscal este de a opri actele şi operaţiunile
financiar-fiscale neconforme cu consecinţa luării măsurilor legale în vederea reparării
prejudiciilor aduse bugetului de stat. Lipsa unui control eficient duce la proliferearea faptelor
ilegale în domeniul economico-financiar, cu consecinţa directă de diminuare a veniturilor
bugetului de stat (Buziernescu, 2007).
3.3. PREVENIREA ŞI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE
Prevenirea evaziunii fiscale impune în primul rând cunoaşterea factorilor ce o
generează. Specialiştii în domeniul fiscal au apreciat că evaziunea fiscală în România e
determinată de următorii factori (Buziernescu, 2007):
Excesivitatea sarcinilor fiscale
Existenţa unei legislaţii defectuase care guvernează confuzii, ambiguităţi şi
interpretări diferite favorizând sustragerea de la plata impozitelor
Organizarea defectuasă a administrării impozitelor
Excesul de zel al organelor fiscale predispuse uneori la exagerări
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Psihologia şi insuficienta educaţie fiscală a contribuabililor
Lipsa unui control eficient, bine organizat, realizat cu personal foarte bine pregătit.
Sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor se poate face pe diferite căi
Falsificând facturile şi folosind circuitele cu firme fantomă pentru a valorifica marfa
Neînregistrând facturile sau înregistrând doar unele facturi
Calcularea greşită a TVA; încadrarea în alte categorii de impozitare a profitului
(comerţ încadrat ca activitate de producţie, care e scutită de impozit pe profit)
Deducerea din profitul impozabil a unor cheltuieli fără drept, încărcarea artificială a
cheltuielilor (evaziunea prin mistificarea profitului impozabil beneficiază de cele mai
numeroase şi mai sofisticate variante posibile, solicitând un nivel profesional deosebit)
Restituirea ilegala a TVA sau a taxelor vamale prin depunerea unor declaraţii în fals
Neevidenţierea TVA aferentă avansurilor încasate
Neînregistrarea ca plătitor de TVA la atingerea plafonului prevăzut
Aplicarea incorectă a regimului deducerilor, a proratei, şi a cotei zero la TVA.
Neplata TVA ca urmare a declarării unor importuri ca fiind temporare
Modificarea bazei de impozitare a accizelor în sensul micşorării, îndeosebi la
producătorii de alcool şi băuturi alcoolice
Folosirea unor cote de accizare inferioare celor legale
Introducerea în consignaţii a unor bunuri supuse accizelor şi nereţinerea accizelor
Folosirea forţei de muncă la negru, fără forme legale
Evaziunea fiscală este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal, atât de teoreticieni,
cât şi de tehnicieni, jurnalişti etc. Cu toate acestea, şi în pofida a tot ceea ce se scrie despre
cauzele, modalităţile, amploarea, controlul sau sancţiunile privitoare la evaziunea fiscală,
cuvintele ce desemnează acest fenomen sunt imprecise, iar domeniul pe care-l explorează
este incert. Ca atare, evaziunea fiscală este o noţiune foarte dificil de precizat, în plus nu
există o noţiune legală a fraudei fiscale.
Combaterea evaziunii fiscale este un ţel spre care tind autorităţile din toate statele.
Dar acest lucru este imposibil de obţinut, de aceea lupta împotriva evaziunii fiscale trebuie să
aibă ca scop nu eradicarea, ci diminuarea într-un procent acceptabil pentru societate la un
moment dat. Ca orice rău, este evident că pentru a avea succes în această luptă este mai
eficientă prevenirea acestui fenomen decât tragerea la răspundere a făptaşilor după ce acesta a
avut loc .
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pe primul plan în ceea ce priveşte prevenirea evaziunii fiscale se află punerea la punct
a legislaţiei în domeniul fiscalităţii, în sensul eliminării ambiguităţilor ce lasă loc la
interpretări ce pot fi speculate de evazionişti. În al doilea rând, trebuie intensificată lupta
împotriva corupţiei din rândul factorilor responsabili cu aplicarea legii, atât prin pedepsirea
mai aspră a acestora, cât şi prin perfecţionarea metodelor de urmărire a averilor acumulate de
funcţionarii respectivi. În fine, trebuie avută în vedere reducerea treptată, pe măsura
posibilităţilor bugetare, a nivelului anumitor categorii de impozite şi taxe, al căror cuantum
este foarte ridicat, pentru a diminua tentaţia contribuabililor de a nu plăti asemenea impozite
(Lepădatu, 2007).
În România, câteva din motivele pentru care legislaţia fiscală este o cauză a evaziunii
fiscale sunt diversele modificări şi completări ale legislaţiei, necorelarea reglementărilor
emise pentru anumite impozite şi taxe, neclarităţile legii ce duc la interpretări şi
neconcordanţe între actele normative. Pentru a încuraja sectorul privat , atragerea de capital
străin, precum şi dezvoltarea şi modernizarea unor sectoare, guvernele au acordat multiple
facilităţi fiscale investitorilor în perioada de tranziţie, care însă nu au făcut decât să amplifice
fenomenul de evaziune fiscală.
CAP 4. STUDII DE CAZ PRIVIND FENOMENUL DE EVAZIUNE FISCALĂ LA
NIVELUL JUDEŢULUI SUCEAVA
4.1. ANALIZA GENERALĂ A FENOMENULUI DE EVAZIUNE FISCALĂ ÎN
JUDEŢUL SUCEAVA ÎN PERIOADA 2000 – 2007
Pentru a măsura dimensiunea fenomenului de evaziune fiscală în judeţul SUCEAVA,
am pornit de la statistica principalului organ abilitat să depisteze şi să combată evaziunea
fiscală şi anume Garda Financiară.
O primă observaţie porneşte de la evaluarea premiselor evaziunii fiscale, constând în
fapte de natură contravenţională, constatate şi sancţionate în judeţul SUCEAVA, plecând de
la numărul de sancţiuni contravenţionale şi cuantumul lor, pentru perioada 2000-2007. În
continuare se au în vedere numărul de sesizări penale şi cuantumul prejudicilor constatate în
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
această perioadă. În tabelele şi graficele următoare, sunt redate aceste date privind întreaga
perioadă 2000-2007 şi pe baza lor se poate realiza un studiu comparativ şi o evaluare a
evoluţiei lor.
Tabel 1. Evoluţia sancţiunilor contravenţionale şi a valorii prejudicilor stabilite
pentru perioada 2000-2007.
Anul Nr. Contraventii Amenzi aplic.
Valoare(RON)
Nr. Sesizari
penale
Total valoare
prejudicii (RON)
2000 814 540.200 31 953.400
2001 800 821.100 30 1.710.500
2002 720 927.800 29 1.360.000
2003 1005 1.317.500 39 830.000
2004 1411 1.423.000 42 3.130.800
2005 1489 2.135.000 77 9.939.240
2006 1622 1.866.270 47 15.912.675
2007 1974 2.348.760 53 83.345.260
Pe baza datelor de mai sus am efectuat o evaluare a evoluţiei acestor indicatori, pentru
perioada 2000-2007. Primul indicator analizat este numărul de amenzi.
Grafic1. Evoluţia numărului de amenzi pentru perioada 2000-2007
1974
814
14111489 1622
1005
720800
700
1000
1300
1600
1900
2200
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Perioada
Nr c
ontr
aven
tii
Astfel se observă o uşoară scădere a numărului de amenzi contravenţionale în
perioada 2000-2002, scădere totală de 12%, de la 814 la 720; iar pentru perioada 2002-2007
se observă un trend ascendent, înregistreandu-se o creştere totală de 174% şi o creştere anuală
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
medie în mărime absolută de 251 de amenzi, calculată după formula diferenţei medii
absolute.
Grafic 2. Evoluţia valorii amenzilor pentru perioada 2000-2007
0
500.0001.000.000
1.500.0002.000.000
2.500.000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Perioada
Val
oare
am
enzi
În ceea ce priveste evoluţia valorii amenzilor aplicate, aceasta înregistrează un trend
ascendent pe întreaga perioadă. Pentru subperioada 2000-2005 se observă o creştere într-un
ritm mai rapid (Grafic 2), înregistrăndu-se o creştere totală de 295 % şi o creştere anuală
medie absolută de 318.960 lei RON. În anul 2006 se înregistrează o scădere de 13% a valorii
amenzilor aplicate comparativ cu anul anterior. În 2007 se înregistrează din nou o creştere,
aceasta fiind de aproximativ 26% şi de 482.490 RON în valoare absolută
Grafic 3. Evoluţia numărului de sesizări penale în perioada 2000-2007
5330
31 29
3942
77
47
20
40
60
80
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Perioada
Nr s
esiz
ari p
enal
e
Numărul sesizărilor penale înregistrează o uşoară creştere în perioada 2000-2004. În
anul 2005 se observă aproape o dublare a numărului de sesizări penale, urmată din nou de o
scădere în anul 2006 şi o uşoară creştere în anul 2007 .(Grafic 3)
Cea mai semnificativă creştere o înregistrează valoarea prejudiciilor constatate. Se
observă că în subperioada 2000-2004 creşterea prejudiciului constatat e mai lentă comparativ
cu cealaltă subperioadă. Se înregistrează o creştere medie anuală în mărime absolută de
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
544.350 lei RON, iar indicele de creştere pentru întreaga subperioadă este 3,28, adică
valoarea prejudicilor stabilite a crescut în 2004 faţa de 2000 cu 228%. În perioada 2004-2006
se înregistrează o creştere semnificativă de 217,46 % în 2005 faţa de 2004, respectiv de 60 %
în 2006 faţă de 2005. În anul 2007 prejudiciul stabilit creşte cu aproximativ 424% .(Grafic 4)
Grafic 4. Evoluţia valoarii prejudiciului constatat în perioada 2000-2007
1.000.000
21.000.00041.000.000
61.000.00081.000.000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Perioada
Val
oare
pre
judi
cii
Corelând aceste date referitoare la valoarea prejudiciului cu cele referitoare la
numărul de sesizări penale se pot observa următoarele: creşterea lentă a numărului de sesizări
penale şi creşterea de foarte mari dimensiuni a valorii prejudiciilor constatate indică
orientarea organelor de control în decursul acestei perioade spre depistarea practicilor de
evaziune din ce în ce mai complexe şi de mai mare anvergura. Creşterea semnificativă a
valorii prejudiciilor constatate în anul 2005 se datorează în mare parte numărului mare de
cazuri de evaziune depistate în acel an (cel mai mare din întreaga perioadă, înregistrându-se
77 de sesizări penale). Valoarea covârşitoare a prejudiciului constatat în anul 2007, corelată
cu numărul mult mai scăzut de sesizări penale indică depistarea unor cazuri de evaziune
fiscală de foarte mare anvergură.
Pe ansamblu, pentru perioada 2000-2007, toţi indicatorii analizaţi indică creşteri
semnificative, demonstrând o îmbunătăţire a combaterii fenomenului de evaziune fiscală.
Aceste creşteri sunt datorate atât unor factori externi şi modificărilor legislative, dar şi
îmbunătăţirii metodelor şi tehnicilor utilizate de organele de control pentru diminuarea
evaziunii fiscale.
În continuare am efectuat o analiză mai în detaliu pentru perioada 2005 – 2007 a
principalilor indicatori meniţi să cuantifice fenomenul de evaziune fiscală şi activitatea
organelor de control. Analiza a fost efectuată pe baza rapoartelor comparative 2005/2006 şi
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2006/2007, întocmite de Garda Financiară secţia judeţeană SUCEAVA. Datele prezentate în
rapoarte au fost cuprinse în tabelul 2 şi tabelul 3.
S-au consemnat indicatori care contribuie la cuantificarea fenomenului de evaziune
fiscală precum: numărul agenţilor economici cu abateri, numărul amenzilor aplicate, valoarea
amenzilor aplicate, numărul sesizărilor penale, valoarea prejudiciului stabilit, confiscările
dispuse, numărul suspendărilor din activitate pentru diferite nereguli constatate cu privire la
casele de marcat, produsele accizabile sau pentru societăţile care îşi desfăşoară activitatea în
domeniul jocurilor de noroc şi care nu au respectat reglementările legale.
În continuare în tabelul 2 este prezentată situaţia comparativă a indicatorilor
înregistraţi în 2005 şi 2006. Comparaţia valorii indicatorilor s-a efectuat prin intermediul
calculului indicelui de variaţie.
Tabel 2. Situaţia comparativă a principalilor indicatori înregistraţi
în anii 2005 şi 2006
Nr
crt
Indicatori Anul Indicele
variatiei2005 2006
1 Nr. agenti economici verificati 1.883 2.007 1,07
2 Nr. agenti economici cu abateri 1.514 1.660 1,10
3 Nr. amenzi aplicate 1.489 1.622 1,09
4 Valoare amenzi aplicate (mii RON) 2.135 1.866 0,87
5 Nr amenzi incasate 1.383 1.499 1,08
6 Valoare amenzi incasate (mii RON) 1.318 1.321 1,00
7 Confiscari dispuse (marfuri si
bunuri+sume) (mii RON)
1.856 1.047 0,56
8 Confiscari valorificate (mii RON) 218 123 0,56
9 Numar sesizari penale 77 47 0,61
10 Valoarea prejudiciului (mii RON) 9.939 15.913 1,60
11 Nr sesizari transmise la ONPCSB 0 2 -
12 Nr acte inaintate la organele fiscale 63 38 0,60
13 Nr suspendari din activitate, din care: 28 17
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- pentru case de marcat 28 10 0,36
- pentru produse accizate 0 7 -
-pentru jocuri de noroc 0 0 -
14 Nr lucrari executate la solicitarea: 101 59 0,58
- Parchetului 0 6 -
-Politiei 101 53 0,52
15 Nr ore lucrate peste program, din care: 1.450 1.858 1,28
-noaptea 1.010 870 0,86
-zile nelucratoare si sarbatori legale 440 988 2,25
Pentru perioada 2005-2006, la o analiză de suprafaţă din tabelul comparativ al
situaţiei principalilor indicatori stabiliţi, se observă că majoritatea indicatorilor nu
înregistrează fluctuaţii foarte mari. Se observă totuşi o scădere semnificativă în ceea ce
priveşte confiscările dispuse şi o creştere evidentă a prejudiciului constatat. Analizând mai în
profunzime, în anul 2006 comparativ cu 2005 pe baza indicelui de variaţie , se constată că s-a
înregistrat o uşoară creştere de 7%, 10%, 9%, respectiv 8% în cazul numărului agenţilor
verificaţi, numărului agenţilor cu abateri, numărului amenzilor aplicate, respeciv numărului
amenzilor încasate. Valoarea amenzilor aplicate înregistrează o scădere de 13% în timp ce
valoarea amenzilor încasate se menţine constantă. O scădere semnificativă de 44% o
înregistrează confiscările dispuse şi confiscările valorificate. Drept cea mai importantă
evoluţie se remarcă creşterea covârşitoare cu 60% a prejudiciului constatat, cu toate că
numărul sesizărilor penale a înregistrat o scădere de 39%. Aceasta indica orientarea
controlului Gărzii Financiare în anul 2006 spre practicile evazioniste de mare anvergură,
tendinţă ilustrată şi prin intermediul Graficului 5.
