CONSTRUIREA UNEI UNITATI DE PRODUCTIE, PROCESARE SI

pag .1

CONSTRUIREA UNEI UNITATI DE PRODUCTIE, PROCESARE SI

COMERCIALIZARE LEGUME IN U.A.T. BAIA SPRIE, JUDETUL

MARAMURES

Memoriu de prezentare pentru obţinerea ACORDULUI MEDIU

Beneficiar

FERMIERUL MOROSAN COOPERATIVA AGRICOLA

pag .2

MEMORIU PREZENTARE

Întocmit conform Legii 292/2018

I. DENUMIREA PROIECTULUI

“CONSTRUIREA UNEI UNITATI DE PRODUCTIE, PROCESARE SI

COMERCIALIZARE LEGUME IN U.A.T. BAIA SPRIE, JUDETUL

MARAMURES”

II. Titular Numele beneficiarului: FERMIERUL MOROSAN COOPERATIVA AGRICOLA

Adresa sediului social: comuna Cernesti, sat Cernesti, nr. 155C, MARAMURES

Adresa amplasament: Baia Sprie, str. Forestierului, nr. 215, jud. MARAMURES

Numar de telefon: 0740030277

- nume persoana de contact: MAN DANIEL

III. DATE SPECIFICE PROIECTULUI - Rezumat al proiectului

Prin acest proiect se propune construirea unei sere pe structura metalica acoperita cu placi din policarbonat , prevazuta cu sistem de umbrire si protectie termica, sistem de irigare si sistem climatic . Suprafata construita a serei va fi de 5652 mp din care 5115 mp supafata uila , in care se vor produce legume in doua cicluri de productie , in perioada februarie – septembrie se vor cultiva rosii si ardei capia iar in perioada octombrie – ianuarie se v-a cultiva salata , spanac si ceapa verde.

Obiectivul primordial al solicitantului îl reprezinta realizarea unor productii substantiale de legume, cu calitati gustative superioare pentru satisfacerea pietii locale si nationale; in viitor va creste preocuparea pentru realizarea unor productii pana toamna tarziu si primavara devreme.

Tomatele si ardeiul capia se vor cultiva intr-un singur ciclu de productie in perioada februarie – septembrie. Pregătirea substratutului de cultura se va face în lunile februarie – martie, şi va conţine urnătoarele operaţiuni: Fertilizarea de baza cu gunoi de grajd sau alte substante specifice culturii tomatelor Pregatirea patului germinativ Bilonarea pamantului Acoperirea cu folie agricola. Montarea sistemului de irigare prin picurare

Cultura tomatelor Productia de tomate preconizata a se obtine pe suprafata de 2955 mp cultivata din

suprafata totala a serei este de 89 de tone, din productia obtinuta cantitatea de 10 tone

pag .3

tomate se va procesa cu ajutorul bancului multifunctional propus a se achizitiona prin proiect, obtinandu-se 5000 l suc de rosii care se va imbutelia in recipiente de sticla , se va eticheta si apoi depozita fiind pregatit pentru comercializare. Vor fi folosite rasaduri de cea mai bun acalitate; plantarea acestora se va face în

perioada februarie – martie (epocă optimă de infiinţare) şi va incepe cu dezinfecţia spatiului,. distanta intre plante va fi de aproximativ 40 cm astfel obtinandu-se o densitate de 4-5 plante pe mp.

In prima perioadă de la plantare, plantele se vor uda prin picurare o singura data din abundenta, lasand o perioada de cateva zile pentru o dezvoltare mai buna a radacinilor.

Polizarea plantelor. Sustinerea plantelor este necesara in cazul in care se vor folosi plante cu crestere

nedeterminata care maresc productivitatea prin realizarea a 14 – 16 inflorescente. La baza

serelor deasupra fiecarui rand de plante se va fixa cate o sarma (clema/clipsuri) de care ulterior

se vor lega rasadurile cu ajutorul unui snur care se va prinde cu un capat de baza plantei la

circa 10 cm de la nivelul solului iar cu celalalt capat de sarma. Se va avea in vedere ca legatura

snurului sa nu fie prea stransa pentru a nu strangula tulpina, care se va ingrosa in cursul

cresterii, iar daca este posibil se vor folosi cleme speciale in acest scop. Pe masura cresterii

plantelor acestea se rotesc in jurul sforii, dupa fiecare doua frunze intotdeauna in acelasi sens.

