CAPITOLUL I - Conceptul de control financiar

Orice activitate de natura economico-financiara urmareste sa realizeze un anume scop ca de exemplu sa obtina un maxim de profit din activitatea economica, sa desfasoare activitati de natura sociala (invatamant, sanatate) la un standard cat mai ridicat sau sa gospodăreasca intr-un mod cat se poate de natural resursele materiale si financiare pe care le deţine.

Pentru atingerea acestor scopuri, managerul entitatii este obligat sa urmareasca derularea proceselor economico-financiare sau sociale pe tot parcursul lor. Acest lucru se poate realiza numai cu ajutorul controlului, de aceea este recunoscut faptul ca intre procesele de management si control exista o legatura obiectiva si necesara. Aceasta trebuie inteleasa in sensul ca fara sa controlezi nu poti sa iti atingi obiectivul propus.

Dpdv al obiectivelor pentru care este organizat controlul, putem identifica următoarele categorii de scopuri ale controlului, si anume:

1. Controlul care serveşte interesele proprii ale entitatilor – control intern2. Controlul care serveşte interesele statului – control extern3. Controlul care serveşte interesele tertilor (bănci, parteneri de contracte, etc)

Importanta controlului in procesul de conducere consta in posibilitatile pe care acesta le ofera conducerii pentru:

- prevederea abaterilor de la scopul propus;- informaţii reale si operative in ideea de a corecta abateri;- masuri pentru ca entitatea sa isi atinga scopul.

Deoarece controlul reprezintă o funcţie obiectiva si necesara a procesului de management, importanta lui poate fi privita ca având de asemenea caracter obiectiv. Controlul in general si controlul financiar in mod special nu au un scop in sine. El se organizează si se exercita numai acolo unde corespunde importantei lui pentru conducere.

Sfera de manifestare a controlului financiar

Controlul in general presupune control de toate felurile si in toate domeniile. In functie de obiectul de activitate, controlul imbraca diferite aspecte astfel:

- poate fi control tehnic-tehnologic daca se refera la desfasurarea activitatii tehnologice;- poate fi control al calitatii;- control economic;- control financiar – are ca sfera de cuprindere numai activitatile de natura financiara.

Sfera de cuprindere a activitatii financiare se suprapune cu sfera financiara care este determinata in principal de funcţia de repartiţie sub cele 2 aspecte ale ei: mobilizare si redistribuire a resurselor. Deasemeni si funcţia de control al finanţelor se suprapune sferei de cuprindere a controlului financiar.

Aşadar am putea defini sfera de cuprindere a controlului financiar ca fiind totalul activitatilor care se refera la mobilizarea si redistribuirea de resurse atât in domeniul public cat si in cel privat.

Activitatea care se desfasoara in domeniul mobilizarii de resurse pentru stat se realizeaza utilizand ca si pârghii impozitele, taxele si contribuţiile. Ea este recunoscuta peste tot in lume sub denumirea de activitate fiscala de unde rezulta ca activitatea de control pe care statul o organizeaza in legatura cu perceperea, calcularea, evidentierea si virarea obligatiilor catre stat poarta denumirea de control fiscal.

1

Controlul financiar al statului sau al entitatii referitor la utilizarea resurselor mobilizate se numeste control financiar in esenta lui. Astfel putem spune ca intre controlul fiscal si controlul financiar exista o relatie de la parte la intreg, controlul fiscal avand caracteristicile lui proprii, acestea fiind:

- verificarea corectitudinii declaratiilor privind impozitele si taxele;- urmărirea modului de calcul si virarea la termen si in cuantumul legal al obligatiilor catre

stat;- descoperirea cazurilor de sustragere de la plata impozitelor si taxelor si luarea masurilor

legale de recuperare a acestora, urmarind diminuarea fenomenului de evaziune fiscala. - propuneri pentru luarea de masuri de perfectionare a sistemului legislativ fiscal precum si

de adaptare a metodelor si tehnicilor de control fiscal la imperativele fiecarei etape de politica fiscala.