Din situaţia comparativă a indicatorilor înregistraţi pentru perioada 2006/2007 se
observă creşteri mult mai semnificative pentru majoritatea categoriilor prezentate, decât cele
înregistrate în perioada anterioară
Tabel 3. Situaţia comparativă a principalilor indicatori înregistraţi
în anii 2006 şi 2007
Nr Indicatori Anul Indicele
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
crt variatiei2006 2007
1 Nr. agenti economici verificati 2.007 2.291 1,14
2 Nr. agenti economici cu abateri 1.660 2.022 1,22
3 Nr. amenzi aplicate 1.622 1.974 1,22
4 Valoare amenzi aplicate (mii RON) 1.866 2.349 1,26
5 Nr amenzi incasate 1.499 1.692 1,13
6 Valoare amenzi incasate (mii RON) 1.321 1.651 1,25
7 Confiscari dispuse (marfuri si
bunuri+sume) (mii RON)
1.047 864 0,83
8 Confiscari valorificate (mii RON) 123 112 0,91
9 Numar sesizari penale 47 53 1,13
10 Valoarea prejudiciului (mii RON) 15.913 83.345 5,24
11 Nr sesizari transmise la ONPCSB 2 - -
12 Nr acte inaintate la organele fiscale 38 49 1,29
13 Nr suspendari din activitate, din care: 17 105 6,18
- pentru case de marcat 10 100 10,00
- pentru produse accizate 7 5 0,71
-pentru jocuri de noroc 0 -
14 Nr lucrari executate la solicitarea: 59 121 2,05
- Parchetului 6 20 3,33
-Politiei 53 101 1,91
15 Nr ore lucrate peste program, din care: 1.858 1.983 1,07
-noaptea 870 928 1,07
-zile nelucratoare si sarbatori legale 988 1.055 1,07
Se observă totuşi şi în acest caz o scădere în ceea ce priveşte confiscările dispuse şi
confiscările valorificate. De asemenea şi în acest caz o creştere covârşitoare se înregistrează
în cazul prejudiciului constatat. Se constată că s-a înregistrat o creştere de 14%, 22%, 22%,
respectiv 13% în cazul numărului agenţilor verificaţi, numărului agenţilor cu abateri,
numărului amenzilor aplicate, respeciv numărului amenzilor încasate. Valoarea amenzilor
aplicate înregistrează o creştere semnificativă de 26%, iar valoarea amenzilor încasate o
creştere aproximativ echivalentă de 25%. O scădere de 17% o înregistrează confiscările
dispuse, în timp ce confiscările valorificate înregistrează o scădere uşoară de 9%. Drept cea
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
mai importantă evoluţie se remarcă şi de această dată creşterea covârşitoare a prejudiciului
constatat, care înregistrează o creştere majoră de 424%.
Comparând evoluţia numărului sesizărilor penale cu evoluţia valorii prejudiciului în
perioada analizată 2005-2007, se observă că în timp ce numărul sesizărilor înregistrează
valori mult mai mici în 2007 şi 2006 faţa de 2005, în cazul prejudiciului se întâmplă exact
invers. Din Graficul 5 se poate observa acest aspect, care demonstrează înca o dată orientarea
organelor de control dinspre practicile de evaziune mărunte spre faptele de complexitate mult
mai mare şi care prejudiciază statul cu sume enorme, prejudiciul stabilit în anul 2007 fiind
covârşitor în timp ce numărul de cazuri depistate se menţine relativ constant.
Grafic 5. Situaţia comparativă a prejudiciului constatat şi a numărului
9.93915.913
83.345
0
50.000
100.0002005
2006
2007
Valoare prejudiciu
77
47
53
0
20
40
60
80
2005
2006
2007
Nr sesizari penale
de sesizări penale
Pe baza datelor din tabelul 1 şi tabelul 2 am efectuat în anexa 4 o analiză a încasărilor
şi valorificărilor amenzilor aplicate, confiscărilor dispuse, o cuantificare a faptelor de
evaziune depistate (număr de agenţi cu abateri), o analiză comparativă a valorii confiscărilor,
amenzilor şi prejudiciilor stabilite în fiecare din cei trei ani examinaţi, şi o analiză a
suspendărilor din activitate pentru diferite nereguli constatate.
Ponderea numărului agenţilor economici cu abateri în totalul agenţilor economici
verificaţi este în creştere în perioada analizată de la 80,40% în 2005, la 82,71% în 2006 şi la
88,26%. Ponderile sunt semnificative şi reprezintă o măsură a fenomenului de evaziune, care
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
după cum se poate observa din datele analizate pare a fi în continuă creştere. De asemenea
aceste date indică şi eficienţa procesului de depistare a abaterilor de către organele de control.
Cu privire la numărul de amenzi încasate din toalul amenzilor aplicate se observă că
procentele obţinute sunt satisfăcătoare, înregistrându-se o pondere de aproximativ 92% atât în
2005 cât şi în 2006; în 2007 se obţine un procent ceva mai scăzut, de doar 85 %. Pe ansamblu
aceste ponderi indică o proporţie semnificativă de încasare şi valorificare a amenzilor
aplicate. Cu privire la valoarea amenzilor încasate raportată la valoarea amenzilor aplicate, se
observă că procentele sunt ceva mai scăzute de doar 61% în 2005 şi de 70% în 2006 şi 2007.
Aceasta se datorează prevederilor legale care permit ca în cazul în care amenzile sunt plătite
într-un anumit termen valoarea lor să se reducă la jumătate.
În ceea ce priveste valorificarea bunurilor confiscate se observă că proporţiile sunt
scăzute pe întreaga perioadă, situându-se între aproximativ 12% şi 13%. Se poate concluziona
că organle de control nu dispun de metode eficiente de valorificare a confiscărilor.
În ceea ce priveşte numărul de suspendări din activitate, pentru domeniile care prevăd
această măsură, în anul 2005 au fost efectuate suspendări exclusiv pentru nerespectări ale
legii cu privire la casele de marcat, iar în 2006 atât pentru case de marcat, în procent de 59%
cât şi pentru produse accizate 41%. În 2007 din nou suspendările au fost efectuate în principal
pentru lipsa caselor de marcat în proporţie de 95 % şi doar 5 % din suspendări au fost
realizate pentru produse accizate.
În continuare am efectuat o analiză comparativă a valorii confiscărilor, amenzilor şi
prejudiciilor stabilite în fiecare din cei trei ani ai perioadei 2005-2007.
Din graficele următoare, se observă că valoarea prejudiciilor constatate deţine o
pondere covârşitoare faţa de valoarea amenzilor şi confiscărilor, atât în 2005 şi 2006, şi în
creştere în 2006 faţă de 2005 , dar mai ales în anul 2007.
Grafic 6. Ponderea amenzilor, confiscărilor şi prejudiciilor constatate
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
200684%
6% 10%
200796%
3%1%
2005
13%15%
72%
Aşadar după cum se poate observa din grafic, în anul 2005 valoarea prejudiciilor
deţine o pondere covârşitoare de 72%, iar în 2006 aceasta creşte semnificativ cu 12 procente
ajungând la 84 %. În 2007 înregistrează încă o creştere de 12% ajungând să deţină o pondere
foarte mare de 96%.
Valoarea amenzilor deţine în fiecare an o pondere mai mare faţă de cea a
confiscărilor. Astfel în 2005 amenzile reprezintă 15%, în 2006 10%, iar în 2007 ajungând la
doar 3%. Valoarea confiscărilor înregistrează o scădere continuă şi semnificativă pe întreaga
perioadă de la 13% la 6 %, pentru ca în final acestea să reprezinte doar 1%.
Având în vedere că obiectivul principal al Gărzii Financiare îl constituie depistarea şi
combaterea fraudelor şi a evaziunii fiscale, cu implicaţii deosebite asupra realizării veniturilor
bugetului consolidat al statului, au fost identificate domeniile prioritare de acţiune, iar
resursele materiale şi umane ale instituţiei au fost orientate cu precădere pe aceste direcţii.
În continuare menţionez câteva dintre aceste domenii de activitate, aşa cum rezultă ele
din rapoartele de activitate ale Gărzii Financiare din ultimii ani.
1. În domeniul importului, producţiei şi comercializării petrolului, carburanţilor sau
altor componente petroliere (uleiuri minerale)
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Verificările în domeniul uleiurilor minerale au identificat ca principale procedee
frauduloase substituirea unor produse petroliere nepurtătoare de accize şi comercializarea
acestora sub formă de carburanţi sau deturnarea de la destinaţia legală a uleiurilor minerale
neaccizate (solventi), în vederea eludarii plătii accizei. În reţelele de distribuţie au fost
intercalate societăţi comerciale de tip fantomă în vederea disimulării originii mărfii sau a
destinatarilor reali ai acestora.
2. În domeniul importului, producţiei şi comercializării alcoolului şi băuturilor
alcoolice.
Controalele în domeniul producţiei şi comercializării alcoolului şi a băuturilor
alcoolice au identificat producători neautorizaţi de băuturi alcoolice. De asemenea, au fost
identificate banderole fiscale false.
O tehnică folosită de evazionişti este şi cea a producerii alcoolului şi a băuturilor
alcoolice, în spaţii formal autorizate, din materii prime neevidenţiate în contabilitate urmată
de disimularea produselor finite şi comercializarea acestora împreună cu loturi legal
procesate şi marcate fiscal.
3. În domeniul producerii şi comercializarii de ţigarete şi produse din tutun.
În domeniul produselor din tutun, evaziunea fiscală se manifestă în special, prin
comercializarea clandestină, a ţigaretelor introduse ilegal în ţară, prin graniţa de est, din ţări
din fostul spaţiu sovietic, dar şi prin redirijarea acestora către spaţiul european, unde preţul
ţigărilor este mult mai mare.
4. În domeniul valorificării deşeurilor industriale reciclabile (în special feroase şi
neferoase).
Datorită faptului că reciclarea deşeurilor metalice determină diminuarea costurilor în
sectorul metalurgic, achiziţia acestei materii prime este de interes deosebit, atât pe piaţa
internă, cât şi la extern. În multe cazuri s-a constatat existenţa unor reţele care procedau la
comercializarea ilicită a deşeurilor recuperabile prezentând centrelor de colectare, ca
documente justificative, facturi de la societăţi de tip fantomă sau borderouri de achiziţie de la
persoane fizice, completate cu date fictive. De asemenea, firme de tip fantomă erau introduse
în lanţul comercial pentru a se îngreuna identificarea furnizorilor reali.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
5. În domeniul exploatării, gestionării, prelucrării şi comercializării masei lemnoase.
Verificările în acest domeniu au scos în evidenţă procedee de comercializare pe piaţa
neagră a unor însemnate cantităţi de material lemnos prin:
lipsa marcajelor aplicate de organele silvice;
achiziţionarea de lemn fără documente de provenienţă;
prelucrarea, cu complicitatea deţinătorilor de gatere, a materialelor lemnoase recoltate
de deţinătorii de fond forestier, fără înregistrarea în gestiune;
introducerea în lanţul comercial a societăţilor de tip fantomă în vederea impiedicării
identificării furnizorilor şi/sau a beneficiarilor reali.
6. În domeniul comerţului cu cereale, produse de morărit şi panificaţie.
Rezultatele controalelor efectuate în acest domeniu au scos în evidenţă o serie de
nereguli, practicate de unele grupuri de persoane sau firme, organizate şi constituite după
principiul reţelelor de contrabandă care acţionează, de obicei, pe raza mai multor judeţe, cu
privire la:
neîntocmirea sau întocmirea incompleta a documentelor care atestă şi însoţesc
cantităţile recoltate, din câmp şi până la înmagazinare;
neutilizarea documentelor aprobate prin actele normative şi nerespectarea modului de
completare a acestora, atât pe timpul transportului, cât şi la depozitare, prelucrare şi
comercializare;
intercalarea pe circuitul economic a unor firme tip fantomă .
7. În domeniul respectării disciplinei financiare.
Având în vedere că verificările din teren sunt fundamentate ulterior pe baza analizei
documentelor şi evidenţelor contabile întocmite de agenţii economici, verificările privind
respectarea disciplinei financiar-contabile constituie un obiectiv permanent al comisarilor
Gărzii Financiare.
Fenomenele principale identificate prin verificarea documentelor primare sunt:
majorarea nejustificată a costurilor şi implicit diminuarea profitului impozabil prin
înregistrarea unor facturi de la societăţi fantomă , acestea având influenţă şi asupra TVA
deductibil;
acceptarea unor facturi privind servicii care în realitate nu au fost prestate;
neînregistrarea tuturor operaţiunilor comerciale, etc.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
8. În domeniul jocurilor de noroc şi cazinourilor.
În timpul controalelor efectuate de comisarii Gărzii Financiare s-a constatat că
jocurile de noroc reprezintă, în unele cazuri, un paravan pentru operaţiuni de spălare a banilor
sau pentru schimburi ilicite de valută, dat fiind sumele mari rulate în intervale scurte de timp,
ceea ce îngreunează surprinderea momentului operaţiunii.
9. Controale efectuate în piete agroalimentare, târguri, oboare sau bâlciuri.
Analizate individual, fraudele realizate în acest domeniu pot părea minore dar în
realitate, dat fiind rulajul mare de marfă tranzacţionată în zona târgurilor şi oboarelor, acestea
devin spaţii infracţionale predilecte, prejudiciile aduse bugetului de stat prin însumarea
fraudelor, fiind semnificative. Frecvenţa de manifestare a fenomenului, dar şi faptul că în
unele situaţii sunt identificate tranzacţii majore cu animale vii sau cereale, a determinat
încadrarea acestor zone în categoria celor supuse permanent atenţiei Gărzii Financiare
Activitatea Gărzii Financiare secţia SUCEAVA, pentru perioada 2005-2007, detaliată
pe aceste domenii de activitate menţionate mai sus, a fost consemnată în rapoartele din
anexele 1, 2 şi 3. Pe baza acestor date am efectuat o analiză a evoluţiei principalilor indicatori
în perioada vizată. Examinarea evoluţiei indicatorilor s-a efectuat prin intermediul calculului
indicilor cu bază fixă şi cu bază în lanţ. Datele obţinute au fost înregistrate în tabelele din
anexele 5, 6 şi 7.
În anexa 4 s-a realizat analiza evoluţiei valorii amenzilor aplicate în perioada 2005-
2007. O primă observaţie care se poate desprinde este aceea că pe total în anul 2006 faţa de
2005 s-a înregistrat o scădere cu 12,59 % a valorii amenzilor, o creştere în 2007 faţa de 2005
cu 10,01 % şi faţă de 2006 cu 25,85 %.
