DANILET, Vasilicil-Cristi

Studii: licen[iat in studii juridicg Universitatea,,Alexandru Ioan Cuza" din lagi,Facultatea de Drept (1998); curs postuniversitar de gtiinfe penale la Facultatea

de Drept a Universititlii de Vest din Timigoara (2001); master ln drept qtiinfepenale gi criminalistici (2002) li doctor ln drept (2013) la Facultatea de Drepta Universita$i,.Babeq-Bolyai" din Cluj-Napoca

Activitate: judecdtor (din 1998); consilier al ministrului justifiei (2005-2007);

membru in Comisia pentru Eficienta Justitiei din cadrul Consiliului Europei(2@5-2006); membru in grupul de lucru pentu redactarea profilului magistra-

tului (2006); participant la redactarea Comentariului la Principiile de laBangalore privind conduita judiciard adoptat la nivel ONU (Viena 2007);formator la Institutul Na[ional al Magistraturii, disciplina ,,Eticd qi deontologiejudiciard" (din 2008); membru in Consiliul Superior al Magistraturii(din 201 l); participant la lucririle Conven{iei Nafiunilor Unite impotrivaCorupliei unde s-a adoptat Ghidul de implementare qi cadrul de evaluare aart. I I din UNCAC (Panama 2013); expert intemafional pentru reformajustifiei

$i integritate judiciare in Albani4 Bulgari4 Cehi4 Macedoni4 Moldov4Muntenegru, Poloni4 Tunisia Turci4 Ucraina (2008-2016).

Publicafii: 14 c6(i Ei monografii in calitate de autor sau coautor, printre care:

,,Factorii de presiune qi conflictele de interese. Ghid pentru judecitori" (2007),

,.Eficienta gi echitatea justitiei. Standarde europene" (traduceri, 2008),

,,Corup[ia gi anticorup(ia in sistemul juridic" (2009), ,,Ghid de mediere"(2010), ,,Justi{ia in opinii qi analize,2004-2010" (2010), ,,Admiterea la INM qi

in magistraturl. Ghid practic 9i legislativ (2012,2013,2014,201,6)",,,Ghid demediere penal6" (2014), ,,Concurs de admitere INM Ei magistraturd. Proba l:Grile. Penal qi procesual penal" (2014, 2015, 2016); ,,Unde-i lege nu-itocmeald" (2014), ..Educa{ie juridic[ pentru liceeni. Ghid despre drepturi 9ijustifie" (2016); peste 35 de studii pi articole publicate in revistele de spe-

cialitate; peste 600 de articole de atitudine privind reforma sistemului juridic,independen[a justifiei, impar[ialiate magistra[ilor, integritateajudiciar6 publicatepe blogul personal la adresa http://cristidanilet.wordpress.conl gi pe site-ulw ww. c r is t idan i I e t. r o.

Premii gi distincfii: premiu de excelenf5 pentru activitatea in reforma justi(iei,

Gala Premiile Media de Excelen(E, Cluj-Napoca (2008); premiul ,,MirceaManolescu" acordat de Uniunea Jurigtilor din Romdnia pentru lucrarea

,,Corup[ia qi anticorup{ia in sistemul juridid'(2009); diploma de onoare gi titlulde ,,Ambasador al Medierii" acordat la Gala Mediatorilor, organizatii deConsiliul de Mediere gi Centrul lntemational pentru Solufionarea Disputelor -Rom6nia (2013); premiul la categoria ,,Cel mai implicat angajat in campa-nii,/proiecte de implicare in comunitate" la Gala ,,Oameni penhu oameni"organizat6 de Asociafia pentru Relafii Comunitare (2014); diploma de aprecierdpentru contribufii la educa[iajuridicd preuniversitara. Gala Juridice (20 16).