Obiective suplimentare pentru controlul financiar: - controlul modului de utilizare a resurselor publice sau private alocate pentru anumite

destinaţii;- controlul modului de gestionare a patrimoniului public si privat, urmărind păstrarea

integritatii acesteia;- controlul modului de utilizare a resurselor de credite precum si situaţia garanţiilor pentru

creditele acordate; - modul de constituire si utilizare a diferitelor fonduri cu destinaţie speciala, precum si a

fondurilor diferitelor organisme autonome de asigurări. Funcţia de control este o funcţie necesara si eficienta a managementului activitatilor

economico-sociale. Controlul a apărut odată cu apariţia finanţelor. Controlul financiar apare sub 2 forme: 1. Control pur financiar (funcţional) – toate operaţiile banesti2. Control non-financiar

Controlul financiar – DEFINITII1. Analiza permanenta si periodica a unei activitati sau situatii financiare pentru a urmari

mersul ei si pentru a lua masuri de imbunatatire si eliminare a abaterilor. 2. Activitatea de verificare, supraveghere si interpretare a valabilitatii unor operatii financiare

si documente primare, evidente tehnico-operative si contabile.3. Forma de control a activitatii economico-sociale din punct de vedere financiar. 4. Modalitatea de realizare practica a funcţiei de control a finanţelor având ca sfera de

cuprindere relaţii de natura băneasca ce apar in procesul mobilizării de venituri si redistribuirii de resurse.

Controlul fiscal Activitatea fiscala se refera la stabilirea si perceperea impozitelor.

Activitatea fiscala = parte componenta a activitatii financiare; se refera la a stabili si a percepe impoziteStabilire + Percepere = Mobilizare

Controlul fiscal – Definiţii 1. Verificarea corectitudinii decalratiilor privind impozitele si taxele.2. Urmarirea modului de calcul si virare in termen si in cuantumul legal a obligatiilor catre

stat. 3. Descoperirea cazurilor de sustragere de la plata impozitelor si taxelor si luarea masurilor

legale de recuperare a acestora urmarind diminuarea fenomenului de evaziune fiscala. 4. Propuneri pentru luarea masurilor de perfectionare a sistemului legislativ fiscal.

2

Elementele controlului financiar

1. Din punct de vedere STRUCTURAL: - control financiar propriu al institutiilor publice si agentilor economici (la inst publice

este obligatoriu);- control financiar exercitat de organul executiv (prin organele sale si Min Finantelor)- control financiar suprem exercitat de organul financiar legislativ (exercitat prin Curtea

de Conturi)

2. Dpdv METODOLOGIC- compararea - evaluarea- valorificarea masuri de remediere a abaterilor: recomandari, masuri de

perfectionare a sistemului legislativ.

INTRARI Informatii, legi, norme (la un control)IESIRI constatari, remedieri, informatii, masuri

CAPITOLUL II – Formele controlului. Criterii de clasificare

1. Dupa modul de formare si utilizare a resurselor:- Control de regularitate – care se refera la evaluarea respectarii legilor, regulilor si

principiilor in domeniul utilizarii fondurilor publice audit financiar- Control de performanta – control al economicitatii, eficacitatii si eficientei cu care

entitatea auditata isi utilizeaza resursele in indeplinirea responsabilitatilor pe care le are cei 3 E – auditul performantei

2. Dupa momentul in care se exercita:- Control preventiv sau anticipat – care se realizeaza inaintea derularii proceselor

economico-financiare, cu scopul de a preintampina eventuale deficiente , abateri. - Control concomitent sau operativ – control curent, care asigura cunoaşterea

operativa a modului in care se îndeplinesc sarcinile si se gestionează patrimoniul, cuprinzand operatiile in momentul efectuarii lor.

- Control ulterior - - care se exercita dupa desfasurarea proceselor ec-financiare.

3. Dupa pozitia organului de control fata de unitatea controlata:- Control financiar propriu al institutiilor publice si al agentilor economici

a. Preventivb. Concomitent c. Ulterior

- Control financiar exterior:a. Al structurilor din care face parteb. Al statului – al puterii executive (preventiv + concomitent) si al

puterii legislative (ulterior)c. Al altor organe de control

!!! Curtea de Conturi realizează numai control ulterior.

3

Controlul financiar ca si sistem

Sistemul activitatilor economico-sociale Scopuri, obiective, legi, informatii (INTRARI) SISTEMUL CONTROLULUI FINANCIAR Concluzii, Masuri de remediere a abaterilor, recomandari, constatari asupra modului de realizare a scopurilor propuse (IESIRI)

Obiectul de inf. al controlului: - evidente tehnico-operative- evidenta contabila sintetica si analitica

1. Compararea – situatia ideala – obiective– situatia reala – situatia in care ne aflam– abateri– concluzii

se urmareste determinarea situatiei reale pornind de la situatia ideala pe baza intrarilor in sistem . Avem 3 momente: stabilirea situatiei ideale, tolerantele si situatia reala.