Scăderea înregistrată în 2006 se datorează unor scăderi drastice în cadrul amenzilor
aplicate în domenii precum uleiuri minerale, transport marfă, deşeuri, zone defavorizate sau
alte acţiuni, deşi aceste domenii deţin o pondere destul de mică în cadrul amenzilor totale. O
scădere medie se înregistrează în cadrul amenzilor aplicate în domenii precum pieţe şi
oboare, jocuri de noroc, prestări servicii, tutun şi masă lemnoasă. Dintre aceste domenii
primele trei nu deţin o pondere foarte însemnată; însă ultimele două deţin proporţii mai
însemnate de 4 %, respectiv 6 % în totalul amenzilor aplicate. O scădere uşoară de 12,3 % a
fost înregistrată în domeniul alcoolului şi a băuturilor alcoolice, însă această scădere este
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
semnificativă datorită proporţiei pe care o deţine acest domeniu în cadrul amenzilor totale,
respectiv 17 %. De asemenea scăderi uşoare s-au înregistrat în domenii precum : cafea şi
transport persoane, aceste două domenii deţinând ponderi de 3 %, respectiv 1 %.
Valoare amenzilor aplicate, cu 10 % mai mare în 2007 comparativ cu 2005, se
datorează în principal creşterilor covârşitoare din domenii precum jocuri de noroc, materiale
de construcţii şi case de macat; dintre acestea ultimul deţine şi o pondere foarte mare de 20 %
fiind aşadar principalul factor de influenţă a creşterii totale, celelalte două domenii deţinând
doar proporţii de 1 %, respectiv 8 %. De asemenea s-au înregistrat creşteri medii în domenii
precum comerţ cu amănuntul, construcţii, prestări servicii, deşeuri şi zone defavorizate.
Dintre aceste domenii ponderea semnificativă este deţinută de către comerţul cu amănuntul
care are o cotă de 17 %, acesta fiind aşadar principalul factor de influenţă. Creşteri uşoare au
fost înregistrate în domeniile alcoolului şi băuturilor alcoolice şi a cafelei. Creşterea
amenzilor aplicate în domeniul băuturilor alcoolice este de doar 3,42 %, însa ea este
semnificativă datorită ponderii deţinute de acest domeniu, care este de 16 %, în timp ce
domeniul cafelei deţine o pondere de doar 3 %.
Cu privire la situaţia comparativă a anului 2007 cu 2006, se constată că procentul de
creştere a fost de 25,85 %. Această creştere se datorează în primul rând unor creşteri
covârsitoare a amenzilor aplicate în domenii precum uleiuri minerale, jocuri de noroc,
transport marfă, materiale de construcţii, cereale-morărit şi zone defavorizate, toate aceste
domenii nedeţinând însă ponderi foarte mari în totalul amenzilor aplicate. Creşteri
semnificative s-au înregistrat de asemenea şi în domenii precum pieţe şi oboare, transport
persoane, construcţii, prestări servicii, masă lemnoasă şi case de marcat. Dintre acestea
ultimele două domenii deţin ponderi foarte mari de 9 %, respectiv 20 %. De asemenea s-au
înregistrat creşteri de aproximativ 18 %, respectiv 8% în domeniul alcoolului şi în cel al
comerţului cu amănuntul care deţin ponderi foarte mari în totalul amenzilor de 16%, respectiv
17 %.
Din această analiză efectuată asupra valorii amenzilor aplicate pe diferite domenii de
activitate ale agenţilor economici, se poate observa că în cazul domeniilor care au înregistrat
o oarecare scădere în anul 2006 în ceea ce priveşte amenzile aplicate de organele de control,
în anul 2007 s-au înregistrat creşteri. Astfel putem constata că există un echilibru pe domenii
de activitate în ceea ce priveşte abaterile sancţionate cu amenzi contravenţionale. Ca
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
proporţii, pe întreaga perioadă se poate observa că procentele cele mai mari sunt deţinute de
domeniile alcoolului şi băuturilor alcoolice, comerţului cu amănuntul, masei lemnoase şi
caselor de marcat.
În anexa 5 s-a realizat analiza evoluţiei valorii confiscărilor dispuse în perioada 2005-
2007. O primă observaţie care se poate desprinde este aceea că pe total atât în anul 2006
comparativ cu 2005, cât şi în anul 2007 comparativ cu 2005 şi 2006, s-au înregistrat scăderi
semnificative ale valorii confiscărilor dispuse. În anul 2006 faţa de 2005 se constată o scădere
cu 43,6 % a valorii confiscărilor, iar în 2007 comparativ cu 2005 o scădere de 54,43 %. În
2007 faţă de 2006 s-a înregistrat o scădere ceva mai uşoara de doar 17,42 %.
Scăderea înregistrată în anul 2006 se datorează în special scăderilor semnificative
înregistrate în cazul confiscărilor din domeniul alcoolului de 48,63 % şi din domeniul
deşeurilor de 51,59 %, aceste domenii deţinând şi ponderi semnificative în totalul
confiscărilor, de 10 %, respectiv 9 %. De asemenea s-au înregistrat scăderi covârşitoare în
domeniul transportului de persoane de 96,22 %, iar în domenii precum alimentaţia publică,
masa lemnoasă şi zone defavorizate confiscările au scăzut la 0.
Scăderea înregistrată pe întreaga perioadă analizată, adică în anul 2007 comparativ cu
2005, se datorează în principal scăderii cu 61,6 % a confiscărilor din domeniul masei
lemnoase, domeniu care deţine o cotă de 35 % în totalul confiscărilor. De asemenea s-a
înregistrat o scădere majoră de 92,76 % în cazul deşeurilor şi o scădere la 0 în cazul
transportului de persoane şi în cazul zonelor defavorizate. În domeniul centrelor comerciale
s-a înregistrat o scădere a confiscarilor dispuse cu 42,74 %, iar în domeniul comerţului cu
amănuntul a avut loc o scădere uşoară de 3,8 %.
Diminuarea constatată în cazul confiscărilor în anul 2007 comparativ cu 2006 este
cauzată în special de scăderile majore din domeniile comerţului cu amănuntul, centrelor
comerciale şi deşeurilor, precum şi reducerii la 0 a confiscărilor în domeniile transportului de
persoane şi în cazul altor acţiuni.
Pe ansamblu din calculul indicilor cu bază în lanţ se poate observa că în majoritatea
domeniilor în care s-au înregistrat scăderi a valorii confiscărilor într-un an, în anul următor s-
au înregistrat creşteri şi invers. Doar domeniile transportului de persoane şi deşeurilor au
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
înregistrat o scădere continuă. Astfel şi în cazul confiscărilor se poate constata un oarecare
echilibru referitor la faptele de încălcare a legii în urma cărora sunt prevăzute confiscări ale
bunurilor, mărfurilor sau valorilor. Ca ponderi semnificative în totalul confiscărilor pe
întreaga perioadă se remarcă domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice, iar pentru 2005 şi
2007 cel al masei lemnoase.
În anexa 6 s-a realizat analiza evoluţiei valorii prejudiciilor stabilite în perioada 2005-
2007. O primă constatare care se poate face este aceea că pe ansamblul perioadei analizate se
înregistrează o creştere majoră şi continuă a prejudiciilor stabilite. În anul 2006 comparativ
cu 2005, s-a înregistrat o creştere de 60,10 %, iar în anul 2007 comparativ cu 2005 şi 2006, s-
au înregistrat creşteri şi mai semnificative ale valorii prejudicilor stabilite. În anul 2007 faţa
de 2005 se constată o creştere covârşitoare de 738,55 % a valorii prejudiciilor constatate, iar
comparativ cu 2005 o creştere de 423,77 %.
Creşterea înregistrată în anul 2006 se datorează în primul rând creşterilor imense
înregistrate în cazul prejudiciilor stabilite în domeniul alcoolului şi în cadrul altor acţiuni,
creşteri de 1107 % respectiv 789 %. De asemenea o creştere de 15,58 % s-a înregistrat şi în
domeniul masei lemnoase. Comparativ cu celelalte domenii creşterea nu e atât de mare, însă
ea este importantă datorită ponderii deţinute de acest domeniu în anul 2006, de 28 %.
Creşterea înregistrată pe întreaga perioadă analizată, în cazul prejudiciilor constatate
este datorată în primul rând creşterii covârsitoare de 1107 % înregistrată în cazul
prejudiciului stabilit în cadrul domeniului alcoolului şi a băuturilor alcoolice. Astfel acest
domeniu trece pe parcursul perioadei 2005-2007 de la o pondere de 1% la un procent de 97 %
în totalul prejudiciilor stabilite. Pentru celelalte domenii, la sfârşitul perioadei adică în 2007
faţă de începutul perioadei din 2005 nu se înregistrează creşteri, ci dimpotrivă scăderi ale
prejudiciilor constatate.
În anul 2007 faţa de 2006 se observă în primul rând creşterea semnificativă a
prejudiciului din domeniul alcoolului de 8398 %. Pe lângă aceasta, o creştere importantă se
înregistrează şi în domeniul comerţului cu amănuntul, creştere de 1406 %. Creşteri
substanţiale se pot observa şi în domenii precum prestări servicii sau cereale şi morărit.
Domenii precum centre comerciale, leasing, masă lemnoasă, materiale de construcţii sau zone
defavorizate, înregistrează scăderi semnificative.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cu privire la cotele deţinute de prejudiciile constatate în diferitele domenii, pe
întreaga perioadă analizată se poate observa trecerea de la domenii precum comerţul cu
amănuntul, centre comerciale, masă lemnoasă şi materiale de construcţii, care în anii 2005 şi
2006 deţineau proporţii mari în totalul prejudiciilor stabilite, spre dome-niul alcoolului şi
băuturilor alcoolice în 2007, acesta deţinând o pondere de 97%.
Aşadar rezumând evoluţia prejudiciilor se poate constata că creşterea foarte mare
înregistrată pe parcursul perioadei studiate se datorează în cea mai mare parte domeniului
alcoolului şi în special creşterii înregistrate de acest domeniu în 2007. Şi în cazul celorlalte
domenii se înregistrează creşteri, dar nu continue, adică domeniile care înregistrează valori
mari într-un an în anul următor înregistrează scăderi.
Concluzionând, în urma analizei efectuate asupra evoluţiei confiscărilor dispuse,
amenzilor aplicate şi prejudiciilor stabilite, se pot constata următoarele: în cazul amenzilor
creşterea totală s-a înregistrat în cazul mai multor domenii, identificate mai sus; în cazul
confiscărilor s-a înregistrat o scădere semnificativă datorată scăderii confiscărilor înregistrate
doar în unele domenii, dar care reprezentau domenii predilecte pentru activitatea de cofiscare;
în cazul prejudiciilor s-a înregistrat o creştere însemnată datorată cu preponderenţă
domeniului alcoolului.
În ceea ce priveşte situaţia principalilor indicatori pentru anul 2007 am efectuat o
dispunere şi o analiză o lor pe principalele domenii de activitate, aşa cum reise din raportul
local al valoriilor principalilor indicatori de activitate prezentat în anexa 3.
În primul rând din rapoartele de activitate ale Gărzii Financiare reiese că în anul 2007,
controalele au fost efectuate în principal în urma autosesizărilor şi a sesizărilor primite de la
cetăţeni.
Pe baza datelor din anexa 3, s-a întocmit tabelul din anexa 8, în care este prezentată
detaliat situaţia anului 2007 pe diferitele domenii de activitate. Pe baza acestei anexe s-au
întocmit graficele următoare, care ilustrează diferitele procente deţinute de domeniile de
activitate în cazul amenzilor, confiscărilor şi în special în cazul prejudiciilor. Graficul 7
prezintă ponderile deţinute în cazul amenzilor aplicate în cazul celor 13 mari domenii de
activitate identificate.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Grafic 7. Valoarea amenzilor aplicate pe principalele domenii de activitate
VALOARE AMENZI APLICATE IN PRINCIPALELE DOMENI I DE ACTIVITATE
11,02%
9,38%
23,35%
19,53%
1,95%1,34%
3,18%
0,06%0,68% 3,15% 0,96%0,66%
24,74%
Produse accizabile
Activitati comerciale
Jocuri denoroc &CazinouriTransport
Constructii& mat constructii
Masa lemnoasa
Case de marcat
Cereale,morarit
Deseuri
Leasing
Prestari servicii
Zone defavorizate
Alte actiuni
Ponderile cele mai importante ale amenziilor aplicate sunt deţinute de domenii
precum: activităţi comerciale 24,74%, produse accizabile 23,35%, case de marcat 19,53%. În
domenii precum masa lemnoasă şi construcţii şi materiale de construcţii s-au aplicat de
asemenea amenzi substanţiale, ponderile în totalul amenzilor fiind de 9,38%, respectiv
11,02%.(grafic 7)
Grafic 8. Valoarea confiscărilor de sume şi bunuri pe principalele
domenii de activitate
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CONFISCARI BUNURI SI SUME
Transport0%
Jocuri denoroc &
Cazinouri3%
Cereale,morarit 6%
Leasing0%Deseuri
2%
Prestari servicii 0%
Alte actiuni 0%
Zone defavorizate
0%
Produse accizabile
49%
Activitati comerciale
1%
Case de marcat 4%
Constructii& mat constructii
0%
Masa lemnoasa 35%
Produse accizabile
Activitati comerciale
Jocuri denoroc &CazinouriTransport
Constructii& mat constructii
Masa lemnoasa
Case de marcat
Cereale,morarit
Deseuri
Leasing
Prestari servicii
Zone defavorizate
Alte actiuni
Confiscările de bunuri şi sume au fost efectuate în principal în domeniul produselor
accizabile în proporţie de 49% şi a masei lemnoase în proporţie de 35%. De asemenea în
domenii precum cereale şi morărit, case de marcat, jocuri de noroc şi cazinouri, deşeuri şi
activităţi comerciale, s-au aplicat amenzi în proporţii de la 6% până la 1%. Ponderi mult mai
reduse deţin domenii precum cel al prestărilor de servicii, transport, leasing, construcţii.
Valoarea prejudiciilor constatate în sumă totală absolută a înregistrat o valoare foarte
mare de 83.345.260 lei RON. Se poate observa că din această valoare, ponderea covârşitoare
de 97,34 % este deţinută de produsele accizabile , în valoare absolută aceasta fiind de
81.441.313 lei RON. (Grafic 9).
Grafic 9. Valoarea prejudiciilor constatate pe diferite domenii
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
VALOARE PREJ UDICIU
Case de marcat
Cereale,morarit
Prestari servicii Masa lemnoasa
Activitati comerciale
Leasing
Alte actiuni
Produse accizabile
Produse accizabile
Activitati comerciale
Jocuri denoroc &CazinouriTransport
Constructii& mat constructii
Masa lemnoasa
Case de marcat
Cereale,morarit
Deseuri
Leasing
Prestari servicii
Zone defavorizate
Alte actiuni
Cu toate că produsele accizabile deţin o pondere atât de mare, valoarea prejudiciilor
constatate nu trebuie neglijată nici în alte domenii precum masa lemnoasă, unde chiar dacă
prejudiciul constatat ca pondere nu este semnificativ 0,98%, ca valoare absolută el este de
815.053 RON şi nu trebuie neglijat. De asemenea trebuie amintite domenii precum prestări
servicii sau activităti comerciale, în care se înregistrează prejudicii de 600.155 RON şi
196.656 RON, valori care trebuie luate în considerare deoarece sunt semnificative, chiar dacă
ponderile deţinute de aceste domenii în total prejudicii sunt de doar 0,72%, respectiv 0,24%.