Cristi Danilet

Concurs de admitereINM $i MAGISTRATURA

2016

Proba 3: Interviut. EticI gi deontologi& judiciarl

Editura C.H. BeckBucuregti 2016

AVERTISMENT!Avdnd in vedere amploarea luattr de fenomenul fotocopierii lucrtrrilor de specia-litate, mai ales in domeniul Dreptului, atragem atentia ctr, potrivit art. 14 9i 140 dinLegea nr. 8/1996 privind dreptul de autor gi drepturile conexe, reproducerea operelorsau a produselor purtatoare de drepturi conexe, dacd respectiva reproducere a fostefectuatl firtr autorizarea sau consim[Amantul titularului drepturilor recunoscute de

legea mentionata, constituie infracfiune gi se pedepsegte cu inchisoare sau cu amendi.Prin reproducere, conform legii, se infelege rcalizare4 integral6 sau pa(iall, a uneiaori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent,prin orice mijloace gi sub orice formd.

Nu v[ facefi p[rtagi la distrugerea c54ii!

Editura C.H. Beck este acreditati CNATDCU $i este considerataediturf, cu prestigiu recunoscut.

Concurs de admitere tNM qi MAGISTRATURA 2016Proba 3: [nterviul. Etici 9i deontologie judiciarl

Copyright @ 2016 - Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. BeckNicio parte din aceasti lucrare nu poate fi copiatii firf, acordul scris al EdituriiC.H. Beck.Drepturile de distribulie in str[inltate apa(in in exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomffnieiDANTLET, CRTSTI

Concurs de admitere INM 9i magistraturii 2016 : proba 3 :interviul, etictr 9i deontologie profesionali / Cristi Danile{. -Bucureqti : Editura C.H. Beck, 2016

ISBN 978-606-18-057r-6

347.

Editura C.H. BeckStr. Serg. Nu[u Ion nr. 2, sector 5, BucuregtiTel.: 02 1.4 I 0.08.47 : 021.410.08.73Fax: 021.410.08.48E-mail: comenzi@beck.ro

Redactor: Oana DobrilescuTehnoredactor: Catelin Mantu

Cuprins

Prefafi

Abrevieri

PARTEA

A. Interviul ca probi de concurs. ..........................1

$ l. Conditiile de intrare in magistraturd............................... 1

$2. Concursul de intrare in magistraturd ................ ..............2

$3. Proba de interviu ....................3

$4. Prima componente a interviului .................4

$5. A doua componentd a interviului ...............4

$6. A treia component5 a interviului ................5

$7. A patra componente a interviului .............13

$8. Notarea interviului... .............15

B. Dileme ale eticii judiciare Principiile de la Bangalore......16$ l. Cei trei ,,i" ........16

$2. Profesionalisrnul........ ...........17

$3. Eticajudiciar5........... ............18

$4. Principiile de la Bangalore ....................... 18

$5. Cele 6 virtu[i....... ..................19

C. Metodologia privind organizarea qi desfhEurareainterviului de admitere ................23

PARTEA A rI-A........ ......25

A. Instrumente nafionaIe................. ....................25Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele m[suri

pentru asigurarea transparenfei in exercitarea demnitdtrilorpublice, a funcfiilor publice gi in mediul de afaceri,prevenirea gi sanc[ionarea corupfiei (extras).........................25

IX

XI

VI Proba 3: Interviul. E,icd ti deontologieiudiciard

Legea ff. 303 din 28 iunie 2004 privind statutuljudecdtorilor gi procuroriloq republicatii (extros).................-29

Codul de proceduri penali (extras)........ .............43

Codul penal (extras)........ ................44

Codul deontologic al judecdtorilor gi procurorilor...........'.......55Regulament de organizare gi functionare a Consiliului

Superior al Magistraturii................. .......'..........60

Carta interprofesionald a j udecltorilor, procurorilor 5iavocatilor rom6ni......... .................63

Ghid privind relatia dintre sistemul judiciardin Romdnia gi mass-media................. .......-...-.67

