Conceptul de Management Operational Al Productiei

7/21/2019 Conceptul de Management Operational Al Productiei

http://slidepdf.com/reader/full/conceptul-de-management-operational-al-productiei-56da061e165f5 1/125

CONCEPTUL DE MANAGEMENT OPERAŢIONAL AL PRODUCŢIEI

ObiectiveDupă parcurgerea acestui capitol veţi:• Cunoaşte cum se operaţionalizează managementul

• Şti care este „arborele motor” al funcţiunii de producţie şi care sunt componenteleacestuia;• Cunoaşte ce obiective de producţie ne asumăm; ce şi cum producem?• Şti cum producem „focaliznd” piaţa

1 CONCEPTUL DE MANAGEMENT OPERAŢIONAL ALPRODUCŢIEI

1.2 Sistemul managementului operaţional al producţiei

! direcţie importantă de perfecţionare a managementului actual este intensificareacomponentei operaţionale a muncii de previziune" organizare" coordonare" antrenare şicontrol #n cadrul unităţilor economice$

%n acest mod" se realizează reducerea ciclului de informare & decizie & acţiune & control şi evaluare comple'ă a rezultatelor de către liderii unităţilor economice$

!peraţionalizarea muncii de management" #n spaţiul organizării procesuale" se poaterealiza prin instituirea conducerii la nivelul tuturor activităţilor desfăşurate #n#ntreprinderile industriale$ (stfel" #n oricare unitate industrială se poate identifica:

managementul operaţional al cercetării & dezvoltării; managementul operaţional al producţiei; managementul operaţional al activităţilor comerciale;

managementul operaţional al activităţilor financiar & contabile; managementul operaţional al activităţii de personal$

)undamentarea managementului operaţional se realizează prin managementul tactic şicel strategic" care asigură #ndeplinirea obiectivelor unităţii #n condiţii de eficienţăeconomică$

*anagementul operaţional al producţiei" ca o componentă a managementului#ntreprinderilor" reprezintă un proces de stabilire conştientă şi de atingere a obiectivelor derivate cu a+utorul a cinci funcţii manageriale fundamentale" #n domeniile fabricării produselor" pregătirii producţiei mecano,energetic" control te-nic de calitate" .D/,urilor"metrologiei" utiliznd #n mod eficient resursele informaţionale" umane" materiale şifinanciare$

%n sistemul activităţilor de producţie un loc central #l ocupă fabricaţia 0e'ecuţia1 produselor$ (rborele motor al fabricaţiei" care asigură şi managementul operaţional al principalelor activităţi productive de bază" este programarea" pregătirea şi urmărirea producţiei$

2ocul managementului operaţional al producţiei #n conte'tul managementului#ntreprinderilor se prezintă #n fig$ 3$3:



Fig. 1.1. Locul managementului operaţional al producţiei în contextul managementului întreprinderilor

Ca domeniu distinct al unităţilor #n special industriale" managementul operaţional al producţiei se poate analiza prin:

a$ componentele sistemului; b$ variabilele sistemului;c$ obiectivele sistemului;d$ variantele sistemului;e$ funcţiile sistemului$

a$ Componentele sistemului & se grupează #n cadrul a trei subsisteme" şi anume:elaborarea programelor de producţie" lansarea #n fabricaţie şi controlul #ndeplinirii programelor de producţie;

b$ V!ibilele sistemului se clasifică #n: variabilele de intrare" de ieşire" perturbatoare şi de comandă$

*anagementstrategic

*anagementtactic

*anagementoperativ

al cercetării"dezvoltării

al producţiei

al activităţii comerciale$

al activităţiifinanciar contabile

al activităţii de personal

4laborarea programului de

producţie

2ansarea #nfabricaţie

5rmărirea" controlulşi actualizarea

programului



31 Variabilele de intrare provin din ma+oritatea activităţilor desfăşurate #n#ntreprinderea industrială dar #n primul rnd din desfacere" pregătire te-nică şi material,organizatorică" aprovizionare" personal" control te-nic de calitate$ (stfel" prin activitateade desfacere" se oferă informaţii cu privire la produsele contractate" cantitatea şitermenul de livrare$

(ctivitatea de pregătire te-nică 0constructivă şi te-nologică1 asigură informaţii ca:fazele şi durata de pregătire şi e'ecuţie pe produs" structura produsului" articolelecomponente" operaţiile te-nologice şi #nlănţuirea lor" timpul normat pentru e'ecuţiafiecărui articol,operaţie" consumurile specifice de materiale pe articole etc$

(ctivitatea de aprovizionare oferă informaţii de tipul: stocuri de materiale" posibilităţide aprovizionare cu materii prime şi altele;

61 Variabilele de ieşire se concretizează #n informaţii cu privire la cantităţile de

produse e'ecutate pe intervale reduse de timp şi subunităţi structurale de fabricaţie"cantităţii de materii prime necesare #ndeplinirii programelor de producţie" abateri de late-nologia stabilită" opririle utila+elor pe cauze etc$

71 Variabilele perturbatoare" cu o acţiune constantă asupra sistemului demanagement operaţional al producţiei sunt: modificarea sau decalarea termenelor delivrare" cereri suplimentare de produse lansate #n fabricaţie" renunţarea la unele produse"căderi ale utila+elor" absenţa persona+ului şi altele$

81 Variabilele de comandă reprezintă comple'ul de decizii operative" fundamentatede management operaţional al compartimentului de producţie" care au ca scop menţinereafuncţionalităţii sistemului" #n condiţii de eficienţă economică$

C1"t#C$"t# Cn"t#

%$"t#

&n"t#

&1"t#

&$"t# /ariabile deieşire&n"t#

&1"t#

&$"t# /ariabile deieşire'I'TEMUL MANAGEMENTULUIOPERATIV AL PRODUCŢIEI

/ariabile de comandă

/ariabilede intrare

%1"t#

%$"t#

%n"t#

(1"t# (

$"t# (n"t#

/ariabile perturbatoare

&n"t#

&1"t#

&$"t#

/ariabilede ieşire



Fig. 1.2. Obiectivul managementului operaţional al producţiei

2.2 Obiectivele managementului operaţional al producţiei

!biectivele sistemului de management operaţional al producţiei se pot structura #n:obiectivul fundamental" obiectivul principal" obiective derivate şi obiectivul corolar$

!biectivul fundamental #l constituie #ndeplinirea programelor producţiei fizice din punct de vedere al termenelor de livrare" cantităţilor şi structurilor sortimentalecontractate$

Ca urmare" funcţia obiectiv a procesului de management operaţional al producţieieste:

P X ii

!

i"

p

l !

m

l "

n

l i

F ∑∑∑==−

=min

%n care:

!

i" & reprezintă cantitatea de produse i" prevăzute cu prioritatea +" #n perioada 9;

3 & preţul produsului i;i & penalizarea pe unitatea de valoare" pentru nerespectarea clauzelor contractuale; p & numărul perioadelor;m & numărul priorităţilor;n & numărul produselor$

<ealizarea obiectivului fundamental presupune #ndeplinirea celui principal şi anumeasigurarea ritmicităţii fabricaţiei$ *anagementul proceselor de producţie trebuie săasigure o egalitate #ntre c-eltuielile de timp de muncă şi disponibil" la nivelul tuturor verigilor structurale de fabricaţie" pe intervale reduse de timp" ceea ce se e'primă prinrelaţia:

c F

F

#nv

t #nv

!

vtdi$p

!

vtdi$pmv

"

!

vi"

l nv

l i

mv

l "

!

vi"

!

vi"

nv

l i ==+

++

=+

+

=

==

∑∑

∑∑3$

$3

3

3"

""

3

3

3

%n care:9 nv" 9 nv=3 & reprezintă coeficienţii de #ndeplinire a normelor #n veriga v" respective

v=3;nv" nv=3 & numărul de produse #n veriga v" respective v=3;



mv" mv=3 & numărul priorităţilor din veriga v" respective v=3!

vi"

!

vi" t t 3"" " + & timpul necesar e'ecutării produselor >" fabricate cu prioritatea +" #n perioada 9" veriga v" respective v=3;

!

vtdi$p

!

vtdi$p F F 3$$ " + & fondul de timp disponibil #n perioada 9" veriga v" respective v=3;c & constantă care #n condiţii optimale tinde către cifra 3$Conceptul modern de management operaţional al producţiei contribuie la realizarea

proporţionalităţii prezentate prin #mbinarea componentelor discrete #ntr,o asemeneamăsură #nct #ntregul proces de fabricaţie să poată fi considerat ca un proces cu caracter continuu$ ! asemenea cerinţă se asigură prin creşterea mărimii loturilor" prinspecializarea producţiei" prin tipizare şi unificare" prin introducerea te-nologiilor de grupcare să asigure intersc-imbabilitatea operaţională cu cea funcţională a produselor$ (lte căide asigurare a ritmicităţii prin intermediul managementului operaţional al producţiei sunt:impunerea termenelor de aprovizionare potrivit programelor de producţie" declanşareafabricaţiei la termenele fundamentale prin programe operative" coordonarea mişcării produselor #ntre locurile de muncă şi actualizarea permanentă a programelor de producţie$ractica economică arată că #ndeplinirea obiectivelor prezentate" presupune folosirea

raţională a resurselor de producţie şi anume:• folosirea eficientă a capacităţilor de producţie;• utilizarea ma'imă a bazei de materii prime;• folosirea superioară a forţei de muncă$

)olosirea eficientă a capacităţilor de producţie se poate obţine prin adoptarea celuimai eficient număr al sc-imburilor" prin repartizarea sarcinilor de producţie la nivelulutila+elor cu randamentul cel mai ridicat şi c-eltuielile de funcţionare cele mai reduse$

5tilizarea ma'imă a bazei de materii prime se asigură prin subsistemul de lansare #nfabricaţie" care constituie un prim punct de control preventiv al utilizării resurselor"

eliminnd posibilitatea ca acestea să urmeze o distincţie neraţională$ Dimensionareariguroasă a stocurilor de materii prime şi semifabricate" prin intermediul ordonanţăriidefinite #n mod larg" astfel ca pierderile din imobilizarea mi+loacelor circulante să fieminime" fără a afecta continuitatea procesului de producţie" constituie o modalitateimportantă de utilizare a bazei de materii prime$

)olosirea superioară a forţei de muncă se obţine prin afectarea sarcinilor de producţiela nivelul e'ecutanţilor direcţi care au calificarea corespunzătoare pentru realizarea unei productivităţi ma'ime$

!biectivele derivate se pot concretiza #n degrevarea managementului operaţional alunităţii de munca de rutină la nivel de „articol” şi stabilirea previzională a cauzelor care pot conduce la nerealizarea programelor de producţie$

!biectivul corolar este reducerea c-eltuielilor de producţie şi asigurarea calităţii produselor" prin folosirea normativelor #n toate fazele procesului de management şialegerea variantei de program cea mai eficientă$

3.2 Subsistemele managementului operaţional al producţiei



4laborarea programelor de producţie" constituie primul subsistem al managementuluioperaţional care cuprinde ansamblul de activităţi desfăşurate #n scopul obiectivelor stabilite de către managementul tactic #n domeniul funcţiunii de producţie" pe intervale detimp reduse şi subunităţi structurale de fabricaţie$

%n finalul derivării acestor obiective se obţin programe de producţie" care constituie

un instrument fundamental al managementului operaţional al producţiei$*etodele" te-nicile şi instrumentele de elaborare a programelor de producţie" se aleg pe baza analizei sarcinilor de producţie" a condiţiilor concrete de fabricaţie$ .uccesiuneaelaborării programelor este unică şi presupune trei etape" şi anume:

• elaborarea programului calendaristic 0centralizator1 la nivelul #ntreprinderiiindustriale;

• elaborarea programelor de producţie la nivelul secţiilor de fabricaţie;• elaborarea programelor operative #n cadrul secţiilor de fabricaţie$

(ceste trei etape de concretizare" detaliere" #n timp şi #n spaţiu" a sarcinilor de producţie" se prezintă #n fig$ 3$7$

'TART

>nformaţii de intrare din activitateade:desfacere pregătire te-nică#ntreţinere şi reparaţii etc$

4laborarea programelor lunare0programul calendaristic centralizator1

rogram de producţie calendaristic centralizator

4laborarea programelor de producţie lunaree subunităţi structurale de bază 0secţii1

rogram de producţie lunar pe secţii

4laborarea programelor de producţie operative

rogram de producţie operativ

'TOP



Fig. 1.%. &c'ema bloc a de$(ăşurării activităţii de programare a producţiei2ansarea #n fabricaţie" cel de,al doilea subsistem component al managementuluioperaţional al producţiei cuprinde ansamblul de activităţi necesare elaborării"multiplicării şi difuzării documentelor economice la nivelul centrelor efectorii" potrivit programelor de producţie$ .uccesiunea acestor activităţi se prezintă #n )ig$ 3$8$

'TART

>nformaţii de intrare:

rograme operativeConsumuri specifice!peraţiis$d$v$,uri" etc

4laborarea bonurilor de materiale şi a fişelor limită

)işe limită de materiale

'TOP

onuri de materiale

4laborarea fişelor de #nsoţire şi a dispoziţiilor de lucru

Dispoziţii de lucru

)işe de #nsoţire

Constituirea setului de documente de lansare

)işe limită de materiale

onuri de materiale

)işe de #nsoţire

Desene de e'ecuţie

)işe te-nologice

)işe de #nsoţire

(lteinformaţii



Fig. 1.). &c'ema bloc privind lan$area în (abricaţie

.ubsistemul de control al #ndeplinirii programelor de producţie cuprinde ansamblulde activităţi de culegere" transmitere" prelucrare a informaţiilor primare cu privire ladesfăşurarea procesului de producţie #n scopul de a stabili gradul de #ndeplinire a programelor" abaterile faţă de obiectivele stabilite" cauzele care generează ecartul #ntrestandarde şi performanţe" #n scopul actualizării prevederilor iniţiale$

(cest subsistem asigură „feed,bac@,ul” şi are un rol activ asupra managementuluiactivităţilor de producţie$

%n prezent" se accentuează caracterul global al managementului operaţional al

producţiei" deşi soluţionarea fiecărui subsistem se poate realiza prin descompunereafuncţiunii de producţie #n probleme cu o relativă independenţă" urmărindu,se soluţionareaeficientă a acestora$ %n această acţiune" e'istă #nsă unele dificultăţi datorită multitudinii parametrilor care se ţin #n calcul şi corelării soluţiilor eficiente particulare fiecăruidomeniu$

4.2 Principiile sistemului operaţional de management al producţiei

Conceperea şi funcţionarea eficientă a sistemului de management operaţional al producţiei presupune respectarea" #n mod cumulativ" a următoarelor principii:a$ principiul transparenţei; b$ principiul balanţelor;c$ principiul variantelor;d$ principiul perspectivei;e$ principiul determinării incomplete;f$ principiul eficienţei$

a$ punctul de pornire" #n oricare activitate productivă" #l reprezintăcerinţele pieţei" care sunt structurate prin intermediul activităţii de

mar@eting$ De asemenea" producţia trebuie să fie adaptată permanent lacerinţele prezente şi viitoare ale consumatorilor şi să satisfacă acestecerinţe cu ma'imum de eficienţă$

b$ %ndeplinirea obiectivelor unităţii industriale necesită corelarea permanentă a acestora cu posibilităţile de realizare" cu resursele de careaceasta dispune" sub aspectul material 0baza de materii prime" capacităţide producţie1" uman 0forţă de muncă1 sau financiar$ Calculele de balanţă



validează orice program de producţie şi stabilesc direcţiile viitoare dedezvoltare a unităţilor industriale$

c$ <esursele de producţie din oricare unitate industrială sunt limitate" deşi#n unele cazuri" cum ar fi capacităţile de producţie" suntintersc-imbabile$ %n aceste condiţii" obiectivele unuia şi aceluiaşi plan

de producţie" ca reductor de incertitudini" pot fi atinse prin mai multecăi programe de producţie$ <ezultă că" pentru #ndeplinirea unui obiectivde producţie se pot prezenta mai multe variante alternative$

d$ !biectivele fundamentale şi #n special cele derivate sau operaţionale" #ntimp sunt supuse unor actualizări" modificări permanente$ (stfel" programarea producţiei ca o etapă a previziunii #n domeniul producţiei"estAe denumită ca reprogramare" ceea ce subliniază influenţa factoruluitimp asupra activităţii unităţilor industriale;

e$ rocesele productive din unităţile industriale sunt determinate de factoricare au o mărime şi un sens de acţiune bine măsurat dar şi de factori probabilistici" care se analizează prin #ncercări de a cerceta

nedeterminare$ %n această ultimă acţiune" un real spri+in" #l oferăstatistica matematică;f$ *anagementul operaţional al producţiei trebuie să prevadă acele structuri de

producţie şi te-nologia care asigură ma'imum de eficienţă" prin parcurgereae'-austivă a tuturor variantelor sau a unei submulţimi a acestora$

5.2 Instituţionalizarea managementului operaţional al producţiei şi principiile de raţionalizare ale acesteia

!rganizarea structurală a managementului operaţional al activităţii de producţie serealizează prin constituirea compartimentului de programarea" pregătirea şi urmărirea producţiei 0$$5$$1" sau #n mod identic al aceluia intitulat „roducţie”$

(tribuţiile acestui compartiment decurg din conţinutul" obiectivele şi funcţiilemanagementului operaţional al producţiei şi se pot prezenta astfel:

• 4laborează programul de pregătire te-nică a producţiei;• Colaborează cu celelalte compartimente pentru elaborarea programelor de

producţie" stabilirea termenelor contractuale de livrare" asigurareaaprovizionării din timp cu materii prime" .D/,uri #n vederea desfăşurăriinormale a procesului de producţie;

• Colaborează cu compartimentul de proiectare constructivă şi te-nologică la

stabilirea duratei ciclului de fabricaţie" a mărimii lotului de lansare #n producţie" la aplicarea te-nologiei moderne;• 4laborarea balanţei de corelare & capacitate & #ncărcare pe termen scurt #n

scopul eficientizării #ncărcării capacităţilor de producţie;• .tabileşte programul de producţie pe sectoare şi pe locuri de muncă;• Detaliază programul de producţie pnă la sarcinile zilnice la nivel de loc de

muncă şi e'ecutant" urmărind să se utilizeze integral şi eficient resurselee'istente" stabileşte ordinea prioritară de e'ecuţie a fiecărei operaţii;



• %ntocmeşte" pe baza programului de pregătire a producţiei şi a programuluioperativ" documentaţia de lansare #n fabricaţie 0fişa de #nsoţire" dispoziţii delucru" bonuri de materiale etc$1;

• 5rmăreşte intrarea #n e'ecuţie şi realizarea la termenele programate asarcinilor de producţie" analizează şi stabileşte măsuri pentru eliminarea

cauzelor abaterilor şi pentru recuperarea #ntrzierilor;• Centralizează" zilnic şi cumulat" producţie realizată şi informeazămanagementul #ntreprinderii asupra stadiului realizării;

• >nformează managementul #ntreprinderii asupra abaterilor intervenite #nrealizarea programului de producţie şi propune măsuri de eliminare aacestora$

rin concentrarea activităţii de programare a producţiei la nivelul unui compartimentspecializat se eliberează managerii direcţi ai verigilor de producţie" de atribuţiineoperative" cum ar fi: controlul stocurilor la nivelul secţiilor" atelierelor" stocurilor circulante 0stocurile tampon intersecţii1" stocuri de siguranţă intersecţii" stabilirea loturilor

de fabricaţie" durata ciclurilor de fabricaţie a semifabricatelor" pieselor şisubansamblurilor ce compun produsele finite" stabilirea programelor de producţie alesecţiilor etc$

%n aceste condiţii" maiştrii proceselor de producţie din cadrul secţiilor pot să seconcentreze asupra activităţilor de producţie privind supraveg-erea atelierului sub raportte-nic" e'ecuţia produselor" instruirea muncitorilor şi folosirea celor mai eficiente metodede muncă$

2ocul compartimentului de programare" pregătirea şi urmărirea producţiei 0$$5$$1#n structura organizatorică a #ntreprinderilor se prezintă #n )ig$ 3$A$

Compartiment cadre de managemental activităţii de producţie

Consiliul deadministraţie

reşedinte

Comitet de direcţie

Director de producţie

>nginer şef

te-nic mecano,energetic

s$d$v$ c$t$c$

roducţie $$5$$

program lansare control



Fig. 1*. locul P.P.+.P. în organi,area $tructurală a întreprinderii

6.2 voluţia managementului operaţional al producţiei rimele forme de management operaţional al producţiei sunt lucrările lui )rederic-

B$ alor cu privire la )P!incipiile Mn*ementului +tiin,i-ic. care formalizeazăstudiul timpului şi al muncii$ De asemenea" #n aceeaşi perioadă se impun analizele

efectuate de )ran@ şi 2ilian Eilbret- asupra mişcărilor finalizate #n adevărate concepte ale psi-ologiei industriale$ (ceste lucrări sunt urmate de aplicaţiile lui Eantt" care transpun lascara timpului fenomenele economice$

%n devenirea managementului operaţional al producţiei se #nregistrează un pasimportant prin realizările practice ale lui Fenr )ord cu privire la liniile de asamblare" #ndinamica lor şi teoria lui )$B$ Farris referitoare la mărimea economică a lotului ca modelde control al inventarului$

Goi dimensiuni" sub aspectul antrenării & motivării" se asigură prin teoria propusă deşcoala relaţioniştilor" cu reprezentantul ei de frunte 4lton *ao$

roblemele analizate capătă un nou contur la #nceputul anilor H8I" prin realizărilegrupurilor de cercetare operaţională$ %n această perioadă se fundamentează programarea

liniară şi metoda .imple' 0Eeorge $ Dantzig1$ 5rmează dezvoltarea e'tensivă acercetării operaţionale" cnd se formulează instrumente şi teorii de simulare" aşteptare" programare matematică" te-nici de tip 4<" C*" teorii decizionale computerizate$

e acest fundal" apar primele lucrări specifice managementului operaţional" care suntla fel de opuse ingineriei industriale sau cercetării operaţionale$ %n lucrări ca (nalizepent!u p!o/uc,ie +i mn*ement ope!,ionl 04dJard oJman şi <obert )etter ,3KAL1 sau Mn*ementul p!o/uc,iei mo/e!ne 04lJood .$ uffa , 3KM31 producţia esteanalizată sistemic" cercetarea operaţională este numai un suport şi nu studiată ca atare$Continuarea acestor analize este realizată #n lucrarea studiată ca atare$ Continuareaacestor analize este realizată #n lucrarea P!o/uc,i +i mn*ementul ope!,ionl0<ic-erd $ Clase şi Gic-olas N$ (Ouilano" prima ediţie" 3KL71$

! nouă etapă a dezvoltării managementului operaţional" demarată la #nceputul anilor HLI" este cea a cruciadei computerelor *$<$$ 0material$ re-uirement$ planning 1$(plicaţiile informatice urmăresc determinarea necesarului de materiale pentru e'ecuţia produselor comple'e" pornind de la aborescenţa acestora" cererea brută de produse şidurata devansărilor calendaristice$ (ccesul la aceste probleme a fost asigurat despecialişti >$$*$

)undalul #ntregului management operaţional #n domeniul producţiei este asigurat #n prezent de N$>$$ "u$t in time/" $P$C$ total -ulit0 control/ şi fabricaţia automatizată$



)ilosofia managementul operaţional devine N$>$$ abordat ca un set de activităţi integrate" pentru a realiza un #nalt nivel de producţie utiliznd un minim de inventar al părţilor componente sosite la centrele de producţie$ (ceastă filosofie" cuplată cu $P$C$" careelimină cauzele defectelor #n producţie" este punctul de #ncercare al practicilor de producţie #n unităţile industriale$

5n mare impact asupra managementului operaţional #l au factorii de automatizare #ndiferite forme" şi anume: C$>$*$ computerintegrated manu(acturing 1" )$*$.$ 0 (lexiblemanu(acturing $0$tem$1" )$!$)$ 0 (actor0 o( t'e (uture1$

!.2 "bord#ri ale managementului operaţional al producţiei e baza demersului prezentat" #n special al literaturii de specialitate din .$5$($ şi

*area ritanie" se poate aprecia că managementul operaţional al producţiei este ocomponentă a managementului operaţional care o desc-idere mai largă spre toatefuncţiunile unităţii economice$ >nvestigarea lucrărilor de specialitate conduce laurmătoarea problematică a domeniului analizat:

, strategii operaţionale;, prognozare;, planificare agregat;, programare;, planificarea capacităţii;, controlul inventarului, asigurare materială;, amplasarea centrelor de producţie;, organizarea spaţială;, proiectare;, mentenanţă;

, controlul calităţii;, măsurarea muncii$

Dintre problemele enumerate" frecvenţa cea mai mare #n literatura managementuluioperaţional o au următoarele: planificarea agregat" programarea producţiei"dimensionarea inventarului" folosirea potenţialului productiv pe termene scurte şicontrolul cantitativ al #ndeplinirii programelor de producţie$

(stfel" #n domeniul programării producţie operation$ $c'elduling 1 aspectele prioritare sunt: +obQs-op,sc-eduling" #ncărcarea utila+elor" folosirea forţei de muncă" balanţarea liniilor de fabricaţie" etc$ soluţionarea acestor probleme se face prin folosirea programării liniare" neliniare" dinamice" sto-astice" teoriei regulilor şi mărimilor de

prioritate$%n literatura de limbă franceză" managementul operaţional al producţiei are cadomeniu de baz# stabilirea secvenţelor de prelucrare a produselor #n corelaţie cu resurselede producţie" ceea ce se defineşte ca ordonanţarea fabricaţiei probleme$dordonnancement/$ %n sens larg" ordonanţarea este formată din două laturi principale:

a$ ordonanţarea materiilor prime sau gestiunea stocurilor; b$ ordonanţarea producţiei" care cuprinde o sferă largă" #ncepnd cu interfaţa dintre

plan şi program şi finaliznd cu „planningul” de atelier şi control al rezultatelor$



Cele două laturi asigură corelarea momentelor de fabricaţie cu materia primă" stareautila+elor şi disponibilitatea lucrătorilor direcţi$ <ezultă că ordonanţarea poate fistructurată" de asemenea" pe domeniile:

a$ previziunea sarcinilor;

b$ previziunea termenelor de e'ecuţie;c$ lansarea #n fabricaţie;d$ controlul e'ecuţiei$

%n sens strict" ordonanţarea precizează sarcinile şi termenele de e'ecuţie" ceea ce permite cunoaşterea stadiului fabricaţiei" #n fiecare perioadă a avansamentului producţiei$%n ţările cu economie de piaţă avansată" #n domeniul managementului operaţional semanifestă tendinţa de #nlocuire a modelelor cu sistemele de diri+are a comenzilor 0order management1$ (ceste sisteme cuprind un ansamblu de comenzi" ec-ipamente electronice"metode şi moduli de prelucrare$ %n această concepţie" datele necesare managementuluioperaţional se culeg prin două subsisteme" şi anume:

a$ un subsistem #n cadrul unităţii" destinat să urmărească" #n timp rea sau cel puţinutil" funcţionarea locurilor de muncă şi conlucrarea lor; b$ un subsistem #n e'teriorul unităţii care să o conecteze eficient la cerinţele pieţii

interne şi e'terne" prin creşterea transparenţei pieţei care asigură rigoare şicontinuitate managementului operaţional$

oate te-nologiile de management operaţional sunt tratate #n corelaţie cu formelesuperioare de organizare a producţiei$ (stfel" automatizarea proceselor de producţie #nconcepţie rigidă a fost #nlocuită cu cea de tip fle'ibil" sub forma centrelor" celulelor"liniilor sau subsistemelor" prin folosirea roboţilor industriali şi ec-ipamentelor electronice$

%n acest mod" fle'ibilitatea fabricaţiei asigură capacitatea de adaptare la sarcina de producţie variabilă" cu costuri minime" astfel ca" #ntr,o perioadă programată" sistemul săfuncţioneze economic" cu sc-imbări aduse #n structura sa$

Cele prezentate conduc la conturarea managementului operaţional #n spaţiulorganizării procesuale" ca un domeniu distinct care operează cu obiective derivate"resurse directe şi funcţii manageriale #n domeniul producţiei" pentru a obţine bunuri sauservicii pe bază de program" #n condiţii eficiente$

$.2 Paradigma %abricaţiei şi managementul operaţional

oate acţiunile desfăşurate #n unităţile economice" #n special industriale" #n perimetruldomeniului prezentat" sunt subordonate cerinţelor formulate de clienţi" ceea ce conduce laformularea paradigmei fabricaţiei$ (stfel" dacă se consideră că elementul esenţial #nmanagementul operaţional este sistemul resurselor directe" acestea pot fi gndite ca ceicinci „p”" şi anume:

, forţa de muncă directă sau indirectă people/3, factori" servicii ramificate care asigură producţia #n afară" la locurile cerute

plant$1;



, materiale care parcurg sistemul productiv de la un capăt la altul part$/3, ec-ipamente şi paşii urmaţi #n sistemul productiv proce$$e$/3, proceduri şi informări utilizate de management pentru funcţionarea sistemului

0 planning and control/$aradigma strategiei fabricaţiei este focalizarea factorilor prezentaţi şi fabricaţia

pentru comerţ" vnzări$ Dorinţa fabricaţiei pentru „a vinde” asigură performanţe" precumcosturi scăzute" calitate #naltă" fle'ibilitate apreciabilă$ %n mediul fabricaţiei de astăzinoţiunea de a vinde este adesea criticată; ea" #n mod indirect" limitează viziuneamanagementului asupra a ceea ce este real şi posibil$ <ezolvarea este apariţia conceptuluide „clasă mondială”" cnd se poate fabrica orice foarte bine" pe baza unei automatizărifle'ibile$ rincipiile recomandate de managementul operaţional" #n aceste condiţii" sunt: pune pe prim plan clientul; fii de calitate şi conştiincios; implică salariaţii; practică „+ustin time”; accentuează te-nologia" termenele lungi şi activităţile orientate$ oate acestecerinţe se pot dezvolta #n raport de tipologia unităţii şi constituie obiective operaţionale lanivelul e'ecutanţilor direcţi$

• Concepte c0eie!peraţionalizare" managementul operaţional al producţiei 0*$!$$1" obiectivecomponente" principii" instituţionalizare" paradigma strategiei fabricaţiei$

• nt!eb2!i pent!u utoevlu!e3$ Cum se poate realiza intensificarea componentei operaţionale a managementului?6$ (nalizaţi comparativ conceptele de management şi management operaţional al

producţiei 0*$!$$1$7$ rezentaţi şi analizaţi principalele obiective ale *$!$$8$ Care sunt corelaţiile dintre funcţiunile de producţie şi cea comercială?A$ 4'emplificaţi componentele sistemului *$!$$ pe cazul unei unităţi industriale pe

care o cunoaşteţi$M$ rezentaţi principalele etape ale devenirii *$!$$L$ %n ce constă paradigma strategiei fabricaţiei?R$ (nalizaţi comparativ două modalităţi de creştere a volumului de producţie" #n

cadrul unei unităţi industriale: modernizarea te-nologiei şi a flu'urilor de fabricaţie" ceea ce oferă şi

posibilitatea reducerii costurilor$ controlul sistematic al proceselor operaţionale prin standarde de creştere a

productivităţii$

'tu/iu /e c34 ) Prod-Avia.%n ianuarie 3KKM" Dan roca" manager general la „Direcţia de promovare a producţiei”

0D$$$1" #n cadrul „rod,(via”" a reflecta asupra posibilităţii efectuării unei sc-imbări #nstrategia de fabricaţie$ De curnd d,nul roca şi personalul său au revizuit strategia deafaceri a compartimentelor$

Ca rezultat al acestei gndiri" a apărut evident faptul că strategiile de mar@eting şifabricaţie ar trebuie revizuite$



Compania „rod,(via” şi,a #nceput activitatea #n anii HMI #n domeniul aero,spaţial$ %n primii ani de activitate" aceasta a proiecta şi e'ecutat sateliţi meteorologici" care au fostlansaţi #n spaţiu$ *ai recent" „rod,(via” şi,a diversificat producţia" care se poate grupa#n trei direcţii:

, direcţia de produse electrice 0D$$4$1;

, direcţia de materiale 0D$*$1;, direcţia de promovare a producţiei 0D$$$1$D$$4$ a produs o varietate de circuite de bord şi alte produse electrice pentru

desfacere pe piaţă$D$*$ a produs profile laminate din plastic" pe care le,a vndut direcţiilor D$$4$ şi

D$$$" precum şi unor clienţi e'terni$D$$$ a e'ecutat produse speciale" la comanda clienţilor$ Givelul vnzărilor şi al profilului pe ultimii cinci ani se prezintă #n tabelul următor:

abelul >

In-o!m,ii -innci!e*ii S

>ndicatori 3KK3 3KK6 3KK7 3KK8 3KKACompania „rod,(vila”

/nzări 78$RR8 83$I6K 8M$R68 83$K38 7L$RALrofit net 3$6AM 3$768 7M7 3$I7A 7LK

Direcţia romovare a roducţiei 0D"$$1/nzări A$KLL M$AIR 8$IRI L$MII A$3LK

rofit net LI7 AKL 667 3$37K 3AI

otrivit informaţiilor prezentate" vnzările şi profitul au #nregistrat mari variaţii$rincipalul produs la D$$$ este aerostatul$ (ceste aerostate sunt vndute companiilor de comunicaţii$ %n prezent" D$$$ produce cca$ 36 aerostate pe an" ceea ce reprezintă" subaspect valoric" apro'imativ AIT din vnzările D$$$

D$$$ poate produce" de asemenea" o varietate de produse speciale" făcute la comandaclientului" cum ar fi elemente liniare folosite ca inserţii #n paletele elicopterelor"mecanisme de asigurare a aeraţiei #n mine" etc$ o trăsătură comună a acestor produse estee'ecuţia lor din profile laminate din plastic" furnizate de D$*$ 0din cadrul „rod,(via”1$

%n formularea strategiei" d,nul roca are #n vedere trecerea treptată la fabricarea produselor pe principii cantitative" de volum" care se vor vinde unor clienţi diferiţi$

(ceastă strategie se poate rezuma astfel:

„D$$$ va fabrica ceea ce" din punct de vedere istoric" a fabricat cel mai bine"răspunznd clienţilor individuali" cu proiectarea şi e'ecuţia produselor cerute de aceştia$(ceastă fabricaţie se caracterizează prin produse de mică serie" cu spri+in financiar" din partea beneficiarului" #n etapa de proiectare şi cu variaţii mari" de la o perioadă la alta" #nvolumul de producţie”$

rogresiv" D$$$ se va orienta mai accentuat pe politica de piaţă pe cerinţele clienţilor$!biectivul nostru va fi să reducem" dar nu să eliminăm" dependenţa faţă de produsele sau proiectele de mică serie" la cererea clientului şi să aducem #n flu'ul productiv produse



noi" cu o fabricaţie repetitivă" pe ct posibil de mare volum; D$$$ se va orienta spreanumite segmente de piaţă" acolo unde se va considera oportun pentru cştigarea unei poziţii dominante" competitive$

(ceastă orientare va necesita e'tinderea studiilor de piaţă şi a sistemelor dedistribuire a produselor$

%n aceeaşi direcţie trebuie să se formeze capacităţi te-nologice" sistemul engineering"de materii prime şi accentuarea controlului producţiei$ .e vor accentua" prin sistemul de panificare" termenele lungi" focaliznd strategia

formulată" astfel ca aceasta să fie #ndeplinită$(cţiunile #n aceste direcţii necesită investiţii pentru dezvoltarea producţiei şi folosirea

intensivă a forţei de muncă #nalt calificate" deşi operaţiunile de risc nu se e'clud$După o perioadă planificată de ce mult cinci ani" se preconizează niveluri ale

vnzătorilor şi profitului mai mari cu 7I & 8IT faţă de ultima perioadă$rocesul de fabricaţie astfel conturat presupune trecerea de la volumul redus al

producţiei" #n unele cazuri aceasta avnd caracter de unicat" la volumul lărgit" carenecesită #n plan organizatoric linii de producţie standardizate$

rintre efectele acestei noi strategii pot apărea şi sc-imbări #n structuraorganizatorică" care este prezentată #n )ig$ 3$M$Domnul roca a gndit şi faptul că noua strategie va afecta sistemul de control al

producţiei precum şi cel al inventarului$ %n prezent acest control se desfăşoară prinactivitatea a două persoane care au fost transferate de la magazia de produse şi sistemulde producţie$

.istemul de evidenţă şi programare a producţiei este manual$ Deşi acesta pare săfuncţioneze destul de bine" nu asigură evaluarea permanentă a intervalului pentruasigurarea avansamentului fabricaţiei$

reşedinteal rod,(via

/ice preşedinte*anager general al rod,(via

/ice preşedintelan,organizare al rod,(via

*anager programaerostat

ersonal

Contabilitate

Eestiunea materialelor

Director de vnzărişi mar@eting

Director deengineering

Director defabricaţie

Director asigurarea producţiei

>nginer şef Dispecer şef *ecanic şef



Fig. 1.4. Organigrama detalii în (uncţiunea de producţie / Givelul inventarului este urmărit prin intermediul unui produs informatic din oficiul

de calcul$ )acturile şi plăţile sunt trimise acestui informatic din oficiul de calcul$ )acturileşi plăţile sunt trimise acestui oficiu spre a fi centralizate şi urmărite$

Datorită #ntrzierilor determinate de timpul de prelucrare a informaţiilor şi a problemelor legate de e'actitatea #nregistrărilor" personalul care se ocupă de controlul producţiei şi al inventarului menţine şi o evidenţă manuală a #nregistrărilor pentru celemai importante componente ale produselor$

Compania „rod,(via” a semnat de curnd un contract cu FeJlett,ar@ard" pentru unnou computer ce #l va #nlocui pe cel e'istent$Ca urmare a lucrătorilor privitoare la conversia pe noul sistem de calcul" compania a

investigat pac-ete de programare 0softJare1 disponibile de la FeJlett,ac@ard$Domnul roca" după analiza acestei situaţii" s,a #ntrebat dacă strategia aleasă pentru

următorii cinci ani este eficientă sau nu; el dorea această nouă orientare" dar nu manifestăsuficientă siguranţă$

%l puteţi a+uta pe domnul roca?

nt!eb2!i43$ Ce obiective ar trebui adoptate" #n domeniul fabricaţiei" cu privire la

cost" calitate" fle'ibilitate?6$ Cum ar trebui realizate obiectivele operaţionale privind fabricaţia" #ndomeniul procesului te-nologic" organizării producţiei" dotare cuec-ipamente" forţă de muncă ţi sistemul de control al producţiei şiinventarului?