2. Evaluarea – consta in stabilirea devierilor situatiei reale fata de situatia ideala si fata de tolerantele admise; in aceasta etapa se vor stabili si cauzele.

3. Valorificarea – procesul prin care se stabilesc iesirile din sistem sub forma de masuri de remediere a devierilor, masuri de perfectionare s sistemului legislativ sau recomnadari catre sistemul de conducere.

CAPITOLUL III – Metodologia de exercitare a controlului financiar

Momentele controlului financiar:- cunoasterea situatiei stabilite (sarcini, scopuri, obiective)- Cunoasterea situatiei reale- Determinarea abaterilor (prin compararea situatiei reale cu cea stabilita)- Concluzii (sugestii, propuneri si masuri)

Procedeele de control:1. Studiul general prealabil2. Controlul documentar contabil3. Controlul faptic4. Analiza economico-financiara5. Controlul total si prin sondaj6. Finalizarea constatărilor controlului

1. Studiul general prealabil- orice activitate ce se controleaza (cunoasterea situatiei stabilite si reale) incepe cu

studiul general prealabil- Obiective:

a. Sarcinile rezultate din normele in vigoare pt domeniul respectiv, adica ce prevede legea

b. Orientarile, instructiunile, competentele in structura interna a agentilor economici la care se realizeaza controlul

4

c. Modul de organizare a evidentei tehnico-operative si contabiled. Situatia de fapt existenta (unde ne aflam in momentul in care facem controlul)

2. Control documentar contabil - se stabileste realitatea, legalitatea si eficienta operatiilor si activitatilor economice

(prin examinarea documentelor primare, tehnico-operative si contabile)- in cadrul acestuia vom avea alte tehnici si procedee de realizare:

a. Control cronologic – documentele sunt controlate in ordinea intocmirii si inregistrarii lor, adica pe fiecare zi la rand in ordinea in care sunt pastrate

b. Control invers cronologic – se vor controla cele mai recente operatii si se va incepe din prezent in trecut

c. Control sistematic sau pe probleme – se vor grupa documentele pe probele apoi se vor controla cronologic

d. Controlul reciproc – se iau 2 documente care au continut identic si forma diferita pentru operatii diferite care se leaga reciproc (factura furnizorului cu avizul)

e. Control incrucisat – la o unitate controlam toate exemplarele unui document atat la unitatea controlata cat si la o alta (factura si chitanta)

f. Investigatia – informatii din partea unei persoane in legatura cu probleme care nu sunt clare din documente

g. Analiza contabila – examinarea debitelor si creditelor unor conturi astfel incat sa determine corectitudinea inregistrarilor in conturi

h. Examenul critic – examinam acte, documente pentru a acorda atentie speciala pt probleme mai importante (plati viitoare pe care le va avea unitatea)

i. Balanta de control – vom examina concordanta dintre conturile sintetice si analitice

3. Controlul faptic- se stabileste existenta reala a mijloacelor materiale si banesti si a desfasurarii

activitatii economice; se va determina exact cantitatea, valoarea, starea si stadiul mijloacelor.

- Modalitati de realizare: a. Inventarierea – existenta la un moment dat calitativ si cantitativ a obiectelor

de activ si de pasivb. Expertiza tehnica si analiza de laborator – se vor constata calitatea produselor,

integritatea valorii materiale realizata de specialisti tehnici c. Observatia directa – se stabileste unor situatii care nu rezulta din documented. Inspectia fizica – examinarea activelor si a altor surse (ex. controlul banilor in

casa si listelor de inventar)

Controlul documentar contabil: Pentru a constata abateri si a argumanta concluzii in legatura cu fapte neinregistrate sau

inscrise eronat in documente avem: a. Reconstituirea cantitativa a unor evidente global valorice pe baza inventarelor si

actelor de gestiune cand pentru iesirea marfurilor se foloseste bonul de vanzare;b. Comparatia de control privind stabilirea stocurilor maxim posibile la inventarul

final;