Profilul magistratului in sistemul juridic din Romdnia..... .......92

B. Instrumente internafionale ....Declara[ia de la Brijuni cu privire la Principiile

de Independenfd a Justifiei................... ...........102

Recomandare a (2010)12 cu privire la judecdtori:

independen[a, eficienta gi responsabilitatile .................'.'....1 1 IRecomandarea CM(2000) I 9 privind Rolul procurorului

in sistemul judiciar penal ...........123

Avize ale Consiliului Consultativ al JudecdtorilorEuropeni ................133

Avizul nr. I (2001) referitor la standardele privindindependen[a puterii judec[toregti gi inamovibilitateajudecEtorilor. Concluzii. ...........133

Avizul nr.2 (2001) privind finanfarea qi administrareainstan(elor cu referire la eficienta sistemuluijudiciarqi la articolul 6 al Conventiei Europene privindDrepturile gi Libertdlile Fundamentale ale Omului.Concluzie.... ..........135

Avizul nr.3 (2002) asupra principiilor 5i regulilor privindcare guverneazi conduita profesionald a j udecdtorilogin mod deosebit etica, comportamentele incompatibilegi impa(ialitatea. 5') Concluzii privind rdspunderea ....... I 3 5

Avizul nr. 4 (2003) privind formarea iniliali qi continuispecifice judecdtorilor la nivel nalional gi european.

Recomandari .................. ..........137

toz

- ..i. Interviul ca probd de concurs VII

Avizul nr. 5 (2003) referitor la regulile gi practicileprivind desemndrile la Curtea Europeani aDrepturilor Omului. Subliniere ....................139

Avizul nr.6 (2004 ) cu privire la procesul echitabilintr-un termen rezonabil gi rolul judecdtorilor in acestproces, ludnd in considerare mijloacele alternativede solutionare a disputelor. Rezumatulrecomanddrilor gi al concluziilor .................. 139

Avizul nr.7 (2005) privind ,justitia gi societatea".Rezumatul recomanddrilor gi conclu2ii............................ 148

Avizul nr. 8 (2006) cu privire la,,rolul judecdtorilortn protecfia statului de drept gi a drepturilor omuluiin contextul terorismului". Sumarul recomandirilorgi concluziilor................ ...........152

Avizul nr. 9 (2006) privind ,,rolul judecitorilor na[ionaliin asigurarea unei aplicdri efective a dreptuluiinternational gi european". Sumarul rlrecomanddrilor qi concluziilor........... ...........153

Avizul nr. l0 (2007) referitor la,,Consiliul Justi[ieiin serviciul societitii". Rezumatul concluziilorgi recomanddrilor........... ...........155

Avizul nr. 11 (2008) privind ,,calitatea hot[rdrilorj udecdtoregti". Principalele concluzi i g i recomanddri....... I 5 8

Avizul t. 12 (2009) al CCJE gi avizul nr. 4 (2009) alCCPE privind relafiile dintre judecdtori gi procurori ....... 161

Magna Carta a Judecfltori lor (Pri ncipi i fundamentale) ....... 1 63Avizul nr. 13 (2010) privind rolul,iudecdtorilor in

executarea hotlr6rilor j udecitoreqti. I. Concluzii............. I 66Avizul nr. 14 (2O11) privind justilia qi tehnologiile

informatice. F. Concluzii - Recomanddri ........................ I 68Avizul nr. I 5 (20 1 2) privind special izarea j udecitorilor.Concluzii ...,.......... 168

Avizul nr. l6 (2013) privind relafiile dintre judecitorigi avoca[i. V. RecomandAri ............. .............169

Avizul nr. 17 (2014) asupra evaludrii activitdfljudecdtorilor, calit[[i justiliei si respectiriiindependen(ei sistemului j udiciar. J. Recomanddri .......... I 7 I

VIII Proba 3: Interviul. Eticd ti deontologie judiciard

Avizul nr. l8 (2015) privind pozilia puterii judecdtoreqti

gi relatia ei cu celelalte puteri ale statului in democratiamodern6. VIII: Rezumatul ideilor principale ................... I 73

Avize ale Consiliului Consultativ al ProcurorilorEuropeni ................177

Avizul nr. I (2007) privind,,Modaliti{i de imbundtS[irea cooperdrii interna[ionale in domeniul justitieipenale". Rezumatul recomandirilor............... ................., 177