De asemenea se mai constată prejudicii în domenii precum jocuri de noroc şi cazinouri,
construcţii şi materiale de construcţii, cereale şi morărit, leasing, zone defavorizate şi alte
acţiuni. (Grafic 10).
Grafic 10. Valoarea prejudiciilor în alte domenii decât cel al produselor accizabile
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
PREJ UDICIU INREGISTRAT IN ALTE DOMENI I DECAT CEL AL PRODUSELOR
ACCIZABILE
Constructii& mat constructii
Transport
Deseuri
Prestari servicii
Leasing
Zone defavorizate
Alte actiuni Activitati comerciale
Jocuri denoroc &
Cazinouri
Cereale,morarit
Masa lemnoasa
Case de marcat
Din valoarea prejudiciului stabilit la produse accizabile o pondere covârşitoare de
99,61% o deţine domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice. Un alt domeniu în care se
înregistrează un prejudiciu substanţial în anul 2007 este domeniul uleiurilor minerale, unde se
înregistreaza o valoare de 313.716 RON, iar ca pondere în totalul prejudicilor stabilite pentru
produse accizabile acest domeniu înregistrează o cota de 0,39%. În alte domenii precum
tutun, cafea sau aur şi bijuterii nu s-au stabilit prejudicii în anul 2007.
Grafic 11. Valoarea prejudiciului constatat pe categorii de produse accizabile
VALOARE PREJ UDICIU PE CATEGORI I DE PRODUSE ACCIZABILE
Uleiuri minerale ; 313.761
Tutun ; 0
Aur, bijuterii; 0
Alcool si bauturi alcoolice;
81.127.552
Cafea ; 0
Comparativ cu situaţia prejudiciului constatat pe categorii de produse accizabile se
observă că şi în cazul amenzilor domeniul alcoolului deţine o pondere semnificativă, chiar
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
dacă mai redusă decât în cazul prejudiciilor. Astfel amenzile aplicate la agenţii economici
care îşi desfăşoară activitatea în domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice, deţin o pondere
de aproximativ 66% în totalul amenzilor aplicate. Şi în acest caz următorul domeniu care
deţine o pondere semnificativă este cel al uleiurilor minerale, în care s-au aplicat amenzi în
proporţie de 14% comparativ cu celelalte domenii. În cazul amenzilor, şi domenii precum
cafea sau tutun deţin ponderi semnificative de 11%, respectiv 9%. (Grafic 12)
Grafic 12. Valoarea amenzilor pe categorii de produse accizabile
VALOARE AMENZI PE CATEGORI I DE PRODUSE ACCIZABILE
Aur, bijuterii0%
Tutun 9%
Alcool si bauturi alcoolice
66%
Uleiuri minerale 14%
Cafea 11%
Analizând în continuare datele prezentate în anexa 3, în ceea ce priveste sumele
totale, se observă că ponderea cea mai mare o deţin prejudiciiile constatate, iar amenziile şi
confiscările deţin o pondere mai redusă.
De asemenea se poate constata că gradul de încasare al sancţiunilor contravenţionale
aplicate a fost de aproximativ 70%. Ţinând cont că aceasta se datorează în principal faptului
că multe din aceste amenzi au fost plătite pe loc la 50% din minimul prevăzut de lege, se
poate aprecia activitatea desfăşurată de Garda Financiară ca fiind eficientă şi de bună calitate.
Din datele analizate pentru anul 2007 se poate concluziona că domeniile în cadrul
cărora s-au depistat cele mai multe şi mai importante cazuri de evaziune fiscală au fost
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
domeniile alcoolului şi băuturilor alcoolice, masei lemnoase, prestărilor de servicii, uleiurilor
minerale şi comerţului cu amănuntul.
Din analiza datelor pe întreaga perioadă studiată mai în detaliu, adică 2005-2007, se
observă o creştere substanţială a valorii tuturor măsurilor şi sancţiunilor aplicate de către
Garda Financiară, dar în special creşterea importantă înregistrată în cazul prejudicilor
stabilite. Şi din analiza mai generală a perioadei 2000-2007 se pot desprinde aceleaşi
concluzii şi anume creşterea continuă a valorii amenzilor aplicate, confiscărilor dispuse şi
prejudiciilor stabilite. Astfel se poate constata atât amplificarea fenomenului de evaziune
fiscală pe parcursul acestei perioade cât şi îmbunătăţirea activităţii organelor de control.
Rezumând cele spuse mai sus şi în urma rezultatelor prezentate se poate desprinde
concluzia că efortul depus de Garda Financiară în legatură cu depistarea şi instrumentarea
unor cazuri complexe de fraudă şi evaziune fiscală s-a îmbunătătit şi se constată de asemenea
modificarea focalizării atenţiei de la efectuarea unor verificări de rutină finalizate cu măsuri
contravenţionale, la depistarea cazurilor care aduc prejudicii de mare importanţă statului.
În continuarea studiului de caz privind fenomenul de evaziune fiscală înregistrat în
judeţul SUCEAVA, am efectuat o prezentare concretă a două cazuri de evaziune fiscală
depistate de către Garda Financiară, în perioada studiată. Faptele de evaziune depistate şi
alese spre a fi prezentate în acest studiu de caz se referă la rambursarea nelegală de TVA şi la
domeniul produselor supuse accizării. Rambursările nelegale de TVA sunt una dintre
practicile cele mai des folosite de către evazionişti în ultima perioadă, iar în domeniul
produselor accizabile, aşa cum am arătat mai sus, se înregistrează prejudicii tot mai mari.
4.2. CAZURI ŞI PRACTICI DE EVAZIUNE FISCALǍ DEPISTATE RECENT ÎN
JUDEŢUL SUCEAVA
4.2.1. Evaziunea fiscală în cazul rambursărilor nelegale de TVA
În urma controalelor efectuate de Garda Financiară SUCEAVA, în anul 2005 şi 2006,
la agenţii economici din zona Rodna, au fost descoperite înregistrate în evidenţa contabilă a
acestora, foarte multe facturi de cumpărare, de valori foarte mari, emise de SC
ROVINMONT SRL şi SC NIPEXIM SRL Sibiu, ambele având acelaşi administrator, de SC
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
MICHAEL PROD SRL Titu judeţul Dâmboviţa cât şi de SC VIOLETA GEOMARY SRL
Costeşti judeţul Argeş, pentru diverse utilaje, piese de schimb şi subansamble auto sau pentru
prelucrarea lemnului sau chiar şi pentru animale vii.
Din documentele justificative verificate, din modul de înregistrare în evidenţa
contabilă şi din modalităţile de decontare utilizate, rezultând o serie de indicii cu privire la
caracterul fictiv al operaţiunilor înfăţişate în facturi, s-a solicitat secţiilor Gărzii Financiare
din judeţele respective cât şi DGFP Sibiu, verificarea realităţii tranzacţiilor şi a legalităţii
emiterii facturilor de către agenţii economici menţionaţi. Din răspunsurile primite la aceste
solicitări rezulta că cea mai mare parte a bunurilor care apar în facturile emise către firmele
din judeţul SUCEAVA de către SC ROVINMONT SRL şi SC NIPEXIM cât şi de către SC
MICHAEL PROD SRL Titu, au ca documente justificative de provenienţă facturi emise de
SC VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti , firmă de tip fantomă care nu a depus la organele
fiscale declaraţiile privind obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat generate de
operaţiunile înfăţişate în facturi şi nici bilanţul contabil şi raportările financiar –contabile
semestriale; mai mult, la repetatele solicitări ale organelor de control a refuzat să se prezinte,
sustrăgându-se controlului financiar-contabil cu privire la realitatea şi legalitatea tranzacţiilor
de livrare către firmele din judeţul SUCEAVA cât şi către cele din judeţul Sibiu şi judeţul
Dâmboviţa.
Ca rezultat al acestor constatări s-au întocmit Note de constatare şi Procese verbale de
constatare care au fost remise atât organelor de urmărire penală, respectiv Parchetului de pe
lângă Tribunalul SUCEAVA, cât şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice SUCEAVA
pentru stabilirea obligaţiilor fiscale în întregime, datorate după cum urmează:
Denumirea societăţii comerciale Prejudiciul total
-RON-
1) SC ROM KOM SRL 96.517
2) SC FLORIMET SRL 475.065
3) SC VAL SRL 40.820
4) SC REALDOANNIE COM SRL 94.674
5) SC VIKA TEHNO COM SRL 347.823
6) SC ARTARUL SRL 135.625
7) SC ELIA CONSULTING 165.857
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
8) SC TISA AURIE SRL 174.914
9) SC PIETRA TOCACIU PROD 45.505
10)SC ALEX SIN PROD SRL 359.891
TOTAL PREJUDICIU I 1.936.691
Constatările de mai sus se referă numai la documentele emise de SC ROVINMONT
SRL, SC NIPEXIM SRL şi direct de SC VIOLETA GEOMARY SRL către aceste societăţi
comerciale. Cu privire la facturile emise de către SC MICHAEL PROD SRL Titu către aceste
societăţi comerciale, trebuie menţionat că SC MICHAEL PROD SRL justifică provenienţa
bunurilor facturate către aceste firme cu documente emise şi de multe alte firme de tip
fantomă în afara celor emise de SC VIOLETA GEOMARY SRL.
Astfel rezumând aceste circuite de transmitere a facturilor fiscale în vederea deducerii
nelegale de TVA, am ilustrat în următoarea schemă prezentată în graficul 13, circuitul
facturilor fiscale false pe baza cărora s-a dedus nelegal TVA de către societăţile comerciale
din judeţul SUCEAVA. Reţeaua conţine firmele din judeţul SUCEAVA specificate mai sus,
firmele din judeţele Sibiu şi Dâmboviţa de unde proveneau facturile privind operaţiuni
fictive, precum şi firmele de tip fantomă care reprezintă veriga iniţială a circuitului.
Grafic 13. Circuitul facturilor fiscale false în vederea deducerii nelegale de TVA
SC Alex Sin Prod SRL
SC Pietro Toc Prod SRL
SC Tisa Aurie SRL
SC Elia Consulting SRL
SC Arţarul SRL
SC Vika Tehno Com SRL
SC Realdoannie Com SRL
SC Val SRL
SC Rom Kom SRL
SC Florimet SRL
SC Rovinmont SRL
SC Nipexim SRL
SC Michael Prod SRL
SC Violeta Geomary SRL (Firmă de tip fantomă)
Alte firme din judeţul SUCEAVA
Alte firme de tip fantomă
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În continuare pentru a detalia fenomenul de evaziune fiscală prin deducerea nelegală a
TVA, va fi exemplificată situaţia găsită la una din cele 10 firme din SUCEAVA care a fost
identificată ca făcând parte din circuitul de mai sus, şi anume SC FLORIMET SRL, deoarece
la această firmă prejudiciul constatat a înregistrat cea mai mare valoare şi de asemenea s-a
constatat că această societate a emis facturi fiscale false altor firme din judeţul SUCEAVA.
Începând cu data de 07.03.2005 Garda Financiară Suceava a efectuat controlul firmei
SC FLORIMET COM SRL. Pe parcursul verificărilor s-a colaborat cu organe ale Serviciului
de investigare a fraudelor din cadrul I.P.J. Suceava.
Din verificarea documentelor justificative şi a celor de evidenţa financiar-contabilă,
pe perioada 01.01.2004-28.02.2005, puse la dispoziţie de administratorul societăţii, s-au
constatat înregistrate în evidenţa contabilă a lunilor Mai 2004 şi Octombrie 2004 un număr de
13 facturi fiscale, emise de SC ROVINMONT SRL şi SC NIPEXIM SRL SRL Sibiu, în
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
valoare totală de 29,7 mld. lei vechi din care TVA 4,8 mld. lei . În baza verificărilor
încrucişate efectuate în judeţele Sibiu şi Argeş, s-a constatat că bunurile facturate către SC
FLORIMET COM SRL au ca documente de provenienţă facturi emise sub antetul SC
VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti, jud. Argeş, firmă de tip fantomă care nu a colectat, nu
a declarat la organele fiscale, şi nu a plătit la bugetul de stat impozitele generate de
operaţiunile înfăţişate în facturile către firmele din judeţul Sibiu menţionate anterior, către o
serie de firme din judeţul SUCEAVA, cât şi către SC MICHAEL PROD SRL , jud.
Dâmboviţa.
Din verificările efectuate şi din cercetările organelor de poliţie din judeţele Sibiu şi
Argeş, rezultă că operaţiunile consemnate în facturi nu sunt reale, iar între reprezentanţii
acestor societăţi au intervenit înţelegeri în vederea emiterii de facturi pentru operaţiuni fictive
cu scopul deducerii nelegale pe această cale a unor mari sume reprezentând TVA. Prin
Procesul-verbal de constatare întocmit în urma controlului efectuat la SC FLORIMET SRL s-
a stabilit un prejudiciu de 475.065 RON, constând în TVA sustras de la plată, dosarul cauzei
fiind remis Parchetului de pe lângă Tribunalul SUCEAVA
Cu ocazia acestor controale, s-a mai constatat înregistrarea în evidenţa contabilă a
lunilor Decembrie 2004 şi Ianuarie 2005 a unui număr de 11 facturi fiscale de livrare emise
de SC MICHAEL PROD SRL Titu, jud.Dâmboviţa, având ca obiect livrarea de subansamble
pentru camioane de mare tonaj (motoare, cutii viteze, axe faţă şi spate, macarale hidraulice
auto), în valoare totala de 27.000.700.000 lei vechi, din care 4.311.100.000 lei TVA. Existând
dubii cu privire la realitatea şi legalitatea acestor tranzacţii, s-a solicitat Secţiei Gărzii
Financiare Dâmboviţa verificarea legalităţii şi realităţii operaţiunilor consemnate în facturile
fiscale menţionate. Constatările secţiei Gărzii Financiare Dâmboviţa au evidenţiat prejudicii
în sumă totală de 17,3 miliarde lei vechi ca urmare a deducerii nelegale de TVA pe baza unor
facturi fiscale emise de firme de tip fantomă, în principal de SC VIOLETA GEOMARY SRL
Costeşti - judeţul Arges, în valoare de 14,3 miliarde lei vechi, cât şi a unor înregistrări voit
eronate în evidenţa contabilă în valoare de 3 miliarde lei vechi.
În evidenţa contabilă a SC FLORIMET COM SRL Rodna, respectiv în Jurnalul de
cumpărări a lunilor Decembrie 2004 şi Ianuarie 2005, în baza celor 11 facturi fiscale emise de
către SC MICHAEL PROD SRL Titu, judeţul Dâmboviţa, a fost înregistrată în contul 3024
“Piese de schimb”, contravaloarea subansamblelor pentru camioane facturate în sumă totală
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
de 22.689.600.000 lei vechi şi în contul 4426 “ TVA deductibila” suma de 4.311.100.000 lei,
reprezentând TVA înscrisă în facturi, precum şi obligaţia faţă de furnizorul SC MICHAEL
PROD SRL, în sumă totală de 27.000.700.000 lei, conform fişei analitice ,,Furnizori’’ listată
la 24.03.2005. Verificând provenienţa bunurilor facturate de SC MICHAEL PROD SRL către
SC FLORIMET SRL Rodna, în baza copiilor facturilor anexate la Procesul - verbal al Secţiei
Gărzii Financiare Dâmboviţa, şi a faptelor reţinute prin acest act de control, s-a constatat că
în cea mai mare parte aceste bunuri (92 %) au ca documente de provenienţă facturi false
emise de firme de tip fantomă : SC VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti - jud. Arges, SC
BLANCOMAT SRL Râmnicu-Vâlcea, SC PETROMET SRL Râmnicu –Vâlcea şi SC
MARA FEN 2003 SRL Costeşti -Argeş.