5

Stocul maxim posibil = stoc inventar initial + intrari mf – iesiri mfVom compara stocul maxim posibil cu stocul de la ultimul inventar.

b1. stoc maxim posibil mai mare - diferenta reprezentand pierdere b2. stoc maxim posibil mai mic – diferenta reprezinta marfuri a caror intrare nu se justifica documentar b3. stocul maxim posibil este egal – stocuri de marfuri greu vandabile

c. Corelarea intrarilor de materiale, produse sau marfuri in functie de consum, eliberari sau vanzari. In acest caz comparam stocul posibil existent cu iesirile la data in cauza.

d. Compararea depunerilor de numerar din vanzari, cu vanzarile posibile in anumite perioade pentru a depista eventualele depuneri in contul unor lipsuri in gestiune din perioada anterioara.

e. Corelarea actelor contabile pentru stabilirea realitatii unui fapt economic cu alte fapte de influenta reciproca

f. Controlul intergestionar

4. Analiza economico – financiara= descompunerea activitatilor controlate pe elemente constitutive si studierea raportului dintre

acesteaTehnica utilizata:

- vom determina partile componente- vom determina factorii pe are ii vom stabili de la cei cu actiune directa spre cei cu

actiune indirecta, factori succesivi - vom determina corelatia dintre fiecare factor si fenomen utilizat- determinarea influentei diferitelor elemente sau factori

Intre controlul documentelor si analiza vom avea relatii directe si reciproce. Analiza presupune utilizarea controlului documentelor pentru a ne asigura ca informatiilor sunt reale si exacte, iar controlul documentelor contabile se foloseste de o serie de concluzii ale analizei, pentru a se obtine orientari generale asupra activitatii. Daca analiza foloseste documente sintetice si da o orientare generala asupra activitatii, controlul documentar foloseste date analitice si scriptice.

5. Controlul total si prin sondaj = este un procedeu care presupune ca persoanele care controleaza sa aleaga in functie de

obiectivele controlului, daca sa controleze in totalitate documentele, operatiunile care se refera la acel obiectiv sau numai o parte a acestora.

Controlul total presupune verificarea tuturor operatiilor ec-fin, a tuturor documentelor si pe intreaga perioada la care se refera obiectivele de control. Se utilizeaza cu preponderenta in situatii cum ar fi:

- stabilirea intinderii pagubelor- stabilirea responsabililor pentru pagubele produse- situatii care constituie infractiuni

Controlul prin sondaj presupune verificarea unui esantion format fie din totalul operaţiilor ec-fin, fie din cel al documentelor sau al perioadei. Constatarile rezultate in urma verificarii esantionului se pot extinde la intregul volum de activitate. Masurile concrete de finalizare a controlului pot fi luate insa numai pe baza constatarilor inscrise in actul de control. Se utilizeaza in mod frecvent in activitatea de control, dar el presupune responsabilitatea controluorului financiar in realizarea esantionului, astfel incat sa se descopere abaterile cele mai importante.

6

6. Finalizarea constatarilor controlului= este un proces care este obligatoriu sa fie aplicat in cadrul oricarei operatiuni de control

financiar, deoarece controlul financiar nu reprezinta un scop in sine, el descoperind abateri este obligatoriu ca acestea sa fie valorificate. In principiu, un control financiar se poate considera incheiat numai dupa ce a fost parcurs acest procedeu, respectiv numai in momentul in care au fost luate masurile corespunzatoare pt eliminarea abaterilor constatate.

Exista masuri care se dispun inca din perioada exercitarii controlului, precum si masuri care se pot lua sau dispune de organele de control numai dupa finalizarea controlului.

Din prima categorie pot fi: - masuri de corectare a erorilor evidentei contabile; - masuri de calculare si evidentiere a obligatiilor suplimentare catre stat; - masuri de corectare a erorilor in efectuarea inventarierii;

Din a doua categorie pot fi: - masuri de recuperare a pagubelor de la persoanele raspunzatoare; - propuneri de masuri de aplicare a masurilor disciplinare;- propuneri de schimbare din functie a persoanelor vinovate de abateri; - transmiterea actelor de control la organele de cercetare penala in cazul in care se

constata abateri pe care controlorul financiar la considera ca ar putea avea caracter de infractiune.