Avizul nr. 2 (2008) privind ,,Alternativele la urmirireapenal6". Concluzii ....................179

Avizul nr. 3 (2008) privind,,Rolul Ministerului Publicin afaru domeniului justi[iei penale". Rezumatul

Avizul nr. 5 (2010) cu privire la,,Rolul MinisteruluiPublic gi justilia pentru minori" (extras) ...... 182

Avizul nr. 6 (2011) cu privire la relatiile dintre procurorigi administrajia penitenciarelor. III. ConcIu2ii................. 1 86

Avizul nr. 7 (2012) privind,,Managementul resurselorde care dispune Ministerul Public".IV.Recomanddri .................. ..........187

Avizul nr. 8 (2013) cu privire la relatiile dintreprocurori gi mass-media. IV. Recomandiri...................... I 89

Avizulnr.9 (2014) privind normele qi principiileeuropene referitoare la procurori. ................. 190

Avizulnr. l0 (2015) privind rolul procurorilor ini nvestigali ile penale. Listd de recomanddri ...................... I 93

Ghid european cu privire la etica qi conduitaprocurorilor (,,Ghidul de la Budapesta") .............................195

Declara[ie RECJ privind etica judiciard.................................200

Principiile de la Bangalore privind conduita judiciafi...........2,1 4

Comentariu asupra Principiilor de la Bangalore privindconduita judiciard........... ............224

C. Rugiciunea unui judeciitor 365

Prefafi

Din ce in ce mai mulJi absolvenfi ai facultd{ii de drept doresc sd

tlevin6 judecdtor sau procuror. igi doresc si faci parte din elita lumii

.iuridice, sd exercite o profesie nobilS gi sd aibd un statut de invidiat.Potrivit actualelor reglementdri, cei cate doresc sd devind

uuditori de justitie la Institutul Na{ional al Magistraturii, respectiv

cci care doresc sd devind direct judecdtori sau procurori trebuie sE

treacd cu succes de qase probe: trei de concurs (verificarea cunogtin-

felor juridice, verificarea rationamentului logic, interviul) Si trei exa-

mindri ulterioare concw'sului (verificarea conditiei de bund repu-

to[ie, examinarea medicalS, verificarea aptitudinii psihologice).

Probele de concurs sunt cele mai importante gi notele oblinuteln fiecare dintre ele conteazd pentru clasamentul final al candi-dnlilor. De acee4 pregdtirea pentru admiterea la concurs trebuienbordati din timp gi si fie una complexd.

Prezenta lucrare se referd de cea de-a treia probd de concurs gi

este singura de acest gen de pe piata din RomSnia. Ea cunoagte

dcja edifia a patra, fiind imbundtd{itd fatd de editiile apirute in aniitrecufi cu noi exemple practice Ei noi documente necesare a fifolosite drept bibliografi e.

in mod evident, Ghidul de fatd este menit si indrume candida[iiin a face fald cu brio tuturor componentelor interviului pe care ilvor sustine in fa{a comisiei de examinare. Cum materia Eticd $iu'ganizare judiciard constituie obiect de studiu in cadrul cursurilorde formare iniliald, respectiv de formare continud, Ghidul poate fiutilizat ca material bibliografic Ai de citre auditorii de justilie,

rcspectiv judecdtorii gi procurorii in funcfie.intorctndu-md la voi, cei care vd pregdtiti la modul cel mai

serios pentru concursul de admitere la INM sau cel de recrutare

directd in magistraturS, ag vrea si fi[i convingi cd cei mai bunidintre voi vor intra in sisternul de justitrie. Dar sd nu vE imaginati cd

va fi uqor ceea ce urmeaz6 dupd admitere. Vd agteapti munfi de

PARTEA I

A. Interviul ca probi de concurs

$1. Conditiile de intrare in magistraturl

Admiterea in magistraturd a judecdtorilor gi procurorilor se face

exclusiv prin concurs, pe baza competenfei profesionale, a aptitu-dinilor gi a bunei reputatii, in condilii de transparen{d 9i egalitate.