CAPITOLUL $

$ PROGRAMAREA 5UNCŢIE & 5UNCŢIE A MANAGEMENTULUI OPERAŢIONAL AL PRODUCŢIEI

Obiective:

Dup2 stu/ie!e cestui cpitol ve,i4

• Ave /ep!in/e!i +i cuno+tin,e pent!u elbo! un pln /e p!o/uc,ie*!e*t6

• Cuno+te cum se elbo!e32 un p!o*!m /e p!o/uc,ie clen/!istic

cent!li3to! "mste!#6• 7ti cum se elbo!e32 un p!o*!m /e p!o/uc,ie ope!tiv 8n !po!t /etipul -b!ic,iei6

• 5i,i cpbili s2 !ecomn/,i +i s2 plic,i o meto/2 /e p!o*!m!e9 8n-unc,ie /e -o!m /e o!*ni3!e /optt2:

&.2 Programare calendaristic#4ficienţa activităţii unei #ntreprinderi este determinată de gradul de previziune a

acesteia" care se derulează potrivit orizontului #n timp etapele:3$ prognoză;6$ planificare;7$ programare$



<ezultă că prognoza" planul şi programul sunt trei paşi care asigură coordonateledesfăşurării activităţii oricărei unităţi economice$

rognoza şi planificarea" ca primii doi paşi ai previziunii economice constituie sursede reducere a incertitudinilor activităţii economice$

!peraţionalizarea previziunii se desfăşoară prin intermediul programării producţiei$

rogramul poate fi definit" #n sens larg" ca un comple' de scopuri operaţionale" peintervale de timp reduse şi subunităţi structurale dintr,o unitate industrială" rezultat dinstrategii normative" sarcini" precum şi paşii care trebuie urmaţi şi resursele necesare" pentru a #ndeplini acţiuni #n curs de desfăşurare " #n condiţii eficiente$

*etodologia programării producţiei industriale constă #n ansamblul metodelor"te-nicilor şi instrumentelor utilizate" precum şi succesiunea lucrărilor necesare realizăriiobiectivelor specifice acestei activităţi$

Cu toate că realizarea metodelor" te-nicilor şi instrumentelor de programare a producţiei industriale depinde de specificul producţiei din fiecare #ntreprindere"succesiunea lucrărilor #n general" poate fi respectată #n ma+oritatea acestora$

Ca atare" realizarea obiectivelor specifice programării producţiei industriale

presupune parcurgerea următoarelor etape:3$ elaborarea şi fundamentarea programelor lunare la nivel de #ntreprindere;6$ stabilirea şi corelarea cantitativă" calendaristică a programelor de producţie ale

secţiilor;7$ elaborarea programelor operative de producţie #n cadrul secţiilor$

*etodologia de programare este supusă influenţelor date de restricţiile concrete#ntlnite #ntr,o #ntreprindere industrială " dar ceea ce este comun acesteia" indiferent detipul de fabricaţie" produs" te-nologie etc$" se poate structura pe trei subetape$

(ceste trei suetape #ntr,o #ntreprindere constructoare de maşini" cu structura de producţie te-nologică" se prezintă grafic #n fig$ 6$3$

P!o*!m!e l nivel /e 8nt!ep!in/e!e

2(G

4tapa >

4tapa >>

4tapa a >>> a 4tapa a >>> a 4tapa a >>> a

P!o*!m!e l nivelul sec,iei /e p!o/uc,ie

a3

3

a3

6

a3

7

a6

3

a6

6

a6

7

a7

3

a7

6

a7

7

Fig. 2.1. 5laborarea programelor calendari$tice

P!o*!m!e l nivel/e 8nt!ep!in/e!e

2(G

4tapa >

4tapa >>

4tapa a >>> a 4tapa a >>> a

P!o*!m!e l nivelul sec,iei /e p!o/uc,ie

a3

a6

a7

a3

3

a3

6

a3

7

a6

3

a6

6

a6

7

a7

3

a7

6

a7

7



4laborarea programelor are #n amonte planul de producţie" fundamentat pe planulagregat" ca o concretizare a cererii prognozate$ Cererea prognozată este rezultatulactivităţii de mar@eting care se instituţionalizează #ntr,un compartiment specificfuncţiunii comerciale$

lanul agregat constituie o concretizare a cererii pe tipuri reprezentative de produsesau grupe de produse" care reflectă nevoile consumatorilor 0)ig$ 6$6$1$

a3

a6

a7

Cererea prognozată

4laborarea plan agregat

lan agregat

Detalierea grupelor de produse

lan de producţie

Detalieri #n timpactualizare

(rmonizareagregat

rogram de producţie calendaristiccoordonator

Determinarea priorităţii succesiunii

comenzilor a posibilităţilor de

glisare(rmonizare

detaliată

rogram de producţie calendaristic

/alidarea programului calendaristic



Fig. 2.2. 5laborarea şi detalierea planului agregat

lanificarea globală 0agregat1 operează cu cantităţi globale" att #n cazul resurselor 0numărul total de muncitori; ore,maşină; tone de materii prime1 ct şi #n cazul producţieicare se programează 0tone de produse sau #n situaţia producţiilor eterogene,unităţii de

produs ec-ivalent1$articularizarea resurselor şi a produselor obţinute pe grupe cu trăsături distincte se vaface #n fazele ulterioare de programare$

!rizontul de timp al planului global 0agregat1 este de obicei divizat pe trimestre$ %nfelul acesta" se pot verifica pe intervale mai lungi efectele programării pe termen scurt" dee'emplu cele ale comandării materialelor de la furnizori sau ale anga+ării ori concedieriimuncitorilor$

<olul managerilor operativi #n această fază este acela ca" pornind de la nivelul cereriiestimate" să fundamenteze proporţia #n care producţia #ntreprinderii va acoperi aceastăcerere" astfel #nct profitul pe termene lung să fie ma'im$ (tt acoperirea integrală acererii" care implică uneori atragerea unor noi resurse de producţie" ct şi pierderea unuisegment de piaţă" prin neacoperirea integrală a cererii" pot diminua profitul$ *anageriitrebuie să stabilească planul global 0agregat1 de producţie #ntre cele două limite ţinndcont de rentabilitatea pe termen lung" care trebuie să fie ct mai mare" dar şi de anumiterestricţii 0legi" reglementări cu sindicatele" etc$1$

lanul agregat trebuie să fie cel mai bun rezultat al modelării unei multitudini destrategii de programare globală 0agregat1$ .trategiile vor fi analizate #n această etapă subaspectul costului de realizare" firma oprindu,se asupra aceleia cu costuri minime" decirentabilitatea pe termen lung" ma'imă$

*odelul general al planificării agregat se fundamentează pe baza a trei variabile principale" şi anume:

, cantitatea produsă #n perioada t 0Pts1;

, nivelul cererii de produse #n perioada t 0PtD1;

, nivelul stocului de produse finite 0inventarul1 la sfrşitul perioadei t 0.t1$

<elaţia dintre cele trei variabile este:

.t U .t,3 = Pts , Pt

D

unde:



.t,3 & reprezintă nivelul stocului de produse finite la sfrşitul perioadei t,3$

<egula decizională pentru stabilirea mărimii Pts este:

Pts U Pt,3

s = ( 0PtD , Pt

s1

entru t U 3"6" V G5nde ( este o constantă din intervalul I"3$ %n cazul ( U I" se #nregistrează strategia: Pts U Pt,3s" iar #n situaţia ( U 3" se

identifică Pts U Pt

D" care se defineşte ca strategie pură sau de urmărire$/ariabilele modelului implică mai multe categorii de costuri" care au un conţinut

tipic" deosebit de mărimile reflectate #n contabilitatea firmei" ceea ce permite definirea lor ca e'tracosturi" şi anume:

3$ costul de #ntreţinere a stocului de produse finite;6$ costul de supramuncă;7$ costul de inactivitate;8$ costul deficitului de produse;

A$ costul anga+ării şi demiterii$De asemenea" se pot lua #n calcul costurile muncii temporare şi ale celei pentru

comenzile returnate$<ezultă că funcţia obiectiv a etapei de programare globală 0agregat1 a producţiei

poate fi e'primată astfel:*in ) U C3 = C6 =C7 = C8 = CA #n care:

3$ ) & reprezintă costul de realizare a strategiei de programare 0agregat1;3 6$ C3 & reprezintă costul de #ntreţinere a stocului de produse finite$6

entru a calcula costul trimestrial de #ntreţinere a stocului 0C3t1 #n

cazul unei anumite strategii" se estimează mai #nti costul trimestrialunitar al #ntreţinerii stocului C3t$Calculul se va face cu a+utorul următoarei relaţii:

C3t U clt 0Pts , PtD1 = .t,3

5nde U Pts & Pt

D U .t *ărimea Clt se determină doar #n cazul #n care .t = .t,3 W I$Cnd .t = .t,3 U I$ Gotaţiile utilizate au următoarele semnificaţii:Clt & reprezintă costul total de #ntreţinere a stocului #n trimestrul t;cit & costul unitar de #ntreţinere a stocului 0pe unitate de produs ec-ivalent1;

Pts

& producţia programată #n trimestrul t conform strategiei alese;3 6o$tul de reali,are a $trategiei de plani(icare agregat nu $e include în c'eltuielile de producţie7 ci $eadaugă ace$tora. 6 C3 este format din:

, costul cu uzura morală a produselor păstrate #n stoc;, costul datorat dobnzilor" a cărui mărime este egală cu profitul care s,ar obţine dacă suma investită

#n stocuri s,ar utiliza productiv;, costul de depozitare;, costul deprecierii produselor depozitate;, costul de asigurare a produselor$



PtD & cererea estimată #n trimestrul t;

.t,3 & stocul de produse finite la sfrşitul trimestrului anterior;

.t & stocul de produse finite la sfrşitul trimestrului t$C6 & reprezintă costul realizării produselor prin supramuncă$

(ceasta apare atunci cnd producţia programată trimestrial nu poate fi realizată demuncitori" conform normelor de producţie stabilite #n R ore$

7$ Costul realizării produselor prin supramuncă al unei strategii de planificare globală se calculează pornind de la costul unitar desupramuncă c6t" folosind următoarea relaţie:

C6t U c6t [Pts , Pt

r ]

*ărimea C6t se calculează doar #n situaţia:

Pts WPt

r

(tunci cnd:Pt

s U Ptr " C6t U I"

Gotaţiile utilizate au următoarele semnificaţii:C6t & costul total al realizării produselor prin supramuncă #n trimestrul t;c6t & costul unitar de supramuncă 0pe unitate de produs ec-ivalent1;Pt

s & #şi păstrează semnificaţia;Pt

r & producţia e'primată #n unităţi ec-ivalente" care poate fi fabricată #n #ntreprindere#n trimestrul t" potrivit normativelor$

8$ C7 reprezintă costul menţinerii #n #ntreprindere a muncitorilor #n perioadele #n care cererea este inferioară posibilităţilor de producţie0costul de inactivitate1$ (cesta se calculează trimestrial" după stabilireacostului trimestrial unitar 0pe muncitor1 de inactivitate$ )ormula decalcul este următoarea:

c6

m

r

t

$

t

t t

−=

77

Calculul lui C7t se face numai atunci , cnd Ptr WPt

s

, cnd Ptr WPt

s" C7t U I

Gotaţiile utilizate au următoarele semnificaţii:C7t & costul trimestrial de inactivitate;Pm & norma de producţie trimestrială pe muncitor;



C7t & costul unitar trimestrial de inactivitate;Pt

r & Pts #şi păstrează semnificaţie$

A$ C8 reprezintă pierderile suportate de #ntreprindere atunci cnd nivelul

producţiei programate este inferior cererii 0costul deficitului de produse1$(cesta se calculează după stabilirea nivelului costului trimestrial unitar 0pe unitate

de produs ec-ivalent1 al deficitului de produse , c8t & cu a+utorul următoarele formule:a$ cnd la sfrşitul trimestrului anterior e'istă stoc de produse .t,3:

0a1 C8t U 0PtD , Pt

s , .t,31 c8t

b$ cnd la sfrşitul trimestrului anterior a e'istat deficit de produse Dt,3:

0b1 C8t U 0PtD , Pt

s , Dt,31 c8t

c$ cnd la sfrşitul trimestrului anterior nu au e'istat nici stoc nici deficit de

produse: 0c1 C8t U 0PtD , Pt

s1 c8t

5nde:0Pt

D , Pts U Dt

Dt & reprezintă deficitul de produse finite #n trimestrul t$Costul deficitului de produse se calculează numai #n situaţiile #n care:

, 0a1 PtD , Pt

s , .t,3WI, 0b1 Pt

D , Pts = Dt,3WI

, 0c1 PtD , Pt

sWI, %n celelalte cazuri" C8t U I$

M$ CA reprezintă costul de anga+are şi concediere a muncitorilor$(cest cost apare atunci cnd managerii -otărăsc corelarea strictă #ntre cerere"

producţia programată şi numărul de muncitori$ 4l cuprinde c-eltuielile pe care le presupune organizarea activităţii de recrutare şi c-eltuielile care privesc organizareaactivităţii de formare a noilor anga+aţi" ta'ele de şoma+ suportate de #ntreprindere" etc$

Costul de anga+are şi de concediere" pe care #l presupune realizarea unei strategii"se calculează conform următoarei formule" după ce s,a estimat costul trimestrial unitar 0pe muncitor1 de anga+are şi de concediere & cAt$

CAt U cAt ' Gmt" #n care:

8

m

r

t

$

t

mt

+±=

0semnele X se folosesc pentru a păstra permanent pozitiv rezultatul diferenţei din paranteză1$

.emnificaţiile notaţiilor folosite sunt următoarele:



Gmt & numărul mediu de muncitori anga+aţi sau concediaţi #n trimestrul t;CAt" cAt" Pts şi Ptr #şi păstrează conţinutul e'plicat anterior$%ntre multiplele strategii de planificare globală 0agregat1" care pot fi modelate" se

evidenţiază două strategii de bază denumite şi strategii pure$(ceste strategii pure sunt:

($ .trategii de urmărire a cererii$$ .trategia de programare a unei producţii trimestriale constante"egală cu cererea trimestrială medie$

($ %n cazul strategiei de urmărire a cererii" producţia trimestrială programată esteidentică cu cererea estimată pentru aceeaşi perioadă$ (ceastă situaţie se poate realiza pedouă căi" fiecare constituind" la rndul ei" o substrategie" şi anume:

(3 & ore suplimentare efectuate de muncitorii #ntreprinderii atunci cnd cerereadepăşeşte posibilităţile de producţie sau nefolosirea integrală a forţei de muncă #nsituaţia inversă 0timp de inactivitate1$

(6 & anga+ări sau concedieri de personal #n funcţie de creşterea şi " respectiv" de

scăderea cererii$(vanta+ele acestei strategii constau #n lipsa inventarului de produse finite" cue'cepţia celor de siguranţă" şi #n acoperirea integrală a cererii #n fiecare trimestru"deci ine'istenţa pierderilor datorate deficitului de produse$

$ %n cazul strategiei producţiei constante" egală cu cererea trimestrială medie" fie căse realizează acoperirea cererii din stocurile de produse finite normate #n trimestrele #ncare producţia constantă programată a fost mai mare dect cererea" fie că se amnăsatisfacerea cererii pentru o parte din produse sau pentru toate produsele$ %n acest ultimcaz producţia constantă este mai mică dect cererea" iar stocurile de produse finiteformate anterior sunt insuficiente sau ine'istente$

(ceastă strategie este influenţată şi de momentul 0trimestrul1 #n care #ntreprinderea pătrunde pe piaţă" prin implicaţiile asupra evoluţiei stocurilor de produse finite$e lngă strategiile pure de programare globală 0agregat1" se pot utiliza şi strategii

combinate$ (stfel de strategii sunt cele de programare a unei producţii variabile" dar carenu respectă fidel cererea trimestrială" de anga+are a unuia sau mai multor muncitori permanenţi pe lngă cei sezonieri" etc$

Cu a+utorul mi+loacelor electronice de calcul" managerii pot anticipa cu uşurinţă toatestrategiile de programare globală astfel #nct să fie aleasă cea mai eficientă$

.trategiile pure şi cele posibile se pot restructura #n trei modalităţi de acţiune practică:a$ se prevede un nivel al producţiei constant" iar mărimea stocului de produse

finite asigură satisfacerea cererii #n cazul abaterii fabricaţiei de la mărimea

acesteia; b$ se prevede o producţie cu un nivel fluctuant" #n raport de cerere" iar mărimeaminimă a stocului corectează greşelile de previziune #n domeniul cererii;

c$ se prevede un program mi't" de compromis" #ntre variantele a şi b deoareceasigură c-eltuieli obişnuite de producţie şi c-eltuieli minime de anga+are saudemitere 0concediere1 a lucrătorilor" de plată a timpului suplimentar lucrat0supramuncă" sc-imbul trei" sărbători" etc$1 şi de reorientare a personalului$



%n această concepţie de a produce" se contribuie la protecţia socială" reducndu,seşoma+ul" inflaţia" care sunt inevitabile #ntr,o perioadă de reforme$ %n plus" desfăşurarea producţiei #n aceste coordonate asigură menţinerea aparatului productiv #n funcţiune$

%n finalul perioadei de trecere la mecanismele de piaţă instituţionalizate" politicaeconomică din cea de,a doua variantă se va #nregistra tot mai frecvent$ Costul social al

acesteia va avea" ca o componentă #nsemnată" c-eltuielile de reorientare a lucrătorilor" #ncadrul aceleiaşi unităţi sau #ntre acestea" #n scopul obţinerii unor structuri productive"eficiente" sub aspectul profitului de fabricaţie" dimensiunii şi cooperării pe verticală$

Implement!e +i evlu!e plni-ic2!ii *!e*t(plicarea planificării agregat impune o cooperare permanentă şi sistematică #ntre

compartimentele de mar@eting şi producţie$De asemenea" managerii direcţi ai compartimentelor de producţie trebuie să

conştientizeze tipurile de e'tracosturi tipice programării agregat$%n privinţa strategiilor" se arată că firmele" #n ma+oritate" menţin nivelul forţei de

muncă" pe intervale scurte de sc-imbare a cererii" dacă ponderea c-eltuielilor salariale

este mai mică dect cea a costurilor fi'e" #n total cost$%n perioadele de creştere semnificativă a cererii" managerii folosesc" la #nceput"supramuncă 0cte R ore #n plus pe săptămnă" perioade de 36 săptămni1" apoi trec lareducerea stocurilor şi anga+ării de lucrători$

%n cazul scăderii accentuate a cererii" o perioadă de ma'imum două" trei luni"lucrătorii pot fi menţinuţi #n cadrul #ntreprinderilor" desfăşurnd activităţi au'iliare deservire" după care este posibilă demiterea lor$

Derularea activităţilor curente pe baza planurilor agregat a condus" #n cadrul unor firme din state dezvoltate" la reducerea costurilor cu circa R"AT şi la sporirea profitului cucirca 37"MT$

Detalierea planului agregat" pe poziţii constructive" tipodimensiuni" conturează un

program de producţie operant" care constituie interfaţa cu activitatea de managementoperaţional al producţiei" cu cea de programare a fabricaţiei$rima etapă a programării se concretizează #ntr,un program de producţie calendaristic

coordonator" care presupune actualizări ale planului şi armonizării agregat ale comenzilor făcute de clienţi" cu resursele de producţie$

(ctualizările se fac pe baza factorilor perturbatori e'terni unităţii 0renunţări" decalări"modificări" urgentări1" folosindu,se prg-iile economice cum ar fi preţul" sau a situaţieie'istente #n #ntreprindere pe intervale de timp reduse$

(rmonizarea se desfăşoară potrivit succesiunilor din fig$ 6$7$



Fig. 2.%. 9rmoni,area obiectivelor cu re$ur$ele de producţie

Capacitateade producţie

rogram de roducţie Calendaristic

5rgentări

reeşalonări programe deaprovizionare

Gecesar ul seasigură?

*aterii prime

(rmonizarea obiectivelor

0comenzile asumate1 cu resursele de producţie

.alariaţi0anga+aţi14'istăşoma+"

supramuncă

Demit

anga+reevalunorme" p

salaria

4'istă suprasau

sub#ncărcare?Y

Demitere"anga+are"

reevaluare"norme" politica

salarială

.!

G5

.!

D(

.!

G5

D(



)uncţia obiectiv pentru procesul de armonizare este:

6 p- i

p

! i

!

i"

m

"

n

i

F ⋅⋅= ∑∑∑=== 333

$1ma'$0min

#n care:O@

i+ & reprezintă cantitatea de produse i" fabricate cu prioritatea +" #n perioada @"e'primată valoric;

pi & preţul pentru produsul i;C + & criteriul de optimizare; p & numărul de perioade programate;m & numărul priorităţilor #n procesul de programare;n & numărul produselor programate$Criteriul de optimizare se poate identifica cu profitul pe unitatea de produs"

penalizarea pe unitatea de valoare pentru nerespectarea prevederilor contractuale" etc$(rmonizarea agregat are ca obiectiv #ncadrarea comenzilor 0produselor1 #n nivelul

celor trei factori ai procesului de producţie de la nivelul #ntreprinderii #ntr,o perioadă @ şianume:

a$ capacităţi de producţie:

di$p F t - !

t

!

i"

t

i"

m

"

n

i

≤∑∑== 33

#n care:

t@i+ & reprezintă timpul e'primat #n ore,maşină" pentru e'ecuţia produsului i" cu prioritatea +" #n perioada @;

)@t disp & fondul de timp disponibil al utila+elor #n perioada @$

b$ forţa de muncă:

di$p F t - !

t

!

i"

t

i"

m

"

n

i

≤∑∑== 33

#n care:t@

i+ & reprezintă timpul e'primat #n ore,maşină" pentru e'ecuţia produsului i" cu

prioritatea +" #n perioada @$

c$ materii prime:

:6 - !

m

!

i"m $

t

i"

m

"

n

iZZZZZZZZ

33

<∑∑==



#n care:C@

sHHmHHi+ & reprezintă consumul specific de materie primă „m”" pentru produsul i" fabricatcu prioritatea +" #n perioada @;D@

HHmHH & disponibil de materie primă „m” #n perioada @$

(rmonizarea detaliată a obiectivelor cu capacitatea de producţie presupunecorelarea necesarului cu disponibilul de ore,maşină" pe baza balanţelor de #ncărcare" carese elaborează #n cadrul compartimentelor de la nivelul #ntreprinderii şi #n cadrul secţiilor de producţie$

erfecţionarea elaborarea balanţelor de #ncărcare se poate face sub aspectulgradului de detaliere şi al operativităţii acestora$ (ceste cerinţe se pot realiza prinutilizarea produselor informatice care efectuează „tatonări” utiliznd o capacitate„infinită” pe termen lung sau o capacitate finită pe termen mediu şi scurt 0)ig$ 6$8$1$

G 4 C 4 . ( <

G 4 C ( . ( <

G 4 C 4 . ( <

C ( ; ( C > ( 4

C ( ; ( C > ( 4

c1 rogramarea producţiei pe termene scurte pe baza capacităţii e'istente

b1 rogramarea producţiei pe termen mediu şi comparareanecesarului cu capacitatea e'istentă

a1 rogramarea producţiei pe termen lung fără capacitate0limitată1

v3 v6 v7 v8 vA vM vL vR

v3 v6 v7 v8 vA vM vL vR CAPACITATE

v3 v6 v7 v8 vA vM vL vR VERIGI



Fig. 2.). 9rmoni,area obiectivelor cu capacitate

e baza informaţiilor obţinute #n această concepţie se pot lua măsuri de reglare"cum ar fi eliminarea deficitelor prin interşan+abilitate" nivelare" optimizare" cooperare

internă" e'ternă sau reevaluarea sarcinilor$ .uccesiunea problemelor de eliminare asupra#ncărcării prin nivelare sau optimizare se prezintă prin )ig$ 6$A$

Date de intrare:varianta plicp actualizări

.(<

Calculul fondului de timp necesar

/erificarea eşalonăriicalendaristice

4'istăsupra,

#ncărcar e?

4'istăutila+e

sub#ncărcate?

Givelare

<educere4'istăsupra,

#ncărcar e?

!ptimizare

4'istăsupra,#ncărca

re?

4'istăutila+e

sub#ncărca

te?

Calculul#ncărcării

Defalcare

lan optimizat

.ituaţia #ncărcării .ituaţia #ncărcării

%ntreprindere %ntreprindere

Defalcare*odificareavariantei de pl$

l$ trim$ defalc$ peluni

rogr$ operativelanul anualdefalcat pe trim$

DA DA

DA

DA

NUNU

NU

NU NU



2.2 laborarea programelor de producţie ale secţiilor de%abricaţi

Fig. 2.*. ;ncadrarea în capacitate

(rmonizarea detaliată a obiectivelor cu baza de materii prime şi asigurareaacesteia constituie #n prezent principala latură a armonizării comenzilor cerute de clienţicu resursele de producţie din oricare unitate$

Gecesarul de materii prime şi disponibilul e'istent sau cel care va fi asigurat seaflă #n următoarea relaţie:

:v6 - !

mpv

!

$miv

!

i"

m

"

n

"i

≤∑∑==

"3

#n care:

C@

smiv & reprezintă consumul specific de materie primă „m” pentru produsul i" #ncadrul verigii de fabricaţie v" din perioada @;D@

mp"v & disponibilul de materii prime m din veriga v" #n perioada @$Cantităţile de materii prime şi energie intrate #n procesul de producţie #n prima

verigă de fabricaţie *p" v3" trebuie să se regăsească #n fiecare verigă de pe itinerarul0*pvi1 şi #n final" la nivelul producţiei finite 0*p"p$f$1$

2anţul logic al egalităţii teoretice*p"vi U *p"v6 U V *p"vi U V *p"p$f$se corectează cu cantităţile de ştraif" şpan" rest" etc$De asemenea" lanţul de ec-ivalenţe cantitative se verifică la nivelul fiecărei unităţi

şi din punct de vedere calitativ" deoarece acest control fazic este mai puţin costisitor dect

rebutarea sau lipsa de calitate a unei producţii finite$.tabilirea priorităţii comenzilor" #n scopul ordonării tuturor cerinţelor pieţii" se poate face pe baza termenului de livrare sau" #n condiţiile unei mar+e de timp mai largi delivrare" prin calcule care au la bază teoria deciziilor multicriteriale$

(ceasta se bazează pe teoria utilităţilor" care are cone'iuni importante cu teoriasemnificaţiei pe care unul şi acelaşi fenomen o are faţă de diferiţi indivizi$

5tilitatea este o funcţie de valori #ntre I şi 3$5 0di1 U 3"Dacă decizia „di” este cea mai satisfăcătoare pentru decident;5 0di1 U I" dacă decizia este cea mai nefavorabilă pentru decident$5tilitatea din interiorul intervalului [I"3] se determină prin interpolare" ceea ce

este sugerat de figurile următoarele 0)ig$6$M1$unit2,i unit2,i

vlo!ivlo!i



Fig. 2.4 &tabilirea utilităţilor

aşii aplicării deciziei multicriteriale sunt:3$ 'tbili!e c!ite!iilo!$ entru că deciziile de fabricaţie se iau #ntr,un mediu care

implică incertitudinea" riscul şi conflictul de valori" este important ca managerii săconsidere mai multe criterii decizionale$ .imultaneitatea considerării criteriilor decizionale poate a+uta alegerea unei alternative #n activitatea unei unităţi economice$

Din mulţimea criteriilor #n domeniul alegerii unei variante de produse se enumeră:a$ profitul cu subcriteriile: profit marginal" submediu" mediu" peste medie"

remarcabil; b$ beneficiarul cu subcriteriile: e'port direct" indirect" client intern tradiţional "

#ntmplător;

c$ costul;d$ valoarea comenzilor;e$ controlul 0abilitatea de a #ntlni cerinţele1;f$ adaptabilitatea 0viteza de a răspunde la sc-imbări1;g$ #ncărcarea centrelor de producţie;-$ nivelul organizării 0organizarea flu'urilor personale" informaţionale" uşurinţa

controlului1;i$ pieţe potenţiale" etc$

6$ 'tbili!e coe-icien,ilo! de importanţă a fiecărui criteriu; suma acestor coeficienţi este egală cu unitatea$

7$ Elbo!!e mt!icei unităţilor pentru fiecare din cele „m” criterii şi „n” produse fabricate$

8$ Dete!min!e vecto!ului de prioritate a comenzilor 0produselor1: n3 U 5nm ' /m3

A$ O!/on!e celo! )n. componente ale vectorului coloană n #n şir descrescător$

(rmonizarea obiectivelor cu resursele de producţie trebuie să asigure şidesfăşurarea ritmică a fabricaţiei$ entru a realiza #nsă o defalcare" care să creeze

premisele unei desfăşurări ritmice a producţiei" este necesar să se ree'amineze această primă defalcare #n funcţie de valoarea producţiei repartizată pe perioadele de programare$(ceasta presupune evaluarea producţiei cu a+utorul preţului pe unitatea de produs

astfel:

i U 'i Pi

#n care:



i & reprezintă valoarea producţiei #n planul anual al #ntreprinderii din tipul de produs 0i1;

i & preţul pe unitatea de produs 0i1;Pi & cantitatea anuală planificată din tipul de produs 0i1$/aloarea producţiei totale pe #ntreprindere 01 se poate determina după relaţia:

x ii

n

i

X ∑=

=3

unde:'i & reprezintă preţul din produsul 0i1;Pi & cantitatea de producţie din tipul de produs 0i1; G & numărul de produse din nomenclatura #ntreprinderii$/aloarea medie a producţiei pe o anumită perioadă de programare 0lună1 se poate

stabili cu relaţia:

1"30Q p # p X X ==

5nde: X , reprezintă valoarea medie a producţiei necesară a fi repartizat pe fiecare perioadă0@1 de programe 0lună1" #n vederea realizării planului de producţie anual şi creării premiselor unei desfăşurări ritmice a producţiei;

& valoarea anuală totală a producţiei planificate pe #ntreprindere; p & numărul perioadelor de programare 0lunilor1$

Dacă notăm cu "# abaterea ma'im admisibilă a valorii producţiei repartizate pe oanumită perioadă de programare 01 faţă de valoarea medie a producţiei necesare de a firepartizate şi creării premiselor unei desfăşurări ritmice a producţiei 01" fazelealgoritmului de defalcare a planului sunt" #n continuare" următoarele:

, se calculează pentru fiecare perioadă de programare 0@1 valoarea producţieirepartizate #n prima etapă" #n cadrul tuturor subzonelor de prioritate 0+1" dupărelaţia:

- x i"i

m

"

n

i

X ∑∑==

=33

, se calculează" pentru fiecare perioadă de programare 0@1" diferenţa care e'istă#ntre valoarea producţiei repartizate 01 şi valoare medie a producţiei pe o perioadă 01$

Dacă:a$ "a X X

! ! <− se consideră repartizarea ca fiind #n conformitate cu cerinţele unei

desfăşurări ritmice a producţiei;



b$ "; X X ! ! ! !