Legatura dintre controlul financiar si respunderea juridica

Răspunderea juridica sub toate formele ei intervine in activitatea de control financiar, de aceea controlorii financiari trebuie sa cunoască modul in care aceasta trebuie aplicata fie in faza de derulare a controlului financiar fie in aceea de valorificare a constatărilor acestuia.

Raspunderea juridica are urmatoarele forme: 1. Raspundere disciplinara2. Raspundere contraventionala sau administrativa3. Raspundere civila sau patrimoniala care are 2 forme:

- raspundere civila contractuala- raspunderea civila delictuala

1. Raspunderea disciplinara = presupune aplicarea de sanctiuni atunci cand o persoana angajata cu contract de munca

produce abateri disciplinare. Abaterea disciplinara este fapta prin care o persoana angajata nu respecta obligatiile prevazute in contractul de munca. Sanctiunile pentru abaterile disciplinare prevazute de lege in special in codul muncii se aplica de catre persoanele care au angajat persoana care a efectuat abaterea disciplinara.

Cand controlul financiar constata abateri disciplinare, care au avut ca efect la randul lor abateri de natura financiarape care le constata, controlorii trebuie sa descrie aceste fapte in actele de control, sa identifica persoanele care sunt raspunzatoare precum si obligatiile din fisa postului sau din contractul individual pe care acesta le-a incalcat.

La incheierea controlului ca masura de valorificare a abaterilor financiare constatate, controlorul financiar este indreptatit sa ceara celor care sunt legal competenti sa aplice sanctiunile desciplinare persoanelor care au savarsit abaterile respective. Controlorii financiari nu por aplica nici o sanctiune disciplinara.

7

2. Raspunderea contraventionala sau administrativa = este acea forma a raspunderii bazata pe contraventie.Contraventia este fapta pe care o savarseste o persoana fizica sau juridica, fapta care

prezinta un grad de pericol social mai redus decat infractiunea. Sanctiunile pentru contraventii sunt:

- avertismentul- amenda contraventionala- amenda si confiscarea bunurilor care au stat la baza savarsirii contraventiei

Legea prevede in domeniul economic, financiar si contabil o serie de fapte care sunt contraventii. De regula controlul financiar este obligat sa constate aceste fapte si sa aplice sanctiunile prevazute de lege. Atunci cand constata faptele, controlorii intocmesc procesul verbal de constatare si sanctionarea contraventiilor in care descriu fapta constatata , prevederile legale incalcate, masurile sanctionarii care sunt prevazute de lege si eventualele obiectii ale celui care a savarsit contraventia. Procesul verbal de constatare se transmite dupa expirarea perioadei de contestatie de 15 zile, la unitatea fiscala in raza caruia domiciliaza contravenientul, pentru a incasa amenda.

3. Raspundera patrimoniala (sau civila) = este acea forma a raspunderii juridice care presupune obligatia celui care a produs o paguba de a recupera integral (paguba propriu-zisa + foloasele realizate) daunele produce pagubitului de regula in echivalent banesc. Are mai multe forme:

a. Dpdv al continutului- Raspunderea partimoniala contractuala – atunci cand raportul obligational

referitor la recuperarea daunei pagubitului se realizeaza pe baza existentei unui contract indiferent de forma lui sau pe baza altor documente care au valoare de contract.

- Raspunderea civila delictuala – apare atunci cand raportul obligational nu are la baza un document cu valoare de contract, baza raspunderii civile este fapta ilicita (delictul)

!!! Controlul financiar opereaza numai cu raspunderea civila contractuala dat fiind faptul ca la baza activitatii de control financiar stau intotdeauna documentele primare si evidenta contabila intocmite si conduse corect si la zi. Numai acestea dau valoare juridica controlului financiar.

b. Dpdv al modului de recuperare a pagubei – Raspunderea civila individuala – atunci cand paguba este produsa de o singura

persoana si poate fi stabilita numai in sarcina acesteia. – Raspunderea comuna – care presupune existenta unei singure pagube si

existentei mai multor actori. Paguba se recupereaza de la toti autorii ei in functie de contribuita la paguba, iar cand acest lucru nu este posibil se iau in calcul criterii cum ar fi: timpul efectiv lucrat intr-o gestiune de catre fiecare persoana, salariul de incadrare si pozitia in statul de functii al unitatii.