Caracterul de firme fantomă, cât şi modul de operare specific acestor tranzacţii fictive,
care au drept scop doar deducerea ilegală a TVA înscris în facturi, fără ca emitenţii din
amonte ai facturilor să colecteze şi să vireze la buget TVA, generată de operaţiunile înfăţişate
în acestea, rezultă din urmatoarele:
Cu privire la bunurile care au ca documente de provenienţă facturi emise de SC
VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti – jud Arges. Conform adresei emise de DGFP Argeş-
ACF către ACF Sibiu, în data de 10.01.2005 a fost înaintată o Sesizare penală către Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Piteşti pentru următoarele motive :
administratorul SC VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti nu a putut fi contactat
refuzând să se prezinte pentru control la organele fiscale;
în perioada 01.01.2004-30.11.2004 societatea a realizat operaţiuni pe care nu era
autorizată să le efectueze conform statutului, în sumă de 84.923.318.000 lei;
în perioada 01.07.2004 –30.11.2004 această societate a emis facturi fiscale în care
sunt înscrise venituri din comercializarea de bunuri, în sumă totală de 43.408.900.000 lei din
care TVA în sumă de 8.247.691.000 lei care nu au fost declarate la organul fiscal teritorial
conform Codului de procedură fiscala (OG. 92/2003 rep.) şi Codului fiscal(Legea 571/2003).
de asemenea prin adresa Gărzii Financiare Argeş se precizează că în urma
verificărilor efectuate de Administraţia Finanţelor Publice Costeşti s-a constatat că ultima
declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi ultimul decont de TVA depus de SC
VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti sunt cele aferente lunii Iunie 2004.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cu privire la facturile emise sub antetul SC BLANCOMAT SRL Râmnicu-Vâlcea,
acestea nu corespund prevederilor legale pentru deducerea TVA întrucât din adresa Gărzii
Financiare Vâlcea, rezultă că această firmă a fost cesionată în Octombrie 2004 unei persoane
care nu a putut fi contactată în vederea efectuării controlului, fiind plecată din ţară,
sustrăgându-se astfel controlului.
Cu privire la facturile emise sub antetul SC PETROMET SRL Râmnicu-Vâlcea,
acestea nu corespund prevederilor legale pentru deducerea TVA întrucât din adresa Gărzii
Financiare Vâlcea, rezultă că această societate a refuzat sistematic să prezinte documentele de
evidenţă contabilă solicitate, sustrăgându-se controlului financiar-fiscal, drept pentru care au
fost sesizate organele de urmărire penală.
Cu privire la facturile emise sub antetul SC MARA FEN 2003 SRL Costeşti- Argeş
acestea nu corespund prevederilor legale pentru deducerea TVA întrucât din adresa Gărzii
Financiare Argeş, rezultă că această societate se sustrage controlului finaciar-fiscal, plăţile
către aceasta societate nu s-au efectuat prin bancă, ci în numerar, mod de operare specific
firmelor fantomă, la aceea dată urmând a fi sesizate organele de urmărire penală.
Alte constatări : Până la data controlului, respectiv până la data de 24.03.2006 (aşa
cum rezulta din fişa analitică a contului 401,,Furnizori” listată la data menţionată), din totalul
datoriilor către SC MICHAEL PROD de 27.000.100.000 lei vechi s-au achitat prin bancă în
perioada 23.12.2004 –17.01.2005 doar 2.045.750.000 lei în baza unui număr de 10 ordine de
plată bancare. Este greu de acceptat faptul că un agent economic care desfăşoară o activitate
în economia reala, şi-ar fi permis să crediteze clientul cu sume de ordinul a 25 mld.lei, ca de
alfel pe toţi ceilalti clienţi din judeţul SUCEAVA către care a emis facturi de livrare, în
condiţiile în care la scurt timp această firmă a intrat în încetare de plăţi, iar la această dată
este în reorganizare judiciară. De menţionat că plăţile prin bancă s-au făcut, ca şi în cazul
altor agenţi economici din zonă (implicaţi în acest gen de tranzacţii), în conturi bancare
deschise pe numele SC ROVINMONT SRL, SC NIPEXIM SRL, SC VIOLETA GEOMARY
SRL şi SC MICHAEL PROD SRL, la agenţii bancare din Rodna şi Sângeorz-Băi, în cazul de
faţă la Agenţia BCR Rodna . Aşa cum rezulta şi din nota explicativă din 25.04.2005 a
administratorului SC REALDOANNIE SRL Rodna, acesta a încheiat cu administratorul SC
VIOLETA GEOMARY SRL, şi cu administratorul SC MICHAEL PROD SRL contracte de
închiriere spaţiu, la domiciliul părinţilor săi şi al său din Rodna, pentru ca aceste firme să-şi
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
poată deschide conturi bancare, la agenţiile bancare din Rodna şi Sângeorz –Băi, prin care să
se deruleze operaţiunile de plăti efectuate de firmele din zona Rodna către firmele
menţionate. Precizăm că la adresa arătată, unde în mod fictiv aceste firme au sedii secundare,
nu s-a desfăşurat niciodată vreo activitate economică. Scopul deschiderii de conturi bancare,
în zona Rodna-Sângeorz-Băi, pe numele firmelor mai sus arătate a fost acela de a evita
depăşirea plafoanelor de plăţi în numerar, dar şi acela de a crea posibilitatea restituirii
clienţilor în parte sau în totalitate a sumelor ridicate, modalitate de operare descrisă de
administratorul SC ROVINMONT SRL şi NIPEXIM SRL Sibiu în declaraţia dată în faţa
organelor de poliţie la data de 06.02.2006. Se poate observa în majoritatea cazurilor
instrumentate că plăţile către aşa-zişii furnizori din judeţele Sibiu, Argeş şi Dâmboviţa s-au
efectuat în general până la nivelul maxim al TVA din facturi (în cazul SC FLORIMET COM
SRL plăţile efectuate până la 23.04.2005 reprezintă mai puţin de jumătate din TVA), această
modalitate de operare fiind deasemenea recunoscută de cei în cauză.
Din aceeaşi declaraţie mai rezultă că toate aceste firme: SC VIOLETA GEOMARY
SRL Costeşti–Arges, SC ROVINMONT şi SC NIPEXIM SRL Sibiu, SC MICHAEL PROD
SRL Titu, Dâmboviţa, şi societăţi din judetul SUCEAVA (în principal) au operat împreună în
vederea deducerilor nelegale de TVA. Acest mod de operare rezultă atât din declaraţia
menţionată, în care se arată că reprezentantul SC VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti
împreună cu reprezentantul SC MICHAEL PROD SRL Titu au angajat acest gen de tranzacţii
de livrări fictive către firme din zona Rodna, din declaraţia dată de reprezentantul SC
VIOLETA GEOMARY SRL la DIICOT, cât şi din declaraţiile administratorilor firmelor
controlate.
Privitor la modul de întocmire a facturilor şi datele conţinute de acestea, rezultă
indicii care pun la îndoială derularea în realitate a tranzacţiilor respective. Astfel, neexistând
întocmite avize de însoţire a mărfurilor, rezultă că facturile au fost întocmite la locul de
livrare, respectiv la sediul SC MICHAEL PROD SRL, îndeplinind şi rolul de documente de
însoţire a mărfii. În acest caz ele trebuie să poarte la rubricile “semnătura de primire” şi la
“semnătura delegatului”, semnăturile persoanei care preia şi însoţeşte bunurile facturate.
Toate cele 11 facturi au trecut ca delegat pe reprezentantul SC FLORIMET COM SRL şi
poartă la rubricile menţionate semnăturile acestuia, iar la mijlocul de transport apar mijloace
de transport înmatriculate în judeţul SUCEAVA, aparţinând SC FLORIMET COM SRL
rezultând că de fiecare dată acesta s-a deplasat la Titu pentru preluarea bunurilor. Având în
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
vedere desele deplasări în Germania ale administratorului SC FLORIMET COM SRL în
vederea efectuării de importuri, în general de autovehicule de mare tonaj (cap tractor,
remorci, semiremorci, sasiuri), cât şi faptul că în perioada în care apar facturi emise de SC
MICHAEL PROD apar şi declaraţii vamale de import se impune verificarea intrărilor şi
ieşirilor din ţară a persoanei menţionate, pentru a se putea constata dacă datele privind
expediţia de pe facturi sunt reale şi nu se suprapun cu deplasările în străinătate.
Faptul că în societatea controlată nu se respectă normele legale în ceea ce priveşte
întocmirea documentelor justificative de intrare şi ieşire din gestiune a bunurilor precum şi de
ţinere a evidenţei operative-gestionare a acestora, este de asemenea de natură a permite
înregistrarea în evidenţa contabilă a intrării în patrimoniu a unor bunuri de natura stocurilor
(materiale, piese de schimb) cât şi includerea pe cheltuieli în mod nejustificat a contravalorii
unor bunuri care nu au intrat în mod efectiv în patrimoniul agentului economic. Astfel,
bunurile în cauză nu au fost recepţionate, conform normelor legale de o comisie de recepţie
din care să facă parte persoanele care gestionează aceste bunuri, iar eliberarea, includerea
acestora pe cheltuielile de exploatare nu s-a făcut în baza unor documente justificative legale,
respectiv a bonului de consum întocmit în aşa fel încât să se indice cu claritate obiectivul,
locul, comanda pentru care au fost consumate, precum şi persoanele care au eliberat, care au
primit şi cele care au aprobat consumurile. Toate documentele justificative menţionate,
precum şi evidenţa gestionară se întocmesc în mod formal pe calculator în baza unui program
informatic, la sfârşitul perioadei şi nu poartă semnăturile legale. Din balanţele de verificare
anterioare lunii decembrie 2004 rezultă că scăderea din gestiune şi trecerea pe cheltuieli a
tuturor intrărilor de piese şi materiale, la fiecare sfârşit de lună, (fără a se ţine o evidenta
gestionară şi fără a se întocmi, în momentul efectuării operaţiunii, documentele legale de
intrare şi ieşire din gestiune ) este un mod de lucru frecvent utilizat, contul 3024’’ Piese de
schimb” rămânând fără sold în fiecare lună, situaţie puţin credibilă.
Din analiza comparativă a preţurilor de achiziţie a pieselor de schimb şi materialelor,
pe baza datelor se poate observă cu uşurinţă că în bună parte preţurile cu care aceste bunuri
au fost livrate către FLORIMET COM SRL au fost supraevaluate faţa de cele de achiziţie,
acest aspect fiind deasemenea caracteristic modului de operare în cazul tranzacţiilor fictive
înregistrate în scopul deducerilor nelegale de TVA. Legat de preţuri mai trebuie precizat că
SC FLORIMET COM SRL Rodna în perioada aprilie 2003 şi până la data controlului a
importat din Germania pe lângă remorci, semiremorci, autoturisme, etc. aproximativ 17
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
autocamioane de mare tonaj (cap tractor ), second-hand, care nu îndeplineau condiţiile
referitoare la poluare pentru a putea fi înscrise în circulaţie, destinaţia acestora fiind prin
urmare dezmembrarea şi utilizarea pieselor şi subansamblelor la repararea altor autovehicule .
Preţurile la care au fost importate aceste maşini variau în perioada când s-au derulat
tranzacţiile cu SC MICHAEL PROD între 1058 şi 3458 USD. Se pune întrebarea : de ce a
fost nevoie ca SC FLORIMET COM SRL să achiziţioneze de la SC MICHAEL PROD
motoare MAN cu preţuri între 330 şi 380 milioane lei, cutii de viteze MAN cu preţuri între
180 şi 360 milioane lei şi axe faţă sau spate cu preţuri între 168 şi 275 mil. lei pe când un cap
tractor din import s-a achiziţionat cu preţuri cuprinse între 30 şi 100 milioane lei. Din această
analiză rezultă că preţul unui motor facturat de SC MICHAEL PROD SRL depăşeşte în unele
cazuri de peste 10 ori preţul unui cap tractor din import. Datele privind importurile efectuate
au fost preluate atât din evidenţa contabilă a societăţii cât şi din situaţia importurilor efectuate
de SC FLORIMET SRL Rodna în perioada 01.01.2003 –13.12.2005, pusă la dispoziţia
organelor de poliţie de către Autoritatea Naţionala a Vămilor, Direcţia de Supraveghere şi
Control Vamal .
Având în vedere cele de mai sus, s-a calculat în timpul controlului un prejudiciu
estimativ de 4.311.100.000 lei vechi, respectiv 431.110 RON, constând în TVA sustras de la
plată.
În baza înregistrării în contabilitate a facturilor emise de cele două firme din judeţul
Sibiu şi de către SC MICHAEL PROD SRL Titu şi a deducerii nelegale pe această cale de
TVA în sumă totală de 906.175 RON, SC FLORIMET SRL Rodna nu numai că a solicitat
rambursări de TVA de la organele fiscale, dar a avut posibilitatea de a emite către alte firme
din judeţ, în trimestrul IV 2004, în principal în luna decembrie, facturi pentru lucrări de
reparaţii fictive în valoare totală de 1.992.884 RON din care TVA în valoare de 318.192
RON. În baza acestor constatări s-au încheiat un număr de 7 procese-verbale de constatare
pentru un prejudiciu estimat de 318.373 RON, care au fost remise Parchetului de pe lângă
Tribunalul SUCEAVA. Referitor la emiterea de astfel de facturi în trimestrul IV 2004, numai
după înregistrarea în contabilitate a facturilor false emise de cele trei societăţi menţionate şi
asigurarea pe această cale a posibilităţii de deducere nelegală a TVA în suma arătată, se
impune precizarea ca în primele şase luni ale anului 2004, SC FLORIMET SRL a realizat o
cifră de afaceri de 984 milioane lei, pentru ca la sfârşitul anului 2004 acest indicator să
înregistreze o creştere spectaculoasă la 31,5 miliarde lei, creştere neacoperită de posibilităţile
tehnico-materiale şi de resursele umane ale firmei.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
SC FLORIMET SRL Rodna a emis facturi pentru lucrări de reparaţii fictive către
societăţi din judeţul SUCEAVA, precum : SC NETMONTAJ - LUCI SRL Rodna, SC
VIONELIA IMPEX SRL Sant, SC GRUP ICARUS SBS SRL Suceava, SC COMLORENA
SRL Beclean.