X $ia X >>− se calculează valoarea producţiei ce urmează a fi

transferată din perioada 0@1 #n perioada 0@=31" #ncepnd cu nivelurile de prioritate m" m,3"m,6" Vetc$" cu a+utorul relaţiei:

! !

X X X −=∆

unde:[ & este valoarea producţiei ce urmează a fi transferată din perioada 091 #n perioada

09=31$, se calculează" pentru fiecare perioadă de programare #n situaţiile 0a1 şi 0b1" cantitatea

de produse de tip 0i1 ce urmează a face obiectul transferului" după relaţiile:

Oim U [Q'i; sau Oi3 U [Q'i

Oim & reprezintă cantitatea 0O1" din produse de tip 0i1" cu prioritatea 0m1" ce urmează a se

transfera din perioada 0@1 #n perioada următoare;Oi3 & cantitatea 0O1 de produse de tip 0i1" cu prioritatea 0l1" ce urmează a fi transferată din perioada 0@=31 #n perioada 0@1$

Dacă cu Oim" nu se satisface relaţia "a X! X! <− se continuă cu calculul cantităţilor Oim,3" Oim,6" V etc$ pnă la satisfacerea relaţiei$

%n final se obţine o repartizare a cantităţilor de produse pe perioada 0luni1 şi priorităţi 0Oi+1" care respectă att termenele de livrare" ct şi premisele unei desfăşurăriritmice a producţiei #n decursului anului$

%n finalul proceselor de armonizare" de stabilire a priorităţilor comenzilor şi a posibilităţilor de „glisare” a acestora" se calculează gradul de #ncărcare a utila+elor şi

suprafeţelor de producţie$

3II10

3

3

""

Trplv $ $ $c+v

mv

"

!

vi"

!

vi"

nv

l inv

v < d nr < < nr

t - #

= −−=

∑∑==

respectiv

3II3

3

3

"""

T $di$pte'nv

mv

"

!

vi"

!

vi"

!

vi"

nv

l inv

$ # < &

$t - #

= ⋅=

∑∑==

#n care:



9 n & reprezintă coeficientul de #ndeplinire a normelor;s & fondul de timp de sărbători legale 0zile1;nr 5 & numărul de utila+e;c & fondul de timp calendaristic;nrs & numărul de sc-imburi;

ds & durata unui sc-imb;rpl & durata reparaţiilor planificate" pentru utila+ele din veriga de fabricaţie"e'primată #n ore,maşină;

.si+ & suprafaţa specifică ocupată de produsul i fabricat cu prioritatea +" #n perioada

@;.te- & suprafaţa te-nologică din veriga v;disp & timpul disponibil al suprafeţei din veriga v" e'primat din ore;9 s & coeficientul numărului de sc-imburi din veriga v$

Coeficientul numărului de sc-imburi 0@s1 din formulă se va calcula prin raportareanumărului mediu de muncitori din toate sc-imburile la 7 ' numărul de muncitori dintr,un

sc-imb complet 0deci 9 s\31$ (ceasta reflectă faptul că" #n funcţie de specificulte-nologic" de modul de organizare a producţiei impus de condiţii obiective etc$"disponibilul de metri pătraţi,ore nu poate fi utilizat #n toate cazurile #n #ntregime$ Dee'emplu" dacă durata monta+ului unui produs este de 3M ore şi el trebuie e'ecutat pnă lacapăt de una şi aceeaşi ec-ipă 0care" #n consecinţă" va lucra timp de 6 zile ' R ore1"suprafaţa ocupată de produsul respectiv va rămne indisponibilă 6 zile ' 68 ore$

/erificarea programului de producţie calendaristic prin calcule de #ncărcaretrebuie făcută" #n principiu" pentru toate verigile de producţie$ Cum #nsă această verificareeste destul de laborioasă" ea poate fi limitată la principalele utila+e şi suprafeţe de producţie" fără a se omite #nsă acele utila+e şi suprafeţe care" aşa cum se ştie dine'perienţa anului precedent" constituie „loturi #nguste”$

Calculele de #ncărcare se efectuează pe grupe de utila+e de acelaşi tip şi deaceleaşi dimensiuni caracteristice şi de asemenea" pentru acele suprafeţe de producţiecare au un rol determinant #n ceea ce priveşte volumul producţiei cum sunt" #ntr,o#ntreprindere constructoare de maşini" suprafaţa de formare,turnare" deci operaţiilerespective se e'ecută manual" sau suprafaţa de monta+ cu obiectul staţionar$

Eradul de #ncărcare #n oricare unitate structurală de fabricaţie este raţional a fisuperior pragului de rentabilitate$

ragul de rentabilitate este definit de gradul de utilizare care determină un nivelzero al profitului:

rofit U /$brut & C-eltuieli U I/$brut & C-eltuieli U P p ' & 0Cf = Cv ' Pf 1 U ' P p & Cf & Cv ' P p

unde:P p & reprezintă nivelul programat al producţiei e'primat fizic; & preţul unei unităţi de produs;Cf & c-eltuieli fi'e;Cv & c-eltuieli variabile pe unitatea de produs;C p & capacitatea de producţie" #n e'presie fizică;



dar:0 & C1 ' gr u ' C p & Cf U I

de unde rezultă:Er u U Cf Q 0 & Cv1 ' C p

unde gr u & reprezintă gradul de utilare a capacităţii" care asigură un profit I$

rezentarea grafică a gradului de utilizare a capacităţii ce desemnează pragul derentabilitate este redată #n )ig$ 6$L$

Fig. 2.> Pragul de rentabilitate

%n urma unei astfel de defalcări a planului de producţie pe luni 0sau pe orice alte perioade de programare1 şi a verificării eşalonării #n timp a comenzilor" se elaborează un„program calendaristic centralizator”" asemănător celui prezentat #n tabelul 6$3$" carecuprinde pentru fiecare lună 0sau perioadă de programare1 informaţii referitoare la:

, denumirea produselor programate;, cantităţile programate din fiecare produs;, prioritatea ce trebuie acordată fiecărei cantităţi de produse programate pe lună;, termenele de livrare;, valoarea producţiei marfă programate$

rogramul calendaristic prin prezentarea sarcinilor de fabricaţie lunare constituieo sursă de informare pentru compartimentul de aprovizionare" cu privire la calcululnecesarului de materii prime$

C o s t u r i

/

C v

C )

P c r P



De asemenea" pornind de la acest program" se continuă lucrările de elaborare a programelor operative la nivelul secţiilor şi #n cadrul acestora$

<abelul 2.1.P!o/usul Cntitte

plni-ict2

Pe!io/

P!io!itte

1 $ ; < ; p

3 P3

1 =333 O6

33 O@33 O p

33

6 O336 O6

36 O@36 O p

36

: + O3

3+ O6l+ O@

l+ O pl+

:m O3

m O6m O@

m O pm

:

i Pi

3 O3il O6

il O@il O p

il

6 O3i6 O6

i6 O@i6 O p

i6

:

+ O3i+ O6i+ O@i+ O pi+

:m O3

im O6im O@

im O pim

<ezultatele programării calendaristice pot conduce la un singur tip de produs #nmărimi standard$ (ceastă situaţie nu constituie o sursă de supravieţuire #n condiţiilediversificării dorinţelor manifestate de clienţi şi a competiţiei interne şi internaţionale$

Fig. 2.?a Program calendari$tic centrali,ator ma$ter/ ba,at pe loturi economice

Fig. 2.?b @ra(icul evoluţiei inventarului

erioada 2oturi de produse2una calendaristică a ,a3 6 3A ]3M

7I

(

> A?



)abricarea concomitentă a mai multor tipuri de produse #n loturi mici poate fidefinită ca producţie mi'tă$ (ceastă formă de a produce răspunde mai bine cereriiclienţilor$ roblema principală #n aceste condiţii este cea a timpului de pregătire,#nc-idereredus" asociat lucrului bazat pe loturi discrete$

Fig. 2.Aa Program calendari$tic centrali,ator ma$ter/ ba,at pe loturi di$crete

Fig. 2.Ab @ra(icul evoluţiei inventarului

roducţia mi'tă trebuie „nivelată” #n timp" astfel ca să se imprime o „alură”evoluţiei cantităţilor de produse ce urmează a fi fabricate" ceea ce uşurează activitateamanagerilor la nivel operaţional şi permite e'ecutanţilor concentrarea asupra elementelor te-nice$ De asemenea" „producţia mi'tă netedă” elimină nu numai nelinişteae'ecutanţilor" dar şi posibilitatea de a gndi sc-imbări" perfecţionări$ %n fig$ 6$3I$ se prezintă un mod de „netezire” a producţiei pe diferite perioade$

Fig. 2.1B Producţia nivelată= nivelul cererii3 == nivelul producţiei/

erioada

2oturi de produse

2una calendaristică a ,a3 6 3A 3M 7I

(

?

P

>

*



(ceastă politică de a gndi programarea calendaristică prezintă utilitate #n special#n momentele de criză" cnd se impune o puternică utilitate #n special #n momentele decriză" cnd se impune o puternică mobilizare a resurselor$

oate aceste moduri de a produce sunt rezultatul conlucrării permanente dintrecompartimentele de „vnzări” şi cel de „producţie”$

Desigur" timpul sc-imbărilor redus" loturile mici asociate cu perfecţionări" suntnecesare pentru a realiza politicile de producţie mi'tă nivelată$ %n acelaşi timp" seconstată reducerea inventarului şi a ciclului de management al producţiei" iar programelede producţie din atelierele de fabricaţie devin clare şi permit un control riguros şi permanent$

$:$: Elbo!!e p!o*!melo! ope!tive /e p!o/uc,ie 8n c/!ul sec,iilo! /e-b!ic,ie

P!ticul!it2,ile stbili!ii p!o*!melo! /e p!o/uc,ie le sec,iilo!

2a elaborarea programelor de fabricaţie 0etapa a >>,a a programării1 trebuie să seţină seama att de specificul fabricaţiei" ct şi de o serie de factori aleatori ca: lipsa demateriale şi semifabricate" lipsa forţei de muncă" defecţiuni te-nice la instalaţii şi utila+e"rebuturi" remanieri" sarcini noi sau actualizarea unor termene de livrare" etc$

(daptarea #n permanenţă a programelor de fabricaţie la condiţiile e'istente pefiecare loc de muncă conferă programării producţiei constă #n defalcarea sarcinilor de plan ale #ntreprinderii pe fiecare secţie" atelier" etc$" lund ca unitate de evidenţă produsul"subansamblul" semifabricatul" după cum secţiile sunt organizate pe baza criteriuluiobiectului de fabricaţie 0secţii cu ciclu #nc-is de fabricaţie1" pe baza cooperării #ntre secţiisau a colaborării cu alte unităţi 0obiectul programării fiind subansamblul" iar secţiile

e'ecută o nomenclatură largă de produse1" şi" #n fine obiectul programării poate fi reperul0#n cazul secţiilor specializate te-nologic cu o nomenclatură restrnsă de produse"fabricate #n serie mare sau de masă1$

înnd seama de cele menţionate" se poate aprecia că" #n cadrul secţiilor de producţie" apar o serie de particularităţi privind programul producţiei$

Gomenclatură produselor fabricate de secţii se deosebeşte de nomenclatura produselor #ntreprinderii$ Dacă la nivelul #ntreprinderii se urmăreşte e'ecutarea produsului finit" secţiile de producţie 0#n special secţiile producătoare la cald sau la rece1se situează pe o anumită treaptă de,a lungul ciclului de fabricaţie a produsului finit #nceea ce priveşte nomenclatura subansamblelor sau a pieselor componente ale produsului"ct şi ca decala+ #n timp privind e'ecuţia acestor piese şi subansamble" faţă de produsul

finit$ Conţinutul şi structura programelor de producţie al secţiilor se deosebesc de celeale programului de producţie al #ntreprinderii" #n sensul că" dacă la nivelul #ntreprinderiise urmăreşte produsul finit" piesele de sc-imb şi colaborarea cu alte unităţi" #n programelede producţie ale secţiilor sunt cuprinse: semifabricatele destinate fabricării producţieifizice" semifabricatele vandabile" semifabricatele destinate cooperării #ntre secţii" precumşi semifabricate pentru formarea stocurilor circulante dintre secţii$



%n cazul #n care secţiile sunt organizate pe baza criteriului „obiectului defabricaţie”" defalcarea sarcinilor de producţie din planul calendaristic se realizează fărădificultăţi deoarece fiecare secţie cunoaşte din timp produsele pe care urmează să lee'ecute$

entru o corelare cantitativă +udicioasă a activităţii secţiilor specializate

te-nologic" repartizarea sarcinilor de producţie trebuie să #nceapă cu secţia finală" demonta+ general sau de finisa+$ *ergnd #napoi" către secţiile primare" se stabilesc sarciniletuturor celorlalte secţii de fabricaţie" ca furnizoare" e'primate #n producţia lor specifică0piese turnate" piese for+ate" subansamble" etc$1" #ntocmai cum se prezintă #n )ig$ 6$33$

Fig. 2.11 &tabilirea programelor $ecţiilor

Stabilirea cantitativă a programelor de producţie ale secţiilorCa subunităţi organizatorice de bază ale #ntreprinderilor industriale secţiile de

producţie trebuie să dispună" pentru buna desfăşurare a activităţii" de programe de producţie proprii$

e baza programului calendaristic se vor elabora" #n continuare" programele de producţie ale secţiilor" după cum acestea sunt organizate pe baza principiului obiectuluide fabricaţie ori celui te-nologic$

%n primul caz" defalcarea programelor lunare la nivel de #ntreprindere pe secţii seface #ntruct #nsăşi specializarea secţiei concretizează produsele care vor face obiectul programului de producţie al acestora$

Cnd secţiile sunt specializate te-nologic" elaborarea programelor de producţie secomplică" #ntruct obiectul programării 0e'clusiv secţiile de monta+" finisa+1 nu,l maiconstituie produsul" ci componentele acestuia #n diferitele stadii de prelucrare$ %n acestecondiţii" elaborarea programelor secţiilor urmează sensul invers al desfăşurării procesuluite-nologic" #ncepndu,se cu secţia finală" pentru care programul lunar este identic cu celde la nivelul #ntreprinderii$

Desfăşurarea procesului de programare Desfăşurarea procesului de fabricaţie

.ecţia debitare .ecţia monta+ parţial

.ecţia monta+general

.ecţia prelucrărimecanice

.ecţia for+ă

.ecţia turnătorie



Desfăşurarea continuă a fabricaţiei #n fiecare presupune o corelare cantitativă a programelor de producţie ale secţiilor" #ntre care e'istă legături de tipul furnizor, beneficiar$ entru a realiza această corelare" se pleacă de la programul de producţie alsecţiei finale" care se poate considera secţie beneficiară" de la necesarul de semifabricate pentru terţi 0ale #ntreprinderii1" de la variaţia stocului de producţie neterminată dintre

secţii" pe baza cărora se stabileşte 0#n sens invers desfăşurării procesului te-nologic1 programul secţiei furnizoare" după relaţia:

13IIQ_3100 +++= $iibi (i : L xP # P

#n care:fi & reprezintă programul lunar de producţie al secţiei furnizoare din elementul

constructiv i;9 i & numărul de elemente constructive „i” ce se includ #ntr,o unitate de produs din

secţia beneficiară;

b & cantitatea de produse ce formează programul lunar al secţiei beneficiare;2i & cantitatea de elemente constructive „i” ce urmează a fi livrate din secţiafurnizoare pentru terţi 0alte #ntreprinderi1;

Dsi & variaţia stocului de producţie neterminată dintre secţiile beneficiare şifurnizoare din elementul constructiv „i” ;

_ , procentul de rebut te-nologic din secţia furnizoare$

Ca instrument practic de corelare cantitativă a programelor de producţie alesecţiilor poate fi folosită „fişa de distribuţie a sarcinilor de producţie pe secţii” 0tabelul6$6$1" pentru fiecare element constructiv care face obiectul programului de producţielunar$

<abelul 2.2.

Gr$crt$

Denumir e produs

5Q* rogramde prod$

lunar

.ecţia monta+ .ecţia prelucrare mec$rogramde prod$

alsecţiei

roduc$neterminată

Cantitatede lansat

rogr$ de prod$ alsecţiei

roduc$netermin

ată

Cantit$ delansat

G3 G6 G3 G6

3$ 6$ 7$ 8$ A$ M$ L$ R$ K$ 3I$ 33$

rodus ( uc 3II 3II 3A 6I 3IA 3IA 6A 3L KL

rogram de producţielunar al secţie

rod$neterminat

Cantitatede lansat

rogramde prod$

rocentde rebut

rod$neterminată

Cantitatede lansat

G3 G6 G3 G636$ 37$ 38$ 3A$ 3M$ 3L$ 3R$ 3K$ 6I$

KL8L"At

36Mt

3IAt

KA8L"At

KA3KIt

68t

3I6It

376Mt

3II6IIt



(ceastă corelare cantitativă a programelor de producţie ale secţiilor se realizează"#n special" pentru elementele constructive 0semifabricatele1 cu o importanţă mai mare #nrealizarea produselor finite" care fac obiectul programelor de producţie lunare ale#ntreprinderii$ (cestea sunt reprezentate de semifabricatele cu o valoare relativ mare" a

căror imobilizare ar influenţa #n mod -otărtor asupra costului producţiei industriale$entru semifabricatele de mică valoare" asigurarea necesarului se va face pe bazacalculului stocului a+uns la punctul comenzii$

.tabilirea cantitativă a programelor de producţie pe baza stocurilor la punctulcomenzii este recomandată #n cazul pieselor standardizate cum sunt: şuruburi" prezoane"rondele" etc$ astfel de piese se utilizează" #n cantităţi mari" la asamblarea diverselor produse" consumul lor este neuniform #n timp" nee'istnd o periodicitate a lansării pieselor respective$

.ecţia producătoare creează #n magazia de piese mărunte" stocuri de diferite piese" pe care le menţine continuu la un nivel ce garantează alimentarea fără #ntrerupere asecţiei de monta+$ Conform acestei metode de corelare" o dată precizate nomenclatura şi

necesarul de piese" următorul pas al corelării pe baza stocurilor la punctul comenzii sereferă la determinarea mărimii loturilor de fabricaţie şi la calculul duratelor ciclurilor defabricaţie$

)undamentarea acestor normative are o #nsemnătate deosebită deoarece pe bazalor se stabileşte nivelul stocului din depozit$ De remarcat e'istenţa a trei niveluri alestocului: stocului de siguranţă 0minim1" stocul ma'im şi stocul corespunzător punctuluicomenzii$

Givelul stocului de siguranţa 0.sig1 poate fi determinat prin metodele economico,matematice sau cu a+utorul calculatoarelor electronice care pot simula consumul real de piese mărunte$

Givelul ma'im al stocului 0.ma'1 se determină adăugnd la stocul de siguranţă

mărimea lotului de fabricaţie 021$ Givelul stocului corespunzător punctului comenzii 0spc1 se stabileşte conformrelaţiei:

. pc U .sig = C ' Dcf

#n care:Cz & reprezintă consumul mediu zilnic;Dcf & durata de lansare #n fabricaţie" e'ecuţie şi livrare a unui nou lot de piese$

entru lansarea la timp #n fabricaţie a pieselor standardizate este necesar un

control sistematic al situaţiei efective a stocurilor din depozit$(semenea control se efectuează pe baza fişelor de magazie$ entru fiecare piesăse #ntocmeşte o astfel de fişă #n care" #n afara denumirii piesei" mărimii lotului defabricaţie" mărimii stocului de siguranţă" se indică secţia e'tenuantă şi mărimea stoculuicorespunzător punctului comenzii$

%n aceste fişe se consemnează sistematic datele despre mişcarea fiecărei piese #ndepozit 0intrări" ieşiri" stoc1" iar atunci cnd stocul atinge punctul comenzii" depozitul#nştiinţează secţia producătoare că trebuie să lanseze un nou lot de piese$



%n concluzie" pe baza particularităţilor prezentate" stabilirea cantitativă a programelor poate urma succesiunea din )ig$ 6$36$

Fig. 2.12 5laborarea programelor $ecţiilor de producţie

NU

)actori perturb$

rogramcalendaristic

Gomenclator producţie

4laborarea programului

secundar

Gomenclator secţie

rogram secţie.ituaţia financiară

Documentaţiete-nologică

.ituaţia (*

(lgoritm prioritate

rogram secundar

art$ decade

4laborare prog$secţie

/erificare eşalonarecalcul

4'istăC

pH f

m"

m p

(ctualizarea prio$comenzi

NU

)actori perturb$



e lngă corelarea cantitativă a programelor de producţie ale secţiilor" se impuneo corelare calendaristică care să asigure respectarea strictă a termenelor de livrare a produselor finite către beneficiari$

$:@: Elbo!!e p!o*!melo! ope!tive /e p!o/uc,ie 8n c/!ul sec,iilo! /e -b!ic,ierogramele lunare decadale de producţie" corelare cantitativ şi calendaristic sunt

transmise secţiilor de fabricaţie$ e baza acestora" programatorii din secţii elaborează programe de producţie operative care" de regulă" capătă forma unor grafice de producţie$

%n cadrul secţiilor de fabricaţie" o primă repartizare a sarcinilor se poate face pegrupe omogene de utila+" celule fle'ibile de fabricaţie" după cum se prezintă #n fişa dedistribuţie a sarcinilor pe secţia de prelucrări mecanice 0tabelul 6$7$1$ această fişă utilizată#n programare se elaborează" de asemenea" #n ordinea inversă desfăşurării procesului defabricaţie$ 5tilitatea sa constă #n centralizarea" la nivelul grupelor de maşini" anecesarului de ore,maşină$

<abelul 2.%.

Gr$crt$

D4G5*><4(<!D5.525>

<!E<(*52.4C^>4>

E<5( D4 *(Ş>G> D4 )<4`(<!E<(*

<!D$.!C <!D G44<*$

D42(G.(

%G <!D$

G!<*( D4<!D$Q.CF>*

G3 G63 ( 3IA 3IA A L 3IL 3I

E<5( D4 *(Ş>G> D4 )<4`( E<5( D4 .<5E5<> G4C$ !<4*(Ş$

C(4E!<>(25C<<>>

*(Ş>G(D4.>G(

<!E<$<!D$

.!C<!D$

G44<*$

D4 2(G.(%G <!D$

G3 G6

RA"M >> IR & 3I3 3IL 3L L KL

G!<*( <!DQ.CF> G4C4.(< !<4 *(Ş$

C(4E!<>(25C<<>>

*(Ş>G(D4.>G(

R 3IL 3 7 & 3I6

<epartizarea sarcinilor de producţie pe e'ecutanţii direcţi presupune" pe lngăutilizarea unor metode moderne de afectare" distribuire" #ncărcare" ordonanţare şirespectarea unor cerinţe de bază" #ntre care pot fi menţionate:

a$ cerinţe de ordin te-nologic; b$ cerinţe de ordin organizatoric;c$ cerinţe de ordin economic$



Din prima grupă de cerinţe indicăm felul prelucrării" gradul de precizie" etc$ma+oritatea cerinţelor de acest tip sunt cuprinse #n documentaţia te-nică$

%n unele #ntreprinderi constructoare de maşini e'istă tendinţa de a asigura lucrulmuncitorilor prin folosirea maşinilor unelte universale" care presupun #n e'ecutarea produselor o mare cantitate de muncă$

(stfel" deşi o serie de componente ale produselor se pot prelucra pe maşiniautomate" #n practică se preferă maşinile universale$ %n aceste condiţii" maşinile uneltecum ar fi cele semiautomate şi automate cu comandă program" care au antrenat laac-iziţionare importante valori" au o utilizare necorespunzătoare$

%n vederea creşterii gradului de utilizare a acestor maşini se poate propune:3$ reconsiderarea proiectării te-nologice la acele variante de fabricaţie

inferioare care indică folosirea maşinilor unelte universale şi #nlocuirea lor cumaşini din grupa celor menţionate;

6$ e'ecutarea reperelor pe maşini automate să antreneze consemnarea #ndispoziţia de lucru a unui adaos stimulativ de salarizare pentru coninteresarea prelucrării cu prioritate pe aceste maşini$

<ezultă că" la repartizarea sarcinilor de producţie pe e'ecutanţi direcţii" trebuie săse opteze asupra te-nologiei cu eficienţa cea mai mare" care să asigure un timp minim dee'ecuţie$

%ntre mulţimea e'ecutanţilor direcţi m3" m6V mn şi mulţimea sarcinilor de producţie '3" '6" V 'n trebuie să constituie o corespondenţă care să asigure realizareaurmătoarei funcţii obiectiv:

i"i"

n

"

n

l i

t x C ∑∑==

=3

min

#n condiţiile restricţiilor:

∑=

==n

l i

i" n " x "$$$6"3"3

∑=

==n

l i

i" ni x "$$$6"3"3

3I $au xi" =



%n relaţiile de mia sus prin 0ti+1 s,a notat timpul necesar e'ecutantului 0i1 pentrurealizarea produsului 0+1" iar 0'i+1 ia valorile: 3 dacă e'ecutantul 0i1 este repartizat produsului 0+1 şi 0I1 #n caz contrar$

Cerinţele de ordin organizatoric presupun obţinerea unei corelaţii #ntre nivelul de#ncărcare a lucrătorilor şi lucrărilor" posibilităţile e'ecutantului şi cerinţele lucrării"

produsului e'ecutat$%n unele #ntreprinderi" practica arată că productivitatea scăzută a muncitorilor cucalificare inferioară şi & ca urmare & folosirea necorespunzătoare a maşinilor #n timp" aredrept cauză şi repartizarea unor lucrări de o #ncadrare superioară$

aralel cu acest fenomen se manifestă tendinţa de „acoperire” a e'ecutăriicomponentelor produselor ce necesită lucrări cu un grad de #ncărcare inferior de cătremuncitori cu calificare superioară$

entru eliminarea acestei situaţii nefavorabile se poate propune:, eliminarea operaţiunii subiective #n alegerea e'ecutanţilor şi, imprimarea pe documentele de lansare" dispoziţiile de lucru" a e'ecutanţilor

corespunzători 0marca acestora1;

, asigurarea controlului respectării concordanţei dintre gradul de #ncadrare alucrătorilor şi nivelul de calificare a muncitorilor" prin ne#nregistrarea muncii prestate #n afara concordanţei #n afara concordanţei cerute; se admit e'cepţiilimitate #n condiţiile unor aprobări speciale$

(ceste cerinţe au implicaţii #n privinţa e'ploatării corecte şi utilizării eficiente amaşinilor din dotare" a nivelului productivităţii muncii" avnd #n vedere că acesta estemult mai scăzut la categoriile 3 şi 6 care au ponderea ridicată$

Din grupa cerinţelor economice enumerăm:, obţinerea unui timp de e'ecuţie global minim;, imobilizarea minimă a mi+loacelor circulante;

, #ncărcarea raţională a utila+elor;, obţinerea unui cost minim de prelucrate$

!bţinerea unui timp global minim de prelucrare pentru un produs" comandă sau lot de produse" #n condiţiile unei te-nologii şi baze materiale date" este posibilă prin respectareaurmătoarelor două criterii:

, minimizarea timpilor de aşteptare ai utila+elor;, minimizarea timpilor de aşteptare ale produselor$

%n cazul #n care se doreşte să pregătim o decizie cu un caracter multidimensional" dee'emplu utilizarea ma'imă a capacităţilor de producţie şi pierderi minime din

imobilizarea mi+loacelor circulante" folosim ambele criterii$ 5tilizarea celor două criteriieste indicată" de asemenea" cnd folosirea unui singur criteriu nu este suficient pentrudeparta+area produselor ce urmează a fi fabricate #ntr,o ordine prestabilită$

%n baza cerinţei generale" timpul total de prelucrare 01 depinde" #n primul rnd" detimpii „ti+” 0timpii de prelucrare a produselor pe fiecare maşină1$ (ceşti timpi sunt daţi şinu se pot optimiza #n cadrul problemei de repartizare pe e'ecutanţi direcţi ai sarcinilor de producţie$



e de altă parte" durata totală de prelucrare 01 depinde de timpii de aşteptare aireperelor şi a utila+elor$ impii de prelucrare „t i+” nu depind de succesiunea de lansare$(cesta influenţează #nsă timpii de aşteptare ai reperelor şi ai utila+elor$

entru a defini aceşti timpi" introducem mărimile „' i+”" care reprezintă momentul de#ncepere a prelucrării produsului 0i1 pe utila+ul 0+1$

Din figura de mai sus 0)ig$ 6$371 se observă că timpul de aşteptare al produsului 6"#nainte de a fi prelucrat pe utila+ul 56" este dat de relaţia:

_66 U'66 & 0'36 = t631 >ar timpul de aşteptare al utila+ului 56" #nainte de a prelucra produsului 7" este:

76 = '76 & 0'66 = t661

.uma aşteptărilor celor „n” produse va fi:

i"m

l "

n

l i

_∑∑==

>ar suma aşteptărilor celor „m” utila+e:

i"m

l "

n

l i

θ ∑∑==

Dacă cunoaştem costul C3

al aşteptării utila+elor 5 +

pe unitatea de timp şi C6

" costuldat de aşteptarea" o unitate de timp" a produsului i" #nainte de a fi prelucrat pe utila+ul 5 +" putem construi funcţia obiectiv:

6

33

3

33

_min 6 6 6 i"

n

i

m

"

i"

m

"

n

i

⋅+⋅= ∑∑∑∑====

θ

%n condiţiile #n care cele două criterii nu sunt suficient de concludente pentrustabilirea secvenţelor de prelucrare se poate apela la un nou criteriu pur economic şianume introducerea prioritară #n fabricaţie a produsului cu costul cel mai ridicat" pnă lafaza #n care urmează a fi prelucrat$

$:: 4ficientizarea repartizării sarcinilor de producţie pe e'ecutanţi direcţi(ceastă perfecţionare a programării operative se poate realiza prin metodele cercetării

operaţionale$%n acest scop se propune modelul problemei de alocare #n variantele:



a$ modelul problemei de distribuire 0transport1" care implică alocareae'ecutanţilor direcţi la nivelul sarcinilor de producţie; o sarcină de producţie poate utiliza o combinaţie de e'ecutanţi 0)ig$ 6$381$

Fig. 2.1) Departi,are tip di$tribuire

b$ modelul problemei de repartizare 0afectare1" care presupune formarea de„perec-i” e'ecutanţi,produse 0lucrări1$

Dacă e'istă mai multe lucrări dect e'ecutanţi" trebuie precizat ce lucrare nu va fi#ndeplinită sau ce resurse suplimentare se ac-iziţionează$

)uncţia obiectiv pentru o problemă de ordonanţare poate fi: minimizarea timpului total" atunci cnd lucrările aşteaptă să fie

e'ecutate" a timpului scurs #ntre #nceperea primei lucrări şi terminareaultimei lucrări 0acesta nu este un obiectiv adecvat" #n cazul #n carelucrările" produsele sosesc continuu1;

minimizarea #ntrzierii totale; #ntrzierea este diferenţa dintre timpulefectiv de e'ecuţie al comenzii şi cel programat" cnd aceasta este pozitivă; #ntrzierea totală este suma #ntrzierilor #nregistrate la fiecarelucrare;

minimizarea costului #ntrzierii; minimizarea costului de #ntreţinerea a produselor #n stoc$

Dificultatea problemelor de ordonanţare" este dată de dimensiunea acestora 0n1 şi

de condiţiile #n care se desfăşoară lucrările" dintre care enumerăm: fragmentarea loturilor ciclice #n loturi de transport; timp de transport de la o unitate structurală de fabricaţie la alta; accelerări ale unor lucrări din cauza „presiunilor” unor clienţi; sc-imbarea locului lucrării #n firul de aşteptare; defecţiuni ale maşinilor" „căderea” accidentală a acestora; lipsa sau epuizarea materiilor prime la unele locuri de muncă;

4'ecutanţi roduse

0lucrări1

43

3

46

6

47

7



timp de prelucrare variabil la acelaşi produs sau la loturi de mărimidiferite$

<ezolvarea problemelor de ordonanţare" #n special pe termene scurte" se poateface pe baza:

a$ regulilor de prioritate;

b$ mărimilor numerice de prioritate;c$ algoritmilor optimali;d$ algoritmilor euristici$

a$ <egulile de prioritate permit ordonarea produselor #n programe lunare" decadale"la nivelul locurilor de muncă" #n raport de un singur criteriu$ <ezultatele obţinute pe bazafolosirii acestora şi c-eltuielile reduse de aplicare impun utilizarea" din zecile de reguli de prioritate recomandate de literatura de specialitate" a celor ce s,au dovedit raţionale$

(stfel" se consideră raţionale pentru practica economică regulile din tabelul 6$8$%n acelaşi tabel se prezintă att efectul aplicării acestora" ct şi condiţiile de aplicare$

abelul 6$8$'im Re*ul /e p!io!itte E-ectul Con/i,ii /e plic!e Obse!v,ii

1: 6$ 7$ 8$ A$ pa „<eperul” cu cel mai

mare ciclu de fabricaţie<espectarea termenelor intermediare şi finale;asigurarea ritmicităţiifabricaţiei

%n orice condiţii" pefundalul unei bazenormative a programăriiriguros determinată

<egula de programarefundamentală

pb „<eperul” cu cel maimare timp de e'ecuţie aoperaţiunilor următoare

>dem regula 3 %n orice condiţii" ciclurilede fabricaţie ca principal parametru al programăriisunt determinate numai pe

baza timpilor te-nologici" a proceselor au'iliare şi deservire

<egula de programare principală

pc „<eperul”" primulnecesar la monta+

>dem" regula 3 %n orice condiţii

pd „<eperul” cu cel maimare timp de e'ecuţie

>dem" regula 3 %n orice condiţii

pe „<eperul” cu cea maimică rezervă de timp lae'ecutarea unei operaţii

>dem regula 3 %n condiţiile unor locuri demuncă „#nguste”

pf „<eperul” cel maicostisitor

<educerea producţieineterminate;

Diminuareaimobilizărilor şi a pierderilor aferenteacestora

Gumai spre sfrşitulciclului de monta+

pg „<eperul” cu consumminim de timp la ooperaţie #n curs

%ncărcarea ma'imă alocurilor de muncă

%n condiţiile unor locuri demuncă conducătoare

p- „rimul” reper sosit primul servit

<espectarea termenelor intermediare

%n condiţiile programăriiriguroase" fără dereglări



pi „<eperul” #ntrziat <espectarea termenelor minimizarea pierderilor

%n toate cazurile reclamate <egula programăriiempirice

„<eperul” lipsă Desfăşurarea la termenea monta+ului

%n toate cazurile reclamate <egula programăriiempirice

„<eperul”cu norma detimp cea maiavanta+oasă pentrue'ecutant

*a'imizarea cştigurilor e'ecutanţilor 0pe termenescurte1

%n condiţiile unei programări subiective

<egula e'ecutantuluitotal neindicată

<egulile de prioritate se pot structura #n două grupe" şi anume:

<eguli de prioritate globale 0a" b1 <eguli de prioritate locale 0cl1

)olosirea practică a regulilor globale necesită calcule laborioase pentru determinareaciclurilor de fabricaţie totale pe baza tuturor categoriilor de timp 0te-nologic" pregătire,#nc-eiere"transport" etc$1$

%n aceste condiţii" se preferă #n unele situaţii" regulile locale$ )olosirea unei singure reguli pentru orice loc de muncă" #n orice perioadă nu este posibilă$ %n susţinerea acestei afirmaţii se prezintă analiza comparativă a mai multor reguli care se utilizează #n mod frecvent$

(stfel" „primul sosit #n atelier & primul servit” 0)>)!1 este o regulă a „democraţiei” #nsistemul de programare operativă$ Dar cea mai devreme activitate sosită #n atelier nu este cea mai„dorită” de subunitatea următoare$ „rimul #n fabricaţie & produsul cu durata de e'ecuţie cea maiscurtă” 0.>)1 eliberează rapid activităţile cu timpii cei mai reduşi" dar măreşte perioada deimobilizare a celor care necesită timpi de prelucrare mari$ <egula este impracticabilă dacă se porneşte de la premisa că toţi clienţii trebuie satisfăcuţi$ „rimul #n fabricaţie & produsul cu ceamai mică rezervă de timp la operaţia #n curs” 02.1 urmăreşte respectarea termenelor de livrare$%n fig$ 6$3A" se prezintă implicaţiile alegerii unei singure reguli de prioritate pentru alocarea produselor$

Fig. 2.1* :i$tribuţia timpului de livrare pentru trei reguli de programare

%n raport de regula care se alege #ntr,un proces de programare" se pot #nregistra rezerve detimp faţă de termenul de livrare internă$ e baza celor prezentate" se poate considera ca utilă şic-iar eficientă #n practică regula pe cea mai mică rezervă la operaţia #n curs$ ! altă regulă cu oacţiune asemănătoare este cea bazată pe cel mai apropiat termen de livrare$

Gumăr produse0activitate1 *edia pentru.N)

*edia pentru 2.")>)!

timpul de livrare)>)!