Cel care se prezintd la concursul de admitere in magistraturi,trebuie sE indeplineasci cumulativ urmStoarele condilii previzutein art. 14 alin. (2) din Legea nr.303120041:

a) are cetifenia romAnd, domiciliul in Romdnia 9i capacitate

deplini de exerciliu;b) este licentiat in drept;c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal gi se bucurd de o

bund reputatie;d) cunoagte limba romdni;e) este apt, din punct de vedere medical gi psihologic, pentru

exercitarea func(iei.Pentru candidatul [a concursul de recrutare directii in magis-

traturA se cere in plus condifia de{inerii unei anumite calit6{i, dincele expres ardtate in art. 33 alin. (l) din Legea nr.30312004: fo;tii

.iudectrtori gi procurori care qi-au incetat activitatea din motiveneimputabile, personalul de specialitate juridic6 prev5zut la art. 87

alin. (l), avocatii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici,personalul de probatiune cu studii superioare juridice, ofilerii de

polifie judiciarl cu studii superioare juridice, grefierii cu studii

superioare juridice, persoanele care au indeplinit func{ii de specia-

litate juridicl in aparatul Parlamentului, Administrafiei Preziden-

liale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului,

I Legea nr. 30312004 privind statutul judecitorilor 9i procurorilor,republicat[ (M.Of. nr.826 din l3 septembrie 2005).

2 Proba 3: Interviul. Eticd Si deontologieiudiciard

Curfii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de

Cercetdri Juridice alAcademieiRomdne 9i Institutul Romin pentru

Drepturi le Omului, cadrele didactice d in invif dmdnt-u I j urid ic supe-

rior acreditat, precum gi magistrafii-asisten(i de la inalta Curte de

Casa[ie gi Justilie, cu o vechime in specialitate de cel pufin 5 ani.

$2. Concursul de intrare in magistraturl

Potrivit Regulamentului privind concursul de admitere qi

examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturiir Ei

Regulamentului privind organizarea gi desfrgurarea concursului de

admitere in rnagistraturd2 sunt trei probe de concurs, grupate in

doui etape3:

l. prima etapd este eliminatorie 9i constd in susJinerea a douiprobe scrise eliminatorii:

a) un test-grild de verificare a cunogtintelorjuridice, sustinut la

urmitoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept

penal, drept procesual penal;

b) un test-grild de verificare a ra{ionamentului logic.2. a doua etapd constd in suslinerea unui interviu in fa{a comi-

siei de examinare.

Numai candidafii declarati admisi lo testul'grild de verificare a

cunogtin{elor juridice pot participa la testul-grild de verificare a

ralionamentului logic. Nota ob[inut6 la prima etapi este suma notelor

oblinute la probele cu cele doui teste-gril4 calculatii in raport cu

unndtoarea pondere: testul-grili de verificare a cunogtin{elor juridice -7002, testul-grild de verificare a rationamentului logic - 30%.

I Aprobat prin Hotir6rea Plenului CSM nr. 439/2006- Ultima modifi-

care a fost adusi prin Hotir6rea CSM nr. 104512014- Regulamentele sunt

disponibile pe site.ul CSM la ww.csml9l9.ro la rubrica,,Legislafie" -,,Acte normative privind sistemul judiciar romin".

2 Aprobat prin Hotiirdrea Plenului CSM nr. 27912012. Ultima modi-

ficare a fost adus6 prin Hotlrdrea CSM nr. 104512014.3 Anun{urile pentru concursurile din acest an se vor posta pe site-ul INM

la sfrrqitul lunii iunie 2016. Probele se vor desfbqura in lunile august-octom-

brie 2016. Ambele concursuri se vor des{E5ura simultan.