Ca justificare a serviciilor prestate SC FLORIMET SRL a emis aşa-zise devize de
reparaţii. Aceste devize în baza cărora au fost emise facturile menţionate nu sunt reale,
deoarece data emiterii facturilor şi a devizelor este mult diferită, fără a se putea justifica
încălcarea prevederilor legale cu privire la termenele de întocmire a facturii. La art.155 (2)
din Legea 571 / 2003 se precizează că pentru prestările de servicii, factura fiscală se emite cel
mai târziu până la finele lunii în care s-a efectuat prestarea.
La SC FLORIMET SRL Rodna, nu exista registru de intrare şi evidenţă a reparaţiilor
prin care să se facă dovada că autovehiculele şi utilajele au fost aduse la reparat.
Administratorul SC FLORIMET SRL Rodna, a declarat în mod evaziv în nota explicativă
dată în faţa organelor de control că nu mai reţine ce lucrări s-au executat şi la ce dată şi că
situaţia reală ar fi conform devizelor. Din aceeaşi notă explicativă rezultă că reparaţiile s-ar fi
executat începând cu luna mai 2004, iar societatea nu era autorizată conform normelor legale
sa efectueze reparaţiile consemnate în cele 47 devize de reparaţii prezentate, nici până la data
controlului, solicitându-se organelor competente autorizarea abia la data de 27.03.2005.
De asemenea din datele de evidenţa ale societăţii rezultă că societatea nu dispunea în
anul 2004 de personal, nici suficient , nici calificat pentru efectuarea genului de reparaţii
trecute în devize. Astfel din centralizatorul celor 47 devize prezentate cu ocazia verificărilor
efectuate la SC FLORIMET SRL Rodna, rezultă că în cursul anului 2004 s-ar fi efectuat
lucrări de reparaţii în valoare totală de 19.928.847.000 lei, incluzând TVA, la un preţ de
600.000 lei pe oră, care de asemenea este supraevaluat.
De aici se poate estima că în cursul perioadei în care administratorul SC FLORIMET
SRL Rodna susţine ca s-au efectuat reparaţiile, respectiv Mai – Decembrie 2004, ar fi fost
nevoie de un număr mediu de muncitori calificaţi de 23,9 calculat astfel:
19.928.847.000 lei : 600.000 lei/ora= 33.215 ore ;
33.215 ore : 8ore/zi=4152 zile lucru ;
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4152 zile : 174 zile lucratoare în perioada = 23,9 muncitori.
Ori din datele de evidenţă contabilă, respectiv din sumele care apar ca salarii în
balanţele de verificare contabilă, rezultă că până în luna octombrie 2004, avea opt angajaţi în
total. Cu privire la calificarea acestora urmează să se facă verificări.
Devizele au fost întocmite de un inginer mecanic, care este angajat la SC FLORIMET
SRL Rodna începând cu data de 01.10.2004, şi care în nota explicativă dată, recunoaşte că a
întocmit devizele la indicaţia administratorului societăţii în lunile Noiembrie şi Decembrie
2004, antedatându-le, însă nu cunoaşte şi nu poate preciza ce lucrări de reparaţii s-au
efectuat, la ce dată şi dacă s-au consumat piese de schimb, nici măcar în perioada de când
este angajat, deoarece nu a coordonat şi nu a verificat astfel de lucrări, deşi funcţia lui este de
şef de atelier. Recunoaşte de asemenea că data de pe devize este trecută la întâmplare şi că nu
s-au ţinut nici un fel de evidenţe privind reparaţiile ;
Din evidenţele SC FLORIMET SRL Rodna nu rezultă că s-ar fi utilizat piese de
schimb pentru repararea acestor autovehicule, punerea acestora în operă nu poate fi probată
cu documente legale de către nici una dintre societăţi, respectiv nu există bonuri de consum
întocmite pe fiecare obiect de lucrări şi facturi de procurare a acestora. Potrivit devizului nu
s-au consumat piese de schimb ceea ce reprezintă un nonsens la un asemenea volum şi
complexitate a reparaţiilor, ca cele înfăţişate în deviz.
Concluzii : Conform art.145(1) din Legea 571/2003 (Codul fiscal) dreptul de
deducere i-a naştere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă iar art.
145(3) lit.a) al aceluiaşi act normativ precizează că plătitorii de TVA au dreptul să deducă
taxa pe valoarea adaugată datorată sau achitată furnizorilor pentru bunurile care le-au fost
livrate de o altă persoană impozabilă, ori în situaţia de faţă bunurile care fac obiectul
tranzacţiilor de cumpărare au fost facturate, fără a se putea dovedi derularea în realitate a
tranzacţiei, de persoane impozabile, dar care nu au plătit la bugetul de stat TVA aferentă
înscrisă în facturi, deducând în mod ilegal TVA din facturile înregistrate în contabilitate
emise sub antetul unor firme de tip fantomă, în consecinţă aceasta nu a devenit exigibilă şi nu
se poate exercita dreptul de deducere asupra sa.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
De asemenea în Titlul VI, CAP.XIII, pct.59(1), din HG 44/2004 (Norme de aplicare a
prevederilor Codului fiscal) se arată că “pentru a beneficia de restituirea de la bugetul de stat
a TVA , achitată furnizorului/prestatorului , beneficiarul trebuie să justifice că TVA a fost
plătită la bugetul de stat de către furnizor/prestator, ori SC FLORIMET SRL Rodna a dedus
TVA, fără ca furnizorii acesteia, să achite la buget TVA facturată, mai mult aşa zişii furnizori
din amonte ai acestora, de la care se susţine că provin bunurile facturate, SC VIOLETA
GEOMARY SRL Costeşti, şi celelalte firme menţionate sunt firme de tip fantomă care nu au
înregistrat, nu au declarat şi nu au plătit la organele fiscale această obligaţie, pentru
operaţiunile înfătişate în facturile emise sub antetul lor, iar pe de altă parte se sustrag
controlului financiar-fiscal.
Pe de altă parte, având în vedere constatările din cuprinsul actului de control, organele
de control apreciază că operaţiunile de aprovizionare înregistrate în evidenţa contabilă a SC
FLORIMET SRL nu s-au derulat în realitate, în totalitatea lor, ele având drept scop deducerea
nelegală a TVA în vederea sustragerii de la plată sau diminuării obligaţiilor de plată la buget
a acestui impozit.
La stabilirea prejudiciului în sarcina SC FLORIMET SRL Rodna, având în vedere
relaţiile de colaborare între firmele arătate, constituite în reţea în vederea deducerilor nelegale
de TVA s-a ţinut cont şi de precizările făcute de MFP-ANAF-Direcţia de Metodologie şi
Proceduri pentru Inspecţia Fiscală, care prevăd că organul de inspecţie fiscală poate să nu
recunoască o tranzacţie comercială în cazul în care este considerată fictivă, iar înregistrările
în contabilitatea de gestiune, cele legate de vânzarea mărfii, descărcarea din gestiune, şi altele
nu pot fi luate în considerare de către organul de inspecţie fiscală.
Influenţele înregistrării în contabilitatea SC FLORIMET SRL Rodna a facturilor în
cauză, asupra stabilirii corecte a obligaţiilor privind impozitul pe profit, datorat bugetului de
stat, ţinând cont de faptul că de la 01.01.2005 societatea este plătitoare de impozit pe profit,
iar până la acea dată a avut regim de microintreprindere, urmează a fi determinate de organele
de control fiscal cu ocazia stabilirii obligaţiilor fiscale în întregime datorate bugetului de stat.
Faptele arătate s-au săvârşit cu încălcarea prevederilor art.145(1),145(3) lit a), din
Legea 571/2003 cu modificările ulterioare , pct. 59 (1) cap.XIII, titlul VI din HG 44/2004,
art.6 din Legea 82/1991 rep., precum şi ale OMF 425/1998 privind “Normele metodologice
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
pentru întocmirea şi utilizarea formularelor comune pe economie privind activitatea
financiară şi contabilă” ele intrând astfel sub incidenţa prevederilor art.11 lit.c) teza II al
Legii 87/1994 rep. şi ale art. 43 al Legii 82/1991 republicată.
Prin intrarea în vigoare a Legii 241/ 2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale, faptele constatate sunt de asemenea incriminate ca infracţiuni ele intrând sub
incidenţa art. 8 şi art. 9 lit.c) al acestei legi. De faptele arătate se face vinovat administratorul
firmei, împreună cu administratorii firmelor furnizoare conform art.10 şi art. 6 alin.2 din
Legea 82/1991 rep. cât şi art. 5 alin .2 din Legea 87/1994 rep., în urma cercetărilor, vinovăţia
putând fi extinsă şi în sarcina altor persoane.
4.2.2. Evaziunea fiscală în domeniul accizelor
Comisarii Gărzii Financiare, Secţia SUCEAVA, în baza OUG nr.91/2003 modificată
şi aprobată de Legea nr.132/2004, OG nr.8/2005 şi OUG nr.190/2005, au efectuat în data de
08.05.2005-09.05.2007 o acţiune de control la SC QUATAR SRL cu sediul social declarat în
judeţul Botoşani, localitatea Răchiţi, şi la SC QUATAR SRL Filiala Botoşani cu sediul
declarat în Botoşani, căreia ulterior i-a fost schimbată denumirea în SC ALCOPROD
GROUP SRL Botoşani.
Societăţile aveau în perioada respectivă ca obiect principal de activitate ”Fabricarea
alcoolului etilic de fermentaţie”, cod CAEN 1592, obiect de activitate care se menţine şi la
data controlului.
La data controlului societăţile nu desfăşurau activitate de fabricare a alcoolului etilic
de fermentaţie, la SC QUATAR SRL Răchiţi instalaţia fiind sigilată, iar la SC ALCOPROD
GROUP SRL Botoşani fiind oprită în vederea modernizării fabricii conform cerinţelor
Uniunii Europene.
Solicitarea de către DIICOT a efectuării verificărilor de natură financiar-contabilă şi
fiscală şi încredinţarea probelor deţinute în vederea stabilirii dacă fabricile de alcool
menţionate (antrepozite fiscale autorizate în conformitate cu prevederile legale privind
accizele - Titlul VII din Codul fiscal -- Legea 571/2003), a fost consecinţă a colaborării
anterioare (anii 2005-2006) a organelor Gărzii Financiare cu cele ale poliţiei şi DIICOT în
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
depistarea unor grupuri infracţionale cu ramificaţii şi în judetul SUCEAVA, unde prin
intermediul unor activităţi comerciale ilicite se valorificau mari cantităţi de alcool sustrase
din antrepozite fiscale din judeţele SUCEAVA, Maramureş şi Botoşani.
Astfel în data de 11.10.2005 o echipă de control a Secţiei Gărzii Financiare Suceava -
Năsăud împreună cu organele de poliţie din cadrul I.P.J. Suceava -Năsăud ( Serviciul de
investigare a fraudelor) au depistat în trafic, la intrarea în judeţul Suceava -Năsăud dinspre
Vatra-Dornei , o autoutilitară de 3.5 tone aparţinând SC QUATAR SRL Botoşani care în mod
mascat (cu vată minerală) şi cu documente însoţitoare false (pentru vată minerală) transporta
cantitatea de 5000 litri alcool etilic alimentar de 96,5 grade. Conducătorul auto susţinea că nu
ştia că transporta alcool, şi că vata minerală trebuia transportată la Dej, dar acesta nu a putut
indica adresa de destinaţie, beneficiarul trecut în Avizul de însotire a mărfii fiind inexistent.
Potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală (OG 92/2003 ) alcoolul găsit a fost
confiscat, împreună cu mijlocul de transport.
De asemenea în perioada următoare noiembrie 2005- mai 2006, în diferite locaţii din
judeţul Suceava – Năsăud au fost depistate mari cantităţi de alcool etilic de 96 de grade
(11.000 litri) destinate comericializării ilicite care ulterior s-au dovedit că provin de la
fabricile de alcool din judeţul Botoşani aparţinând grupului de firme QUATAR, alcool care la
acea dată a fost confiscat potrivit prevederilor legale.
Controlul efectuat la SC QUATAR SRL Răchiţi şi SC ALCOPROD GROUP SRL
Botoşani a avut ca obiectiv verificarea datelor solicitate de DIICOT-Biroul Teritorial
Suceava, prin adresa înregistrată la Garda Financiară Secţia SUCEAVA, privind verificarea
unor date din contabilitea societăţilor cu unele date cuprinse într-un caiet (caiet descoperit cu
ocazia percheziţiei efectuate).
Din datele pe care le cuprinde caietul pus la dispoziţie privind evidenţa unor tranzacţii
efectuate, nu reiese anul în care acestea au avut loc; respectiv numai data, luna şi natura lor.
Analizând unele date pe care le cuprinde acest caiet s-au identificat depuneri de numerar în
contul societăţilor deschis la BCR Botoşani respectiv BRD Botoşani.
Pentru a identifica anul în care au avut loc aceste depuneri s-a solicitat comisarilor de
la Garda Financiară Secţia Botoşani să trimită Jurnalele de bancă de la aceste societăţi
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
comerciale care au acelaşi administrator, pentru anii 2004 şi 2005 (luna iunie) şi s-a constatat
că depunerile de numerar din caiet corespund cu cele din luna iunie 2004 reflectate în jurnalul
de bancă al SC QUATAR SRL Răchiţi, rezultând că toate tranzacţiile evidenţiate în caiet
corespund anului 2004 (martie-octombrie), fapt confirmat şi în urma deplasării la sediul
social al SC QUATAR SRL Răchiţi, judeţul Botoşani şi SC QUATAR SRL Filiala Botoşani
actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP SRL Botoşani, de unde au fost
ridicate documente financiar-contabile din care rezulta că datele se referă la anul 2004, iar
tranzacţiile au fost derulate de SC QUATAR SRL Răchiţi şi SC QUATAR SRL Filiala
Botoşani actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP SRL Botoşani prin
administratorul lor.
De menţionat este faptul că în afara depunerilor de numerar în conturi bancare,
cumpărările de porumb respectiv livrările de alcool etilic alimentar evidenţiate în caietul găsit
la percheziţie nu sunt înregistrate în evidenţele contabile a societăţilor controlate şi nu au fost
identificate nume de persoane din ”caiet”, cu cele ale angajaţilor din statele de plată ale
societăţilor. Exemplific depuneri în conturile bancare ale celor două societăţi comerciale
pentru lunile iunie-iulie 2004, asa cum apar ele în jurnalele de banca:
Tabel 4. Depuneri în conturile bancare ale societăţilor în lunile iunie-iulie 2004
SC QUATAR SRL Răchiţi (depuneri BCR Botoşani)
-FV 117949/17.06.2004 40.000 RON
-FV 121452/22.06.2004 35.000 RON
-FV /23.06.2004 35.000 RON
-FV 123528/24.06.2004 24.000 RON
-FV 125868/28.06.2004 35.000 RON
-FV 126498/29.06.2004 35.000 RON
-FV 130113/05.07.2004 35.000 RON
-FV 130737/06.07.2004 35.000 RON
-FV 134860/12.07.2004 35.000 RON
SC QUATAR SRL Filiala Botoşani (depuneri BCR Botoşani)
-FV 93730/02.06.2004 24.500 RON
-FV 102727/09.06.2004 28.000 RON
-FV 103463/10.06.2004 35.000 RON
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
-FV 104639/11.06.2004 40.000 RON
-FV 121258/05.07.2004 1.500 RON
SC QUATAR SRL Filiala Botoşani (depuneri BRD Botoşani)
-FV 40610/10.06.2004 40.000 RON
-FV 40730/30.06.2004 29.300 RON
Pentru perioada solicitată a fi verificată, societăţile erau autorizate ca antrepozit fiscal
conform art.179 şi 180 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare,
şi drept urmare nu aveau voie să comercializeze produse accizabile în afara antrepozitului
fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită conform art.168 alin.(2) din Legea
571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare.