Copilirea. Copilirea este o lucrare importanta de rupere a lastarilor laterali atunci cand acestia au o

lungime de 5 – 10 cm; pentru taierea lastarilor mai mari se va folosi un cutit special care insa

trebuie periodic dezinfectat pentru a nu trasmite eventualele viroze de la o planta la alta; in

cazul in care copilii nu se elimina productia se poate diminua cu circa 15 – 20%.

Defolierea. Este operatiunea de indepartare al frunzelor, incepand cu cele bazale, si continuand cu

cele moarte, ingalbenite si atacate de boli si daunatori. Prin aceasta lucrare se imbunatateste

circulatia aerului la nivelul solului, favorizand astfel omogenizarea aerului din sera in cea ce

priveste temperatura, umiditatea relativa si continutul de CO2

Imbunatatirea legarii fructelor. Se refera la valorificarea potentialului de fructificare al plantelor. Afectarea acestui potential se poate inregistra in lunile de iarna cand cauza o constitue lumina insuficienta, temperatura scazuta ( 15 grade C) si umiditatea relativa foarte mare ( 90 % ), dar si in lunile de vara cand temperaturile ajung la peste ( 30 grade C ) iar umiditatea relativa a aerului este foarte scazuta. Aceste condii se compara cu valorile optime pentru temperatura de germinare a polenului de 20 - 28 grade si de umiditate relativa a aerului de 60 – 70 %. Pentru polenizarea plantelor se vor folosi bondari de polenizare care pot mari cu pana la 15% sporul de productie.

Irigarea. Irigarea se va face numai direct pe substratul de cultura (pamant ) prin sistemul de irigare prin picurare pe tot parcursul existentei culturii. În prima perioada de vegetaţie irigarea va mentine o umiditate de circa 65 – 75 % iar incepand cu prima legare a fructelor se va mentine o umiditate de 75 – 85%; la o udare se vor da 2 - 5 l apa / mp, si se va face de 2 – 6 ori pe zi.

Fertilizare suplimentară. Fertilizarea va incepe la 2 – 3 săptămâni de la plantare cu cantităţi mici de

îngrăşăminte; ritmul fertilizărilor se va stabili în funcţie de anotimp, o data pe saptamana iarna si

de 3- 4 ori pe saptamana in perioada verii precum si în funcţie de potenţialul productiv al

plantelor; pe perioada unui ciclu de producţie în medie se vor folosi circa 12-14 fertilizări/ luna.

pag .4

Recoltarea

La tomate recoltarea se face atunci cand culoarea fructelor este spre roz – rosu iar cea verde a disparut. In aceasta faza fructele se pot transporta si manipula in conditii optime evitand deteriorarea acestora. Recoltarea se face de 2–3 ori pe saptamana putandu-se ajunge la recoltarea zilnica. Fructele se desprind de plante cu mana de obicei impreuna cu caliciul si o parte din peduncul. Recoltarea se poate face direct in ladite , care se vor depozita, sorta, procesa, ambala si comercializa.

Cultura de ardei capia Productia de ardei preconizata a se obtine pe suprafata de 2160 mp cultivata din

suprafata totala a serei este de 43 de tone, din productia obtinuta cantitatea de 10 tone ardei se va procesa cu ajutorul aparatului de uscare propus a se achizitiona prin proiect obtinandu-se 3 t ardei uscat care se va ambala in caserole de 250 gr , se va eticheta si apoi depozita fiind pregatit pentru comercializare. Vor fi folosite rasaduri de cea mai bun acalitate; plantarea acestora se va face în

perioada februarie – martie (epocă optimă de infiinţare) şi va incepe cu dezinfecţia spatiului,. distanta intre plante va fi de aproximativ 30 cm astfel obtinandu-se o densitate de 6 plante pe mp. Pregătirea substratutului de cultura : Fertilizarea de baza cu gunoi de grajd sau substante agreate in agricultura Pregatirea patului germinativ Bilonarea pamantului Montarea sistemului de irigare prin picurare Dupa plantare rasadurile se vor stropi la baza cu o solutie de fungicide. In prima perioadă de la plantare se vor uda prin pulverizare de scurta durata de 4 – 5 ori pe zi. Susţinerea plantelor.

In situatile in care se vor folosi plante cu crestere nedeterminata care maresc productivitatea, sustinerea plantelor este strict necesara. La baza serelor se vor lega deasupra fiecarui rand de plante cate o sarma de care ulterior se vor agata rasadurile cu ajutorul unui snur care se va prinde cu un capat de baza plantei la circa 10 cm de la nivelul solului iar cu celalalt capat de sarma; legatura snurului nu va fi prea stransa pentru a nu strangula tulpina, care se va ingrosa in cursul cresterii.