':': Interviul ca probd de concurs 3

Sunt declara[i admisi in etapa a doua candidafii admigi la fieca-re dintre cele doui probe, in ordinea descrescdtoare a notei ob[i-nute la prima etapE, in limita dublului nurndrului de locuri scoasela concurs, atunci cind acesta este mai mare de 100, respectiv inlimita triplului numdrului de locuri scoase la concurs, atunci cdnducesta este mai mic sau egal cu 100. Numdrul candidafilor admigiin etapa a doua se suplimenteazdin cazul mediilor egale cu cea aultirnului candidat admis.

$3. Proba de interviu

Proba interviului se susfine in fa(a comisiei de examinare dincnre fac parte un psiholog, unjudecdtor, un procuror, un cadru uni-versitar gi un pedagog. Intervievarea candidafilor are drept scop

itlcntificarea aptitudinilor, motivatiilor gi elementelor de eticd spe-cilice profesiei de magistrat. Se urmSregte, de asemene4 si se vaddtlacli individul este incS educabil, dac6 se preteazd la funcfia de

nragistrat gi la efortul sustinut intelectual gi de continu6 pregdtirepe care trebuie sE il depund in deceniile urmitoare.

Potrivit Metodologiei privind organizarea Si des/dsurareainlarviului elaborat[ de INM, interviul constd in investigarea apntru aspecte:

a) figa de prezentare;

b) aptitudinile specifice profesiei de magistrat;c) motivatia pentru a accede in profesia de magistrat;d) elemente de etici specifice profesiei.Elaborarea subiectelor gi examinarea candidatilor sunt realizate

dc comisia de examinare. Sustinerile orale se inregistreaz6 audio;Inregistrdrile se p6streaz[ un an, dupd care se distrug. La cererea

dvs., dupd sfArqitul concursului, avefi dreptul de a intra in posesia

ftrrcgistrdrii audio gi a borderourilor de notare din partea fiecdruirnenrbru al comisiei de interviu, precum gi a raportului intocmit depsiholog in urma verific[rii aptitudinii psihologice, dar numai cele

cnre se referd la dvs., nu gi la al(i concuren(il.

I Acest drept este prevdzut de Hotirdrea Plenului CSM nr. 92612014.

4 Proba 3: Interviul. Eticd gi deontologie judiciard

$4. Prima componenti a interviului

inainte de a incepe interviul propriu-zis ve{i completa o fi9a de

interviu. Formularul acestei fiqe se publicd pe internet, pe pagina

de web a INM, de unde il ve{i descdrca gi il ve[i completa pdnd la

data prezentdrii Ia interviu. Figa de prezentare completatd o velipreda reprezentantilor comisiei de admitere.

Aceastd fiqd de prezentare este un instrument destinat a oferiinforma{ii preliminare comisiei care va realiza interviul. Figa nu se

noteaz6", ci are o valoare informativi.Formularul folosit pdni acum cuprinde date din C.V.: numele 9i

prenumele; Universitatea gi anul absolvirii facultdfii de drept;

domenii de interes profesional; alte studii universitare absolvite sau

in curs de absolvire; ocupafia actual6; alte experienle profesionale;

modele profesionale/umane/culturale (argumenta{i in maxim 50 de

cuvinte); limbi striine cunoscute (nivel incepdtor, mediu sau

avansat); abilitd{i operare computer; hobby-uri (activitdti preferate

pentru timpul liber).

55. A doua componenti a interviului

Se verificd dacd cel care concureazd are aptitudini specificepentru profesia de magistrat: comunicd eficient, gdndeqte autonom,

are capacitatea de a rezolva probleme qi de a coopera cu cei dinfala sa, este sincer, spontan, argumenteaz6 ce sus[ine, infelege

realitdfile socialg inlelege conceptele, utilizeazd corect limbaromdn6. Se verificd motivafia pentru a accede in profesia de magis-

trat, atdt aspectele intrinseci (curiozitate, interes gtiin{ific, spiritjusti{iar etc.), c6t qi cele extrinseci (venit, stabilitate etc.). La ches-

tiunea de eticd intereseazi capacitatea de a identifica problemele

aflate in discufie, analizarea opfiunilor posibile, implicarea concu-

rentului in elaborarea solu{iei.Membrii comisiei vi vor examina incS de la primul moment in

care intrali in sal6 - deci aveli grijd cum suntefi imbrdcafi, cum

saluta(i, cum vE miqcaji, cum vE agezafi. Limbajul corpului spune

multe despre caracterul unui om. Refine{i cd indecen{a sau senzua-

litatea nu iqi au locul in sala de examinare.