Drept urmare celor descrise mai sus comisarii Gărzii Financiare au calculat
prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului de către SC QUATAR SRL Răchiţi şi SC
QUATAR SRL Filiala Botoşani actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP
SRL Botoşani, reprezentate de acelaşi administrator, constând în: accize, TVA şi impozit pe
profit, ca urmare a comercializării cantităţii de 5.793.108 litri alcool etilic alimentar de 96
grade în perioada martie 2004 – octombrie 2004, aşa cum reiese din datele înscrise în caietul
pus la dispoziţia controlului de către DIICOT-Biroul Teritorial Suceava (caiet descoperit cu
ocazia percheziţiei efectuate în luna aprilie 2006 la administratorul societăţii).
Situaţia descrisă în caiet a fost centralizată în tabelul următor, detaliată pe trimestre şi
pe lunile aferente fiecărui trimestru din perioada vizată . Pentru fiecare lună s-au specificat
cantităţile comercializate de către cele două societăţi aparţinând grupului QUATAR.
Cantităţile de alcool au specificate în litri conform datelor consemnate în caiet şi au fost de
asemenea calculate în hectolitri, deoarece acciza se aplică pe unitate de hectolitru de alcool
pur.
Pentru fiecare lună şi pentru fiecare trimestru am specificat acciza aferentă în moneda
euro, urmând ca pentru a stabili cuantumul accizelor datorate aceasta să fie transformată în lei
la cursul de schimb publicat de BNR.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Se observă din datele constatate şi consemnate în tabel o oarecare constanţă în ceea ce
priveşte totalul lunar al cantităţilor de alcool comercializate de cele două firme ale grupului
QUATAR, fapt ce indică o activitate continuă şi nu ocazională, de sustragere de la plata
impozitelor datorate bugetului statului.
Tabel 5. Cantităţile de alcool comercializate şi cuantumul accizei
în perioada martie-octombrie 2004
Trimes-
tru
LUNA/AN Cantitati
(litri)
Cantitate
(hectolitri)
Acciza
(euro/hl)
I martie 2004 240.815 2.408,15 150
501.280 5.012,80
Total 742.095 7.420,95
Total trimestru 742.095 7.420,95 150
II aprilie 2004 230.220 2.302,20 150
457.272 4.572,72
Total 687.492 6.874,92
mai 2004 315.925 3.159,25 150
429.000 4.290,00
Total 744.925 7.449,25
iunie 2004 326.130 3.261,30 150
524.936 5.249,36
Total 851.066 8.510,66
Total trimestru 2.283.483 22.834,83 150
III iulie 2004 303.000 3.030,00 280
513.700 5.137,00
Total 816.700 8.167,00
august 2004 252.700 2.527,00 280
352.600 3.526,00
Total 605.300 6.053,00
septembrie 2004 272.400 2.724,00 280
344.960 3.449,60
Total 617.360 6.173,60
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Total trimestru 2.039.360 20.393,60 280
IV octombrie 2004 279.550 2.795,50 280
448.620 4.486,20
Total 728.170 7.281,70
Total trimestru 728.170 7.281,70 280
TOTAL 5.793.108 57.931,08
1) Deoarece societăţile nu pot face dovada plăţii accizelor, conform art.178 alin(5) din
Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, ”Deţinerea de produse
accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor,
atrage plata acestora”, s-au calculat accize în suma de 48.117.179,41 RON conform Legii
571/2003 şi HG 977/2004, unde este specificat cuantumul accizei în euro/hl din perioada
respectivă, precum şi modul de calcul, astfel:
pentru trimestrul I 2004 acciza datorată este de 4.380.687,71 RON, calculată astfel :
7.420,95 hl alcool X 150 Є(acciza) X 4,0994 RON curs Є X 96 = 4.380.687,71
100
pentru trimestrul II 2004 acciza datorată este de 13.368.569,01 RON calculată astfel :
22.834,83 hl alcool X 150 Є (acciza) X4,0656 RON curs Є X 96 = 13.368.569,01
100
pentru trimestrul III 2004 acciza datorată este de 22.329.009,78 RON calculată astfel :
20.396,60 hl alcool X 280 Є (acciza) X 4,0727 RON curs Є X 96 = 22.329.009,78
100
pentru trimestrul IV 2004 acciza datorată este de 8.038.912,91 RON calculată astfel :
7.281,70 hl alcool X 280 Є (acciza) X 4,1071 RON curs Є X 96 = 8.038.912,91
100
2) Pentru cantitatea de 5.793.108 litri alcool etilic alimentar de 96 grade
comercializată în afara antrepozitului fiscal şi neevidenţiată în evidenţele contabile, organele
de control au calculat TVA-ul sustras de la plata către bugetul consolidat al statului în sumă
de 13.545.026,17 RON calculată astfel:
[5.793.108 litri X 4,00 RON/litru + 48.117.179,41 RON(acciza totala)] X 19%
=13.545.026,17 RON
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3) Impozitul pe profit calculat, conform art.19 alin.(1) din Legea 571/2003 privind
Codul Fiscal cu modificările ulterioare, ca diferenţa dintre veniturile obţinute din vânzarea
cantităţii de 5.793.108 litri alcool etilic alimentar de 96 grade (preţul mediu de vânzare
estimat fiind de 4,00 RON fără TVA/ litru) şi cheltuielile de producţie aferente acestei
cantităţi (cost de productie estimat în suma de 2,7 RON/litru), sustras de la plata bugetului
consolidat al statului şi neînregistrat în evidenţele contabile ale societăţilor în sumă de
1.882.760,10 RON, a fost calculat astfel:
5.793.108 litri alcool X 1,3 RON(profit) X 25% (cota impozit) =1.882.760,10 RON
Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului pentru perioada martie-octombrie
2004 fiind în sumă de 63.544.965,35 RON, constând în :
- accize = 48.117.179,41 RON
- TVA = 13.545.026,17 RON
- impozit pe profit = 1.882.760,10 RON
TOTAL 63.544.965,68 RON
Conform adreselor primite de la Ministerul Public, Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial SUCEAVA,
înregistrată la Garda Financiară SUCEAVA, SC QUATAR SRL Răchiţi prin administratorul
său a mai comercializat cantitatea de 68.420 litri alcool etilic alimentar de 96 grade fără
documente legale în perioada 2005 - 2006, după cum urmează:
cantitatea de 5.000 litri alcool etilic alimentar în data de 08.08.2005;
cantitatea de 7.000 litri alcool etilic alimentar în data de 29.08.2005;
cantitatea de 4.000 litri alcool etilic alimentar în data de 03.09.2005;
cantitatea de 4.000 litri alcool etilic alimentar în data de 12.09.2005;
cantitatea de 4.000 litri alcool etilic alimentar în data de 19.09.2005;
cantitatea de 5.000 litri alcool etilic alimentar în data de 26.09.2005;
cantitatea de 6.000 litri alcool etilic alimentar în data de 03.10.2005;
cantitatea de 5.000 litri alcool etilic alimentar în data de 19.10.2005;
cantitatea de 9.300 litri alcool etilic alimentar în perioada 01.01.2004-01.07.2006;
cantitatea de 4.980 litri alcool etilic alimentar descoperita ca era transportata fără
documente,la data de 10.10.2005
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cantitatea de 500 litri alcool etilic alimentar transportată fără documente la data de
11.04.2006
cantitatea de 1.640 litri alcool etilic alimentar găsită la domiciliul administratorului
QALLIN SRL Suceava, cu ocazia percheziţiei din data de 13.04.2006.
cantitatea de 8.000 litri alcool etilic alimentar comercializată în data de 02.09.2005;
cantitatea de 4.000 litri alcool etilic alimentar comercializată în data de 29.09.2005;
Trebuie menţionat faptul că din cantitatatea totală de 68.420 litri alcool etilic
alimentar de 96 grade, 56.420 litri alcool etilic alimentar a fost comercializat de SC
QUATAR SRL Răchiţi, judeţul Botoşani, către SC QALLIN SRL Suceava , în perioada
01.01.2004-01.07.2006, iar cantitatea de 12.000 litri alcool etilic alimentar a fost
comercializat la diferite persoane din localitatea Roman în 02.09.2005 şi 29.09.2005.
Deoarece societatea nu poate face dovada plăţii accizelor, conform art.178 alin(5) din
Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, ”Deţinerea de produse
accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor,
atrage plata acestora”, organele de control au calculat:
1) Cuantumul accizelor care ar fi trebuit sa fie virate la bugetul consolid al statului în
suma de 1.096.852,19 RON, astfel:
Pentru trimestrul III 2005 acciza datorată este de 810.073,09 RON calculată astfel:
503 hl alcool X 465.35Є(acciza) X 3.605 RON curs Є X 96 = 810.073,09 RON
100
Pentru trimestrul IV 2005 acciza datorata este de 253.071,92 RON calculata astfel:
159.80 hl alcool X 465.35Є(acciza) X 3.545 RON curs Є X 96 = 253.071,92 RON
100
Pentru trimestrul II 2006 acciza datorata este de 33.707,18 RON calculata astfel:
21.40 hl alcool X 465.35Є(acciza) X 3.5258 RON curs Є X 96 = 33.707,18 RON
100
2) TVA-ul sustras de la plata către bugetul consolidat al statului în sumă de
254.551,21 RON;
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
[68.420 litri alcool X 3,30 RON/litru + 1.096.852,19 RON(acciza totala)] X 19%
=254.551,21 RON
3) Impozitul pe profit calculat ca diferenţa dintre venituri şi cheltuieli conform art.19
alin.(1) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, folosind preţurile
de vânzare şi costurile de producţie practicate de SC QUATAR SRL Botoşani, respectiv
preţul mediu de vânzare 3,55 RON şi costul mediu de producţie 2,58 RON astfel:
68.420 litri alcool X 0,97 RON(profit) X 16%(cota impozit) = 10.618,78 RON
Prejudiciul cauzat bugetului de stat în urma acestor tranzacţii este în sumă de
1.362.022,18 RON constând din:
- accize = 1.096.852,19 RON
- tva = 254.551,21 RON
- impozit pe profit = 10.618,78 RON
TOTAL 1.362.022,18 RON
Prin cele descrise mai sus au fost încălcate prevederile Legii 571/2003 privind Codul
Fiscal cu modificările ulterioare, OG nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, Legea
87/1994 modificată şi abrogată de Legea 241/2005 privind Combaterea Evaziunii Fiscale,
prejudiciind bugetul consolidat al statului cu suma de 64.906.987,86 RON constând din:
- accize = 49.214.031,60 RON
- tva = 13.799.577,38 RON
- impozit pe profit = 1.893.378,88 RON
TOTAL 64.906.987,86 RON
Conform art.218 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal în vigoare pentru perioada
la care s-au calculate accize ’’Valoarea în lei a accizelor şi impozitelor datorate bugetului de
stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină
prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională a Romaniei pentru ultima zi a lunii care precede începutul
trimestrului calendaristic. Acest curs se utilizează pe toată durata trimestrului următor’’.
De cele constatate mai sus se face vinovat, administratorul SC QUATAR SRL
Răchiţi, jud.Botoşani care este şi administratorul până la data de 26.08.2004 al SC QUATAR
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
SRL Filiala Botoşani, actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP SRL
Botoşani.
De la SC QUATAR SRL Răchiţi următoarele documente au fost controlate, analizate
şi considerate ilustrative pentru fenomenul de evaziune depistat:
registrul de casă din perioada martie 2004- octombrie 2004;
jurnalul de bancă (BCR şi BRD) din perioada martie 2004- octombrie 2004;
jurnalele pentru vânzări din perioada 01.03.2004-31.10.2004;
jurnale pentru cumpărări materie primă din perioada 01.03.2004-31.10.2004;
situaţia preţurilor de vânzare şi costurilor de producţie practicate în ani 2004 şi 2005;
situaţia producţiei de alcool etilic rafinat pentru perioada 10.03.2004-31.10.2004;
balanţele de verificare din perioada martie 2004- octombrie 2004;
fişa contului analitic ”455 Asociaţi - conturi curente’’ din perioada 01.03.2004-
30.04.2006;
fişa de cont analitic ”401 Furnizori’’- SC Quasar SRL Filiala Botoşani din perioada
martie 2004- octombrie 2004;
De la SC QUATAR SRL Filiala Botoşani actualmente sub denumirea de SC
ALCOPROD GROUP SRL Botoşani au fost analizate şi considerate relevante următoarele
documente:
jurnalul de bancă (BCR şi BRD) din perioada martie 2004- octombrie 2004;
situaţia producţiei de alcool etilic rafinat pentru perioada 10.03.2004-31.10.2004;
jurnalele pentru vânzări din perioada 01.03.2004-31.10.2004;
jurnale pentru cumpărări materie primă din perioada 01.03.2004-31.10.2004;
fişa contului analitic ”455 Asociaţi-conturi curente’’ din perioada 01.03.2004-
31.10.2004;
Rezumând cele două studii de caz anterioare se poate constata că atât în cazul
rambursărilor nelegale de TVA (subcapitolul 4.2.1) cât şi în cazul sustragerii de la plata
accizei datorate (subcapitolul 4.2.2) prejudiciul adus statului este semnificativ, iar în cel de al
doilea caz am putea spune chiar enorm. De asemenea e de remarcat complexitatea procesului
de înfăptuire a cazurilor prezentate. Astfel se poate concluziona în ceea ce priveşte fenomenul
de evaziune fiscală, că acesta ia o amploare tot mai mare, dar de asemenea combaterea sa prin
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
intermediul depistării de către organele de control, se poate constata că a cunoscut o
îmbunătăţire evidentă şi o orientare spre cazurile de mare anvergură.
CAP 5. CONCLUZII
Din aspectele teoretice şi practice prezentate în lucrarea de faţă se evidenţiază faptul
că în plan profesional gradul de pregătire şi implicare al organelor de control financiar şi
fiscal, în depistarea şi instrumentarea unor cazuri de evaziune complexe a crescut, iar în plan
legislativ prin Legea 241/ 2005 , s-a produs o perfecţionare, în sensul înăspririi sancţiunilor şi
a cuprinderii tuturor domeniilor de activitate. Cu toate acestea sunt încă, destui agenţi
economici care, cu bună ştiinţă, ignoră toate aceste aspecte şi caută să se sustragă de la plata
impozitelor cu scopul acumulării unor averi imense în timp scurt. Pe lângă dorinţa de
acumulare de bani, cei care comit fapte de evaziune fiscală sunt motivaţi şi de aspecte de
ordin psihologic şi de o mentalitate care vede în impozit o “confiscare nelegitimă” a
veniturilor lor.