– Raspunderea solidara – presupune o singura paguba si mai multi autori, dar recuperarea ei se face prin urmarirea fiecarei persoane pentru intreaga valoare a pagubei. Nici o persoana nu poate solicita sa raspunda numai pt o parte din ea. Daca paguba se recupereaza de la o persoana integral, celelate persoane sunt exonerate de la plata pagubei.

– Raspunderea subsidiara – se aplica atunci cand paguba s-a produs din cauza mai multor persoane cu atributii de serviciu diferite si fiecare trebuie sa raspunda potrivit modului in care nu si-au realizat contribuita.

8

Controlul financiar trebuie sa faca dovada in actul de control financiar ca sunt indeplinite toate elementele componente ale raspunderii patrimoniale astfel:

1. Paguba sau prilejul - trebuie sa fie dovedite in sensul ca ea este certa si ca ea nu a fost deja recuperata

2. Fapta ilicita – este o actiune sau inactiune care contravine legii si are legatura cu prejudiciul

3. Vinovatia sau culpa – reprezinta atitudinea dpdv psihic pe care o are faptuitorul in legatura cu producerea faptei si cu urmarile ei; pot sa existe urmatoarele forme de culpa: a. intentia directa – cand cunoaste urmarile faptei si produce fapta chiar cu acest scop;b. intentia indirecta – cand cunoaste urmarile faptei, dar nu produce fapta cu acest scop;c. usurinta – cand produce fapta sperand ca urmarile nu se produc sau nu se descopera;d. neglijenta – cand faptele si urmarile lor se produc ca urmare a neatentiei sau a

existentei partiale a unor factori de natura obiectiva. Controlorul financiar nu stabileste gravitatea faptei, ea urmeaza sa fie stabilita de catre

instantele de judecata pe baza informatiilor pe care controlorul financiar le inscrie in actul de control cu referire la intentia de a produce pagube si la urmarile ei.

4. Raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si paguba, consta in necesitatea de a stabili o legatura de la cauza la efect intre cele doua elemente. Fara existenta acestei legaturi paguba nu exista.

Controlorul financiar trebuie sa demosntreze in actele de control ca exista toate aceste patru elemente si ca urmare exista prejudiciu. Daca numai unul dintre elementu nu poate fi demonstrat, proba nu exista.

5. Raspunderea penala Apare atunci cand faptele care contravin legii sunt prevazute de catre acesta ca fiind

infractiuni. Infractiunea reprezinta fapta cu caracter ilicit care prezinta un grad de pericol social ridicat si este prevazuta ca atare in acte normative cu caracter de lege.

Sanctiunile pentru infractiuni sunt: - amenda penala- inchisoarea- amenda penala si inchisoarea

Sanctiunile pentru infractiuni se pot aplica numai de catre instantele de judecata. Se aplica numai persoanelor fizice.

Decizia in legatura cu faptul daca o anumita abatere de la lege constituie sau nu o infractiune nu revine controlului financiar, ci numai organelor de justitie. In situatia in care care controlul financiar constata faptul ca potrivit legii, o fapta ar putea fi considerata infractiune de catre organele competente, el trebuie sa intocmeasca procese verbale de control separat pentru fiecare fapta de acest fel, avand obligatia de a le transmite de indata organelor de cercetare penala.

Controlul financiar trebuie sa descrie in procesul verbal de control in mod detaliat, concret si concis, fapta care contravine legii penale, actul normativ incalcat, persoanele raspunzatoare, cauzele producerii faptei si sa se anexeze la procesul verbal documentele in original care dovedesc producerea abaterii descrise.

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea sub orice forma de la plata catre stat a impozitelor, taxelor si contributiilor. Este de 2 feluri:

a. Frauduloasa – care apare atunci cand sustragerea de la plata obligatiilor catre stat se face prin incalcarea atributiilor pe care o persoana fizica sau juridica le are in ce priveste calcularea, evidentierea si plata datoriilor catre stat

b. Legala – consta in sustragerea de plata catre stat a obligatiilor luand in considerare interventiiloe legislative sau chiar existenta unor acte normative.