- Intervittl ca probd de concurs 5

irr fa{a comisiei se va incepe o discufie referitor la pregdtireatlvs. anterioard gi la motivul pentru care dorili sd optali pentruIrrrrc[ialprofesia de magistrat, eventual de ce vreti sd renuntati la ocrrricrf, pe care o ave{i in prezent. Nu vd axati pe chestiunile exclu-.,iv rrraterialiste, ci insistali pe chemare/voca{ie, importanta socialdrr protbsiei, tradi{ia in farnilie, stadiul actual al societdlii etc.

Ve{i fi intreba(i despre pasiuni, calit6{i, defecte. Despre lucrurirlilicile gi stresante pe care le-a{i fEcut sau intdmpinat. Despregrnrll.sii sau ocupalii anterioare Ei despre familie. Despre prezenlarlvs. 1le refelele de socializare. Despre c64i citite, filme vdzute,-.trrtlii urrnate. Despre calitdli care vd recomandd qi lucruri care maiIrclruie irnbundtdtite in ceea ce vd privegte. Dacd ati avut vreunr'rrrrlact cu organele judiciare pdnd acum. Dacd a{i apelat larrrorlllittr{i neoneste pentru a vd rezolva problemele cu autoritdfile.

Sc aqteaptf, idei gi argumente, nu sd citati din cdr[i - de aceeavf, rccomand sd nu indicafi ca referin{d ,,standardele de lallnrrllulore", si nu menfiona{i ,,observatorul informat gi rezonabil"

1i si1 nu aduceti vorba nici micar de lucrarea subsemnatului.Nrr tlucefi analizele la extrem, nu vi exprimafi defavorabil cuprivirc la sistemul de justifie gi magistrati - inci nu ii cunoagte{irrrlicicnt qi, pdni la urmd, acolo vefi lucra. Ar[taji cum vefi evoluat'n orrr dacd ve{i deveni(i magistrat qi ce beneficii va avea sistemulrlncfl vil va primi printre rnembrii s5i.

lri[i flexibili gi deschigi, dar fermi. intrebdrile uneori mai durearh'esate de mernbrii comisiei nu trebuie sd le interpretafi dreptnlncrrri. ci refineli cd ei incearci sd vd cunoascd. Dacd este cazul,currtluzice[i-i, dar cu argumente factuale.

Vurbifi politicos, nu faceti gesturi ample, nu vd permitefilnnriliaritd{i nepotrivite. AdoptaJi un ton calm, egal, cu un ritm alrlircrrrsrrlui potrivit (nici extrem de alert, gribit sau precipitat, darrrie i tllrhglnat, moale sau nesigur).

$6. A treia componentl a interviului

Itrrtcfi primi de comentat citate sau maxime care au legdturi curlnlrrl, legea, dreptatea, libertatea, justifia, cunoaqterea. IatE maijosurrclc dirrtre cele primite de concurenfii din anii trecufi:

6 Proba 3: Interviul. Eticd $i deontologie judiciard

,,A face o lege {i a nu o aplico, inseamnd a autoriza lucrulpe care vrem sd-l interzicem". (cardinalul Richelieu)

,,A face o nedreptate este mai rdu decdt a o suporta".(Socrate)

,,A fi curajos nu tnseamnd a te aruncq inainte tn orice pri-mejdie, cu orice risc, ci afi hotdrdt sdfii tntotdeawta de parteaadevdntlui ". (Plutarh)

,,A pedepsi trebuie sd insemne totdeauna a indrepta.A suprinm nu e a pedepsi ". (Nicolae lorga)