De asemenea în urma aspectelor studiate se mai relevă faptul că o importantă sursă de
evaziune este dată de complexitatea sistemului fiscal. Tehnicile de aşezare, mecanismele de
reducere şi deducere a impozitelor, precum şi facilităţile fiscale acordate unor investitori,
permit şi totodată, incită contribuabilii, să producă evaziune fiscală. Dezvoltarea sistemului
fiscal, a multiplicării regulilor şi condiţiilor de aplicare a legislaţiei fiscale, precum şi
adoptarea unor aşa zise ,,regimuri” privind scutirea de la plata taxelor şi impozitelor sau
eşalonarea datoriilor unor ,,investitori preferenţiali”, sunt elemente care îi incită permanent pe
unii contribuabili în a ascunde masa impozabilă sau în a o diminua masiv. Aplicarea în mod
unitar, pentru toţi agenţii economici, a legislaţiei fiscale, va asigura eliminarea intenţiei de
fraudare a bugetului de stat prin folosirea de metode şi tehnici nelegale.
O metodă de a contracara evaziunea fiscală ar fi şi aceea de a se acţiona în sensul
consimţirii populaţiei la impozite. În acest sens, puterile publice ar putea să folosească o serie
de strategii prin care să convingă cetăţenii contribuabili că este nevoie de impozite sau
strategii prin care să dovedească cetăţenilor că banii lor primiţi din impozite nu vor fi irosiţi.
Măsura de stabilire a consimţământului la impozit ar fi de mare actualitate în România, unde
mentalitatea faţă de impozit a cetăţeanului-contribuabil a fost pervertită în perioada
comunistă. În prezent, este necesar aşadar ca Guvernul, administraţia centrală şi locală, nu
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
numai să demonstreze necesitatea impunerii unei anumite cote a fiscalităţi, dar şi să
urmărească şi să convingă contribuabilii de folosirea eficientă a veniturilor rezultate de la
aceştia.
De asemenea măsuri ar trebui luate şi în legătură cu înfăptuirea procesului de control.
Garda Financiară, înfiinţată din anul 1991, ca principal organ de combatere a evaziunii
fiscale, nu are până în prezent un statut al comisarului, care să confere acestuia, pe lângă
drepturi şi obligaţii, o protecţie adecvată şi un anumit grad de independenţă administrativă.
Competenţele şi metodele de lucru ale acestei instituţii au fost foarte des modificate, numărul
de comisari şi personalul auxiliar a fost redus drastic, ceea ce a determinat o fragmentare a
activităţii sale şi, în lipsa unei baze materiale corespunzătoare, nu a permis dezvoltarea
eficacităţii acestei instituţii.
Consider că, pentru limitarea evaziunii şi fraudei fiscale, este necesară promovarea
următoarelor măsuri legislative şi instituţionale:
asigurarea caracterului unitar al legislaţiei fiscale,
reorganizarea structurilor teritoriale ale aparatului Ministerului Finanţelor Publice, de
natură să asigure canale directe şi neredundante pentru transmiterea informaţiei în ceea ce
priveşte administrarea veniturilor şi activitatea de control
asigurarea, pe cale normativă şi organizatorică, a coordonării unitare, la nivel teritorial
şi central, a tuturor activităţilor de control, pentru evitarea suprapunerilor în desfăşurarea
acţiunilor;
creşterea profesionalismului şi moralităţii în identificarea şi combaterea evaziunii
fiscale, prin găsirea unui raport optim între salariu şi stimulente, ca elemente de cointeresare a
personalului din aparatul fiscal;
creşterea gradului de sancţionare a personalului angajat în acţiuni de control, în
vederea creşterii răspunderii acestuia;
implementarea unui sistem informatic care să asigure analiza fenomenului evazionist
cât şi identificarea acestui fenomen;
Rezumând toate cele spuse mai sus, pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale,
consider că este nevoie de: eliminarea deficienţelor legislative, de ridicarea conştiinţei fiscale
a contribuabililor şi cel mai important de o activitate de control eficientă.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ANEXA 1
ANEXA 2
Pagina 1 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ANEXA 3
Pagina 2 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ANEXA 4
Analiza evolutiei valorii amenzilor in perioada 2005-2007
Valori absolute Indici cu baza fixa(%) Indici cu baza in
lant(%)
Ponderi(%)
2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006
Alcool si bauturi alcoolice 371.700 325.980 384.400 100 87,70 103,42 100 87,70 117,92 17,41 17,47
168.600 74.300 49.900 100 44,07 29,60 100 44,07 67,16 7,90 3,98
Uleiuri minerale 135.700 13.700 83.800 100 10,10 61,75 100 10,10 611,68 6,36 0,73
59.100 48.100 63.100 100 81,39 106,77 100 81,39 131,19 2,77 2,58
Aur, bijuterii 0 2.500 0 - - - - 100 0,00 0,00 0,13
Piete si oboare 23.600 9.500 18.125 100 40,25 76,80 100 40,25 190,79 1,11 0,51
Comert cu amanuntul 242.500 376.300 406.785 100 155,18 167,75 100 155,18 108,10 11,36 20,16
Centre comerciale 88.200 213.280 71.400 100 241,81 80,95 100 241,81 33,48 4,13 11,43
Pagina 3 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Jocuri de noroc 13.500 7.400 31.500 100 54,81 233,33 100 54,81 425,68 0,63 0,40
0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Transport persoane 24.400 18.800 28.400 100 77,05 116,39 100 77,05 151,06 1,14 1,01
Transport marfa 27.000 7.000 17.400 100 25,93 64,44 100 25,93 248,57 1,26 0,38
Constructii 47.800 61.200 76.700 100 128,03 160,46 100 128,03 125,33 2,24 3,28
Alimentatie publica 73.400 167.480 52.200 100 228,17 71,12 100 228,17 31,17 3,44 8,97
0 0 1.500 - - - - - - 0,00 0,00
Prestari servicii 44.500 45.900 73.900 100 103,15 166,07 100 103,15 161,00 2,08 2,46
Masa lemnoasa 294.000 118.600 220.200 100 40,34 74,90 100 40,34 185,67 13,77 6,35
Materiale de constr 62.500 34.900 182.200 100 55,84 291,52 100 55,84 522,06 2,93 1,87
Deseuri 11.700 23.800 15.960 100 203,42 136,41 100 203,42 67,06 0,55 1,28
Cereale,morarit 118.300 36.900 74.615 100 31,19 63,07 100 31,19 202,21 5,54 1,98
Case de marcat 231.000 258.430 458.675 100 111,87 198,56 100 111,87 177,49 10,82 13,85
Zone defavorizate 9.400 2.500 15.500 100 26,60 164,89 100 26,60 620,00 0,44 0,13
Alte actiuni 88.100 19.700 22.500 100 22,36 25,54 100 22,36 114,21 4,13 1,06
2.135.000 1.866.270 2.348.760 100 87,41 110,01 100 87,41 125,85 100,00 100,00
ANEXA 5
Analiza evolutiei valorii confiscarilor in perioada 2005-2007
Valori absolute Indici cu baza fixa(%) Indici cu baza in
lant(%)
Ponderi(%)
2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006
Alcool si bauturi alcoolice 170970 104919 245849 100 61,37 143,80 100 61,37 234,32 9,21 10,02
0 0 4710 - - - - - - 0,00 0,00
Uleiuri minerale 0 0 176034 - - - - - - 0,00 0,00
0 0 1575 - - - - - - 0,00 0,00
Aur, bijuterii 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Piete si oboare 0 0 2000 - - - - - - 0,00 0,00
Comert cu amanuntul 2104 14227 2024 100 676,19 96,20 100 676,19 14,23 0,11 1,36
Centre comerciale 1240 9347 710 100 753,79 57,26 100 753,79 7,60 0,07 0,89
Jocuri de noroc 0 0 23448 - - - - - - 0,00 0,00
Cazinouri 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Transport persoane 659500 24900 0 100 3,78 0,00 100 3,78 0,00 35,54 2,38
Pagina 4 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Transport marfa 0 0 438,8 - - - - - - 0,00 0,00
Constructii 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Alimentatie publica 726 0 4666 100 0,00 642,70 100 0,00 - 0,04 0,00
0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Prestari servicii 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Masa lemnoasa 762440 0 300421 100 0,00 39,40 100 0,00 - 41,08 0,00
Materiale de constr 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Deseuri 193200 93526 13993 100 48,41 7,24 100 48,41 14,96 10,41 8,94
Cereale,morarit 0 43970 55550 - - - - 100 126,34 0,00 4,20
Case de marcat 11730 26797 32943 100 228,45 280,84 100 228,45 122,94 0,63 2,56
Zone defavorizate 54000 0 0 100 0,00 0,00 100 0,00 - 2,91 0,00
Alte actiuni 0 728970 0 - - - - - 0,00 0,00 69,65
1855910 1046656 864361,8 100 56,40 46,57 100 56,40 82,58 100,00 100,00
ANEXA 6
Analiza evolutiei valorii prejudiciului constatat in perioada 2005-2007
Valori absolute Indici cu baza fixa(%) Indici cu baza in lant(%) Ponderi(%)
2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006
Alcool si bauturi 79.030 954.585 81.127.552 100 1207,88 102654,12 100 1207,88 8498,72 0,80 6,00
0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Uleiuri minerale 0 0 313.761 - - - - - - 0,00 0,00
0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Aur, bijuterii 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Piete si oboare 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Comert cu amanuntul 1.597.550 11.311 170.356 100 0,71 10,66 100 0,71 1506,11 16,07 0,07
Centre comerciale 1.747.320 494.603 0 100 28,31 0,00 100 28,31 0,00 17,58 3,11
Jocuri de noroc 0 0 77.380 - - - - - - 0,00 0,00
0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Transport persoane 384.800 0 0 100 0,00 0,00 100 0,00 3,87 0,00
Transport marfa 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Constructii 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Alimentatie publica 156.770 0 26.300 100 0,00 16,78 100 0,00 1,58 0,00
Pagina 5 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
0 1.070.571 77.315 - - - 100 7,22 0,00 6,73
Prestari servicii 0 288.830 600.155 - - - 100 207,79 0,00 1,82
Masa lemnoasa 3.881.540 4.486.352 815.053 100 115,58 21,00 100 115,58 18,17 39,05 28,19
Materiale de constr 1.490.100 203.918 84.151 100 13,68 5,65 100 13,68 41,27 14,99 1,28
Deseuri 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Cereale,morarit 11.530 4.380 6.233 100 37,99 54,06 100 37,99 142,31 0,12 0,03
Case de marcat 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00
Zone defavorizate 0 3.144.543 12.455 - - - - 100,00 0,40 0,00 19,76
Alte actiuni 590.600 5.253.582 34.549 100 889,53 5,85 100 889,53 0,66 5,94 33,02
9.939.240 15.912.675 83.345.260 100 160,10 838,55 100 160,10 523,77 100,00 100,00
ANEXA 7
Ponderile indicatorilor in cadrul categoriilor generale din care fac parte
Indicatori Valori absolute
2005 2006 2007
Nr. agenti economici verificati 1883 2007 2291
Nr. agenti economici cu abateri 1514 1660 2022
Pondere nr agenti cu abateri in nr agenti verificati 80,40% 82,71% 88,26%
Nr. amenzi aplicate 1489 1622 1974
Nr amenzi incasate 1383 1499 1692
Pondere nr amenzi incasate in nr total amenzi aplicate 92,88% 92,42% 85,71%
Valoare amenzi aplicate (mii RON) 2135 1866 2349
Valoare amenzi incasate (mii RON) 1318 1321 1651
Pondere valoare amenzi incasate in total amenzi aplicate 61,73% 70,79% 70,29%
Confiscari dispuse (marfuri+bunuri+sume) (mii RON) 1856 1047 864
Confiscari valorificate (mii RON) 218 123 112
Pondere confiscari valorificate in totala confiscari dispuse 11,75% 11,75% 12,96%
Suspendari din activitate pentru case de marcat 28 10 100
Suspendari din activitate pentru produse accizate 0 7 5
Suspendari din activitate pentru jocuri de noroc 0 0 0
Total suspendari din activitate 28 17 105
Pondere suspendari din activitate pentru case de marcat in total suspendari 100,00% 58,82% 95,24%
Pagina 6 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pondere suspendari din activitate pentru produse accizate in total suspendari 0,00% 41,18% 4,76%
Pondere suspendari din activitate pentru jocuri de noroc in total suspendari 0,00% 0,00% 0,00%
Valoare amenzi aplicate (mii RON) 2135 1866 2349
Confiscari dispuse (marfuri+bunuri+sume) (mii RON) 1856 1047 864
Valoarea prejudiciului (mii RON) 9939 15913 83345
Total valoare amenzi+valoare confiscari+valoare prejudicii 13930 18826 86558
Pondere suspendari din activitate pentru case de marcat in total suspendari 15,33% 9,91% 2,71%
Pondere suspendari din activitate pentru produse accizate in total suspendari 13,32% 5,56% 1,00%
Pondere suspendari din activitate pentru jocuri de noroc in total suspendari 71,35% 84,53% 96,29%
ANEXA 8
Indicatori si ponderi imregistrate pe principalele domenii de activitate
Grupe
domenii
Domenii Valori absolute Ponderi(%)
Valoare
amenzi
aplicate
Confiscari
bunuri
si sume (lei)
Valoare
prejudiciu
Valoare
amenzi
aplicate
Produse
accizabile
Alcool si bauturi
alcoolice
384.400 245.849 81.127.552 66,14
Tutun 49.900 4.710 0 8,59
Uleiuri minerale 83.800 176.034 313.761 14,42
Cafea 63.100 1.575 0 10,86
Aur, bijuterii 0 0 0 0,00
Total 581.200 428.168 81.441.313 24,74
Activitati
comerciale
Piete si oboare 18.125 2.000 0 3,30
Comert cu amanuntul 406.785 2.024 170.356 74,16
Centre comerciale 71.400 710 0 13,02
Alimentatie publica 52.200 4.666 26.300 9,52
Total 548.510 9.400 196.656 23,35
Jocuri de
noroc &
Cazinouri
Jocuri de noroc 31.500 23.448 77.380 100,00
Cazinouri 0 0 0 0,00
Total 31.500 23.448 77.380 1,34
Transport Transport persoane 28.400 0 0 62,01
Transport marfa 17.400 439 0 37,99
Total 45.800 439 0 1,95
Pagina 7 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Constructii
& mat
constructii
Constructii 76.700 0 0 29,63
Materiale de constructie 182.200 0 84.151 70,37
Total 258.900 0 84.151 11,02
Masa lemnoasa 220.200 300.421 815.053 9,38
Case de marcat 458.675 32.943 0 19,53
Cereale,morarit 74.615 55.550 6.233 3,18
Deseuri 15.960 13.993 0 0,68
Leasing 1.500 0 77.315 0,06
Prestari servicii 73.900 0 600.155 3,15
Zone defavorizate 15.500 0 12.455 0,66
Alte actiuni 22.500 0 34.549 0,96
Total 2.348.760 864.362 83.345.260 100,00
Pagina 8 din 80