9

CAPITOLUL 6 – Organizarea si executarea controlului financiar

Control financiar preventiv propriu – se organizeaza cu scopul de a preveni abaterile de la legi, reguli procedurale metodologice in derularea operatiilor patrimoniale

Entitati care organizeaza control financiar preventiv:- autoritatile publice si autoritatile administrative autonome - regiile autonome de interes national sau local- companiile sau societatile nationale- societatile comerciale la care statul detine capital majoritar- agentiile cu sau fara personalitate juridica care gestioneaza fonduri provenite din

finantari externe rambursabile sau nerambursabile- Min. Fin Publice pt operatiuni de trezorerie, datorie publica sau realizarea de

venituri ale statului- Autoritatile publice executive ale edministratiei publice locale

Executia bugetara a cheltuielilorInsttutiile publice sunt obligate sa respecte procedurile de parcurgere a tuturor fazelor

executiei bugetare a cheltuilelior: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata. Operatiunile de angajare, lichidare si ordonantare sunt de competenta ordonatorului de

credite si au loc dupa ce au fost autorizate de controlul financiar preventiv. Angajarea cheltuielilor= luarea masurilor care genereaza obligatii unei institutii de a plati o suma de bani unui

tert pe baza unui act juridic (lege, contract sau hotarare judecatoreasca). Angajarea cheltuielilor presupune 2 tipuri de angajamente: legal si bugetar.

Angajamentul legal este orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice. El ia forma unui contract de achizitie publica, comanda, contract de munca, etc.

Angajamentul bugetar reprezinta orice act prin care autoritatea competenta afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii in limita bugetului aprobat. Este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fara asigurarea ca au fost rezervate si fondurile publice necesare platii acestora in exercitiul bugetar.

Angajamentul legal (toate actele prin care statul contracteaza o datorie fata de terti) este precedat de angajamentul bugetar (rezervarea creditului necesar platii angajamentelor legale).

Lichidarea cheltuielilorSe verifica existenta angajamentelor, se determina realitatea sumei datorate, conditiile de

exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiile respective; verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte pretentia creditorului si realizarea serviciului efectuat.

Ordonantarea cheltuielilorSe confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si

plata a fost realizata. Persoana desemnata de ordonatorul de credite confirma ca exista o obligatie certa, o suma datorata exigibila la o anumita data, iar ordonatorul poate emite ordonantarea de plata.

Ordonantarea de plataEste documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie conducatorului

compartimentului financiar sa intocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor. Trebuie sa contina date cu privire la: exercitiul bugetar in care se realizeaza plata, suma de plata, date de indentificare a beneficiarului platii, natura cheltuielilor si modalitatea de plata.

10

Nici o ordonantare de plata nu poate fi data spre semnare ordonatorului de credite decat dupa ce acesta a primit viza de control financiar preventiv.

PlataEste faza finala a executiei bugetare prin care institutia publica este eliberata de

obligatiile sale fata de tertii creditori.

Operatiuni supuse controlului financiar preventiv propriu:- angajamente legale si angajamente bugetare- deschidere si repartizarea pe trimestru si subdiviziuni a clasificarii bugetare- ordonantarea cheltuielilor- constituirea veniturilor publice- concesionarea sau inchirierea de bunuri ce apartin domeniului public al statului - vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri ce apartin domeniului

privat al atatului- alte categorii de operatiuni stabilite prin ordin al Min. Finantelor Publice.

Refuzul de vizaControlul financiar preventiv se organizeaza de regula in compartimentele de specialitate

financiar- contabile. Conducatorul entitatii publice poate decide extinderea acestuia si la nivelul altor compartimente de specialitate in care se constata obligatia de plata sau alte obligatii de natura patrimoniala.

!!! Controlul financiar preventiv se exercita prin

- semnatura persoanei desemnate- aplicarea sigiliului personal

Sigiliul va cuprinde urmatoarele elemente: - denumirea entitatii publice- mentiunea „vizat control financiar preventiv” - numarul sigiliului - data acordarii vizei

In urma verificarii, daca operatiunea indeplineste conditiile de legalitate, regularitate, incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare sau de angajament, se acorda viza pe exemplarul documentului.

Documentele prezentate la viza sunt inscrise in registrul privind operatiiloe prezentate la viza de control financiar preventiv.

Daca in urma verificarii se constata ca operatiunile nu indeplinesc conditiile de legalitate, regularitate, incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare sau de angajament, persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor refuza motivat, consemnand acest fapt intr-un registru.

Refuzul de viza trebuie sa fie insotit de documente justificative si semnificative si se prezinta conducatorului entitatii.