,,A te judeca pe tine insuli este mult mai greu decdt a-ijudeca pe altrii. Dacd ajungi sd te judeci cum trebuie, inseamndcd eSti intr-adevdr un om tnlelept". (Antoine de Saint-Exup6ry)

,,A te lupta cu tine insuli este lupta cea mai grea; a te tnvingepe tine insuli este biruinla cea maifrumoasd". (Leibniz)

,,Acolo unde inceteazd vigoarea legilor Si autoritateaapdrdtorilor ei, nu poate exista nici libertate Si nici siguranldpentru nimeni". (W. Shakespeare)

,,Adevdrul este ceea ce simplificd lucrurile, nlt ceea cecreeazd haosul". (Antoine de Saint-Exup6ry)

,, Adevdrul ne fac e I i b e r i " . (Nicolae Steinhardt)

,,Auritd e calea de mijloc". (Hora{iu),,.ista-i principiul legii: Mai bine sd scape noudzeci Si noud

de vinovali decdt sd fie condamnat pe nedrept un singurnevinovat ". (James Joyce)

,,Bucuria celui ce pedepseSte e mai rea decdt vina celui cegre$e$te ". (Nicolae lorga)

,,Caracterul ti dd omului libertatea interioard". (Titu Maio-rescu)

,,Cea mai bund asigurare a succesului unei legi este ca sdrdspundd utei necesitdtri general resimlite Si sd fie adntisd decea ntai mare parte a societdtrii, cdci atunci fiecare membru alsocietdlii devine un colaborator sigur. Dar legiuitorul are dato-ria sd evite apelul la pasiunile rele Si la instinctele josnice".(Spiru Haret)

,,Ceea ce-fi lipseSte imprumutd de lo tine insuli". (MarcusP. Cato)

':': Inrcn'iul ca probd de concurs 7

,,Cei mai cumplitri surzi sunt cei care nu vor sd audd".( l)enis Diderot)

,,Cel care zdmbeSte tn loc sd se infurie va fi tntotdeaunat t t il i pu te rn ic". (proverb japonez)

,,Celce poartd sabia dreptd{ii trebuie sdfie pe cdt de corect,

1tt, utdt de drept". (W. Shakespeare)

,,Ce[ mai puternic om este cel cqre se stdpdneSte pe sine".( Scneca)

,,CiteSte legile cu ochii bine deschiqi ti respectd-le(()rbe$te) ". (Tudor Mugatescu)

,,Conducdtorii calcd legea mai mult decdt cei care-iurrnauzd". (Tucidide)

,,ConStiinla valoreazd cdt o mie de rnartori". (Marcuslirrhius Quintilianus)

,,Cu cdt un stat e mai corupt, cu atdt are legi mai multe".( lncit)

,,Cutrt sd cred tn adevdruri absolute, cdnd insdsi noliunea de

rtth,solutv e creatd de relativitqtea cugetdrii omeneSti? Oare nututilva nevoia de absolut, departe de a fi o tdrie, nu-i decdt o

slibiciune a judecdlii omului? " (MihaiCodreanu),,Cunoaqterea nu se bazeazd numai pe adevdr, ci Si pe

.,r(,ure ". (Carl Jung)

,, Dacd trddarea, fitrdrnicia, neloialitatea ar rdmdnettt1tedepsite, societatea ar ajunge ca o arend de fiare sdlbatice,

ti/iisiindu-se una pe alta". (George Bernard Shaw)

,, Datoriile nu sunt sentimente. A .face ceea ce trebuie nuIttst'umnd, tntotdeauna, aface ce i{i place". (Honore de Balzac)

,, Demnitatea constd nu din a poseda onoruri, ci dinnnryliinla cd le meritdm ". (Aristotel)

,, Dreptatea/Justi{ia nu poate exista doar pentru o parte, cit t tttt tu i pentru amdndoud". (Eleanor Roosevelt)

,, Dreptatea fdrd putere este neputincioasd, puterea firdtlrrptate este tiranicd". (Blaise Pascal)

,,Dreptatea se poate amdna, dar zadarnici, niciodatd".(V. Itogrea)