Irigarea. Irigarea se va face direct pe substratul de cultura prin sistemul de irigare prin picurare la fiecare planta pe tot parcursul vegetatiei; prima irigare se aplica dupa 10 – 12 zile de la plantare rasadurilor. În prima perioada de vegetaţie irigarea va mentine o umiditate de circa 65 – 75 % iar incepand cu prima legare a fructelor se va mentine o umiditate de 75 – 85%. Normele de udare sunt de la 20 pana la 50 mc / sera atunci cand plantele sunt mai mari sau in perioadele mai calduroase.

Fertilizare suplimentară. Fertilizarea va incepe la 2 – 3 săptămâni de la plantare cu cantităţi mici de îngrăşământ natural acceptat de agricultura ecologica avizate de organele de inspectie. Ritmul fertilizărilor se vor stabili în funcţie de anotimp , odata pe luna iarna si de 10 – 12 ori pe luna in perioada verii şi în funcţie de potenţialul productiv al plantelor.

Recotarea Recoltarea ardeiului se face manual in conditii optime evitand deteriorarea acestora. Recoltarea se poate face direct in ladite pentru livrare sau in lazi mai mari dupa care se vor depozita, sorta si ambala.

pag .5

In ciclul doi de productie perioada octombrie – ianuarie se vor cultiva salata , spanac si ceapa verde.

Cultura de salta verde Productia de salata verde preconizata a se obtine pe suprafata de 2295 mp

cultivata din suprafata totala a serei este de 28400 de buc, care se va ambala in cutii, si apoi depozita fiind pregatita pentru comercializare.

Semintele La infiintarea culturilor de salata in sere se vor folosi numai seminte procurate din reteaua autorizata, de la firme specializate in producerea si comercializarea semintelor pentru agricultura ecologica sau daca acesta nu este posibila atunci seminte din agricultura conventionala numai cu acceptul scris al firmei de certificare ecologica.

Fertilizarea de baza De cele mai multe ori solul din sere este bine aprovizionat cu elementele minerale necesare culturii de salata. Atunci cand se considera necesara o suplimentare,aceasta este bine sa se faca cu fosfor, potasiu si magneziu in totaliate avand la baza bineinteles ingrasamintele naturale administrate la pregatirea terenului pentru plantare. Dozele de ingrasaminte variaza dupa starea de fertilitate a terenului,asigurarea cu materie organica si perioada de cultura.

Infiintarea culturilor Culturile infiintate in sere, pot sa fie culturi pure de salata, denumite si cicluri intermediare, anticipate sau successive si culturi asociate de salata; primul caz se va stabili in functie de cultura de baza.

Plantarea Se efectueaza manual, cu ajutorul lingurii de plantat,dar numai pana la ½ din inaltimea balului de amestec (ghiveciului).Uneori se poate practica numai asezarea ghiveciurilor/cuburilor pe solul/substratul afanat,cu scopul de a ridica nivelul coletului plantelor,pentru prevenirea bolilor de colet, precum si pentru a stimula patrunderea radacinilor mai adanc in sol/substrat. Dupa plantare, se afaneaza terenul tasat in timpul plantarii si se aplica o udare pentru prinderea plantelor (100-120 m3/ha). La cultura in sera, plantarea se poate efectua din toamna,in perioada 1-10 octombrie, astfel ca plantele sa dispuna de suficient timp pentru o inradacinare cat mai buna. In acest caz se vor folosi numai soiuri cu rezistenta ridicata la frig (Polul Nord).

Lucrarile de ingrijire Asigurarea si mentinerea desimii culturii se realizeaza in urmatoarele 7-10 zile dupa plantare la cultura in sere, folosind rasadurile produse in acest scop. Afanarea superficiala a solului se efectueaza imediat dupa plantare si ulterior,la interval de 10 zile,se aplica a II-a prasila. Eliminarea plantelor anormale bolnave sau insuficient dezvoltate se face imediat dupa identificarea lor.

Mulcirea solului se aplica in primul rand la culturile infiintate din toamna in sere. Astfel,in jurul coletului se distribuie un strat de mranita de 1-2 cm grosime.In acelasi scop se pot folosi si unele resturi vegetale(paie,frunze),care primavera devreme trebuie sa fie stranse.