2.

.N)

Gumăr produse0activitate1 *edia pentru

.N)*edia pentru

2." )>)!

timpul de livrare)>)!

2.

.N)



!peraţiunea asupra acestor tipuri reguli se bazează pe timpul mediu „petrecut” de un produs #n atelier:

i

iemi

n

ii

nr

t t

t

103

+=

∑=

unde:n & reprezintă numărul de produse;temi & data de eliberare a locului de muncă m pentru procesarea produsului

0activităţii1 i;ti & timpul de procesare a produsului 0activităţii1 i;nri & numărul de produse 0activităţii1 i$

*ărimea ti #nregistrează niveluri mai reduse #n cazul ultimelor două reguli$ Deasemenea" mărimi favorabile 0reduse1 #nregistrează şi timpul mediu de #ntrziere a unei

activităţi" determinat pe baza relaţiei:

i

iî

n

i

î ar0ierei nr

t

t ∑== 3

int

unde:t#i & timpul de #ntrziere al produsului 0activităţii1 i faţă de termenul de

livrareQpredare internă$

<egulile de prioritate se pot aplica astfel:

a$ .ingular" #n funcţie de caracteristicile comenzii sau ale produsului:u

ii P P =

unde u reprezintă oricare din literele a,3$

b$ Combinativ #n condiţii de prioritate egală după o regulă i şi anume:

v

i

u

ii p P P +=

unde u şi v sunt reguli alese din mulţimea 0a,31

c$ *ultiplicativ" prin respectarea concomitentă a două reguli:

v

i

u

ii xp P P =

(plicarea regulilor de prioritate are un efort redus" ceea ce le conferă #n practicaeconomică un caracter operant$



Elbo!!e p!o*!melo! /e p!o/uc,ie ope!tive 8n con/i,iile -b!ic,iei 8n ms29 se!ie +i in/ivi/ule

$:B: P!o*!m!e p!o/uc,iei /e se!ie m!e +i 8n ms2 cu o!*ni3!e-b!ic,iei 8n -lu9 8n c/!ul sec,iilo!

$:B:1: 'tbili!e p!o*!mului /e p!o/uc,ie l liniei te0nolo*ice 8n clitte /elinie -u!ni3o!e

rogramarea producţiei de masă şi de serie mare cu fabricaţia organizată #n flu' prezintă unele particularităţi #n special #n etapa a treia" anume la elaborarea programelor operative #n cadrul secţiilor şi prin aceea că trebuie determinate programele de fabricaţieale liniilor te-nologice #n flu'$

.e poate preciza că" #n #ntreprinderile caracterizate prin tipul de producţie de seriesau c-iar unicate" pot fi #ntlnite forme de organizare a producţiei #n flu' pentru anumitecomponente standardizate" comune mai multor produse" care fac obiectul de bază al#ntreprinderii$ Deci şi #n aceste condiţii trebuie să se ţină seama de particularităţile programării producţiei #n condiţiile fabricaţiei organizate #n flu'$

.eria mare de fabricaţie impune şi o detaliere mai mare a programelor de producţie ale liniilor de fabricaţie #n flu'" mergndu,se pnă la perioade de o zi sau c-iar de un sc-imb$

%n acest caz" dat fiind programul lunar al #ntreprinderii sal al secţiei" stabilit #ntr,oetapă anterioară de programare" prin #mpărţirea la numărul de zile lucrătoare dintr,o lună"se stabileşte programul zilnic al #ntreprinderii sau" respectiv" al secţiei$

%n cazul #n care #n #ntreprindere sunt organizate mai multe secţii legate din punctde vedere al procesului te-nologic" linii de fabricaţie #n flu'" se va porni de la acest program zilnic" care coincide cu programul de fabricaţie al ultimei linii te-nologice dincadrul flu'ului de fabricaţie$ Dacă numai #n anumite secţii sunt organizate astfel de liniide fabricaţie #n flu'" programul zilnic al secţiei corespunde cu programul de fabricaţie alliniei finale$

.e impune #n continuare" şi #ntr,un caz şi #ntr,altul" stabilirea programelor de producţie ale celorlalte linii de fabricaţie #n flu'" pe baza legăturilor de tipul furnizor & beneficiar$

,

en ,b ,(

8r

& $ L x# P P

1Q0++=

#n care:zf & reprezintă programul zilnic al liniei furnizoare;9 & numărul de elemente constructive de pe linia furnizoare ce intră #n

componenţa unui produs de pe linia beneficiară;zb & programul zilnic de producţie al liniei beneficiare;



2 & cantitatea de elemente constructive fabricate pe linia furnizoare şi destinatelivrării direct beneficiarilor e'terni #ntreprinderii;

.n & stocul normat de producţie neterminată #ntre linia furnizoare 0i1 şi linia beneficiară 0i=31;

.e & stocul efectiv de producţie neterminată #ntre linia furnizoare şi linia

beneficiară; Gr z & numărul zilelor lucrătoare ale lunii$entru liniile te-nologice la care se admit rebuturi" programul zilnic al liniei

furnizoare se va stabili după relaţia:

+

−+= +

3II

_3

10

,

en ,b# (,

8r

& & L P P

#n care:_ , reprezintă procentul admisibil de rebuturi la linia furnizoare$După stabilirea programului zilnic de producţie al fiecărei linii de fabricaţie #n

flu'" ca parametru de bază al programării producţiei de masă şi de serie mare" se vor stabili ceilalţi parametri specifici de proiectare şi funcţionare a liniilor de producţie #nflu' cum sunt: tactul" ritmul" numărul de locuri de muncă" numărul de muncitori"lungimea liniei" viteza liniei" stocurile de producţie neterminată ale liniei şi #ntre linii$

Calculul unora dintre aceşti parametri este condiţionat de tipurile de linii de producţie #n flu' şi vor fi determinaţi cu ocazia prezentării acestora$

$:B:$: P!o*!m!e p!o/uc,iei l liniile 8n -lu monovlente 2iniile te-nologice monovalente 0monobiect1 sunt specializate #n fabricarea unui

singur tip de produs 0obiect1 o perioadă #ndelungată$%n funcţie de gradul de ritmicitate al fabricaţiei" liniile te-nologice monovalente

pot fi cu flu' continuu sau cu flu' intermitent" #n funcţie de care e'istă anumite particularităţi #n programarea producţiei$

articularităţile programării producţiei la liniile te-nologice monovalente cu flu'continuu

%n afara parametrilor de proiectare şi funcţionare a acestor lini te-nologice" programarea producţiei se particularizează şi prin instrumentele practice utilizate" #ntrecare: „graficul de programare şi urmărire a producţiei utilizate”" #ntre care: „graficul de programare şi urmărire a producţiei zilnice”; „graficul #ndeplinirii programului de

producţie după nomenclator” şi „graficul alternant al circulaţiei pieselor”$a. @ra(icul alternant al circulaţiei pie$elor " ca instrument practic de

programare" redă pe cale grafică modul de circulaţie a pieselor de la loturile de muncă" precum şi momentele de #ncepere şi terminare a fiecărei piese care fac obiectul programului de producţie$ e baza lui se poate #ntocmi programul operativ pentru fiecaregrupă de maşini sau locuri de muncă$



N!:

ope!,ii

Du!t

"min:#

N!: loc

munc2

'imbol

loc munc2

Ci!cul,i pieselo!

p1 p$ p@

/> 3H 3 M$3$

/ 7H 7A$7$A$6$A$3$

>/ 6H 6 8$6$8$3$

>>> 7H 7 7$7$

7$6$7$3$>> 6H 6 6$6$

6$3$

> 3H 3 3$3$

Fig. 2.14 @ra(icul alternant al circulaţiei produ$elor în (uncţie de operaţie7 maşină7 tact.

5tilizarea acestui grafic ca instrument practic de programare a producţiei peliniile monovalente cu flu' continuu prezintă următoarele avanta+e: ermite stabilirea momentelor de intrare şi ieşire a pieselor pe linia de

producţie #n flu'" conform tactului liniei; ermite identificarea maşinilor 0locurilor de muncă1 la care se va efectua

fiecare piesă şi" implicit" piesele care urmează a se e'ecuta pe fiecare locde muncă;

e baza informaţiilor de mai sus" se pot stabili programele operative de producţie pentru o anumită perioadă" cu precizarea denumirii" cantităţii"momentelor de #ncepere" duratei de e'ecutare" termenului final" etc;

ermite o urmărire cantitativă şi calitativă a #ndeplinirii programelor

operative de producţie$Eraficul prezintă dezavanta+ul dificultăţii #ntocmirii lui #n cazul unui număr marede piese$

b. Eraficul de programare şi urmărire a producţiei zilnice se prezintăsub forma unui dreptung-i a cărui bază indică scara timpului" adică numărul de zilelucrătoare din luna respectivă" iar pe diagonală se evidenţiază ritmicitatea fabricaţiei potrivit sarcinii de producţie programate$



%n partea stngă a graficului se construieşte o scară verticală pe care vor fi prezentate sarcinile de producţie zilnice cumulate #n e'presie naturală şi #n procente$

5rmărirea #ndeplinirii programului de producţie se realizează prin marcarea printr,un punct a sarcinilor zilnice realizate$ 5nirea acestor puncte va conduce la o liniefrntă care permite aprecierea gradului de #ndeplinire a sarcinilor sub aspectul ritmicităţii$

entru e'emplificare" considerăm că programul lunar al unei linii te-nologicemonovalente este de 3AII repere" deci" producţia zilnică va fi de MI de repere 03AII:6A1$Eraficul de programare şi urmărire se va prezenta conform )ig$ 6$3L$

Fig. 2.1> @ra(icul de programare şi urmărire a producţiei

(cest grafic permite determinarea rămnerii #n urmă sau avansului #n fabricaţie$(stfel" dacă realizările zilnice sunt prezentate de curba !(" rămnerea #n urmă #n ziua 3Ase poate stabili ducnd cte o paralelă la baza graficului din punctele ( şi D" punctemarcate la intersecţia perpendicularei ridicate din punctul care marc-ează ziua 3A luată #nconsiderare$ %n stnga graficului se observă că faţă de KII bucăţi cte trebuiau realizate pnă #n ziua 3A s,au realizat doar MII" adică e'istă o nerealizare de KII,MIIU7II de bucăţi$ .au altfel spus" nivelul realizărilor este cel corespunzător zilei 3I" deci o rămnere#n urmă de A zile" ceea ce" #n bucăţi" este A zile ' MI buc$Q zi U 7II bucăţi$ entru

3AII,38II,37II,

36II,33II,3III,KII ,RII ,LII ,MII ,AII ,8II ,7II ,6II ,

3II ,

3 6 7 8 A M L R K 3I 33 36 37 38 3A 3M 3L 3R 3K 6I 63 66 67 68 6A

C

(

D



realizarea programului trebuie accelerat ritmul" #n sensul că trebuie realizate KI bucăţi pezi 0KII bucăţi rămase: 3I zile pnă la sfrşitul lunii1$

c. Eraficul #ndeplinirii programului de producţie după nomenclator seutilizează cnd se urmăreşte #ndeplinirea programelor de producţie la liniile te-nologice

monovalente care asigură realizarea pieselor principale necesare montării unui produs$Dacă considerăm că reperele r3" r6" r7 intră la monta+ #ntr,un produs finit" pentrurealizarea sarcinilor pe cele trei linii care fabrică reperele respective se poate utiliza#ndeplinirii programului de producţie la cele trei linii care se prezintă ca #n fig$ 6$3R$





Gr$crt$

Denumirereper

2iniate-nologică

rogramde

producţielunar 0buc$1

rogramde

producţiezilnic0buc$1

ìle lucrătoare

3 r3 33 3AII MI MI 36I 3RI 78I 8II 8MI A6I ARI M8I LII LMI 36II 36MI 376I 37RI 388I 3

< QQ QQ QQ QQ QQ

6 r6 36 LAI 7I 7I MI KI 36I 3AI 3RI 63I 68I 6LI 7II 77I 7MIAAA

MII M7I MMI MKI L6I L

< QQ QQ QQ QQ QQ QQ QQ QQ QQ MII M7I MMI MKI L6I

7 r7 37 3III 8I

8I RI 36I 3MI 6II 68I 6RI 76I 7MI 8II 8II

< QQ QQ QQ QQ QQ QQ QQ QQ QQ QQ RII R8I RRI K6I KMI 3

Fig. 2.1? @ra(icul îndeplinirii programului de producţie după nomenclator



revăzut cu rnduri pentru programat şi realizat" pentru fiecare linie te-nologică" prin trasarea unor benzi care să redea stadiul #ndeplinirii programelor de producţie"graficul prezintă #n mod succesiv gradul de #ndeplinire a sarcinilor programate din fiecarereper$ (stfel" din grafic" se observă că #n ziua 3I a lunii e'istă o #ntrziere de 8 zile areperului r3 0ceea ce s,ar concretiza #n 8 ' MI U 68I buc$1" sunt #ndeplinite sarcinile de

producţie conform programului la reperul r6" iar la reperul r7 se #nregistrează o depăşirecu o zi" adică cu 8I de bucăţi$(cest grafic permite luarea unor măsuri privind #ndeplinirea ritmică a sarcinilor

de producţie conform programelor elaborate la liniile te-nologice unde se #nregistrează #nspecial #ntrzieri$

$:B:@: P!ticul!it2,ile p!o*!m2!ii p!o/uc,iei l liniile te0nolo*icemonoobiect "monovlente# cu -lu /iscontinuu

rogramarea producţiei la liniile te-nologice monoobiect #n flu' discontinuu prezintă unele particularităţi #n special #n fundamentarea normativelor de programare"determinate de faptul că operaţiile nu sunt egale sau multiple cu tactul" ceea ce impune oinegalizare a flu'ului şi un grad de utilizare a liniei mai redus$

Eradul de inegalitate a flu'ului se stabileşte conform relaţiei:

_

_ imi

t #

−=

unde:9 i & reprezintă gradul de inegalizare a flu'ului

_ , tactul teoretic al liniei;tim & durata medie a unei operaţii pe un loc de muncă;

Dar:

∑

∑

=

=n

"

"

n

"

"

im

E

t

t

3

3

unde:t + & reprezintă durata normată a operaţiei pe locul de muncă 0+1;* + & numărul practic de locuiri de muncă;



Eradul de utilizare a liniei se stabileşte ca un raport #ntre timpul necesar e'ecutăriiunei piese la toate operaţiile te-nologice şi timpul #n care se află efectiv pe liniate-nologică astfel:

∑

∑

=

==n

"

"

n

"

"

u

E

t

#

3

3

_

unde:t + & reprezintă durata normată a operaţiei 0+1;

∑=

n

"

" E

3

& numărul de loturi de muncă la care se e'ecută piesa;

_ & tactul teoretic$

%ntre gradul de inegalizare a flu'ului şi gradul de utilizare a liniei e'istă relaţia:

3=+ ui # #

ceea ce #nseamnă că la o creştere a gradului de inegalizare a flu'ului corespunde oreducere a gradului de utilizare a liniei şi invers$

%n aceste condiţii" apare necesitatea asigurării unei #ncărcări ct mai +udicioaseatt a capacităţii de producţie 0maşinilor şi instalaţiilor1 ct şi a personalului$ (ceasta se

poate realiza prin cumularea e'ecutării mai multor operaţii de către acelaşi muncitor" iar pe de altă parte #ncărcarea locurilor de muncă 0maşinilor1 cu alte operaţii" la alte repere$

entru alegerea operaţiilor de pe linia te-nologică #n flu' discotinuu care să fiee'ecutate de acelaşi muncitor se impun două condiţii a fi respectate:

!peraţiile să fie pe ct posibil" omogene din punctul de vedere alspecializării şi al categoriei de #ncadrare pe care le reclamă;

!peraţiile să se e'ecute la utila+e apropiate din punctul de vedere alamplasării$

>nstrumentul practic folosit #n programarea producţiei la liniile monoobiect cuflu' discotinuu este „graficul standard”" a cărui denumire este motivată de e'istenţa unuiinterval de timp" după care se repetă dacă nu intervin modificări #n te-nologia defabricaţie a produselor care fac obiectul programării$

ornind de la informaţiile privind perioada de programare şi numărul de produsece urmează a se prelucra #n această perioadă" pentru detalierea acestui program pesubunităţi structurale 0loturi de muncă1 şi pe subunităţi de timp" deci pentru elaborareagraficului standard" se parcurg următoarele etape:

a$ .e calculează tactul teoretic al liniei" după relaţia:



Pp

< MI_Z

=

#n care:_ , reprezintă tactul teoretic al liniei;

& durata #n ore a perioadei de programare;p & programul de producţie al liniei #n perioada 01;

b$ .e determină numărul teoretic de locuri de muncă pentru fiecare operaţie"după relaţia:

_Z

ii

t E =

#n care:*i & reprezintă numărul teoretic de maşini de la operaţia 0i1;

i & durata operaţiei 0i1;_ , reprezintă tactul teoretic al liniei;entru operaţiile care nu sunt egale sau multiple cu tactul" numărul practic de

maşini se va stabili prin rotun+ire #n plus$

c$ .e stabileşte necesarul practic 0*1 de locuri de muncă 0maşini1" prin rotun+irea#n plus a numărului teoretic$

d$ .e determină pentru fiecare operaţie gradul de #ncărcare a locurilor de muncă0maşinilor1 ne#ncărcate complet" după relaţia:

E E g −+= 13ZZ0#n care:g & reprezintă gradul de #ncărcare a locurilor de muncă ne#ncărcate complet;*” & reprezintă numărul teoretic de locuri de muncă;* & numărul practic de locuri de muncă$

e$ .e stabilesc operaţiile care se vor e'ecuta de acelaşi muncitor #n funcţie degradul de #ncărcare a locurilor de muncă neocupate complet" de omogenitateaoperaţiilor din punctul de vedere al specializării cerute de e'ecutarea lor şi deapropierea locurilor de muncă pe care se e'ecută operaţiile respective$

f$ .e determină timpul de funcţionare a fiecărui loc de muncă 0maşină1"neocupat complet #n cadrul perioadei de programare după relaţia:

i"i" <xg < =

#n care:i+ & reprezintă timpul de funcţionare al locului de muncă 0+1 la operaţia 0i1; & reprezintă durata repetării graficului standard 0perioadei de programare1;;gi+ & gradul de #ncărcare a locului de muncă 0+1 cu operaţia 0i1$



g$ .e determină stocurile de producţie neterminată #ntre operaţiile care urmează ase e'ecuta de acelaşi muncitor şi #ntre operaţiile cu randamente diferite" dupărelaţia:

3

33_

+

++ −=

i

i

i

iii

t

x< m

t

x< m 8

#n care: GiQi=3 & reprezintă stocul de producţie neterminată #ntre operaţia 0i1 şi operaţia

0i=31;ni & reprezintă numărul de locuri de muncă 0maşini1 la care se e'ecută operaţia 0i1;

#n perioada ;

mi=3 & numărul de locuri la operaţia 0i=31 #n perioada ;ti" ti=3 & durata operaţiei 0i1 şi respectiv 0i=31; & perioada de funcţionare comună a locurilor de muncă de la operaţiile 0i1 şi

0i=31$

.tocul astfel determinat are un caracter ciclic" prin relaţia de mai susdeterminndu,se nivelul ma'im al acestuia$

entru a ilustra modul de elaborare al graficului standard" considerăm că pe o liniete-nologică monovalentă #n flu' discontinuu se e'ecută KM de bucăţi dintr,un reper" caretrebuie să parcurgă următoarele operaţii: t3U3A; t6 U 7; t7 U 36; t8 U 3IH; tA U A$ se

lucrează #ntr,un sc-imb cu durata de R ore$ Eraficul standard se redă #n fig$ 6$3K$

G u m ă r u l o p e r a ţ i e i

D u r a t a o p e r a ţ i e i

Gumăr locuri demuncă

. i m b o l l o c u r i m u n c ă

% n c ă r c a r e l o c u r i m u n c ă

D u r a t a d e f u n c ţ i o n a r e

. i m b o l m u n c i t o r

Eraficul de funcţionare

e o r e t i c

; r a c t i c

3 3A 7 7 3$3 3II 8RI 33$6 3II 8RI 6

6 7 I"M 33$7 3II 8RI 7

6$3 MI 6RR 8

Fig. 2.1A @ra(icul $tandard

MI 36I 3RI 68I 7II 7MI 86I 8RI



Ca instrument practic de programare a producţiei de masă cu organizarea #n flu'"„graficul standard” prezintă următoarele avanta+e;, stabileşte momentele din programul de producţie;, stabileşte numărul locurilor de muncă necesare fiecărei operaţii;, stabileşte operaţiile pe care le e'ecută un muncitor #n vederea ocupării eficiente a

acestuia" deci programul de producţie pe e'ecutant;, precizează intervalul de timp la care se repetă e'ecutarea diferitelor operaţii;, stabileşte nivelul stocului de producţie neterminată$

Dezavanta+ul principal constă #n adaptarea scăzută la sc-imbarea condiţiilor defabricaţie$

%ntre operaţiile a doua şi a treia se va crea un stoc de producţie neterminată de:

buc x x

8 8R36

66R6

7

66R37Q6 +=−=

(ceasta se va consuma #n perioada următoare de 3K6 de minute astfel:

buc x x

8 8R36

3K67

7

3K6I7Q6 −=−=

$:B:: P!o*!m!e p!o/uc,iei l liniile te0nolo*ice polivlente "multiobiect# %n cadrul #ntreprinderilor industriale cu producţia de serie mare e'istă posibilitatea

e'ecutării pe o linie de fabricaţie #n flu' a mai multor tipuri diferite de produse care au#nsă aceeaşi gamă de operaţii$ (stfel de linii permit" deci" prelucrarea #n loturi alternativea mai multor tipuri de produse cu aceeaşi gamă de operaţii" de unde şi denumirea de linii polivalente 0multiobiect1$

!rganizarea unor astfel de linii polivalente #n flu' şi cu tact impus 0#n cadrulcărora trecerea de la fabricarea unui tip de produs la altul nu necesită reglarea utila+elor1

este condiţionată de respectarea condiţiilor:

a$ ∑=

= 8

9i

i < Ppi ma'_

b$ !

8

#

F

#

9

# E 8

t

F

t

9

t ==== $$$

unde:9 U 3"6" V n



#n care:_i & reprezintă tactul de lucru specific fiecărui tip de produs;pi & programul de producţie din fiecare produs 0i1;ma' & fondul de timp ma'im,posibil al liniei te-nologice;t(

9 " t9 " V t G@ & durata operaţiei 091 a produselor (""VG;

n & numărul operaţiilor care se e'ecută;*9 & numărul locurilor de muncă de la fiecare operaţie 091;(VG & nomenclatura de produse ce se e'ecută pe linia polivalentă$

%n cazul liniilor polivalente cu flu' continuu şi tact liber" ale celor cu flu'discontinuu" condiţii organizatorice de proiectare a liniilor sunt următoarele:

a$ ma'_ < t L

Ppi Ppi ti"

i

8

ai

≤

+∑

=

b$

≥ ;;;ma'

8

t

t

9

t E #8 # #9

#

#n care:

2i & reprezintă mărimea lotului de fabricaţie din fiecare tip de produs;tti+ & timpul de trecere de la lotul de produse 0i1 la lotul de produse 0+1;

$:B::1: 5un/ment!e p!met!ilo! "no!mtivelo!# /e p!o*!m!e l

liniile te0nolo*ice polivlente

arametrii de programare a liniilor te-nologice polivalente prezintă unele particularităţi faţă de liniile monovalente$ (ceste particularităţi constau #n special #ndeterminarea tactului şi mărimii loturilor de fabricaţie$

(stfel" la aceste linii se va face deosebirea #ntre tactul mediu al liniei şi tactul delucru specific fiecărui tip de produs$

actul mediu" care nu se utilizează ca normativ de programare" fiind intervalul detimp dintre obţinerea a două produse consecutive oarecare pe linie" se stabileşte după

relaţia:

∑=

= 8

9i

Ppi

< ma'_Z

actul specific de lucru pentru fiecare tip de obiect se determină prin metoda ponderilor" astfel:



a$ .e stabileşte fondul de timp ma'im disponibil al liniei" aferent fiecărui produs0i1" după relaţia:

∑==

8

9i i

i

Ppi<

Ppi< < < i ma'ma'

unde:i & reprezintă durata unitară corespunzătoare fabricării unui produs de tip 0i1 la

toate operaţiile te-nologice:

∑=

=n

i

ii t < 3

b$ .e calculează tactul specific tipului de produs 0i1" după relaţia:

ii

i = Ppi

< ma'_ =

unde:>i & reprezintă mărimea lotului de transport din produsul 0i1$entru determinarea mărimii loturilor de fabricaţie care au rolul de loturi de

transport" #n condiţiile liniilor polivalente" se impun calculul acestora pornind de la

necesitatea egalizării frecvenţei" lansării tuturor produselor ce se prelucrează pe liniate-nologică$ %n caz contrar" deci a unor frecvenţe diferite" lucrările de programare" lansareşi urmărire ar fi mult #ngreunate$

entru determinarea mărimii optime a loturilor de fabricaţie" se porneşte de laecuaţia c-eltuielilor de producţie pentru e'ecutarea tuturor produselor ce se fabrică pelinia polivalentă$ (ceste c-eltuieli se #mpart #n două categorii:

a$ c-eltuieli independente de mărimea lotului de fabricaţie 031 ce sunt egale cu:

∑=

+=n

i

pimi cc Ppi 03

103

#n care:pi & reprezintă programul de producţie lunar din produsul 0i1;cmi & c-eltuieli materiale directe pentru produsul 0i1;c pi & costul prelucrării unui obiect din lotul de produse 0i1" e'clusiv c-eltuielile

de pregătire & #nc-eiere şi de imobilizare a mi+loacelor circulante; G & numărul produselor ce se fabrică pe linia polivalentă$



b$ c-eltuieli dependente de mărimea lotului 061" care includ c-eltuielile de pregătire & #nc-eiere şi cele legate de imobilizarea mi+loacelor circulante" sestabilesc conform ecuaţiei următoare:

_6

633

⋅

+

++=

∑∑ == i

pi

mii

n

iii

n

i

bc

c L xb L

Ppi 0

unde:2i & reprezintă mărimea lotului de fabricaţie din produsul 0i1;i & c-eltuielile de pregătire & #nc-eiere pe lotul de produse 0i1;_ , dobnda lunară plătită pentru acoperirea nevoilor de mi+loace circulante

imobilizate$

2und #n considerare cele două categorii de c-eltuieli" ecuaţia c-eltuielilor de producţie pentru e'ecutarea tuturor produselor va fi:

_6

10333

⋅

+

++++= ∑∑∑

===i

pi

mii

n

i

i

n

i

pimii

n

i

bc

c Lb Li

Ppicc PpG

%nlocuind #n această relaţie raportul piQ2i cu n3 & numărul loturilor se obţine onouă relaţie #n care se stabileşte dependenţa c-eltuielilor de producţie de numărul delansări astfel:

( )

∑∑∑∑ ====

+

++++=

n

i

i

pi

mi

n

i

i

n

i

i pimi

n

i

i b

cc Pp

n

bncc PpG 3333

3

3

_

6

3

pentru că:

i

i

i n L

Pp3= şi

i

ii

n=

Pp L =

*inimul funcţiei se obţine cnd derivata #n raport cu n3 este nulă" adică:

I3 =dn

dG

Deci"

I_63

3Z

33

=⋅

+−= ∑∑

==

pi

mi

n

i

i

n

i

cc Pp

nbG

de unde numărul optim al lansării loturilor este:



∑

∑

=

=

+

=n

i

i

pi

mi

n

i

i

opt

b

cc Pp

n

3

3 63

%n aceste condiţii" mărimea optimă a lotului de fabricaţie pentru un tip de produsva fi:

opt

ii

n

Pp Lopt

3=

iar periodicitatea lansării loturilor" aceeaşi pentru oricare tip de produs" va fi:

opt

opt

nl

8,l D =

#n care: Gzl & reprezintă numărul zilelor lucrătoare din luna respectivă;

$:B:B: P!o*!m!e p!o/uc,iei l liniile te0nolo*ice utomte

2iniile te-nologice automate se caracterizează prin e'ecutarea automată aoperaţiilor la fiecare post de lucru" sincronizarea e'ecutării operaţiilor" precum şi prin

transportul automat" cu a+utorul instalaţiilor de transfer" al obiectelor muncii de la ooperaţie la alta$ <olul omului #n aceste condiţii se rezumă la supraveg-erea funcţionăriiacestor linii automate şi reglarea procesului de influenţă al unor variabile perturbatoare$

(utomatizarea proceselor de producţie prin crearea unor astfel de linii te-nologiceautomate duce la o creştere a randamentelor acestor linii" randamente care să corespundăritmului rapid de creştere a producţiei #n viitor$

rogramarea producţiei #n condiţiile e'istenţei liniilor te-nologice automate sesimplifică prin aceea că" #ncă de la proiectarea acestor linii" se prevede ritmul de lucru şideci" cantitatea de producţie ce urmează a se obţine #ntr,o unitate de timp$

! problemă deosebită ce se impune #n condiţiile utilizării unei linii automatealături de linii de fabricaţie neautomatizate o reprezintă programarea duratei zilnice de

funcţionare a liniilor automate" dat fiind ritmul mai rapid 0tactul mai mic1 al acestora #ncomparaţie cu liniile neautomatizate$rogramarea duratei zilnice de funcţionare a unei linii automate cuprinde două

etape:a$ determinarea numărului zilnic de ore de funcţionare a liniei #n condiţiile

unui program de producţie dat; b$ eşalonarea duratei de funcţionare a liniei #n cursul unei zile;c$ numărul zilnic de ore de funcţionare depinde de doi factori:



programul zilnic de producţie al liniei automate ca linie furnizoare; producţia orară a liniei automate$

Dacă notăm cu:f & programul zilnic al liniei automate;

- & producţia orară a liniei automate; & durata de funcţionare zilnică a liniei automate 0ore1$

P'

P( < =

a$ roducţia orară a liniei automate depinde de tactul liniei 0_1 şi se

determină după relaţia:

_

MI= P'

Deci:

MI

_

_

MI

P( P( < ==

Dacă considerăm" spre e'emplu" că tactul liniei automate este de 3 minut" iar

tactul liniilor 0furnizoare şi beneficiare1 #nvecinate este de 6 minute" minute" la un program de fabricaţie zilnic de L6I de piese" făcnd abstracţie de completarea stocului desiguranţă dintre linii şi de piesele care se livrează terţilor" durata de funcţionare a acestora pentru realizarea programului ar fi de:

, linia automată: U 0L6I ' 31QMI U 36 ore, linia vecină 0furnizoare şi beneficiară1 : U 0L6I ' 61QMI U 68 ore

b$ entru eşalonarea duratei de funcţionare a liniei automate #n decursul perioadei de programare 0zilei1 se impun următoarele condiţii:

(sigurarea continuităţii #n funcţionarea liniilor" ceea ce presupune ca linia automată să dispună de la linia furnizoare0precedentă1 de cantitatea necesară de piese pentru prelucrare" iar linia automată" la rndul ei" să asigure pieselenecesare funcţionării liniei beneficiare;



.tocul de producţie neterminată 0ce se creează ca urmare adiferenţelor de randament1 să fie ct mai mic" pentru a reduceimobilizarea mi+loacelor circulante;

5tilizarea eficientă a eficientă a timpului operatorilor 0celor care conduc supraveg-ează linia automată1;

5tilizarea +udicioasă a capacităţii" prin #nlocuirea sculelor dediferite posturi de lucru #n perioadele de #ntreruperi #nfuncţionare liniei;

(platizarea curbei de sarcină #n alimentarea cu energieelectrică prin programarea funcţionării liniei automate #nafara perioadele de vrf$

înnd seama de toate aceste restricţii ce se impun şi revenind e'emplul sus,menţionat" eşalonarea duratei de funcţionare a liniei automate pe parcursul zilei poate firealizată #n mai multe variantei" şi anume:

b$3$ funcţionarea liniei #n primele 36 ore ale zilei şi #ntreruperea activităţii pnă #n

ziua următoare; b$6$ funcţionarea cte şase ore #n primele două sc-imburi; b$7$ funcţionarea cte patru ore" la #nceputul fiecărui sc-imb" din cele trei

sc-imburi; b$8$ funcţionarea tot timpul zilei" prin alternarea unei ore de funcţionare cu o oră

de #ntrerupere$

%n toate aceste variante" linia automată ar produce cele L6I de piese ce reprezintă programul de fabricaţie zilnic" avnd acelaşi grad de utilizare 0gT1 determinat astfel:

A3II

68

3$$$333II

68

8883II

68

MM3II

68

36T =

+++=

++=

+===

l <di$pobibi

re<(unctiona g

b$3$ %n prima variantă" funcţionarea celor trei linii se prezintă grafic astfel 0fig$6$6I1:

sc-imb > sc-imb >> sc-imb >>>

68 ore

2iniafurnizoare

7MI

2inia

automată

2inia benefic$

36

@



Fig. 2.2B &tocul dintre linii cu (uncţionare continuă

7MIL6I7MI3

L6I3

6

L6I3Q −=−=−= x xa&(

Deci" pentru primele 36 ore ale zilei" #ntre linia furnizoare va crea un stoc de 7MI bucăţi" necesare liniei automate la #nceputul celei de,a doua zile$

7MI7MIL6I6Q1L6I303Q1L6I30Q =−=−= x xb&a bucăţi

%n primele 36 ore" linia automată creează un stoc de 7MI bucăţi pentru linia beneficiară" necesar #n următoarele 36 ore de nefuncţionalizare a liniei automate:

7MI6Q1L6I303Q1L6II0Q −=−= x xb&a bucăţi

%n următoarele 36 ore" linia beneficiară consumă cele 7MI de bucăţi din stoc create

#n prima +umătate a zilei$ b$7$ %n varianta funcţionării cte patru ore #n fiecare din cele trei sc-imburi"graficul se prezintă astfel 0fig$ 6$63$1:

sc-imb > sc-imb >> sc-imb >>>

68 ore

2iniafurnizoare

2iniaautomată

2inia benefic$

36



3 ORGANI(AREA F 5UNCŢIE A MANAGEMENTULUIOPERAŢIONAL AL PRODUCŢIEI

Fig. 2.21 &tocul dintre linii cu (uncţionare intermitentă

.tocurile de producţie neterminată vor avea nivelul:e sc-imb:

36I68I36I3Q168I306Q168I30Q −=−=−= x xa&( bucăţi

2a #nceputul fiecărui sc-imb" linia furnizoare trebuie să,i asigure un stoc de 36I bucăţi liniei automate$

36I68I36I3Q168II06Q168I30Q −=−=−= x xa&( bucăţi

%n ultimele 8 ore ale sc-imbului" linia furnizoare creează un stoc de 36I bucăţi"necesar" la #nceputul sc-imbului următor" liniei automate

36I6Q168I303Q168I30Q =−= x xb&a bucăţi

2inia automată creează un stoc de 36I bucăţi la #nceputul fiecărui sc-imb:

36I6Q168I303Q168II0Q −=−= x xb&a bucăţi2inia beneficiară consumă #n a doua parte a sc-imbului stocul de 36I bucăţi creat

de linia automată$/ariaţia stocului #ntre cele trei linii #n fiecare sc-imb$



Eeneraliznd" se poate afirma că varianta care fragmentează cel mai multfuncţionarea liniei automate nu ar fi eficientă din punctul de vedere al reduceriiimobilizărilor de mi+loace circulante$

Dar" avnd #n vedere condiţiile menţionate mai sus" această variantă ar fi eficientădin punctul de vedere al utilizării timpului operatorilor" al aplatizării curbei de sarcină" al

sc-imbării dispozitivelor" sculelor de la posturile de muncă$Dintre condiţiile enumerate mai sus #n eşalonarea duratei de funcţionare a liniilor automate" #n funcţie de condiţiile concrete din fiecare #ntreprindere" se va adopta variantaoptimă$

$:: P!o*!m!e p!o/uc,iei /e se!ie 8n c/!ul sec,iilo! /e -b!ic,ie

*etoda reprezentărilor grafice" caracterizată prin e'presivitate şi simplitate #ninterpretarea proceselor" #şi găseşte aplicabilitatea şi #n condiţiile producţiei de serie$ %ntre

te-nicile grafice utilizate #n cadrul acestui sistem de producţie amintim: graficul standardde piese şi operaţii" graficul pe piese şi operaţii cu termene precise" graficul orientativ pe piese şi planul de volum de lucrări$

%n condiţiile producţiei de serie" cu repetarea regulată a producţiei unor loturi de pese" pe baza programării şi urmăririi sarcinilor de plan" se poate construi graficulstandard de piese şi operaţii" care cuprinde" printr,un program calendaristic precis"#ntreaga mişcare a pieselor #n procesul de fabricaţie$

entru construirea graficului standard pe piese şi operaţii este necesar să secunoască" pentru fiecare produs" volumul de producţie lunar" mărimea lotului defabricaţie şi piesele care fac obiectul programării şi urmăririi pe baza acestui grafic$

%n funcţie de volumul de producţie lunar 0P31 şi de mărimea lotului de fabricaţie

021 se determină numărul de lansări 0nl1:

L

nl 3=

Considernd că luna la care se referă volumul de producţie are Gzl zile lucrătoare"rezultă că periodicitatea lansării #n fabricaţie a unui lot de produse 0<1 este egală cu:

nl

8,l D =

eriodicitatea lansării #n fabricaţie reprezintă" de fapt" perioada de repetare agraficului standard de piese şi operaţii 0r 1 $ pe baza acestui normativ şi a mărimii lotului

de fabricaţie" se determină cadenţa medie a fiecărei piese 0Ci1:

i

r $ $

i L

xP x8 x:6

MI=

unde:2i & reprezintă mărimea lotului de fabricaţie a unei categorii de piese;Ds & durata unui sc-imb; Gs & numărul de sc-imburi;



r & periodicitatea lansării #n fabricaţie$5rmătorul parametru utilizat la elaborarea graficului standard pe piese şi operaţii

se referă la numărul teoretic de utila+e 0*Hi1 pentru fiecare grupă" necesar e'ecutării programului de producţie al pieselor care comportă prelucrări la acea grupă de utila+e$ Gumărul teoretic de utila+e este dat de relaţia:

∑=

= 8

9i

i"

i6

t E Z

#n care:ti+ & reprezintă durata normată a prelucrării pieselor i la grupa de utila+e +;(" V G & piesele care necesită prelucrări la grupa de utila+e$ Gumărul practic de utila+e 0*i1 se stabileşte prin rotun+irea #n plus a numărului

teoretic pnă la cel mai apropiat număr #ntreg$entru #ntocmirea graficului standard de piese şi operaţii este necesar să

determinăm duratele prelucrării loturilor de piese la fiecare grupă de utila+e$ Durata prelucrării loturilor de piese la fiecare grupă de utila+e$ Durata prelucrării lotului de piesei la grupa de utila+e + 0D pi+1 se stabileşte conform relaţiei:

i"i pi" xt L : =

Eraficul standard pe piese şi operaţii 0)ig$ 6$661 conţine un centralizator de date & cmpurile din stnga şi dreapta" partea de sus & şi suporţi pentru fiecare utila+ din gruparespectivă & cmpurile din stnga şi dreapta" partea de +os$

%n centralizatorul de date" #n cmpul din stnga sunt trecute la numitor duratelenormate ale operaţiilor" la numărător ordinea operaţiilor şi apoi duratele prelucrării lotului

de piese pentru fiecare operaţie$ e suporţii utila+elor" partea de +os a graficului" setrasează #ncărcarea utila+elor cu piese$ (stfel" fabricaţia piesei r3 la operaţia 3 durează 7Iore şi #ncarcă utila+ele 3 şi 6 din grupa ($

ot pe aceste utila+e se e'ecută" timp de 8I ore" piesele r6 la operaţia a 6,a$ pieseler7 la operaţia 3 durează KI ore şi #ncarcă utila+ul 7 din grupa (" iar piesele r8 la operaţia a6,a #ncarcă" timp de 7I ore" utila+ul 6 din grupa ($

iesa ucăţi Erupa de utila+e \,,,,,,,,,,,,,,,,r,,,,,,,,,



*ărimea produs lotului

4 D C (

r3 3 7II 7,K

8A

8 6, ,L

387ALI

3,36

MI

r6 6 MII A,RRI

8,3I3II

73, ,8M8IMI

6,RRI

r7 7 KII 8

,MKI

6

7, ,ARLA36

3

,MKI

r8 37II

A,3IAI

8,R8I

73, ,R3I

MIAI

6,M7I

Num2! /e utile 6 7 67

7r lr lr l

r

l

r6r 6r 7 r 7

r

7 r 8

r 8

Er$ Er$ Er$Er$

Er$

ut$ ut$ ut$ut$

ut$

4 D C (

Fig. 2.22 @ra(icul $tandard pe pie$e şi operaţii



După #ncărcarea utila+elor cu toate piesele se transpun" #n cmpul din dreapta alcentralizatorului de date 0partea de sus1" termenele de #ncepere şi terminare ale fiecăruilor de piese$ (ceste date sunt indicate de segmente marcate cu săgeţi$

Caracterul standard al graficului constă #n faptul că" după #ntocmirea lui" #ntregulconţinut este valabil #n toate perioadele ec-ivalente frecvenţei de lansare a loturilor

respective$entru producţia de serie cu repetare regulată #n e'ecuţie a articolelor 0piese"subansamble1" avnd un ciclu lung de fabricaţie" instrumentul de programare şi urmărire#l constituie graficul pe piese şi operaţii cu termene precise" pe baza căruia estereglementată riguros e'ecuţia fiecărui lot de piese la toate operaţiile te-nologice$

%n acest scop se stabileşte" pentru fiecare operaţie" termenul cel mai trziuadmisibil de #ncepere a prelucrării" astfel #nct termenul de livrare către secţia următoaresă nu fie depăşit$

Eraficul de piese şi operaţii cu termene precise se construieşte #ncepnd cu ultimaoperaţie şi mergnd #napoi către prima$ Durata de e'ecuţie a fiecărei operaţii se reprezintă pe grafic sub forma unui segment de dreaptă indicnd #nceputul şi sfrşitul prelucrării$

Gormativele necesare construcţiei graficului pe piese şi operaţii cu termene precise sunt: durata e'ecuţiei fiecărui lot de piese la fiecare operaţie şi devansările #ne'ecuţie$

Durata e'ecuţiei unui lot de piese la o anumită operaţie 0 i+1" #n zile efective" sedetermină cu relaţia:

in&

i"i

i" E # 8

t L<

8RI

⋅=

5nde 9 n & reprezintă coeficientul planificat al #ndeplinirii normelor$e baza duratelor de e'ecuţie se stabilesc devansările #n e'ecuţie$ entru un lot de

piese i" devansarea #n e'ecuţie & Di+ & este:

i"i"i" < < : Q3−=

#n care:i+" i+,3 & reprezintă durata e'ecuţiei lotului de piese i la operaţia + şi respectiv" la

operaţia precedentă +,3$Cunoscndu,se termenul de livrare a lotului de piese către secţia următoare şi

devansările #n e'ecuţie" se stabileşte" pe fiecare operaţie termenul cel mai trziu admisibilde #ncepere a unei operaţii" #n raport de termenul operaţiei următoare 0#n sens cronologic1"care va fi dat de relaţia:

"i"i"i" : C C Q33 −− −=

#n care:ì+,3" ì+ & reprezintă termenul cel mai trziu admisibil de #ncepere a operaţiei

precedente +,3 şi a operaţiei următoare +$%n figura 6$67 este prezentată o variantă de grafic pe piese şi operaţii cu termene

precise$ 2a construirea acestui grafic s,a considerat o secţie de prelucrări mecanice care"#ntre altele" e'ecută trei piese importante ale unui produs finit$ Cele trei piese 03,I,3" 3,I,



M" 3,I,L1 comportă operaţii de strun+ire" frezare" găurire #n c-iar această ordine$ 2ansarea pieselor la secţia de prelucrări mecanice este corelată cu lansarea la monta+ a produsuluifinit" care" potrivit planului de livrări al #ntreprinderii" trebuie să se facă de două ori pelună" #n loturi a cte 7II bucăţi$

ermenele de livrare a loturilor de piese la monta+ şi duratele de e'ecuţie la cele

trei operaţii te-nologice sunt cele din tabelul 6$A$

iesa ìlele lucrătoare #n luna iunie

1HH1Lot buc2,i

6$ 7$ M$ L$ R$ 3I$ 33$ 36$ 3K$ 6I$ 66$ 67$ 68$

. .

) )

E E

1HH@ buc2,i

. .

) )

E E

1HHLot @ buc2,i . .

)

E

nc2!c!eutilelo!

'5

G

Fig. 2.2% @ra(ic pe pie$e şi operaţii cu termene preci$e

Denumi!e ope!,iei 'imbolul ope!,iei Du!t /e eecu,ie unui lot /e piese 3ile



te0nolo*ice e-ective.tru+ire)rezareEăurire

2ot de lansare la

prelucrăriermene de livrare a

lotului de monta+

.)E,

,

A7"A3"AMII

K$/>$6M$/>$

3"A6

I"A7II

K$/>$6M$/>$

863

3II

3A$/>$7I$/>$

%n ceea ce priveşte posibilităţile de #ncărcare" s,a avut #n vedere faptul că" de e'emplu"dacă lotul de piese 3,I,3 se lansează #n fabricaţie c-iar la termenul limită de 7 iunie"lansarea lotului de piese 3,I,M la data de L iunie 0termen limită pentru acest lot de piese1nu este posibilă deoarece utila+ele sunt ocupate$ %n acest caz" e'ecuţia lotului de piese 3,I,M trebuie să #nceapă mai devreme de termenul limită" adică pe 3 iunie sc-imbul >>$ De

remarcat că operaţia de frezare ar putea să #nceapă tot la această dată dar ar e'ista o#ntrerupere de o zi #n #ncărcarea maşinii de frezat$ De aceea" apare raţional ca #nceputuloperaţiei să fie deplasat spre dreapta" pentru o #ncărcare continuă a maşinii de frezat$(celaşi considerent s,a avut #n vedere şi la stabilirea termenului de #ncepere şi aloperaţiei de găurire$

Desigur" la eşalonarea loturilor celor trei piese" ar putea să se ţină seama şi dee'ecutarea ct mai suprapusă a operaţiilor te-nologice$ %n acest caz" operaţia de frezare alotului de piese 3,I,M ar trebui să #nceapă pe data de 3$/> sc-imbul >>" iar operaţia degăurire pe data de A$/>$

%n condiţiile #n care loturile de piese se repetă" graficul de piese şi operaţii cu termene precise poate deveni un grafic standard" #ncărcarea utila+elor şi desfăşurarea procesului de

producţie repetndu,se identic de la o lansare la alta" aşa cum se observă şi #n cea de adoua +umătate a graficului$Eraficul orientativ pe piese" mai puţin riguros comparativ cu graficul precedent" poate

fi utilizat ca instrument de programare şi urmărire a e'ecuţiei pieselor cu o duratămi+locie a ciclului de fabricaţie$ %n acest grafic se prevăd termene apro'imative de#ncepere a e'ecuţiei loturilor de piese şi nu presupune verificarea #ncărcării utila+elor sausuprafeţelor de producţie$

Eraficul orientativ pe piese conţine" pentru fiecare lot de piese" un singur termen de#ncepere a fabricaţiei 0ì1" condiţionat de data livrării lotului de piese către secţiaurmătoare 0li1 şi durata de e'ecuţie 0i1:

ilii

< < C Q=

Durata de e'ecuţie" #n acest caz" se calculează global pentru toate operaţiile prin caretrece lotul de piese" cu relaţia:



68MI

1303

3

3 ncld

n $ $

n

"

n

" i

i"

i

i"

i

< #

# 8 :

< $ E

t L

E

t

< ++⋅

−−

=∑ ∑

=

−

=

#n care:

i

i"

E

t , reprezintă cturile mai scurte stabilite prin * + compararea #n mod

succesiv a raporturilor dintre duratele operaţiunilor te-nologice şinumărul de utila+e;

# & durata #ntreruperilor interoperaţii" minute;9 cld & coeficientul pentru transformarea #n zile calendaristice a zilelor efective;n & durata proceselor naturale" ore$

<elund datele din e'emplul precedent rezultă că durata de e'ecuţie a unui lot de piese la toate operaţiile te-nologice" e'primată #n zile calendaristice" va fi:

,ile< L3I3 =−− ; ,ile< A"6MI3 =−− ,ile< ALI3 =−−

(vnd #n vedere termenele de livrare a loturilor de monta+" termenele de lansare #nfabricaţie 0primele termene1 la secţia de prelucrări mecanice vor fi:

V= C

== $c'V= C

V= C

$3IA3A

1;$0$MA"6K

;$6LK

LI3

MI3

3I3

=−=

=−=

=−=

−−

−−

−−

Eraficul orientativ pe piese" potrivit termenelor de lansare stabilite" va arăta ca #n )ig$6$68$

Pies (ile clen/!istice

3 6 7 8 A M L R K 3I 33 36 37 38 3A 3M 3L 3R 3K 6I 63 66 67 68 6A

3=I=3 lotMII buc

3=I=M2ot

7II buc

3=I=L2ot

7II buc

Fig. 2.2) @ra(ic orientativ pe pie$e



Din grafic" se poate observa că la eşalonarea loturilor de piese nu se face o delimitare#ntre operaţiile te-nologice" #n sensul precizării" pentru fiecare operaţie" a unui termen al#ncărcării #n timp a utila+elor cu piesele respective$

.pre deosebire de graficul de piese şi operaţii cu termene" graficul orientativ necesităun volum mai redus de muncă pentru elaborarea lui" acest fiind un avanta+" #nsă prezintă

nea+unsul că impune o activitate ulterior mai laborioasă de reglementare şi urmărire afabricaţiei$%n #ntreprinderile industriale" #ndeosebi a celor constructoare de maşini" se e'ecută" pe

lngă piesele cu multe operaţii te-nologice şi volum mare sau relativ mare de manoperă"numeroase piese „mărunte” ca: şuruburi" prezoane" piuliţe" arcuri etc$ (stfel de piese see'ecută #ntr,o nomenclatură destul de largă" iar nevoile de consum ale secţiilor beneficiare #nregistrează" de regulă" variaţii #nsemnate de la o perioadă la alta$

c$ 4vident" #n condiţiile date" programarea şi urmărirea fabricaţiei acestor piese mărunte cu a+utorul instrumentelor grafice ar fi e'trem de

dificile$ De aceea" programul operativ pentru astfel de piese seelaborează sub forma unui program de volum de lucrări$entru a şti care sunt piesele ce trebuie incluse #n programul de volum de lucrări

este necesar să se cunoască perioada de repetare a fiecărui lot de piese 0<1 şi numărul deordine corespunzător datei cnd s,a făcut ultima lansare 0`>,31$ %n programul de volum delucrări vor fi cuprinse piesele pentru care se #ndeplineşte condiţia:

( = î C D C C ≤+−≤ 130

unde: `# şi `f reprezintă numărul de ordine corespunzător datei de #ncepere şirespectiv terminare a perioadei la care se referă programul de volum de lucrări$

%n programul de volum de lucrări se prevede pentru fiecare piesă: mărimea lotuluide lotului de fabricaţie şi necesarul de manoperă pe operaţii$ De asemenea" #n scopulverificării posibilităţii de realizare se stabileşte pentru fiecare operaţie necesarul total demanoperă 0n+1" conform relaţiei:

∑=

= 8

9i

i

"

n

n" Lt

#

l <

MI

5nde: ("V$$" G reprezintă piesele care fac obiectul programului de volum delucrări$

Gecesarul total de manoperă determinat trebuie comparat cu fondul de timp

ma'im posibil al utila+ului sau grupei de utila+e 0ma'1 care e'ecută operaţia respectivă" pentru verificarea gradului de #ncărcare$

! altă problemă a programării pieselor mărunte" #n condiţiile prelucrării la grupede utila+e intersc-imbabile" se referă la repartizarea raţională pe utila+e a acestor piese$(legerea unei soluţii optime de repartizare a sarcinilor de producţie este posibilă numai printr,o #nlocuire a metodelor empirice" bazate pe rutină" cu motodele matematice$

*odelul matematic al problemei de repartizare a sarcinilor de producţie ca consta"#n acest caz" dintr,un sistem de restricţii şi o funcţie obiectiv care vizează o folosire ct



mai economică a grupei de utila+e intersc-imbabile" şi anume" minimizarea costului de prelucrare:

∑∑==

=m

"

i"i"

n

l i

6 x x F 3

10min

<estricţiile modelului matematic urmăresc ca soluţiile de repartizare să respectecorelaţia dintre fondul de timp ma'im disponibil al grupei de utila+e şi volumul demanoperă repartizat spre e'ecuţie" corelaţia dintre sarcinile de producţie prevăzute #n planul de volum de lucrări şi cele repartizate pe utila+e şi de asemenea" soluţiile să aibăvalori pozitive$

*atematic" aceste restricţii pot fi formulate astfel:

∑=

< 8

9i "i"i" < xt

ma'

∑=

=m

"

ii" - x3

%n care:'i+ & reprezintă cantitatea din piesele i care se e'ecută la grupa de utila+e +;Ci+ & costul prelucrării pieselor i la grupa de utila+e +;Oi & cantitatea de piese i prevăzută #n planul de volum de lucrări;m & numărul utila+elor sau grupelor de utila+e intersc-imbabile$

!dată stabilite soluţiile de repartizare a sarcinilor de producţie" aplicnd modelulmatematic formulat #n relaţiile prezentate" este necesar să se #ntocmească" pentru fiecareutila+" documentul „fişă program”$ %n acest document se stabilesc sortimentele şicantităţile de piese ce urmează a fi prelucrate" volumul prelucrării 0e'primat #n orenormate1 şi gradul de #ncărcare a utila+ului$

$:: P!o*!m!e p!o/uc,iei in/ivi/ule 8n c/!ul sec,iilo! /e -b!ic,ie

>nformaţiile din cadrul programului lunar al secţiei la nivel de articol" precum şi celedin nomenclatoarele de produse pe ateliere" constituie intrările de bază pentru elaborarea programului lunar al atelierului la nivel de articol$

Din punct de vedere metodologic" elaborarea programelor la nivelul atelierelor esteasemănătoare cu cea la nivelul secţiilor" fiecărei unităţi de fabricaţie repartizndu,iarticolele 0piesele" reperele1 pentru care aceasta este profilată$

rogramarea producţiei #n cadrul atelierelor se desfăşoară pe baza mai multor metodecare se stabilesc #n raport de rezultatele testului preferenţial tip (C" aşa cum se prezintă#n )ig$ 6$6A$

Gumărul 0nomenclatorului1sarcinilor de fabricat T

3I 6I 7I 8I AI MI LI KI 3II

3AT

L A T

7AT AIT

6 I T

R T

/enitul producţieiglobale

3IIKA

LA

A > C

zUf 0J" d1 zUf 0p" i+1 zUf 0J" a1

*etoda de programare bazată pe stocuri

*etoda de programare bazată pe priorităţi

rogr$ azat pedate

calendaristice

*etoda „4<,prioritate”



Fig. 2.2* <e$tul pre(erenţial tip 96

estul produs se bazează pe următoarea concepţie: 3AT din sarcini totalizează LAT din valoarea producţiei 0zona (1; 7AT din sarcini totalizează 6IT din valoarea producţiei 0zona 1; AIT din sarcini totalizează AT din valoarea producţiei 0zona C1$

entru programarea sarcinilor din zona ( se utilizează metode fundamentate pe datecalendaristice$ <ezultă că intrarea #n fabricaţie 0`1 se constituie ca o funcţie de termenelefinale 0J1 şi de duratele devansărilor calendaristice 0d1$ este cazul reperelor conducătoaredin componenţa produselor caracterizate prin cicluri şi costuri mari$

entru derularea programării acestor repere sunt necesare liste cu normativeriguroase" dintre care enumerăm" #n primul rnd" ciclurile de fabricaţie$

<epartizarea acestor componente ale produselor se realizează #n baza unor criteriiriguroase cu caracter te-nico,economic şi organizatoric$

Componentele produselor din zona se programează pe bază de priorităţi caredesemnează ordinea" succesiunea de lansare #n fabricaţie a produselor şi nu date0momente1 calendaristice$ iesele sau reperele situate #n zona se caracterizează princosturi şi cicluri de fabricaţie medii$

<eperele situate #n zona C" cu dimensiuni reduse" costuri mici şi cicluri scurte" se programează pe bază de stocuri$ %n acţiunea de stabilire a mărimii stocurilor sunt necesareinformaţii cu privire la fondul de timp disponibil al utila+elor" normele de timp alereperelor pe operaţii te-nologice" precum şi ritmul de consum al reperelor$ entru



stabilirea nivelului acestor stocuri se recomandă relaţiile prezentate #n cadrul capitoluluireferitor la metodologia programării$

(sigurarea avansamentului fabricaţiei şi a continuităţii acesteia este posibilă numai printr,o gestiune a stocurilor de repere$ %n realizarea acestei gestiuni" un rol important #lau documentele „note de predare” " care se #ntocmesc de către unităţile e'ecutante şi se

trimit unităţilor beneficiare$.uccesiunea logică a acţiunilor de elaborare a programelor de producţie #n cadrulsecţiilor se prezintă #n )ig$ 6$6M$

entru eficientizarea programării producţiei individuale şi de serie mică #n cele treietape şi" #n primul rnd" #n cea de a treia" se recomandă folosirea teoriei priorităţilor$(ceasta desemnează o mărime numerică sau o regulă de prioritate$

<egulile de prioritate au fost #n cadrul metodologiei generale de programare a producţiei$

*ărimile numerice de prioritate se pot fundamenta pe baza mai multor funcţii$! primă funcţie de calcul este:

devan$ri" ( ri" :< P −=

#n care:ri+ & reprezintă prioritatea reperului i #n cadrul unităţii de fabricaţie +;f & termenul final de fabricaţie a produsului #n componenţa căruia intră reperul ri;Ddevans ri+ & durata devansării reperului ri care se fabrică #n unitatea de producţie +$

Fig. 2.24 5laborarea programelor în cadrul $ecţiilor

Gomenclator produse

Gomenclator produse pe atelier

4laborarea programuluilunar al atelierului la nivel

de articol

rogram lunar al atelieruluila nivel de articol

Criterii derepartizare

2iste privind bazanormativă

Criterii derepartizare

2iste privind bazanormativă

estul preferenţial (Casupra articolelor

rogramarea producţiei pe baza de devansări şi priorităţi

rogramarea producţiei pe baza stocuri

rogramul de producţie la

nivelul locurilor de muncă

Eestiunea stocurilor de repere

Gote de predare

rogram de producţie la

nivelul locurilor de muncă

.!

(rticole ceaparţin zonei

(



entru determinarea duratei devansărilor calendaristice se recomandă metoda 4<utilizată #n calculul mărimii ciclurilor de producţie$

Ca mărime de prioritate se poate fi folosit" de asemenea" următoarea relaţie:

c( ct i" :< < t P _10 −−=

#n care:i+0t1 & este indicele de prioritate a comenzii" lotului sau produsului 0i1 la maşina 0+1 #n

momentul 0t1 e'primat #n zile; t & termenul de terminare 0livrare1;c & data curentă;_ , factor corectiv" variabil conform avansării #n fabricaţie" pentru evenimentele

#ntmplătoare care depind de operaţiile #ncă neefectuate" ce conduc la creşterea cicluluide fabricaţie;

Dcf & durata ciclului de fabricaţie$entru coeficientul _ se poate folosi următoarea relaţie:

! n 8 103_ −+=

#n care: G & reprezintă numărul total de operaţii de parcurs;n& numărul de operaţii parcurse;@ & coeficient de ma+orare pentru o treaptă de parcurs" dedus pe baza analizei datelor

statistice$

%n aceste condiţii indicele de prioritate va fi:

[ ] c( ct i" :n 8 ! < < t P 10310 −+−−=

>ndicele de prioritate a comenzilor nu reprezintă altceva dect mar+a sau rezerva detimp care mai rămne din momentul terminării fabricaţiei la un anumit loc de muncă pnăla termenul de livrare sau terminare" aşa cum rezultă din )ig$ 6$6L$

Fig. 2.2> Prioritatea produ$ului

Tc

Tt

JDc-

Pc- "t#



rin folosirea unor forme superioare de organizare a producţiei individuale se potutiliza şi alte metode de concretizare a sarcinilor de e'ecuţie #n cadrul secţiilor care aufost prezentate #n condiţiile tipului de producţie de serie sau #n masă$

♦ Concepte c0eie

lan agregat" e'tracost" programare agregat" program" strategie pură" strategie posibilă" armonizare" glisare" producţie mi'tă nivelată" program master" program operativ" prioritate" #ncărcare" afectare" alocare" distribuire" criteriu de repartizare" regulă de prioritate$

%ntrebări pentru autoevaluare3$ (nalizaţi comparativ cei trei paşi ai previziunii: prognoza planul,programul$6$ Definiţi şi analizaţi o problemă de planificare agregat" #ntr,o unitate industrială$

Discutaţi despre metodologia de măsurare a costurilor de #ntreţinere ainventarului" de supramuncă" inactivitate a muncitorilor" deficit de produse"anga+are sau concediere temporară$

7$ particularizaţi cele trei etape,tip de programare a producţiei #n diferite unităţiindustriale$8$ Consideraţi o unitate industrială pe care o cunoaşteţi sub aspectul profilului de

fabricaţie" tipului de producţie şi al te-nologiei$ Ce metode şi te-nici de programare a producţiei recomandaţi pentru această unitate?

A$ 4'plicaţi utilizarea unei metode de programare cu referiri speciale la:a$ Construirea modelului; b$ (naliza modelului;c$ >mplementarea$

M$ e'aminaţi dificultăţile de bază ale unui sistem de programare convenţional 0e'$ cel bazat pe grafice Eantt1$ De ce utilizarea metodelor C* critical pat' met'od/ şi

4< programme evaluation revieH tec'ni-ue/ constituie un progres$L$ (nalizaţi comparativ următoarele instrumente de programare a producţiei:a$ Eraficul Eantt; b$ Ciclograma comenzii;c$ Eraficul reţea$

R$ Ce #nţelegeţi printr,o problemă de alocare a resurselor?K$ Cnd" #n ce condiţii" utilizează un manager o metodologie de programare bazată

pe devansări calendaristice? dar pe bază de stocuri?3I$ rioritatea unui articol poate fi identică cu data programată pentru e'ecuţia

acestuia? Certificaţi răspunsul dat$33$ ! secţie de fabricaţie dispune de un sistem eficient de calcul al priorităţilor pentru

#ntreaga arie de e'ecuţie a produselor$ 2a un moment dat" utila+ele conducătoaredin secţie au suferit o avarie$ Ce se #ntmplă cu priorităţile calculate şi utilizate #nmod curent de managerul cu probleme de producţie?

36$ Care sunt cele mai utilizate modele ale cercetării operaţionale #n unităţileindustriale? 4'istă limite #n acest proces? De ce?

37$ Ce #nţelegeţi prin folosirea potenţialului te-nic al unei unităţi industriale? Dar atimpului disponibil al e'ecutanţilor direcţi? Cum puteţi măsura folosire celor douăresurse directe ale producţiei?



38$ Ce #nţelegeţi prin pragul de rentabilitate al unei unităţi productive?3A$ Cum influenţează programarea sistemul *$!$$?