Cu exceptia cazurilor in care refuzul de viza se datoreaza depasirii creditului bugetar, operatiunile refuzate la viza se pot efectua pe propria raspundere a conducatorului entitatii. Efectuarea pe propria raspundere a operatiunilor se face prin act de decizie interna, emis de conducatorul entitatii.

11

Organizarea si exercitarea controlului preventiv extern - Exercitarea prin Ministerul Finantelor

Control exercitat prin Min. finantelor = control delegat Controlul preventiv delegat se exercita la nivelul ordonatorilor principali de credite ai

bugetelor, de catre controlori financiari delegati, numiti de Min. Finantelor.

Atributiile controlului delegat:1. Formularea de avize consultative cu privire la economicitatea, eficienta unor operatiuni, daca

acestea au impact asupra fondurilor publice. Se intocmesc la: - initiativa controlorului delegat- solicitarea Min. Finantelor- solicitarea ordonatorului de credite

2. Analiza indeplinirii conditiilor prevazute de lege, includerea in programul de investitii anexa la proiectul de bugetare a obiectivelor de investitii noi precum si actualizarea valorii in functie de evolutia indicatorilor de preturi;

3. Suupravegherea executiei bugetului in conditii de echilibru si prudentialitate;4. Supravegherea organizarii, tinerii si raportarii evidentei angajamentelor;5. Monitorizarea si indrumarea metodologica a controlului financiar preventiv propriu prin

procedura vizei si prin avizul consultativ la refuzul de viza de control preventiv intern; 6. Exercitarea controlului financiar preventiv dpdv al legalitatii, regularitatii si dupa caz,

incadrarea in limitele creditului bugetar pentru operatiuni care angajeaza patrimonial entitatea publica daca prin aceasta se afecteaza un volum important din fondurile publice si exista riscuri asociate semnificative in efectuarea lor.

Independenta controlului delegat1. Numirea controlorilor delegati la entitatile publice se face prin ordin al Min. Finantelor

Publice, la propunerea controlorului sef al Finantelor. 2. Prin ordinul de numire controlorul delegat se investeste cu competenta de a-si exercita in

numele legii atributiile legale la ordonatorul de credite la care a fost numit;3. Conducatorul entitatii publice are obligatia de a-i asigura controlorului delegat spatiul si

dotarea adecvata pentru a-si exercita in bune conditii atributiile;4. Prin ordinul de numire se stabilesc tipurile de operatii care se supun controlului delegat,

precum si limitele de la care acesta se exercita;5. Daca in timpul exercitarii mandatului apare necesitatea modificarii listei de operatiuni si a

limitelor, controlorul financiar sef este imputernicit sa opereze aceste modificari;6. In cazul absentei temporare de la post a controlorului delegat, controlorul financiar sef este

imputernicit sa desemneze alt controlor delegat care sa indeplineasca atributiile celui dintai pe durata absentei;

7. Controlorul delegat isi exercita atributiile in mod independent, neputandu-i-se impune acordarea sau refuzul vizei de control financiar preventiv.

Controlul delegat se exercita asupra operatiunilor care se inscriu in conditiile fixate prin ordinul de numire. Controlul delegat se exercita asupra operatiunilor ce intra in competenta sa numai dupa ce au fost supuse controlului preventiv intern. Perioada maxima de verificare – 3 zile lucratoare de la data prezentarii operatiunilor.

Daca in exercitarea atributiilor sale controlorul delegat sesizeaza ca in mod repetat controlul preventiv intern a acordat viza pt operatii care nu intrunesc conditiile de legalitate, il va informa in scris pe ordonatorul de credite pt a dispune masurile prevazute de lege.

12

CAPITOLUL 7 – Controlul financiar ulterior

Se poate organiza cu caracter intern si extern. Controlul financiar extern se poate exercita de catre putrerea executiva in principal prin

Min Finantelor si de putea legislativa prin Curtea de Conturi. Controlul financiar ulterior intern se organizeaza la entitatile publice. Exista 2 tipuri:

- Control intern- Auditul public intern

Controlul intern = un ansamblu de forme de control exercitat la nivelul entitatii publice stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acestuia si reglementarile legale, in vedera asigurarii administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace.

Auditul public intern = o activitate independenta si obiectiva care da asigurare si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatea entitatii.

Actele de control intocmite de organele de control: Proces verbal Proces verbal de constatare a contraventiilor Nota de constatare Nota unilaterala Nota de prezentare

13