'tu/ii /e c34

)P!o*!esul F ':A:.)irma „rogresul .$($” prognozează pentru produsele sale" următoarea cerere:, trimestrul #nti : MII$III unităţi ec-ivalente;, trimestrul al doilea : 3$6II$III unităţi ec-ivalente;, trimestrul al treilea : RII$III unităţi ec-ivalente;, trimestrul al patrulea : 6II$III unităţi ec-ivalente$

Cererea e'primată #n unităţi de produs ec-ivalent este repetabilă pe un orizont de doiani$

)orţa de muncă a firmei este formată din 6II muncitori" fiecare avnd o normă de

producţie trimestrială de 8$III unităţi ec-ivalente$(nalizele efectuate #n cadrul compartimentului )inanciar & Contabilitate au stabilitvalorile trimestriale pentru următoarele categorii de costuri:

, costul de #ntreţinere a inventarului de produse finite & M u$m$ pentru o unitate de produs ec-ivalent;

, costul fabricării produselor prin timp de supramuncă & 3A u$m$ pe o unitate de produs ec-ivalent;

, costul menţinerii #n cadrul firmei a muncitorilor #n perioadele #n care cererea esteinferioară posibilităţilor de producţie 0costul de inactivitate sau şoma+ mascat1 s,aestimat la A$III u$m$ pentru un muncitor;

, pierderile suportate de firmă atunci cnd nivelul producţiei programate este

inferior cererii 0costul deficitului de produse sau costul de subcontractare1 sunt de6I u$m$ pe o unitate de produs ec-ivalent;, costul necesar anga+ăriiQconcedierii muncitorilor s,a estimat la 6$AII u$m$ pe o

persoană$e baza acestor informaţii şi #n condiţiile #n care nu e'istă un inventar iniţial de

produse finite" managerul operaţional al producţiei doreşte să elaboreze strategii pure" deurmărire a cererii" precum şi o variantă posibilă de aplicat #n cadrul firmei$

Deşi a fost consultat #n calculul celor cinci categorii de e'tracosturi de programareagregat" are serioase dificultăţi #n operaţionalizarea acestora$

%l puteţi a+uta #n calculul e'tracostului strategiilor propuse?>nterpretaţi fiecare variantă al cărei cost l,aţi determinat$ Notă:

ropunem următorul tabel #n calculul e'tracostului:



Pe!io/ Ce!e!e ?Dt P!o/uc,i ?'

t Et!costu!ip!o*!m!e H

*!e*t

Totlet!cost "C#

C3 C6 C7 C8 CA

3

6$$$

)'piculHp!o/:*!e*: F ':R:L:.„.picul .$<$2$” are o forţă de muncă curentă de 3I lucrători care pot produce AI

unităţi fiecare pe o perioadă programată$Costul muncii este estimat la 6$8II u$m$ pe o persoană & perioadă$ De o lungă

perioadă unitatea nu a desfăşurat supramuncă$De asemenea" producţia nu a putut fi subcontractată datorită utila+elor strict

specializate folosite #n sistemul de producţie$„.picul .$<$2$” poate creşte sau descreşte producţia numai prin anga+ări sau demiteri

de lucrători$Costul de anga+areQdemitere se apreciază fiecare la A$III u$m$ pr fiecare lucrător &

perioadă$Costul de #ntreţinere a inventarului este de 3II u$m$ pe unitatea de produs & perioadă$ Givelul inventarului la #nceputul perioadei este de 7II unităţi$Cererea prognozată #n următoarele M perioade este:

Pe!: 1 Pe!: $ Pe!: @ Pe!: Pe!: B Pe!: Ce!e!e*!e*t

@ B$ 1 $ 1 B$

Ca manager al unităţii" determinaţi e'tracostul pentru o strategie pură sau de urmărire

a cererii;De asemenea" determinaţi e'tracostul pentru o strategie posibilă care urmăreşte

stabilizarea numărului de muncitori #n unitate$Comparaţi cele două strategii pe care le propuneţi pentru următoarele şase perioade in

activitatea unităţii$ Notă:

.ugerăm următorul tabel pentru ordonarea calculelor:

Pe!io/e

In/icto!i

Pe!: 1 Pe!: $ Pe!: @ Pe!: Pe!: B Pe!:

Ce!e!e *!e*t "buc:#



Num2! luc!2to!iP!o/uc,ie *!e*t "buc:#Invent!ul -inl "buc:#Costu!i4Costul muncii

Costul n*!eK/emite!ent!e,ine!e invent!Costul pe pe!io/

Totl "et!# cost

H H H H H∑ =

)':C: Metlic ':A:.După o vizită la > KA" #n care managerul departamentului producţie a „.$C$

*etalica .$($” a admirat noile maşini de rectificat produse de firma „5niversul prelucrării metalelor”" acesta #şi c-eamă staff,ul şi,i cere un calcul de #ncărcare a

utila+elor şi a suprafeţelor de producţie$(cesta simte că cele două sectoare nu sunt corelate din punct de vedere al„necesarului” şi „disponibilului” pentru noua perioadă programată$

%n plus" doreşte să ac-iziţioneze maşini de rectificat" dar resursele financiare suntlimitate$

*anagerul compartimentului $$5$$" tocmai #ntors de pe flu' de fabricaţie #nsoţit dedispecerul coordonator" prezintă managerului producţiei situaţia disponibilului de utila+econducătoare din sectorul de prelucrări mecanice" precum şi fondul de timp pentrureparaţii$

.ituaţia 3 & 5tila+e

N!:c!t: Tip util con/uc2to! N!: utile"buc:# Op!i!i pent!u 8nt!e,ine!e +i!ep!,ii "o!e#1: .truguri 38 8KRI6$ *aşini de frezat K 6MMR7$ *aşini de rectificat A 67L3 Gumăr sc-imburi lucrătoare U 6 Gumăr sărbători legale U 336 0336 U A6 ' 6 = R1

De asemenea" se precizează că suprafaţa te-nologică din sectorul monta+ s,a redusdatorită #nc-irierii unei părţi a acesteia unei firme care intenţionează o colaborare cu

„*etalica .$($”" ceea ce #i va reduce gradul de integrare care devine de „nesuportat” #ncondiţiile unor serii reduse$

N!:c!t:

In/icto!i Nivel

1: .uprafaţa te-nologică disponibilă 0mp1 RAI6$ Gumăr de sc-imburi lucrătoare 37$ Gumăr muncitori din sector monta+ MK MK8$ alanţa timpului de lucru pe muncitor 0ore1 3L6R



Discuţia este #ntreruptă de telefonul managerului resurse umane" care analizndfolosirea forţei de muncă #n sectorul monta+" afirmă cu vădită #ntristare că cele 63M zilelucrate pe an nu,l mulţumesc$

<evenind la părerea sa" managerul producţiei spune: „4u doresc ca #n viitoareaşedinţă a Comitetului directorilor să prezint situaţia #ncărcării utila+elor c-eie" a suprafeţei

te-nologice de monta+ a produselor a căror vnzare va #mbunătăţii situaţia financiară şistarea actuală a proporţiei dintre necesar şi disponibil$Consultaţi cteva date esenţiale despre noul produs şi sugeraţi acţiuni astfel ca

programul noului produs să fie #ndeplinit$%n acest scop faceţi calculele necesare" pe baza situaţiilor privind noul produs" astfel

ca programul de 3A$M86 unităţi" pe care ni l,am asumat să fie realizat”$

7$3$ Gecesar ore maşini #n sectorul mecanic

N!:c!t:

G!upe /e m+ini Timpul unit!"o!e H m+ini#

Coe-icient /e 8n/eplini!e no!melo!

1: .truguri 7"73 I"K6$ *aşini de frezat 6"37 3"37$ *aşini de rectificat 3"K6 3"I

7$6$ Gecesar om & ore #n sectorul monta+

Discuţia s,a finalizat prin anga+area staff,ului managerului de producţie la ctevacalcule simple dar eficace$

nt!eb2!i4Ce calcule au efectuat membrii ec-ipei directorului cu probleme de producţie?Cum se pot analiza acestea?

Capitolul

N!:c!t:

In/icto!i Nivel

1: Gecesar om,oreQprodus L"M6$ .uprafaţa specifică ocupată de un produs

0mp1L"A



O!"AN#$A!%A &'(NC)#% A *ANA"%*%N+(,(#

OP%!A)#ONA, A, P!O(C)#%#

Obiective:

nsu+i!e cestui cpitol9 ce p!esupune cuno+te!e sistemului /eo!*ni3!e p!o/uc,iei in/ust!ile9 pe!mite4

• 'tbili!e c!cte!isticilo! unui p!o/us -init c!e in-luen,e32meto/olo*i mn*ementului ope!,ionl :

• Dete!min!e p!ticul!it2,ilo! te0nolo*ice c!e in-luen,e32mn*ementul ope!,ionl:

• Dete!min!e tipului /e p!o/uc,ie l nivelul unei subunit2,i /e -b!ic,ie+i in-luen, cestui sup! meto/elo! /e mn*ement ope!,ionl:

• 5o!mul!e co!el,iei /int!e o!*ni3!e 8n timp +i 8n sp,iu p!oceselo! /e p!o/uc,ie:

@:1: Anli3 con/i,iilo! /e -b!ic,ie pent!u /opt!e meto/elo!9te0nicilo! +i inst!umentelo! /e mn*ement ope!,ionl l p!o/uc,iei



Eradul de dificultate a lucrărilor de management operaţional al activităţii de producţiese află #n strnsă legătură cu condiţiile de producţie ale fiecărei unităţi" reflectate mai ales prin caracteristicile produsului finit" procesul te-nologic şi tipul de producţie$

@:1:1: C!cte!isticile p!o/usului -initrodusele finite #n unităţile industriale influenţează managementul operaţional al producţiei prin următoarele caracteristici:

, numărul de niveluri de structură;, numărul de componenţe de la acelaşi nivel de structură;, comple'itatea legăturilor constructive;, numărul de repere care se e'ecută #n acelaşi timp;, diversitatea materiilor prime folosite #n e'ecuţia produselor$

(stfel" pentru e'ecuţia unei maşini unelte sunt necesare #ntre RMI & 6KAI repere0fabricate sau ac-iziţionate1 de o diversitate deosebită att din punct de vedere

morfologic" ct şi al substanţei lor$entru fabricarea unui motor Diesel naval sunt necesare apro'imativ RIII de piese"care necesită fiecare un număr de cinci operaţii" efectuate de apro'imativ 3III dee'ecutanţi$

e baza acestui e'emplu se poate aprecia că pentru asigurarea managementuluioperativ ale proiectării" pregătirii şi fabricaţiei produsului sunt necesare 8I$III operaţii" pentru care sunt calculate tot attea termene sau priorităţi care se armonizează #n timp şispaţiu$ 2ista materiilor prime pentru e'ecuţia motorului Diesel numără #n medie 3I$III poziţii care se asigură tuturor verigilor de producţie$ Eradul de diversificare amaterialelor folosite la obţinerea unui produs evidenţiază comple'itatea produsuluirespectiv$ %n industria construcţiilor de maşini" producţia de mobilă" etc$" prelucrarea

succesivă a obiectelor muncii se face pe baza unor procese te-nologice cu caracter discontinuu$4ste evident că coordonarea fabricaţiei zecilor" sutelor sau miilor de repere care se vor

#ncorpora #n produsul finit ridică probleme de programare mult mai comple'e"comparativ cu e'ecutarea unui produs care se obţin prin prelucrări succesive ale unuiasau aceluiaşi material principal$

%n conformitate cu #ntreprinderile care fabrică produse mai puţin comple'e şi #n care predomină procese te-nologice continue" cum este cazul #ntreprinderilor c-imice" petroc-imice" siderurgice" centralelor electrice" combinate" etc$" managementul producţieieste relativ simplu$

roporţionalitatea #n desfăşurarea procesului de producţie şi sincronizarea activităţii

diferitelor subunităţi structurale care participă la fabricarea produsului finit se rezolvă#ncă din stadiul de proiectare a #ntreprinderii" prin amplasarea unor instalaţii şi liniite-nologice care să efectueze permanent aceleaşi operaţii şi care să funcţioneze #n ceamai mare parte automatizat$ rogramarea producţiei" #n aceste condiţii" se rezumă lareglarea pe parcurs a procesului de producţie din punct de vedere cantitativ şi calitativ" iar accentul #n management se deplasează spre procesele au'iliare şi de servire a producţieide bază" #ntreţinere şi reparaţii" transport intern" alimentarea locurilor de muncă cu celenecesare producţiei etc$



@:1:$: P!ticul!it2,ile p!ocesului te0nolo*ic%n procesul de producţie are loc o mişcare organizată a obiectelor muncii supuse

prelucrării" #n spaţiu 0pe locuri de muncă" verigi te-nologice sau subdiviziuni ale

#ntreprinderii1 şi #n timp 0#ntr,o anumită succesiune" la intervale calendaristice" cutermene precise1$ %n funcţie de volumul producţiei" gradul de continuitate" de specializareşi volumul de muncă necesar" procesele de obţinere a produselor pot avea un caracter convenţional & continuu sau convenţional,discontinuu$ .e consideră continuă sauconvenţional & continuă producţia care se află #n permanenţă #n diferite stadii de prelucrare$ (stfel" #n sectoarele primare" produsele se află #n stare incipientă de prelucrare" iar pe măsură ce parcurg flu'ul te-nologic de fabricaţie şi se apropie desecţiile finale" #nregistrează #n mod progresiv un grad avansat de finisare$

Caracterul continuu al desfăşurării procesului de producţie este specific#ntreprinderilor industriale caracterizate printr,o nomenclatură restrnsă" care serealizează" #n sc-imb" #n cantităţi mari de produse$

roducţia discontinuă" sau convenţional discontinuă" reprezintă acea formă de producţie #n care are loc o succesiune a fabricării şi livrării diferitelor feluri de produse$entru ambele categorii de procese de producţie" la nivel de #ntreprindere" secţie sau

atelier de producţie" se pune problema momentului de lansare #n fabricaţie 0z1" corelat cutermenul de obţinere a produsului finit" semifabricat" subansamblu sau reper 0J1$ #n cazul producţiei continue" legătura dintre z şi J este determinată de stocurile de producţieneterminată care se află permanent #n prelucrare 0s1$ #n raport de mărimea lui O" volumul programat al lui 0J1 poate fi asigurat printr,o anumită valoare a lui z$ sc-ematic" aceastărelaţie poate fi prezentată #n modul următor:

H $ , ←← 10

"rezultă că 1"0 $H ( , =

%n condiţiile producţiei discontinue" con+ugarea lui J cu z nu poate fi realizată prinintermediul stocurilor de producţie neterminată pentru produsul respectiv" deoarece acestestocuri urmează să fie epuizate complet pnă la un anumit termen$ <ezultă că" #n acestesituaţii" asigurarea livrării la timp a volumului programat al producţiei se realizează prindeterminarea momentului optim al lansării comenzii #n fabricaţie" cu devansareacalendaristică corespunzătoare" #n funcţie de termenul de livrare$ Gotnd aceastădevansare cu simbolul 0d1" putem prezenta programarea producţiei discontinue sub formasc-emei:

Hd , ←← 10

<ezultă că z U f 0J"d1 adică potrivit termenului prevăzut de livrare 0J1 şi a durateidevansării calendaristice 0d1" se calculează momentul de lansare #n fabricaţie 0z1$

Cu toate că parametrii 0s1 şi 0d1 se deosebesc #ntre ei şi servesc drept criteriu principal" ei au totuşi o trăsătură comună şi determină durata devansării calendaristice ae'ecuţiei produselor$



De asemenea" caracterul continuu sau discontinuu al procesului te-nologic are unimpact apreciabil asupra modelului de management operaţional strategic" att #n faza deformulare a strategiei ct şi #n cea de implementare a acesteia$

(stfel" #n cazul unei producţii cu caracter continuu" organizată pe linii de fabricaţie #ncondiţiile tipului #n masă sau serie mare" se pot elabora strategii de creştere a volumului

vnzărilor şi saturarea a pieţii cu produse" prin preţuri scăzute; această strategie nu se poate aplica producţiei cu caracter discontinuu care presupune e'ecuţia mai multor tipuride produse cerute de clienţi$

.pre e'emplificare" #n situaţia unei producţii cu caracter continuu care se desfăşoară#n procese de aparatură" instalaţii comple'e" pragul de rentabilitate este „#nalt” faţă de a'a producţiei şi corespunde unui volum de producţie ridicat$ Dacă #n acest conte't apare orecesiune economică" unitatea industrială suferă pierderi importante$ roblemele semodifică #n cazul unei producţii individuale sau de serie mică" unde c-eltuielile variabileau o pondere importantă #n costul total$ (pariţia unei recesiuni economice presupuneconcedierea temporară a unor salariaţi" pentru a se diminua pierderile$

@:1:@: Tipul /e p!o/uc,ie*anagementul operativ al activităţii de producţie şi" #n primul rnd a celei de

fabricaţie" este puternic influenţată de tipul de producţie e'istent #n cadrul fiecărei unităţistructurale de fabricaţie$ (ceasta impune determinarea tipului de producţie pentru fiecareloc de muncă" atelier" secţie" pentru a alege metoda de management cea mai eficientă$

@:1:@:1: Dete!min!e tipului /e p!o/uc,ie l nivelul uneive!i*i /e p!o/uc,ie

2iteratura de specialitate formulează mai multe metode care se pot grupa #n metodecantitative şi metode calitativ,cantitative$Criteriul principal folosit de metodele cantitative pentru aprecierea tipului de

producţie se referă la indicatorul „numărul de obiecte,operaţie” 0Go1 ce se e'ecută la unloc de muncă$ %n raport cu mărimea acestui indicator" determinat #n mod e'perimental"sistemul de producţie este apreciat după cum urmează:

Go U 3 & tip de producţie de masă;6 \ Go\ M& tip de producţie de serie mare;M \ Go\ 3I & tip de producţie de serie mi+loace;3I \ Go\ 6I & tip de producţie de serie mică; GoW 6I & tip de producţie individuală$

! astfel de metodologie măsoară e'act tipul de producţie numai #n două cazuri:a$ cnd la un loc de muncă se e'ecută continuu un singur obiect & operaţie; b$ cnd la un loc de muncă se e'ecută mai multe obiecte,operaţii ale căror volume de

muncă sunt repartizate uniform pe timpul ma'im posibil$



Dar #n practică" #n afara acestor cazuri" poate fi #ntlnit şi cel al e'ecutării la un loc demuncă a mai multor obiecte,operaţii ale căror volume de muncă sunt repartizateneuniform #n fondul său de timp ma'im posibil$

%n aceste situaţii" cu o mai mare frecvenţă #n practică" indicatorul „număr obiectreparaţie” nu mai permite o apreciere e'actă a tipului de producţie$

entru eliminarea acestor carenţe" se impune utilizarea unui indicator sintetic care"incluznd toate cazurile particulare" să permită o caracterizare unitară a tipului de producţie$ 5n astfel de indicator trebuie să #ndeplinească următoarele cerinţe:

a$ să #nregistreze o valoare minimă cnd fondul de timp necesar e'ecutării uneioperaţii la un reper ocupă #ntregul fond de timp ma'im posibil al unui loc demuncă;

b$ valoarea indicatorului să depindă de ponderea timpului necesar e'ecutării programului de producţie" din fiecare reper" #n fondul de timp ma'im posibilunui loc de muncă;

c$ valoarea indicatorului să crească corelat cu numărul obiectelor,operaţie care see'ecută la un loc de muncă$

5n asemenea indicator" care #ntruneşte toate aceste cerinţe" poate fi stabilit dacăfundamentarea lui se face pe baza entropiei informaţionale$entru cazul concret al stabilirii tipului de producţie" indicatorul poate fi prezentat sub

forma următoarei relaţii:

∑=

−=n

i

iitp p p! 3

6log #n care

∑=

=n

i

i p3

3

unde:9 tp & reprezintă coeficientul tipului de producţie;i & ponderea timpului necesar e'ecutării programului de producţie al reperului 0i1 #n

fondul de timp ma'im posibil al locului de muncă;n & numărul de repere care se e'ecută la un loc de muncă$onderea timpului necesar e'ecutării programului de producţie al reperului 0i1 #n

fondul de timp ma'im & disponibil al locului de muncă se determină cu relaţia:

ma'<

-t pi ii=

unde:ti & reprezintă durata normată a operaţiei reperului 0i1" minuteQbucată;;Oi & volumul producţiei reperului 0i1" bucăţi;ma' & fondul de timp ma'im,posibil al locului de muncă" minute$



entru determinarea tipului de producţie la nivel de atelier şi secţie poate fi utilizatcoeficientul mediu al tipului de producţie" calculat ca o medie aritmetică conform relaţiei:

∑

∑

=

=

= m

i

i"

m

i

i"i"

tpi

<

< !

!

3

3

ma'

ma'

unde:9 i+ & reprezintă coeficientul tipului de producţie la locul de muncă 0i1 din atelierul

0secţia1 +;ma' & fondul de timp ma'im,posibil al locului de muncă 0i1 din atelierul 0secţia1 +;m & numărul locurilor de muncă din atelierul 0secţia1 +$

Considernd limitele utilizate de metoda cantitativă pentru determinarea tipului de

producţie putem construi limite pentru coeficientul tipului de producţie calculat curelaţiile prezentate$ (stfel" #n cazul tipului de producţie #n masă 9 spUI" deoarece log6 3UI$dacă avem #n vedere că tipul de producţie de masă poate fi #ncadrat şi cazul e'ecutării laun loc de muncă a două obiecte,operaţie 0un reper deţine KAT" iar al doilea AT dinfondul de timp ma'im,posibil1" atunci se poate lua ca limită superioară pentru tipul producţiei de masă" valoarea entropiei care corespunde repartiţiei p3UI"KA şi p6UI"IA$rezultă un coeficient al tipului de producţie egal cu I"6RM8" care" totodată" va constitui şilimita inferioară a tipului de producţie de serie mare$ 2imita superioară a acestui tip de producţie va fi dată de cazul unei repartiţii a şase obiecte,operaţie pentru care coeficientultipului de producţie este egal cu 6"ARL6$ #n acelaşi mod" se stabilesc şi celelalte limite şirezultă:

I"IIII \ @sp \ I"6RM8 & tip de producţie de masăI"6RM8 \ @sp \ 6"ARL6 & tip de producţie de serie mare;6"ARL6 \ @sp \ 7"66II & tip de producţie de serie mi+locie;7"66II \ @sp \ I"6RM8 & tip de producţie de serie mică; @sp \ 8"766I & tip de producţie individuală$entru e'emplificarea modului de stabilire a tipului de producţie" se va considera un

loc de muncă unde se e'ecută reperele r3 & rR" care intervin cu următoarele ponderi #nfondul de timp ma'im , posibil al locului de muncă 0abelul 7$3$1:

Repe!ul !1 !$ !@ ! !B ! ! !

ondereavolumului demanoperă #nfondul de timpma'im , posibil

I"I3A I"I7A I"I6A I"36A I"MMA I"I7I I"I8A I"IMI

%n acest caz" mărimea coeficientului care caracterizează tipul de producţie este egalcu:



9 tp U , I"I3Alog6 I"I3A,I"I7Alog6 I"I7A, V$ ,I"IMIlog6 I"IMI U I"IKIR = I"3MK6=V$ I"687A U 3"LAAA

%ntruct coeficientul rezultat se #ncadrează #n limitele : I"I6RM8 \ 3"LAAA \ 6"ARL6"

locul de muncă aparţine tipului de producţie de serie mare$ otrivit metodei cantitative" #n

cazul e'ecutării a opt obiecte & operaţie =" locul de muncă ar fi fost #ncadrat #n tipul producţiei de serie mi+locie$ 4vident" o asemenea apreciere nu ar fi fost conformă curealitatea deoarece" spre e'emplu" numai două obiecte,operaţie 0reperele r 8 şi r A1 ocupăLKT din fondul de timp ma'im posibil al locului de muncă" asigurnd" pe o perioadă detimp considerabilă" continuitate #n e'ecuţia lucrărilor$

(ceste constatări ne conduc la concluzia că determinarea tipului de producţie pe bazaentropiei informaţionale permite o caracterizare unitară şi sintetică a gradului deomogenitate şi stabilitate a lucrărilor care se e'ecută la o verigă a producţiei$

@:1:@:$: In-luen, /i!ect2 tipului /e p!o/uc,ie sup!mn*ementului ope!,ionl l p!o/uc,iei se !eli3e32 p!in4

1: nomencltu! /e -b!ic,ie +i stbili!e cestei6$: -o!m /e o!*ni3!e sp,il2 -b!ic,iei:

3$ *anagementul activităţii de producţie este e'trem de comple' #n condiţiile producţiei individuale" #n care fiecare loc de muncă se #ncarcă cu diverse repere a căror e'ecuţie nu se mai repetă la intervale de timp neregulate$ roblemele rezolvate #n acestcaz se referă la #ncărcarea locurilor de muncă" stabilirea secvenţelor optime de prelucrare"

determinarea priorităţilor pentru introducerea #n e'ecuţie a diferitelor comenzi" cu scopulrespectării termenelor de livrare a produselor$ Gomenclatura vastă şi variată a produselor ce se e'ecută" numărul mare de repere şi subansamble din care sunt alcătuite unele produse" determină o descentralizare netă a muncii de management a producţiei" lanivelul secţiilor" atelierelor şi locurilor de muncă$

roblemele similare se pun şi #n legătură cu programarea producţiei de serie mică"care" sub raportul nomenclaturii produselor şi a cantităţilor ce se e'ecută" se apropie detipul de producţie individuală$

%n condiţiile producţiei de serie mare" mi+locie şi a producţiei de masă" managementuloperaţional este mai simplu" datorită faptului că stabilirea nomenclaturii sortimentelor şiomogenitatea produselor" sub raport constructiv şi te-nologic" creează posibilitatea

organizării producţiei după principiul liniilor de fabricaţie #n flu' şi a elaborării unor grafice standard de programare a producţiei$ %n afară de simplitatea sistemului de programare ca atare" #n producţia de masă" lucrările o dată repartizate pe locurile demuncă" rămn legate de acestea vreme #ndelungată" ceea ce #nseamnă că şi conţinutulgraficelor de producţie nu se sc-imbă #n intervalul de timp respectiv$ %n felul acesta"volumul lucrărilor ulterioare de management operaţional se reduce la minimum" centrulde greutate fiind deplasat #n direcţia urmăririi operative a desfăşurării fabricaţiei$



6$ !rganizarea spaţială a producţiei influenţează" de asemenea" sistemul demanagement operaţional$ După cum producţia este organizată pe comenzi" #n loturi sau #nflu'" utila+ul de producţie se amplasează pe grupe de maşini de acelaşi tip" pe linii defabricaţie #n flu' cu variantele: bandă rulantă" producţie sincron" linii te-nologice" etc$ #nsecţiile şi atelierele de producţie #n care utila+ele sunt amplasate pe grupe de maşini"

managementul producţiei este comple'" comparativ cu fabricarea organizată pe linii deflu'$ (stfel" fiecare grupă de utila+e are de e'ecutat un număr relativ mare de repere şi produse faţă de liniile te-nologice asemănătoare$ Corelarea capacităţii grupelor de maşinicu termenele de #ncepere şi #nc-eiere ale e'ecutării operaţiilor te-nologice" #n vederea predării la timp a semifabricatelor şi reperelor la secţia următoare" constituie una din problemele importante al producţiei$ Cu totul diferit se prezintă situaţia #n cazulamplasării utila+ului #n ordinea flu'ului te-nologic" cnd fiecare reper se e'ecută #ntotalitate pe o linie te-nologică" fiind necesar un singur consum de timp de pregătire alansării #n fabricaţie" e'ecuţia şi asigurarea urmăririi #ndeplinirii programului se reducesimţitor" fapt care simplifică #n mare măsură munca de programare a producţiei$

Dependenţa formelor de management operaţional al fabricării de tipul de producţie

este prezentată #n tabelul 7$6" care evidenţiază faptul că fiecărui tip de producţie #icorespunde o formă specifică de corelare a programelor dintre secţii şi ateliere$

Tipul /e p!o/uc,ie 5o!m /emn*ement ope!tiv

l p!o/:

O!/inep!eluc!2!ii !t:

unui p!o/:

Meto/ /e co!el!e p!o*!m2!ii 8nt!e sec,ii

1: 6$ 7$ 8$3$ roducţia demasă

e baza ritmului delivrare

Continuă Coordonarea monta+ului cu prelucrarea mecanică pe baza ritmului

6$ roducţia de serie *are , pe stoc 2ot cu periodicitate

riguroasă

<efacerea permanentă a

stocului te-nologic dindepozitul tampon*i+locie & pe bază dedecala+e

e loturi #n cadrulseriei date

Cu decala+e de completare#n raport cu termenele delivrare a seriei

*ică & pe complete şisubansamble

e loturi #n cadrulseriei date

Erafic" diferenţiat #n raportcu termenul de monta+Decala+ calendaristic #nraport cu termenul delivrare

ipul de producţie #n masă sau cel de serie mare asigură reducerea volumului demuncă nu numai #n procesul e'ecutării produselor dar şi #n domeniul managementuluioperaţional" fără a elimina conţinutul acestuia$

>nterfaţa dintre formele de organizare a producţiei repetitive şi a cele individuale saude serie mică" la nivelul componentelor comenzilor lansate #n e'ecuţie" este asigurată dete-nologia de grup$ %n literatura şi practica economică se apreciază că această formă deorganizare pentru o „familie” de cca$ 7I articole 0componente1 asigură efecte economice



ca: reducerea timpului unitar" diminuarea timpului de transport intern şi a inventaruluiinteroperaţii" posibilităţi de standardizare" etc$ comparabile cu o producţie lotizată$

roblema centrală a managementului te-nologiei de grup este similară cu cea acelulelor de fabricaţie şi constă" #n primul rnd" #n alegerea familiei de produse" utilizndcaracteristicile fizice ale produselor$ ipologia produselor dintr,o familie este #n corelaţie

directă cu posibilitatea de organizare spaţială" inclusiv #ncărcarea utila+elor şi folosirealucrătorilor$*anagementul operaţional #n aceste condiţii are facilităţi deoarece se elimină sau se

reduce volumul de muncă pentru programarea operativă a producţiei" precum şi a celei dedispecerare şi control$ Cunoaşterea momentelor de intrare şi ieşire a produselor din celulăeste suficientă pentru un management operaţional eficient$

%n carul celulei" controlul şi reglarea aparţin e'ecutanţilor direcţi$ %n acelaşi timp secreează şi facilităţi sociale$ Erupul redus de e'ecutanţi direcţi are o independenţă relativă"iar dezumanizarea specifică flu'urilor reglementate este eliminată$

Capitolul MC!G<!252 &



)5GC^>4 ( *(G(E4*4G525> !4<(^>!G(2 (2<!D5C^>4>

Obiective:

P!cu!*e!e cestui cpitol l4• Cuno+te!e t!2s2tu!ilo! speci-ice le cont!olului 8n *ene!l +i le

cont!olului 8n/eplini!ii s!cinilo! /e p!o/uc,ie 8n specil6• Op,iune sup! unei -o!me9 te0nici su meto/e /e cont!ol l cntit2,ii9

8n !po!t /e con/i,iile /e p!o/uc,ie6• Actuli3!e s!cinilo! p!o*!mte9 8n !po!t /e pe!-o!mn,ele

8n!e*ist!te6• n,ele*e!e unit2,ii /int!e )p!o*!m!eHlns!eHcont!ol. i cont!ol

spectelo! bene-ice le cestei:

CONTROLUL MANAGEMENTULUI OPERAŢIONALAL PRODUCŢIEI

Obiective:

P!cu!*e!e cestui cpitol cont!ibuie l4 cuno+te!e t!2s2tu!ilo! speci-ice le cont!olului 8n *ene!l +i le

cont!olului 8n/eplini!ii s!cinilo! /e p!o/uc,ie 8n specil6 op,iune sup! unei -o!me9 te0nici su meto/e /e cont!ol l

cntit2,ii9 8n !po!t /e con/i,iile /e p!o/uc,ie6 ctuli3!e s!cinilo! p!o*!mte9 8n !po!t /e pe!-o!mn,e

8n!e*ist!te6 8n,ele*e!e unit2,ii /int!e )p!o*!m!eHlns!eHcont!ol.+i -olosi!e

spectelo! bene-ice le cestei:

Conceptul /e cont!olControlul constituie un proces care contribuie la #ndeplinirea eficientă a obiectivelor

unei organizaţii$( controla" ca funcţie a managementului operaţional al producţiei" #nseamnă astabili standardele pentru a măsură progresul #n realizarea obiectivelor" de proiectare asistemelor informaţionale de reacţie 0informare" avertizare1" de comparare a performanţelor 0realizărilor1 cu standardele prestabilite 0programate1" de determinare a abaterilor şi demăsurare a semnificaţiei acestora" #n vederea luării măsurilor de folosire eficientă aresurselor organizaţiei$



! acţiune bine pregătită 0programată1 presupune un volum redus de corective" dar controlul are" #n orice situaţi" un caracter obiectiv" ciclul previziune" programare" control se prezintă #n )ig$ M$3$

.e poate considera ca procesul de control constă #n trei etape principale:3$ .tabilirea standardelor;

6$ *ăsurarea performanţei;7$ >ntroducerea masurilor de corecţie$

3$ 'tn/!/ele9 #n sens larg" reprezintă caracteristici ale unui proces 0produs1care sunt reglementate" prescrise anterior desfăşurării acestuia" care vizează volumul demuncă sub aspect cantitativ şi calitativ" #ntr,un interval de timp$ De asemenea" acestea potfi reguli care descriu modul de desfăşurare a unei operaţii" timpul şi resursele necesare$

.tandardele sunt de două categorii: de management 0#n domeniul previziunii"organizării etc$1 şi te-nice$

<ezultă că un standard este un element de referinţă cu care este comparatrezultatul$ otuşi" rezultatul are un caracter unidimensional$

5n rezultat de producţie poate" astfel" să se refere la volumul de fabricate"termene" costuri$ Gumărul de elemente de luat #n considerare poate deveni rapid pro-ibit şisarcina de control imposibilă$ .e impune o selecţie din ansamblul elementelor$ entru a facealegerea care va permite stabilirea standardelor sunt" #n general" folosite mai multe reguli$

Fig. 4.1. 6iclul programare I control

4laborare programe0standarde1

rograme0standarde1

(ctivităţi

erformanţerealizări

Compararea performanţelor cu

standardele

4'istăabateri?

<econsiderare programe

Corective

4laborare corective

Continuă programul

.istemeinformaţionalede reacţie

D( G5



%n primul rnd" standardul trebuie elaborat #n funcţie de rezultatul scontat$ %n aldoilea rnd" standardul trebuie raportat la un element important a cărui e'istenţăcondiţionează succesul ansamblului$ %n al treilea rnd" standardul trebuie să fie o sinteză amai multor elemente pentru a evita o dispersie a atenţiei pe care beneficiarul ar putea fiobligat să o dea unor informaţii multiple$ %n sfrşit" trebuie stabilit un dispecer precis pentru

fiecare standard$(cest lucru determină dispecerul să organizeze o acţiune rapidă şi adecvată$ %n afaraacestor reguli se impun două remarci$ *ai #nti" trebuie să fie acceptate o anumită libertatede acţiune şi o supleţe #n abordarea standardelor" pentru a lua #n considerare condiţiilesc-imbătoare #n care se poate găsi o operaţie$ otuşi" deşi fle'ibil" standardul nu trebuie #norice caz să varieze fără un motiv #ntemeiat" pentru a nu se pre+udicia controlul #nsuşi$ (doua remarcă este legată de utilizarea unor standarde calitative$ 4lementele calitative cum ar fi satisfacţia muncitorilor" permit influenţa asupra acţiunii corective şi stabilirea unui răspunsadecvat$ .ub forma standardului" greu de stabilit" elementele calitative contribuie un modapreciabil la control" oferind un a+utor important #nţelegerii şi desfăşurării operaţiilor$

roblema reală de interpretare care #l determină pe dispecer să privilegieze numai

elementele cuantificabile #n detrimentul variabilelor calitative este nefavorabilă #ntreprinderii$6$ M2su!!e pe!-o!mn,ei consta din compararea realizărilor cu standardelecu autorul unor metode" instrumente sau mi+loace adecvate$ (ceastă etapă de control presupune corelarea a „ce este” şi ceea ce „trebuie să fie”$ Dacă ceea ce rezultă dincomparaţie nu se #ncadrează #n limitele acceptate" se impun măsuri de corecţie$

7$ Int!o/uce!e m2su!ilo! co!ective se desfăşoară #n raport de nivelulstandardului" precizia măsurării" interpretarea „data cauzelor abaterilor$ Corectivele pot figndite #n avans sau #n mod operativ" prin analiza cauzelor care le,au general$

%n raport de etapa procesului de producţie" controlul poate fi: de recepţie" controlinterfazic sau interoperatţonal şi control final$

%n raport de momentul desfăşurării controlului" acesta poate fi: preventiv" direct 0on

line1 şi postoperativ sau final$4'istă diferite acţiuni corective$ rima este relativă la modificarea obiectivului şiinfluenţează astfel indirect o modificare a planurilor$ ( doua acţiune vizează să modificerezultatul proiectat 0cazul controlului anticipat1 sau să influenţeze rezultatele viitoare 0cazulcontrolului a posteriori1$ %n sfrşit" a treia posibilitate consta in a nu face nimic; o diferenţă#ntre obiectiv şi rezultat putnd fi datorată numai unui fenomen con+unctural$

:$: Tipolo*i cont!olului /in unit2,ile in/ust!ile1: prima distincţie se poate face #ntre controlul din mutaţiile )clsice. şi cele

)cibe!netice.:După orientarea clasică" o organizare „bună” trebuie să vizeze simplitatea

structurilor şi să favorizeze controlul$ entru această" parcelizare a sarcinilor combinatăcu un sistem formal de autoritate şi de responsabilitate trebuie să permită o desfăşurare precisă a muncii$

%n acest spirit" se dă o atenţie deosebită detectării erorilor şi corectării lor atuncicnd au apărut$ .uportul acestui control & sistemul de informare contabilă & #şi va găsisursele numai #n observaţiile citate$ !pus acestei orientări este ceea ce am numit controluldin unităţile cibernetice$ Conform acestei abordări" se construiesc organizaţii compuse dinunităţi autocontrolate cu a+utorul unor verigi retroactive de informare$ (ceste unităţi



descoperă necesităţile de corecţie şi iniţiază realizarea automata a acesteia$ %n aceeaşi ordinede idei" se plasează şi controlul euristic" conform căruia unitatea a fost construită astfel#nct să găsească soluţii pentru problemele cu care se poate confrunta$ 4ste vorba despreun control implicit foarte diferit de cel al orientării clasice care este rigid şi tradiţional$

(stfel" #n funcţie de tipul de unitate şi de circumstanţe" va predomina o formă de control

asupra alteia$ !ricare ar fi situaţia" un fapt pare totuşi că se verifică: necesitatea obligaţieide a controla$ 4'ista o relaţie de cauza,efect #ntre recurgerea la control şi buna funcţionare aunităţii$

otuşi" dincolo de avanta+ele pe care controlul le poate prezenta pentru eficacitateafuncţionării" aceasta trebuie să aibă caracteristici precise şi să #mbrace forme diferite$

!peraţiile repetitive" specifice #n general proceselor de transformare ca cele privindmateriile prime" energia sau informaţia" favorizează folosirea unor proceduri" programe" politici al căror scop esenţial este să faciliteze controlul minimiznd costurile şi riscurilede eroare$ (stfel" imediat ce se descoperă o depărtare #ntre obiectiv şi rezultat" seorganizează o acţiune corectivă conform unei politici prestabilite$

$: ! altă grupare a controlului poate fi controlul operaţional şi controlul strategic$

După natura sarcinii controlate" după importanţa obiectivului urmărit" după gradul derepetitivitate al operator" este necesar să se folosească moduri de corecţie adaptate$ (stfel"controlul operaţiilor repetitive va fi diferit de controlul proiectelor 0operaţii unice1" el #nsuşidiferit de controlul resurselor 0umane" financiare" te-nice1" diferit" de asemenea" de controlulstrategiei 0sau controlul realizării obiectivelor generale ale unităţii si al politicilor sale de punere #n practică1$

!pus controlului operaţiilor repetitive se găseşte controlul proiectelor$ >ntr,un proiectin care obiectivul este general clar definit" ceea ce este important este ca sarcinile sa fie#ndeplinite #n limitele resurselor disponibile$ %n acest spirit" controlul se va efectua după douădimensiuni: timpul şi resursele$ Construirea unei rac-ete este un proiect al cărui timp derealizare este unul dintre elementele critice$ entru a controla acest element" este necesar

in primul rnd să fie divizat proiectul #n etape intermediare; #n al doilea rnd" să sedefinească ordinea etapelor pentru a determina sarcinile care pot fi realizate paralel; #n altreilea rnd" să se repartizeze un dispecer fiecărei grupe; #n al patrulea rnd" să se stabileascăresursele necesare şi timpul lor de ac-iziţie; #n sfrşit" #n al cincilea rnd" să se evaluezetimpul de #ndeplinire a fiecărei etape ca şi datele precise ale realizării lor$

entru a controla timpul sunt folosite" #n general" două metode: diagramele Eanttşi ert$ Diagramele Eantt" binecunoscute dispecerilor de producţie" permit să se vizualizezeavansarea lucrărilor comparată cu previziunile$ *etoda ert este o metodă de optimizarecare permite să se minimizeze timpul total de realizare a proiectului şi să se pună #n evidenţarezervele de timp la nivelul unor activităţi necritice$

De asemenea" resursele necesită un control adecvat$ După natura lor"

caracteristicile procesului de corecţie vor fi diferite$ (stfel" pentru controlul resurselor deinovaţie cum este cercetarea" este necesar un control simplu care lasă o libertate apreciabilăacţiunilor de corecţie$ %n sc-imb" controlul resurselor financiare" fie că este vorba deinvestiţii sau de c-eltuieli" face apel la un suport precis şi cuantificat$

@: 5na din cele mai frecvente structurări a controlului este controlul anticipat şicontrolul a posteriori$

Diferitele tipuri de control se pot articula #n trei mari categorii: controlul anticipat"controlul „totul sau nimic” şi controlul „a posteriori”$ %n controlul anticipat" care este



adesea prezentat ca fiind una dintre condiţiile unui management de calitate" se preliminarezultatele şi se face acţiunea corectivă #nainte ca operaţia să fie in #ntregime terminată$ %ncontrolul „totul sau nimic”" mai uşor de realizat dar mai formalizat" operaţia nu se poateface dect după ce a trecut cu succes prin procesul de filtrat$ De e'emplu" #n anumite procese de producţie" calitatea unui produs este verificată pentru fiecare etapă de

fabricate$ rodusul nu poate trece la etapa următoare dacă nu a primit „semnul verde” alcontrolului de calitate$ %n controlul „totul sau nimic”" determinarea punctelor de verificareeste foarte importantă$ %n sfrşit" #n controlul „a posteriori”" cunoscut #ntreprinderilor subformă de control bugetar" rezultatele sunt comparate cu standardele" după ce sarcină a fost#ndeplinită$ (cum nu mai este vorba sa se anticipeze evoluţia anumitor elemente sau să sefiltreze diferitele etape ale unui proces" ci să se verifice dacă rezultatele sunt conform cuobiectivele$

(stfel" #n acest tip de control" nu se va #ncerca să se influenţeze desfăşurareaoperaţiei #n curs" ci să se amelioreze funcţionarea activităţilor viitoare$

entru a fi pe deplin profitabilă" măsurarea rezultatului trebuie să aibă anumitecaracteristici$ (şa cum ne putem aştepta" ea trebuie mai #nti să fie utilă" adică să fie

adaptată dispecerului respectiv pentru a,i determina un comportament adecvat acţiunilor pecare unitatea vrea să le realizeze$ (poi" ea trebuie să fie fiabilă$ entru a putea facecomparaţii #n timp" este necesar ca rezultatele să fie măsurate omogen$ (ceastă condiţie"#ndeplinită #n general de standardele „cantitative”" pune problema cnd se folosesc standarde„calitative”$ %ntr,adevăr" procedeele de măsură" pentru acest tip de standard" nu sunt definite#ndea+uns sau" cel puţin" sunt supuse unor manipulări diferite$ De asemenea" măsurarearezultatului trebuie să fie actuală$

! cifră de afaceri cunoscută cu un an mai trziu nu prezintă nici un interes şi poate să ducă" #n plus" la efecte negative care apar #n acţiunile corective prost adaptate$ %nsfrşit" acţiunea trebuie să fie economică$ 4'istă un cost al informaţiei$ %n anumitecircumstanţe" a măsura totul şi a măsură perfect este inutil$ rebuie să fie găsit un

ec-ilibru corect #ntre a măsura prea mult şi nu destul" reţinnd ca singur criteriu costulinformaţiei şi utilitatea sa$

:@: Cont!olul p!o/uc,ieiControlul producţiei implică controlul cantităţilor de produse" controlul calităţii şi

controlul costurilor" care toate sunt corelate #ntre ele$:@:1: Cont!olul cntittiv l p!o/uc,iei:@:1:1: Conceptul /e cont!ol cntittiv4'istenţa controlului cantitativ este influenţata sau c-iar determinate de sistemul de

programare utilizat de unitatea economică$ (stfel" a controla cantitativ producţia #nseamnă acontrola flu'ul de fabricate" ceea ce presupune programe detaliate" pnă la nivelul

operaţiilor$rogramele de producţie" orict de raţional sunt #ntocmite" se limitează la proiectarea coordonării curente a desfăşurării proceselor de producţie şi definesc sarcinilece urmează a fi e'ecutate" diferenţele de reper" operativ" maşini şi zile calendaristice$

(nsamblul de informaţii cuprinse #n documentele de lansare #n fabricate arecalitatea unor dispoziţii scrise" date e'ecutanţilor pentru realizarea sarcinilor cuprinse #n program$



ractica a demonstrat că" orict de buna ar fi organizarea programării" c-iar dacă lastabilirea obiectivelor au fost luate #n considerare toate variaţiile ce pot surveni #n cursuldesfăşurării activităţii te-nico,productive" apar o serie de perturbări generate de cauze cenu pot fi estimate la #nceput$

(ceasta presupune urmărirea şi controlul calitativ al producţiei pentru a se lua deciziile

menite sa duca la obţinerea rezultatelor prestabilite$Din cele prezentate" rezulta ca urmărirea şi controlul cantitativ al #ndeplinirii programelor de producţie constă #n culegerea" prelucrarea şi transmiterea informaţiilor primare cu privire la funcţionarea utila+elor şi desfăşurarea procesului de producţie" #nscopul de a evidenţia stadiul #n care sarcinile de producţie lansate #n fabricaţie au foste'ecutate$

.ubactivitatea de urmărire şi controlul cantitativ al sarcinilor de producţie reflectăconcret modul #n care se e'ecută şi progresează producţia programata şi lansată #nfabricaţie$

entru a se realiza obiectivele de baza ale acestei subactivităţi este necesar acompara continuu sarcinile programate cu cele realizate$

%n sfera de activitate a urmăririi producţiei se include şi coordonarea mişcării muncii#ntre locurile de muncă" precum şi pre#ntmpinarea apariţiei unor dereglări in procesul de producţie$

Conceptul de „urmărirea şi controlul cantitativ al #ndeplinirii programelor de producţie” se regăseşte in literatura de specialitate şi sub denumirea de „control cantitativ al producţiei”$

Circuitul informaţional strict al datelor cu privire la programarea producţieicuprinde: flu'ul informaţional descendent" care informează organele operative şie'ecutanţii direcţi asupra sarcinilor de e'ecutat şi flu'ul informaţional ascendent careinformează factorii de management asupra modului cum s,au e'ecutat sarcinile de producţie$ %n timp ce flu'ul informaţional ascendent formează obiectul urmăririi şi

controlului #ndeplinirii sarcinilor de producţie" cel descendent" pe al programării$! direcţie importantă #n organizarea urmăririi şi controlului producţiei este#nlocuirea sistemului orizontal de informare şi raportare cu cel piramidal sau selectiv$

(cest lucru presupune o selecţionare atentă a informaţiilor care să permităeliminarea celor inutile" nesemnificative sau paralele care măresc inutil volumul de date"răpesc mult timp pentru culegerea" prelucrarea şi transmiterea lor şi #n final" diminueazăgradul de operativitate făcnd ca datele furnizate să nu mai aibă capacitatea de a #nlesniintervenţia promptă a managementului operativ$

%n condiţiile metodei recomandate trebuie să se acorde ma'imum de atenţie produselor cu cicluri şi costuri mari care se pot determina prin supunerea #ntreguluinomenclator de fabricate testului preferenţial tip (C$

(ceastă modalitate de urmărire presupune" de asemenea" luarea deciziilor dereglare şi corelaţie a programelor de producţie la nivelul managementului operativ şi ale'ecuţiei #n condiţiile respectării resurselor alocate$ %n acest mod" se scurtează timpul deeliminare a factorilor perturbatori şi cel de reglare a sistemului producţiei$

oate aceste cerinţe pot fi #ndeplinite prin operaţionalizarea metodei de management prin e'cepţii$ )azele acestei metode" şi anume măsurarea" selecţia" observaţia" comparaţia şiacţiunea" pot fi considerate #n totalitate paşi ai funcţiei de control din oricare unitate$



:@:1:$: Obiectul ctivit2,ii /e cont!ol cntittiv

!biectul activităţii de control cantitativ are o dublă semnificaţie$

Fig. 4.1. 6iclul programare I control Fig. 4.2. 6ontrolul produ$ului şi al locului de muncă

%n felul acesta" urmărirea şi #nregistrarea simultană a datelor oferă informaţii cu privire la stadiul #ndeplinirii programului de producţie" al respectării termenelor dee'ecuţie" precum şi la gradul utilizării capacităţii de producţie$

.tabilirea operaţiei de analizat

!peraţiaeste #n

e'ecuţie

!peraţiaeste #n

aşteptare

!peraţiaeste

interzisă

(nalizează interzicerea" urgenteazăşi consemnează #n caiet dispecer

Caiet dispecer

.tabilirea locului de muncă

roducţia sedesf$

conform prog

.olicită colaborărie'terne

.untcapacităţi

disponibile#n alte secţii

5rmăreşte altobiect

(nalizează posibilitateae'ecutării la aceste

capacităţi

Caiet dispecercentral

.!

Caută postul delucru următor

G5

G5

D(

G5

D(

D(

G5 G5



(lături de mersul producţiei" este urmărit şi modul cum sunt utilizate mi+loacelede muncă #n procesul de producţie$

%ntr,o serie de ramuri industriale" cum sunt metalurgia feroasă şi neferoasă"c-imia" energetică" etc$" numeroşi parametri ce caracterizează evoluţia şi desfăşurarea procesului de producţie se urmăresc prin intermediul aparatelor speciale" aceştia fiind

transmişi factorilor de decizie$ (stfel" se oferă posibilitatea intervenţiei rapide #n cazulapariţiei unor anomalii cu privire la mersul normal al producţiei$ %n ce priveşte industria prelucrătoare" evidenţa #ncărcării utila+ului de producţie se face pe documente specificecare trebuie ̂ inute la zi şi completate #n mod riguros$

:@:1:@: 5o!me +i meto/e utili3te 8n u!m2!i!e +i cont!olul 8n/eplini!ii p!o*!melo!/e p!o/uc,ie

n organizarea subactivităţii de urmărire şi control cantitativ al #ndeplinirii programelor de producţie" se folosesc două forme şi anume:

urmărirea pe orizontală; urmărirea pe verticală

5rmărirea pe orizontală are ca obiect un produs" indiferent de unitatea structuralăde producţie 0secţie" atelier1 #n care se află$ 5rmărirea pe verticală are ca obiect o singurăunitate structurală de producţie 0secţie" atelier1 şi o multitudine de produse$ (legerea uneiasau alteia din cele două forme se face pe baza condiţiilor de fabricate 0tipul de producţie" procesul te-nologic" nomenclatura de fabricate" etc$1$

%n practica economică din #ntreprinderile industriale #ntlnim şi o formă mi'tă$5rmărirea şi controlul cantitativ se poate face după mai multe metode: urmărirea şi controlul cantitativ al producţiei pe bază de pro,gram,grafic; urmărirea şi controlul cantitativ al producţiei pe bază de documente; urmărirea şi controlul cantitativ al producţiei pe bază de stocuri$

4ste raţional ca toate metodele prezentate să se bazeze pe aplicarea concomitentă a

următoarelor principii:a$ consemnarea stadiului de e'ecuţie a produselor la un loc de munca sau altasubunitate structurală de fabricate;

b$ #n raport de nivelul programat;c$ pe acelaşi suport informaţional 0document" grafic etc$1;d$ #n raport de variabilă timp$

5rmărirea şi controlul cantitativ al producţiei pe baza de program grafic constă #nurmărirea sarcinilor #n ordinea #n care figurează #n program" pe baza aceloraşi grafice careau servit la previziune" prin descrierea nivelului realizat alături de către cel programat$

Eraficul cel mai utilizat este cel de tip Eantt" tabelar 0)ig$ M$7$1 şi cumulativ0fig$M$8$1$



P!o/: Lun Octomb!ie Noiemb!ie Decemb!ie>$ $ 3 6 7 8 A M L R K 3I 33 36 37 38 3A 3M 3L 3R 3K

< > A A A A A A A A A A A A A A A AC 3I 3A 6I 6A 7I 7A 8I 8A AI AA MI MA A 3I 3A

< > M M M M L L L R M M M M L L L LC M 36 3R 68 73 7R 8A A7 AK MA L3 LL R8 L 38 63

<

> 6 6 6 6 7 7 7 6 6 6 6 6 7 6 6 6

C 6 8 M R 33 38 3L 63 67 6A 6L 6K 76 6 8 M

< > 7 7 7 7 8 8 8 A 7 7 7 7 8 7 7 7C 7 M K 36 3M 6I 68 6K 76 7A 7R 83 8A

Fig. 4.%. @ra(icul tabelar

Fig. 4.). @ra(icul cumulativ

KIRILIMIAI8I7I6I

3I p3>$$AAAAAAAACA3I3A6I6A7I7A8Ip6>$$MMMLLLRRCM363R6A767A86AA YYYYYYYYYYYYYYYYY nivel produse programate nivel produse realizate



%n anumite condiţii pentru produse comple'e cu cicluri mari se recomandăutilizarea" de asemenea" a graficelor reţea 0fig$ M$A$1$

Fig. 4.*. gra(ic reţea pentru produ$ şi calcul devan$ărilor calendari$tice

oate aceste tipuri de grafice redau #n mod sintetic evoluţia fenomenelor la scaratimpului$ (vanta+ul folosirii unor astfel de grafice constă #n faptul că uşurează şiaccelerează studiul fenomenelor economice" căutarea tendinţelor şi stabilirea anomaliilor" precum şi pregătirea deciziilor$

4lementele de calcul principale necesare #ntocmirii graficelor de urmărire a producţiei sunt: timpii normaţi pe operaţii şi elementele componente ale produselor 0piese"repere" subansamble etc$ 1" ciclurile de fabricaţie" tipul mişcării obiectelor muncii #ntrelocurile de muncă 0paralel" succesiv" mi't1" mărimea loturilor de produse şi disponibilul detimp al maşinilor şi utila+elor$

5rmărirea şi controlul cantitativ al producţiei pe bază de documente constă #nfolosirea documentelor economice de e'ecuţie care stau la baza declanşării fabricaţiei" #nnotarea gradului de #ndeplinire a sarcinilor de producţie$

33

K

8

A

3I

6

M

L

R

7

3 I

777

778

777

777

77A77K

77M

773

77I

77R

787 7A7

M33 = p 0$

863 = p 0$

83 = 0$

3I= 0773 = p 0$

R66 = p 0$

L36 = p 0$

A6 = 0$

6333

= 0 p 0$

6333

= 0 p 0$



>ndicatorii urmăriţi sunt aceiaşi ca #n documentele de lansare" respectiv cantitatea programată" termenul de e'ecuţie" durata operaţiilor şi ciclurile de fabricaţie$

(ceste documente se centralizează pe repere" subansamble" produse sau comenzi$%n acest fel se obţine o situaţie sintetică a realizărilor$

4ste de menţionat faptul că att programele grafice ct şi documentele de e'ecuţie

se completează cu realizările numai de către personalul #nsărcinat cu urmărirea #ndeplinirii programelor de producţie şi nu de către e'ecutant$5rmărirea şi controlul cantitativ al #ndeplinirii sarcinilor de producţie pe bază de

stocuri se aplică produselor fabricate #n serie care sunt alcătuite dintr,un număr mare derepere" piese" etc$ care se produc „pentru stoc”" iar monta+ul urmează a se alimenta dinaceste stocuri" după o curbă de consum bazată pe o planificare riguroasă sau după o curbădeterminată prin metode de simulare$

(ceastă situaţie este frecvent #ntlnită #n practică atunci cnd consumul deelemente componente pentru asamblarea produselor se desfăşoară #n ritm ne#ntrerupt" #ntimp ce e'ecuţia acestor elemente se face #n mod continuu pe loturi de fabricaţie$

Fig. 4.4. :e$(ăşurarea $ub$i$temului de urmărire şi control calitativ

.erviciul $$5$$

%ntruniri operative de producţie

0informări" reactualizări" programări 1

2ista necesar repere pe produse şi atelier

ermen de e'ecuţie pentru reperele principale

.ituaţiareperelorneterminate

.it$ bazei de mat$ prime şi mater$

.it$ capacităţilor de producţie

<ealizări ateliere de producţie



%n ma+oritatea #ntreprinderilor" subsistemul de urmărire şi control cantitativ al#ndeplinirii programelor se desfăşoară pe comenzi" prin intermediul dispecerilor coordonatori din cadrul serviciului" programarea" pregătirea şi urmărirea producţiei$ (ceştiaasigură principalele informaţii #n cadrul şedinţelor operative desfăşurate zilnic" care audrept scop coordonarea şi reglarea procesului de fabricaţie$ (ceastă concepţie de urmărire

şi control este e'pusă #n )ig$ M$M$*odalitatea de urmărire prezentată se caracterizează prin inoperativitate"informaţiile oferite pentru reglarea procesului de producţie fiind incomplete" incorecte şineactuale$ 5rmărirea pe baza de evidenţe şi note scrise ale dispecerilor culese pe flu'ul defabricate este nu numai tardivă dar şi dăunătoare din punct de vedere al continuităţiiasistenţei te-nice" deoarece şedinţele operative zilnice" de minimum o ora" imobilizează #nadministrate cadre te-nice de producţie cum ar fi: şefii de secţie" ateliere etc$

:@:1:: Milocele te0nice -olosite 8n cont!olul 8n/eplini!ii p!o*!melo! /ep!o/uc,ie

*i+loacele te-nice utilizate #n domeniul urmăririi şi controlului cantitativ al

#ndeplinirii programelor de producţie pot fi clasificate #n patru grupe" aşa după cumurmează: instalaţii de comunicaţie şi semnalizare; instalaţii de semnalizare cuplate cu mi+loace de control asupra funcţionarii

utila+elor care asigură producţia; instalaii de #nregistrare" colectare şi transfer al datelor privind evidenţa

operativă a producţiei; sistem informatic de conducere operativa a producţiei$

>nstalaţiile de comunicaţie şi semnalizare permit stabilirea legăturilor dintre unităţile de producţie şi punctele de coordonare a acestora" pe baza acustică" fonică sau vizuală$

>nstalaţiile de legătura cu factorii de decizie şi e'ecuţie cele mai folosite sunt

reţelele telefonice obişnuite sau speciale$<eţelele telefonice speciale de dispecerizare realizate cu a+utorul comutatorului dedispeceri uşurează foarte mult urmărirea producţiei #ntruct abonaţii reţelei pot intervenisuccesiv sau simultan fără intervenţia telefonistului$

Cu a+utorul acestei reele telefonice se pot obţine consfătuiri de dispeceri cuconducătorii secţiilor şi atelierelor de producţie" fără ca aceştia să se #ndepărteze de lalocul de muncă$

%ntreprinderile mari din âra noastră folosesc metoda managementului operativ al producţiei prin instalaţiile radio,te-nice de emisie,recepţie" numite tele,spea@er”$

Ca mi+loace rapide de legătură se mai pot folosi #n mod curent sistemele tele'" fa'" poşta pneumatică etc$

<eţelele de telecomunicaţii sunt cuplate" de multe ori" cu panouri de semnalizareluminoasă$>nstalaţiile de televiziune industrială permit" de asemenea" urmărirea directă a

desfăşurării procesului de producţie #n punctele „c-eie” ale #ntreprinderii" intervenindu,seoperativ ori de cte ori apar factori perturbatori ai continuităţii procesului de producţie$

>nstalaţii de semnalizare cuplate cu mi+loace de control asupra funcţionariiutila+elor şi serviciilor care asigură producţia$



Colectivul de dispeceri din cadrul compartimentului de $$5$$" ca o componentă asubsistemului de management operativ al producţiei" rezolva situaţii de avarie dar şiactivităţi prospective cum ar fi asigurarea programului de producţie cu resursele necesare şicontrolul utilizării eficiente a acestora$

%n acest scop" #n practica economică se pot utiliza mi+loace care" pe baza solicitării

maşinilor 0consumul de curent electric; presiunea" etc$1 pot măsură intensitatea funcţionariiutila+elor sau" dimpotrivă" staţionarea acestora$ 2a maşinile cu caracter de automate sausemiautomate aceste instalaţii pot fi cuplate şi cu aparate de #nregistrare a numărului de produse e'ecutate$

Ca e'emple de asemenea instalaţii putem indica următoarele: procesograf" produ@tograp-" productron" centralograf" sistemul zuse" etc$" care se utilizează curent #nmulte ţări$

(ceste instalaţii permit evidenţierea riguroasă a numărului orelor de funcţionaresau de nefuncţionare pe cauze la nivelul fiecărui utila+" pentru anunţarea serviciilor corespunzătoare$

)olosirea acestor mi+loace este superioară dacă se corelează starea utila+elor cu

gradul de #ndeplinire a programelor de producţie$4ficienţa introducerii acestor instalaţii se cuantifică prin reducerea stagnărilor #nfuncţionarea utila+elor" creşterea timpului te-nologic al acestora şi reducerea timpuluiau'iliar" posibilitatea efectuării unor analize detaliate a stagnărilor te-nico,organizatorice" pecauze$

>nstalaţii de #nregistrare" colectare şi transfer al datelor privind evidenţa operative a producţiei$

Colectarea datelor se poate face printr,un sistem de claviatură e'istent la nivelulcentrelor efectorii$

)irmele >$$*$" !livetti" .iemens şi altele produc pe scară largă astfel de instalaţiicare permit transmiterea informaţiilor la centrele de calcul iar la scurt timp după primirea

acestora" intervenţia operativă #n cadrul subunilaţilor de fabricate" #n cazul apariţieiabaterilor faţă de programele de producţie$4ficienţa folosirii acestor instalaţii este apreciabilă deoarece se afirma că din totalul

c-eltuielilor de conducere operativă a producţiei" ponderea celor de evidenţa operativă estecuprinsă #ntre 7IT şi 8IT$

'istemul in-o!mtic /e mn*ement ope!,ionl.copul folosirii ec-ipamentelor electronice de calcul #n procesul managementului

operativ al producţiei este crearea unui sistem informatic integral de diri+are a activităţilor de producţie pe baza unui singur sistem de date de intrare şi prin corelarea tuturor agendelor de conducere #ntr,un ansamblu coerent$

aza normativă pentru un astfel de sistem integral este sistemul datelor de intrare$5n volum important al acestor date se referă la proiectarea constructive şite-nologică a produselor$ %n prezent" o serie de produse au un caracter de dezvoltare saude prototip$ %n acest caz" frecvenţa modificărilor impuse de factori interni sau e'terni#ntreprinderii capătă dimensiuni ce necesită un volum important de muncă$ De asemenea"modificarea normelor la produse are un efect propagat care generează o muncă amplă$

5n prim sistem integral al managementului operaţional al producţiei se referă laelaborarea programelor de desfacere" producţie şi aprovizionare te-nico,malerială$



%n pasul următor" se pot elabora programele de producţie operative de corelaţie cugestiunea stocurilor" mărimea capacitaţilor de producţie şi asigurarea cu forţa de muncă$

(sigurarea funcţionalităţii acestor sisteme impune folosirea pe scara largă aterminalelor la nivelul compartimentelor funcţionale cum ar fi constructorul saute-nologul şef" dar şi al subunităţilor structurale de fabricate$

.e creează astfel bazele$ teleprelucrării care reprezintă o te-nică caracterizată prinutilizarea serviciilor unui sistem de calcul de cţi mai mulţi utilizatori din locuri diferite şi ladistanţa" transmiterea informaţiilor realizndu,se prin intermediul sistemului detelecomunicaţii$

(vanta+ele teleprelucrării sunt:a$ e'ploatarea optimă a sistemului de calcul datorită accesului multiplu al mai

multor utilizatori; b$ c-eltuieli de investiţii mai reduse pentru utilizatori;c$ permite aplicarea modului de lucru conversaţional şi interactiv" ceea ce implică

asistarea lucrărilor #n timpul e'ecuţiei$

.e poate sublinia faptul ca eficienţă folosirii sistemelor informatice #n activitateade management operaţional al producţiei este determinate de factori cum ar fi:modificările survenite #n contractele #nc-eiate" modul de aprovizionare şi calitateamateriilor prime" organizarea locurilor de muncă" calificarea personalului corelata cufluctuaţia şi disciplina #n muncă" posibilităţile de cointeresare şiQsau cooperarea #n producţie" starea şi limitele te-nologice ale utila+elor etc$ oţi aceşti factori secaracterizează" #n prezent" prin „fluiditate”" ceea ce limitează #n mod relativ şi realizărileinformatice prin unele unităţi economice$

*i+loacele te-nice propuse pentru urmărirea producţiei sunt o realitate practică şi#n ţara noastră$ (stfel" #n industria te'tilă şi de stofe se utilizează sistemul de urmărireautomată" control şi sintetizare a parametrilor producţiei 0.>C(1$

.istemul de urmărire propus a rezolvat una din principalele probleme aleinformaticii , culegerea automată a datelor #n momentul apariţiei lor$ >nstalaţia .>C(este offline" iar prelucrarea lor automată #n vederea obţinerii unor informaţii de sintezafăcndu,se cu a+utorul ec-ipamentelor electronice$

)uncţiunile realizate cu sistemul de urmărire automată" control şi sintetizare a parametrilor producţiei sunt:

3$ 5rmărirea instantanee a funcţionarii utila+elor:a$ !feră posibilitatea urmăririi la un punct central a funcţionarii fiecărui utila+ de producţie; b$ 4'ecută continuu supraveg-erea ansamblului de fabricate şi semnalizează automat

utila+ele oprite pe o cauză codificată pe durata staţionarii;c$ >ndica şi #nregistrează automat procentul de maşini #n funcţiune #n fiecare moment"

diagrama furnizată prezentnd evoluţia #n timp a randamentului #ntregii secţii$6$ Culegerea automata a datelor de producţie:

a$ e'ecută" periodic şi la cerere" culegerea automată a datelor pentru urmărirea stadiuluide realizare a producţiei şi prezintă aceste informaţii;

b$ e'ecută" periodic şi la cerere" culegerea automată a datelor necesare identificării cauzelor de staţionare;

c$ e'ecută continuu supraveg-erea ansamblului de fabricate şi culege automat date asupra



evenimentelor aleatoare ce condiţionează direct procesul de producţie;d$ #nregistrează automat prezenţa muncitorilor la locul de produce şi fluctuaţia de

muncitori #n timpul sc-imbului$

7$ relucrarea datelor de produce cu a+utorul ec-ipamentelor electronice:

a$ rin prelucrarea periodică a datelor" se obţin informaţii sintetice asupra dinamiciirealizării programului de producţie$ (nsamblul informaţiilor determinate #n procesul demanagement operaţional al fabricaţiei este prezentat #n tabloul de bord;

b$ entru prelucrarea staţionarilor se obţin informaţii asupra utila+elor staţionate şi a cauzeide staţionare;

c$ rin prelucrarea „evenimentelor aleatoare” se obţin informaţii de sinteză cu privire lafolosirea utila+elor" evidenţiindu,se producţia realizată pe zone" zilnic şi cumulat"abaterile zilnice de la program" staţionarea utila+ului in timp pe cauze;

d$ relucrarea evenimentelor aleatoare face posibilă calcularea salariului muncitorilor pesc-imb şi lunar;

e$ rin prelucrarea datelor de producţie este posibilă obţinerea situaţiei zilnice privind

realizarea programului pe sortimente$8$ (fişarea informaţiilor de management operaţional al fabricaţiei pe tabloul de bord

al secţiei:a$ tabloul de bord este citit periodic şi informaţiile sunt afişate" pe baza

principiului managementului prin e'cepţii" următoarele informaţii fiindnecesare #n procesul de management al fabricaţiei:

♦ fiecare utila+ cu realizări sub program;♦ fiecare grupa de maşini 0zona1 cu produce cumula sub program;♦ programul „la ora” al ansamblului urmărit;♦ realizările „la ora” , cumulate , ale ansamblului urmărit;

♦ diferenţa 0=1 a producţiei realizate faţa de program$

A$ (fişarea unor informaţii „de e'cepţie” #n secţiile de producţie$ .imulatorulcu poziţionarea pe tabloul de bord „a grupelor de maşini”" zonelor sub programsemnalizează cu a+utorul unor panouri optice instalate #n -ala de producţie: „grupa de maşinisub program”$

4'tinderea utilizării mi+loacelor te-nice arătate" #n practica economică a unităţilor noastre" poate constitui o constantă a gndirii economice care eficientizează #ntregul proces de management operaţional al producerii industriale$

e baza sistemului prezentat #n mod sintetic" se pot propune e'perimentări şi #nalte ramuri prelucrătoare$

>mplantarea sistemului propus are implicaţii #n studiul muncii şi organizăriilocului de muncă" #n special cu privire la problemele legate de relaţia „om,maşină”" care permit urmărirea variaţiei factorilor de influenţa a procesului" corelarea dintre aceştia şicu mărimile finale cum sunt: coeficientul folosirii fondului de timp disponibil" norma de producţie" tariful orar$

2ocul de muncă fiind celula sistemului productiv" #mbunătăţirea funcţionariiacestuia poate produce eficientizarea #ntregului sistem$ %n cadrul locului de muncă sunt



reuniţi factori ca mi+loace de muncă" forţă de muncă şi produse care constituie baze de programare" organizare" coordonare" antrenare şi control pentru #ntregul proces productiv$

2a nivelul locului de munca se găsesc reunite informaţiile primare carecaracterizează consumurile de materiale" utila+e" manoperă" producţie realizată" elemente carestau la baza evidenţei financiar,contabile$ (ceste informaţii plasate pe ramura de cone'iune

inversă" #n urma centralizării şi prelucrării lor adecvate" pregătesc deciziile de corectare şicontinuare a activităţii productive$)olosirea mi+loacelor te-nice #n activitatea de control cantitativ al #ntreprinderii

programelor de producţie s,a concretizat #n efecte cuantificabile cum ar fi: creştereavolumului fizic al producţiei" reducerea costului" sporirea profitului$

De asemenea" apar următoarele efecte benefice: #mbunătăţirea activităţii personalului de management operaţional al producţiei prin obligarea la evidenţa riguroasă"depistarea operativă a factorilor perturbatori" perfecţionarea coordonării compartimentelor din unitate şi obţinerea datelor necesare analizelor de mare profunzime$

:: Unitte meto/elo! +i te0nicilo! /e mn*ement ope!,ionl l p!o/uc,iei9

8n c/!ul unit2,ii in/ust!ile*anagementul operaţional al producţiei" ca proces de stabilire conştientă şi deatingere a obiectivelor operaţionale cu a+utorul a cinci funcţii manageriale de baza utilizndresursele materiale 0utila+e" materii prime1 şi forţa de muncă" au un conţinut unic #n oricareunitate industrială" indiferent de tipul de producţie al acesteia" tipologia produselor fabricateşi te-nologiile de e'ecute$

Deşi metodele şi te-nicile de management operaţional sunt specifice unui tip de producţie" produsului sau lucrării e'ecutate" te-nologiei de fabricate" odată precizateaceste condiţii" instrumentele de management operaţional au un caracter unitar la nivelulcelor cinci funcţii$

(stfel" #n condiţiile producţiei de unicate cu produse comple'e" prevederea

0programarea1 se bazează pe devansări calendaristice finalizate cu verificarea e'istentă afactorilor de producţie la nivelul obiectivelor operaţionale 0derivate de ordinul >>1$!rganizarea ca funcţie a managementului operativ" se concretizează #n constituirea

grupelor omogene de maşini 0a celulelor fle'ibile de fabricaţie1 sau a liniilor te-nologice polivalente$

Coordonarea presupune calculul parametrilor de management operaţional şi" #n primulrnd" al duratei ciclului de producţie" precum şi corelarea calendaristica a subunităţilor defabricaţie pe baza devansărilor" determinate #n prima funcţie$

(ntrenarea asigură declanşarea fabricaţiei la nivelul subunităţilor şi contribuie prinorganizare şi afectarea eficientă a lucrărilor de mare comple'itate" la e'ecutanţi de #naltacalificare$

*omentele de lansare #n fabricate sunt determinate pe bază de devansări"structurate #n programele de producţie sau #n grafice de e'ecute$Controlul se desfăşoară pe baza datelor calendaristice din programele de producţie sau

a graficelor de e'ecuţie cu dublu nivel: programat şi #ndeplinit$*etodele din sistemul de producţie trebuie să se bazeze pe principii „cerere,tragere” a

produselor de la centrele de fabricaţie anterioare cel de monta+" ordine de fabricate priminddoar ultimul centra 0monta+ul1$



(ceastă concepţie de baza a metodei ^$>$$ "u$t in time/ deosebeşte desistemul clasic de „#mpingere” a produselor e'ecutate fără a interesa dacă ele intră #nfabricate sau magazie$

)iecare produs este e'ecutat pentru a satisface o cerere care vine de la următorulloc de muncă$

(ceastă metodă de management operativ al producţiei presupune grupareaoperaţiilor similare #n vederea scurtării timpilor de aşteptare$ !rice activitate din#ntreprindere este dictată de secţia finală$

rocesul de fabricate trebuie raţionalizat" simplificat prin eliminarea stocurilor dintreunităţile structural de fabricate şi a stocurilor de produse finite" producndu,se şi livrndu,se produse doar la cererea unui beneficiar 0consumator1$

Deoarece orice produs 0piesa1 este e'ecutat doar #ntr,o cantitate bine determinateşi nee'istnd stocuri intermediare" rebuturile pot compromite producţia zilnică şi potconduce la propunerea de utilizare #n plan local a programării #n amonte şi nu #n aval" ametodei C$$*$" bazată pe termene minime şi nu ma'ime" a graficelor Eantt" ciclogramasau 4<" elaborate pe baza termenelor finale de e'ecute" a celor de livrare sau a

momentelor zero$Constituie un principiu al managementului operaţional" precum cel al cunoaşteriigenerale" declanşarea acţiunilor de diri+are a fabricaţiei" pornind cu momentelefinalizatoare către cele de #ncepere$

Concepte c0eie.tandard" performanţa" abatere" corectiv" e'cepţie" control cantitativ" forma de

urmărire" metoda de control cantitativ" mi+loc te-nic de control cantitativ$ nt!eb2!i pent!u utoevlu!e3$ (nalizaţi următoarea gndire a unui dispecer coordonator dintr,o unitate

industriala: „Gu e'istă programarea" ci reprogramarea producţiei" aceasta este

problema esenţială a activităţii mele”$6$ uteţi concepe un sistem de control #n afara standardului? 4'plicaţi afirmaţia saunegaţia$

7$ Ce #nţelegeţi printr,un sistem informaţional de reacţie #n controlul producţiei?8$ %n ce constă urmărirea #n timp util? Dar cea #n timp real?A$ rezentaţi un e'emplu practic de folosire a „metodei e'cepţiilor” #n domeniul

*$!$$M$ Controlul este sarcina unui compartiment funcţional din unitatea industrială sau a

e'ecutanţilor direcţi?L$ Ce principii utilizaţi #n conceperea şi folosirea documentelor dintr,un sistem

informaţional de control al producţiei?

R$ Ce forme de urmărire a producţiei cunoaşteţi şi care sunt deosebirile dintreacestea?K$ Descrieţi cteva condiţii de producţie dintr,o secţie de fabricaţie$ Ce metoda de control cantitativ recomandaţi?3I$ Care sunt principalele grupe de mi+loace te-nice de control cantitativ? (legeţi o

grupă şi cercetaţi condiţiile #n care se pot implementa aceste mi+loace$



'tu/iu /e c34 *anagerul +. lonescu -epartamentul Control/

$ lonescu se plimbă gnditor prin biroul sau" fredonnd un cntec pentru a sedestinde$ .e simţea ca un străin de cnd" cu patru săptămni #n urmă" fusese anga+at camanager al departamentului „(sigurarea calităţii”$

%n ultima săptămnă plecase #ntr,o deplasare pentru a participa la un seminar foarteinteresant intitulat „Calitate KM”" organizat de manageri din firme productive$ Gu se gndise pnă acum ce presupune o astfel de funcţie #ntr,o unitate ce #şi

fabrică produsele cu a+utorul a 36II salariaţi$2a #ntoarcerea de la seminar „se lovise nas #n nas” cu >$ opescu$ subordonatul sau

imediat" #ntrebndu,3 cum au mers treburile ct a lipsit din unitate$ <ăspunsul a fost:”!-" bine”" urmat de un zmbet larg$

lonescu nu,3 cunoştea foarte bine pe interlocutorul său" de aceea nu a ştiut dacă acestrăspuns ar trebui să,3 liniştească sau dacă trebuia să continue discuţia$ Gu ştia prea binecum ar trebui să,şi abordeze colegul pentru a crea o relaţie de bună colaborare" #n condiţiile#n care venirea lui pe actualul post #i oprise celuilalt posibilitatea de a promova$

4ste adevărat #nsă că el nu dorise #nlăturarea celuilalt" a cărui evaluare a fost degenul: „cunoştinţe te-nice şi practice e'celente #n domeniul calităţii" calităţi managerialemediocre”$

$ lonescu a decis să insiste şi 3,a rugat pe opescu să,i povestească ce s,a #ntmplat#n mod e'act$ <ăspunsul lui opescu a fost următorul:

!-" o problemă urgentă legată de funcţionarea liniei de asamblare$ ( fost depistată ozonă unde presiunea #nregistrată de,a lungul liniei a fost mai mare sau c-iar foarte mare"comparativ cu ce ar fi trebuit să fie$ Dar" problema a fost rezolvată imediat$ (m avut şi pnă acum probleme cu noul ec-ipament" #n sensul că am găsit din cnd #n cnd" zone cu presiuni mai ridicate dect cer standardele$ ($ /asilescu" inspectorul liniei a susţinut că ar trebui oprită linia" pentru a face o verificare a acesteia şi a depista problemele$ %nsă !$

E-eorg-iu" maistrul din zona cu pricina" i,a e'plicat că sarcinile de producţie sunt mult preamari pentru a risca oprirea producţiei" c-iar şi #n cazul unei rate mai mari a rebuturilor$După ce ne,am sfătuit" am -otărt că este preferabil să trimitem un specialist care să

regleze linia #n timpul funcţionarii ei" dect să sistăm fabricaţia$lonescu nu a reacţionat #n nici un fel" deoarece nu ştia dacă este o problemă gravă

sau nu" nefiind #ncă familiarizat cu te-nologia de fabricate" dar #n acelaşi timp s,a gnditla ce discutase cu directorul general la anga+are$ (cesta #i atrăsese atenţia" #n mod direct"asupra „problemei calităţii” şi asupra atitudinii e'istente #n cadrul firmei$

Cuvintele directorului au fost: „rebuie să #mbunătăţim calitatea" deoarece costulnoncalităţii este foarte mare şi" lonescule" ai #ntregul meu spri+in pentru a găsi o soluţie$/reau să te ocupi personal de aceste probleme deoarece vreau să stopez cercul vicios"

calitate,productivitate,fluctuaţie de personal”$%şi dădea seama foarte bine ca departamentul de asigurare a calităţii era tratat cu prea puţină consideraţie" #n special de personalul productiv$

.imţea că era timpul să ia măsuri" dar nici n,ar fi vrut să rişte „un război” cu cei dindepartamentul producţie$

)iind #ngri+orat de toate aceste probleme" lonescu şi,a amnat alte #ntlniri" pentru adiscuta cu cteva persoane şi a lua o -otărre$

%n urma discuţiilor avute" a tras următoarele concluzii:



3$De la compartimentul „<esurse umane”" a aflat că operatorul care se ocupă defuncţionarea liniei tocmai fusese transferul de la compartimentul „ransport intern”"neavnd o calificare propriu,zisă" fiind #nvăţat de maistru să pună linia #n funcţiune şi să osupraveg-eze$ Cnd mecanicul şef a testat presiunea liniei" operatorul nu a fost de găsit"auzind de problema respectivă de la maistru" care i,a arătat şi materialele rebutate$

6$De la compartimentul de #ntreţinere şi reparaţii" a aflat că actualul ec-ipament"care crea probleme privind presiunea" fusese ac-iziţionat acum doi ani" pentru a fi folositla fabricarea altui produs$ (cesta fusese adaptat liniei" #n urmă cu şase luni" timp #n care aufost necesare douăsprezece intervenţii pentru a,3 repara sau regla$

4c-ipamentul fusese adaptat de personalul de la #ntreţinere şi reparaţii" deşi iniţialnu fusese conceput pentru produsele curente$

entru aceasta" cei de la #ntreţinere şi reparaţii au fost nevoiţi să proiecteze o piesăspecială$

Gu e'istă nici un fel de programare a intervenţiilor te-nice pentru această piesă" iar componentele acesteia fuseseră #nlocuite #n ultimele şase luni de trei ori$

impul de nefuncţionare al acestei piese a a+uns la 3AT din timpul disponibil al

liniei$ 7$De la compartimentul aprovizionare,desfacere" a aflat ca dispozitivul care permitea fi'area etanşa a piesei a fost obţinut #ntr,un interval record din cauza comenziidate #n ultimul moment$

.pecialiştii firmei găsiseră o soluţie pentru a evita fisurarea prea rapidă adispozitivului" dar nu reuşiseră soluţionarea problemei #n totalitate$ ersonalul de laaprovizionare #i spusese lui lonescu că aveau de gnd să discute această problemă laurmătoarea #ntlnire cu furnizorul care le proiectase produsul$

8$De la serviciul de proiectare a produselor a aflat" ca linia" cu toate deficienţelesemnalate" era considerată un pas important #n creşterea volumului producţiei şi" deci" unavanta+ #n faţa concurenţilor$

A$De la managerul compartimentului producţie" a aflat că problemele liniei eraucunoscute" inclusiv maistrului care coordona linia$ )uncţionarea liniei cu „aşa,zisele” probleme a permis obţinerea unui volum de producţie record" care a sporit prestigiulcompartimentului" maistrul liniei depăşind şi sarcinile asumate$

M$%n momentul #n care lonescu discuta cu managerul producţiei" acesta i,a arătatdecizia de promovare a maistrului liniei de asamblare$

Deşi aflat sub presiune" datorită cerinţelor managerului general care dorea o permanentă #mbunătăţire a costurilor şi a termenelor de livrare 0pentru a crea un avanta+competitiv1" directorul producţiei i,a mărturisit lui lonescu că,i #mpărtăşeşte temerile #nceea ce priveşte utilizarea acestui gen de improvizaţie la linie$

L$*anagerul compartimentului de mar@eting i,a spus că punerea #n funcţiune a

liniei a a+utat la lăsarea #n urmă a competitorilor principali$%n prezent" a fost lansată o puternică campanie promoţională pentru a mari #ncredereaclienţilor potenţiali şi actuali #n produsele firmei$

Ca rezultat al acestei campanii" competitorul avea de făcut faţă unei avalanşe decereri$ 2inia trebuia să funcţioneze #n aceste condiţii" mai mult că oricnd" c-iar dacăcalitatea produselor obţinute pe această linie nu se ridică la nivelul calitativ al altor linii$

„(vem nevoie de o pătrundere mult mai masivă pe piaţa produselor de #naltăte-nologie”$



%n urma acestor discuţii" lonescu a #nceput să,şi pună o serie de #ntrebări$ Ceea ce#l #ngri+ora cel mai mult era siguranţa liniei$ Gu,şi putea da seama ct fusese -azard pnăacum #n funcţionarea liniei fără probleme şi ct reuşise maistrul sa elimine „căderile”$

Ştia de la compartimentul producţie că testele făcute arătau ca presiunea#nregistrată de,a lungul liniei nu era periculoasă" dar specialiştii recunoscuseră că nu utilizaseră

metode de testare comple'e" ci doar simple verificări$„(m putea lăsa totul că pnă acum" spernd că nu erau dect probleme inerente procesului de producţie”$ %n timp ce,şi lua micul de+un se gndea la evenimenteledimineţii$

.ăptămna trecută" la seminar" se vorbise despre „rolul calităţii" productivitate şicalitate" realizarea unei noi atitudini”" dar nu,i spusese nimeni ce are de făcut #n astfel desituaţii$

<enunţase la o slu+bă foarte bună pentru a lucra #n această unitate" gndindu,se căfirma acordă o importanţă deosebită calităţii şi acceptase aceasta provocare$

Ceruse şi un salariu egal cu cel al managerului compartimentului de producţie"mar@eting" proiectare produse şi era subordonat managerului general$

Deocamdată nu ştia cum e mai bine să reacţioneze" ce era mai bine să facă$ nt!eb2!i6

31 Ce probleme apar #n domeniul calităţii #n cadrul unităţii?61 Ce ar trebui făcut pentru #mbunătăţirea managementului calităţii?71 Ce ar trebui să facă lonescu?



Cpitolul METODE ALE MANAGEMENTULUI OPERAŢIONAL

AL PRODUCŢIEI

Obiective:nli3 cestui cpitol pe!mite4

• Cuno+te!e -iloso-iei +i componentelo! meto/ei ctule /e mn*ementope!,ionl 8n sistemele /e p!o/uc,ie e-iciente F ust in time6

• E-icienti3!e c,iunilo! mn*ementului ope!,ionl p!in conceptelemeto/ei ust in time6

• Ope!,ionli3!e conceptului /e p!io!itte 8nt!Hun sistem simplu +i e-icient6• Co!el!e componentelo! mn*ementului ope!,ionl 8n sisteme /e /i!i!e

p!o/uc,iei:

L$3$ *etoda "u$t in time "Ţ:I:T:#:1:1: C!cte!isticile /e b32 le meto/ei Ţ:I:T:<ădăcinile sistemului ^$>$$ actual au rezultat din mediul +aponez$ Datorită lipsei de

resurse naturale şi a spaţiului" Naponia a dezvoltat o aversiune pentru a pierde$ %n acestecondiţii" este necesară munca perfectă$ Depozitarea materialelor sau #n general a inventarului poate semnifica spaţiu pierdut şi limitarea resurselor disponibile$

!biectivele fundamentale ale ^$>$$ se consideră #mbunătăţirea profiturilor şireturnarea investiţiilor cu costuri reduse" diminuarea inventarului şi #mbunătăţirea calităţii$

(stfel" de multe ori" se asociază termenul ^$>$$ cu stocuri reduse sau c-iar stocurizero$5n prim aspect al stocurilor reduse este minimizarea pierderilor din imobilizări şi

economia de spaţiu$%n al doilea rnd" stocurile tind să acopere problemele" ceea ce face ca ele să reapare

sau să nu fie rezolvate$ .pre e'emplificare" dacă o maşină se defectează" aceasta nu va#ntrerupe funcţionarea sistemului dacă e'istă suficiente stocuri de produse e'ecutate demaşina care a suferit avaria$

.oluţia este dată de analiza cauzelor care determină „căderile” maşinilor şi nudimensiunea stocurilor$

(l treilea aspect important al nivelului redus al stocurilor reflectă cerinţa de bază a

sistemului ^$>$$ , aceea de a fi capabil să lucreze cu stocuri reduse , deci problemelema+ore au fost de+a soluţionate$<ezultă că nivelul scăzut al inventarului şi #n primul rnd al stocului de produse este

rezultatul unui proces de soluţionare cu succes a problemelor care pot apărea #n sistem$C-iar dacă problemele nu au fost rezolvate #n totalitate" e'istă capacitatea de a eliminaorice factor perturbator$

>nventar redus #nseamnă #n acelaşi timp şi practicarea unor loturi de fabricate sauaprovizionare de mici dimensiuni$



2oturi de mărime redusă presupun dezordine minimă la locurile de muncă" iar apariţia unor probleme de calitate se elimină prin costuri mici de verificare" remaniere" etc$(ceste loturi care asigură şi fle'ibilitate #n procesul de programare necesită reducereatimpului de pregătire,#nc-eiere$

Dacă timpul de pregătire,#nc-eiere se apropie de zero 0vezi capitolul 81" mărimea

ideală a lotului este unitatea$ %n condiţiile producţiei repetitive" managerii operaţional seconcentrează pe reducerea timpului de funcţionare a maşinilor pe unitate şi se ignoră" decele mai multe ori" timpul de pregătire$

N$>$$ presupune nivele ridicate de calitate" #n condiţiile unor loturi de micidimensiuni sau a unor stocuri dintre subunităţile structurale de fabricate" minime$

.istemul analizat foloseşte trei abordări pentru rezolvarea problemelor de calitate$rima constă #n proiectarea calităţii #n produs şi proces$ De fapt" sistemul N$>$$

ree'ecută produse standardizate" prin loturi de muncă standardizate" de muncitori care ştiue'act ce au de făcut şi care folosesc ec-ipament standardizat$

<ealizarea unei #nalte calităţi #ncepe cu fază de proiectare$( doua latură constă #n conlucrarea cu furnizori care livrează material" piese" etc$

care să minimizeze ne#nţelegerile$ (tingerea #ncrederii #n furnizori conduce la un timp saucost de verificare a materialelor" pieselor" subansamblelor" redus sau c-iar de mărime zero$( treia latura constă #n atribuirea responsabilităţilor de calitate #naltă muncitorilor"

e'ecutorilor direcţi" ceea ce presupune ec-ipament adecvat" instruire adecvată" spri+inirea şi#ncura+area eforturilor de rezolvare a problemelor" cnd acestea apar$

:1:$: Componentele sistemului :I:T::1:$:1: P!o*!mul mste!lanificarea #ncepe cu un plan agregat" care este detaliat #n mod succesiv la

nivelul produselor specifice" potrivit celor prezentate #n capitolul 6$5nitatea sistemului ^$>$$ este asigurata de programul master sau programul final

de asamblare$ (cest instrument de planificare şi programare este elaborat pentru o perioada de la 3 la 7 luni" #ncepnd cu subunitatea finalizatoare şi ţinnd seama deactivitatea centrelor de producţie" situate #n amontele unităţii de asamblare$

rogramarea se bazează pe ritmul de producţie pe termen lung" care este #mpărţit pe fiecare an" lună şi" #n cadrul acesteia" zi lucrătoare$

%n aceste momente" se considera cunoscute vnzările" profitul programat şi capacitateadisponibilă$

rogramul master urmăreşte stabilirea uniformă a programelor$ .pre e'emplificare"dacă se elaborează un program pentru o lună şi cantitatea asumată este de 3IIII unităţi (;AIII unităţi produse şi AIII unităţ produse C" programul zilnic va fi de PQ6I din fiecare produs" şi anume AII produse (" 6AI produse şi 6AI produse C$ rodusele pot fi

mi'ate" de tipul: ((CQ((C şi ((C$%ncărcarea uniformă a centrelor se face dacă acestea asigură asamblarea finală$.uccesiunea finală de monta+ trebuie să conducă la costuri de trecere ct mai apropiate dezero$ %n multe cazuri nu este posibil sau economic să se realizeze un mi'a+ eficient al produselor" pe liniile finale de asamblare$ %n aceste situaţii se vor programa loturi demărime redusă" #n raport cu timpul şi costul de pregătire,#nc-eiere şi costurile de#ntreţinere a inventarului$ >deea producerii loturilor de mărime egală cu unitatea nu trebuie #nnici un caz abandonată$



rogramul de producţie master" cu detaliere lunară" se transmite centrelor de producţie şi furnizorilor$ (ceştia #şi stabilesc programul" capacitatea necesară" supramuncă"ec-ipamentele noi" subcontractările" etc$ care asigură respectarea termenelor dorite$

%n fiecare zi sau subunitate de timp" programul master prevede o cantitate e'actăcare nu poate fi modificată$ (stfel" dacă cota zilnică este ec-ivalentul a L ore" producţia este

oprită iar muncitorii fac mentenanţă sau se #ntreţin cu ec-ipa calităţii$ .imilar" dacă producţia este rămasă #n urmă se practică supramuncă sau munca suplimentară #ntresc-imburile programate$

Din cele prezentate" rezultă ca sistemul N$>$$ este fle'ibil deoarece permite trecerearapidă de la un produs la altul" #n urma reducerii sistematice a timpilor de pregătire"#nc-eiere şi este rigid deoarece programul de producţie pe un anumit orizont de timp 0deregulă o lună calendaristică1 este „bătut #n cuie”$ entru a nu apărea diferenţe mari #ntre programul realizat şi structura cererii reale" e'istă o mare presiune asupra acurateţei previziunilor şi respectării programelor operative deoarece" o dată stabilite" acestea nu mai pot fisc-imbate fără a afecta performanţele sistemului$ Deci" din acest punct de vedere" sistemuleste rigid" dispunnd de foarte puţine rezerve$ %n aceste circumstanţe" parado'ală este

tocmai acea „tensiune pozitivă” , care constituie unul din „secretele” sistemului$*odalitatea prezentată de elaborarea programului master" se bazează pe sistemul decirculate de tip ull” 0atragere" preluare1$

ermenii ull” şi us-” sunt folosiţi pentru a descrie două sisteme diferite demişcare a obiectelor muncii prin procesul de produce$ %n sistemul us-”" cnd s,a terminale'ecuţia unei operaţii" piesele sunt #mpinse 0e'pediate" transmise" predate1 operaţiei următoare$%n cazul ultimei operaţii" produsele finite sunt trecute #n stadiul de inventar 0stoc1 de produse finite$

%n sistemul „ull” controlul mişcării obiectelor muncii este #n sarcina operaţiilor următoare: fiecare centru de producţie preia obiectele numai de la operaţiile anterioare" pemăsură ce li sunt necesare$ rodusele care parcurg operaţiile finale sunt preluate de

comenzile clienţilor sau de programul de producte$ rin urmare" #n sistemul „ull”" obiectelemuncii se mişcă #n sistemul de producţie că răspuns la cererea venită de la centraloperaţional următor" #n timp ce" #n sistemul „us-” " obiectele sunt #mpinse la stadiulurmător" cnd se termină prelucrarea la faza anterioară" indiferent dacă operaţiaurmătoare este gata sau nu să preia lucrul la obiectele respective$

.e poate aprecia ca ^$>$$ foloseşte sistemul „ull” pentru controlul flu'uluiactivităţilor #n fiecare loc de muncă care #şi adaptează producţia la cererea prezentată deurmătorul loc de muncă$

.istemele de producţie tradiţionale folosesc abordarea de tip „us-” pentrucoordonarea mişcării materialelor #n sistem$ %n sistemul ^$>$$ comunicarea se face de lafaza finală către cele primare #napoi prin sistem din centra 0staţie1 #n centru 0staţie1" astfel

#nct obiectele a+ung e'act la timp la punctul de producţie următor$)lu'ul productiv este astfel coordonat #nct este evitată acumularea de inventar suplimentar #ntre operaţii$ rogramul master #ntocmit pe baza cererilor constante" asigură„golirea” muncii centrelor de producţie şi furnizorilor$ 4'istă" desigur" un nivel minim deinventar" pentru că producţia nu este instantanee$

%nregistrarea inventarului se produce dacă locul de munca aşteaptă" pnă la primireacererii de la locul de munca următor" #nainte de a porni activitatea proprie$ De aceea" prin proiectare" fiecare loc de muncă aduce e'act cat trebuie pentru a anticipa cererea locului de



munca #n aval #n procesul te-nologic$ (ceasta poate fi realizată numai #n condiţiile #n carelocurile de muncă comunică cu suficient timp #nainte cerinţele sau e'istă un mic inventar #ntre operaţii format din piesele ce fac obiectul cererii$ Cnd nivelul acesteia scade la oanumită dimensiune se lansează un semnal către locul de muncă următor$

:1:$:$: 'istemul nbn9anban este o metodă de „autorizare” a producţiei şi mişcării materialelor #nsistemul ^$>$$ (cesta este un subsistem al ^$>$$ şi asigură controlul ordinii activităţilor şistocurilor$

%n sistemul prezentat" numai linia finală de asamblare primeşte un program de lacompartimentul de e'pediere" acesta fiind apro'imativ acelaşi de la o zi la alta$

oate celelalte centre de producţie şi furnizori primesc ordine de fabricate#anban card$/. %n felul acesta" producţia este atrasa către subunitatea finalizatoare" prinsistemul 9anban" care asigură #n permanenţă un control fizic$ %n limba +aponeză termenul#nseamnă semnalQ#nregistrare vizibilă$ Cnd un muncitor are nevoie de materiale de la ooperaţie anterioară foloseşte 9anban,ul pentru a comunica acest lucru$ De fapt" cartela

9anban se foloseşte pentru autorizarea mişcării pieselor #ntre etapele succesive de prelucrare$ %nsistemul 9anban nici o piesă sau lot de piese nu poate fi mişcatQprelucrat fără una dintreaceste cartele$

.istemul lucrează astfel: o cartela 9anban este fi'ată de fiecare container$ Cndcentrul de lucru are nevoie să se aprovizioneze cu piese muncitorul merge #n zona undesunt depozitate aceste piese şi preia un container cu piese$

)iecare container conţine un număr predeterminat de piese$ *uncitorul scoatecartela 9anban de pe container şi o pune #ntr,un loc desemnat anume unde va fi vizibilă şiapoi duce containerul la locul sau de muncă$ 9anban,ul depozitat este preluat de persoanacare se ocupă cu refacerea stocurilor interfazice$ 2a fel" se #ntmplă #ntre toate fazele de,alungul procesului de producţie" de la stocurile de produse finite pnă la furnizori" #ntreg

flu'ul fiind construit prin 9anban,uri$De fapt" supervizorii pot regla sistemul" #n sensul că" dacă nivelul stocurilor interfazice tinde să crească" ei mai scot din circulate un număr de 9anban,uri sau"dimpotrivă" dacă este prea restrns" adaugă altele$

4ste evident ca numărul de cartele 9anban utilizate" egal cu numărul de containere"este o variabilă importanţa #n sistem$

Gumărul ideal de cartele 9anban din sistem poate fi calculat folosind formula:

6 X l :x< 8 Q10 +=

unde:

G & reprezintă numărul total de containere;D & ritmul planificat la locul de muncă respectiv; & timpul mediu de aşteptare pentru refacerea cu piese" plus timpul mediu de

fabricate pentru un container de piese; & variabila legată de politică managerială care reflectă posibila ineficienţă #n sistem

0cu ct este mai aproape de zero cu att sistemul este mai eficient1;C & capacitatea unui container standard 0nu trebuie să fie mai mare de 3IT din

cantitatea de piese folosite zilnic1$



De notat ca D şi trebuie să fie e'primate #n aceleaşi unităţi de măsură 0minute"zile1$

)ie un sistem de producţie" format din două centre de muncă" ( şi " care utilizeazăcontainere cu o capacitate de 6I de produse 0piese1$ roducerea unei cantităţi de produse pentru umplerea unui container este de 6I de minute$ *işcarea containerului către locul de

muncă " timpul de aşteptare şi procesare la centrul şi de re#ntoarcere a mi+locului detransport" gol" este de 6I de minute$<itmul programat este de 8 produse pe minut$ e baza acestor informaţii rezultă:

containere 8 R6I

16I6I08=

+=

>nventarul ma'im este de: :< 86 = ==ma'

#nlocuind" obţinem: produ$e x x = 3MI886IRma' ===

*işcarea celor R containere se prezintă #n )ig$ L$3$

:1:@: In-luen, sup! componentelo! p!ocesului /e p!o/uc,ie:1:@:1: Ec0ipmentul9 mpls!e +i 8nt!e,ine!e%n mod tradiţional" unităţile folosesc amplasări bazate pe cerinţele proceselor de

prelucrare 0organizare spaţială" pe grupe omogene de maşini1$ %n consecinţă" #n sistemele

tradiţionale transferul #ntre subunităţi se face pe baza loturilor ciclice$ )iecare mişcareadaugă timp la perioada #n care piesele se află #n sistem$ %n aceste cazuri" timpul efectiv #ncare se acţionează asupra produselor reprezintă mai puţin de AIT$



Fig. >.1. &i$tem #anban

ost de producţie 9aban

ònăde

intrare

ònăde ieşire

ònăde

intrare

ònăde ieşire

Centrulde muncă(

Centrulde muncă(

ost deplasare 0transport1 9aban



.istemul N$>$$ utilizează de obicei amplasări bazate pe produs$ 4c-ipamentele suntamplasate astfel #nct să permită manipularea cu produse similare sau cu cerinţe de asamblaresimilare$ (ceasta face să se evite transferul interoperaţional #n loturi mari; piesele trec #n loturimici de la un loc de muncă la altul" fără timp de aşteptare şi cu un necesar de stocuriinteroperaţional mai mic dect #n cazul organizării de procese$ %n plus" costurile de manipularesunt nai reduse" ca şi spaţiul necesar realizării unei anumite producţii$ 5nităţile tind să fie tot mai

mici şi mai eficiente" iar maşinile pot fi amplasate mai aproape unele de altele" ceea ce faciliteazăcomunicaţia #ntre muncitori$

recerea de la sistemul clasic la cel preconizat se prezintă #n fig$ L$6$

Fig. >.2. 9mpla$are cla$ică

Deoarece sistemul N$>$$ are stocuri interoperaţionale mici" defectarea maşinilor produceefecte negative ma+ore$ entru a minimaliza defectările" #ntreprinderile folosesc programe de#ntreţinere preventivă care pun accent pe menţinere ec-ipamentelor #n bună funcţionarea" iar #nlocuirea pieselor tinde să se facă #nainte de a se defecta efectiv$ *uncitorii sunt #n multe cazuriresponsabili pentru #ntreţinerea propriului ec-ipament$ C-iar şi cnd se aplică #ntreţinerea preventivă" vor mai e'ista „căderi”" #n consecinţă" este necesar ca #ntreprinderile să fie pregătite

pentru aceasta şi să fie capabile să aducă rapid ec-ipamentul #n stare de funcţionare$(ceasta #nseamnă că trebuie asigurată furnizarea pieselor de timp critice şi menţinereaunor rezerve pentru situaţii de urgenţă" precum şi un mic număr de personal de #ntreţinere şireparaţii sau instruirea unor muncitori pentru a face ei #nşişi anumite reparaţii$

De notat că" atunci cnd apar defecţiuni" ele sunt considerate ca următoarele posibilităţide perfecţionare #n continuare$ Defectările devin astfel oportunităţi de e'ploatare #n sistemul N$>$$0vezi fig$ L$6b1$

Centre de muncă

*agazii

)urnizor ( )urnizor

( s a m b l a r e f i n a l ă



>nput area

!uput area

>nput area

!uput area

>nput area

!uput area

>nput area

!uput area

>nput area

! t

)urnizo

r(

)urnizo

r?

Documents

Conceptul de Management Operational Al Productiei