Irigarea este foarte importanta pentru salata,deoarece atat insuficienta cat si excesul apei sunt daunatoare. La cultura din sere,dupa udarea la plantare (100-120 m3/ha),se uda de cate ori este nevoie pentru mentinerea unei umiditati moderate atat in sol (75% din c.c.a) cat si in aer (70%). Atunci cand este cazul,se vor lua masuri de reducere a umiditatii relative a aerului,care creste datorita condensului, prin aerisirea intense a serei.

Fertilizarea faziala include maximum doua interventii si se rezuma cel mai adesea la aplicarea azotului si potasiului. Dozele variaza intre 50 si 100 kg/ha azotat de amoniu si 100-150 kh/ha sulfat de potasiu. In general,programul de fertilizare a culturii de salata are in

pag .6

vedere reducerea la minimum a riscului acumularii de nitrati. Acest risc este cu atat mai mare cu cat doza de azot este mai mare,radiatia luminoase mai mica,temperatura mai scazuta si asigurarea cu potasiu mai slaba. Lucrarile special se refera in principal la factorii de vegetatie.

Recoltarea Se face manual atunci cand plantele ajung la maturitate si imediat dupa recoltare se ambaleaza in lazi si se livreaza catre consumatorul final in timpul cel mai scurt. Cultura de spanac

Productia de spanac preconizata a se obtine pe suprafata de 1980 mp cultivata din suprafata totala a serei este de 4 t, spanacul se va recolta si se va ambala in caserole , si apoi depozita fiind pregatit pentru comercializare.

Infiintarea culturilor Culturile infiintate in sere, pot sa fie culturi pure de spanac numite si cicluri intermediare, anticipate sau successive; primul caz se va stabili in functie de cultura de baza.

Plantarea Se efectueaza manual, sau mecanizat .Uneori se poate practica numai asezarea ghiveciurilor/cuburilor pe solul/substratul afanat,cu scopul de a ridica nivelul coletului plantelor,pentru prevenirea bolilor de colet, precum si pentru a stimula patrunderea radacinilor mai adanc in sol/substrat. Dupa plantare, se afaneaza terenul tasat in timpul plantarii si se aplica o udare pentru prinderea plantelor (100-120 m3/ha).

Lucrarile de ingrijire Asigurarea si mentinerea desimii culturii se realizeaza in urmatoarele 7-10 zile dupa plantare la cultura in sere, folosind rasadurile produse in acest scop. Afanarea superficiala a solului se efectueaza imediat dupa plantare si ulterior,la interval de 10 zile,se aplica a II-a prasila. Eliminarea plantelor anormale bolnave sau insuficient dezvoltate se face imediat dupa identificarea lor.

Irigarea este foarte importanta pentru salata,deoarece atat insuficienta cat si excesul apei sunt daunatoare.La cultura din sere,dupa udarea la plantare (100-120 m3/ha),se uda de cate ori este nevoie pentru mentinerea unei umiditati moderate atat in sol (75% din c.c.a) cat si in aer (70%). Atunci cand este cazul,se vor lua masuri de reducere a umiditatii relative a aerului,care creste datorita condensului, prin aerisirea intense a serei..

Recoltarea Se face manual la 50-60 de zile esalonat , in 2-3 treceri la interval de o saptamana atunci cand plantele au dezvoltat o rozeta de 5-6 frunze bine dezvoltate, imediat dupa recoltare se ambaleaza in caserole se depoziteaza si se livreaza catre consumatorul final in timpul cel mai scurt. Cultura de ceapa verde

Productia de ceapa verde preconizata a se obtine pe suprafata de 840 mp cultivata din suprafata totala a serei este de 75.600 buc, ceapa se va recolta si se va ambala in caserole , si apoi depozita fiind pregatit pentru comercializare.

Infiintarea culturilor Culturile infiintate in sere pentru ceapa verde din arpagic in intervalul septembrie – februarie la o adancime de 3-4 cm ,plantarea se poate fase sussesiv la interval de 2 saptamamani;

Plantarea Se efectueaza manual sau mecanizat , la o distanta intre plante de 4 cm sin intre randuri de 25 cm ( cca. 90-100/ fire pe mp)

Lucrarile de ingrijire

pag .7

Asigurarea si mentinerea temperaturii optime ( aerisire daca este pera cald, masuri suplimentare de caldura daca este pera frig,) , prasila , plivitul, udarea plantelor, tratament pentru combaterea bolilor si daunatorilor. desimii culturii se realizeaza in urmatoarele 7-10 zile dupa plantare la cultura in sere, folosind rasadurile produse in acest scop. Afanarea superficiala a solului se efectueaza imediat dupa plantare si ulterior,la interval de 10 zile,se aplica a II-a prasila. Eliminarea plantelor anormale bolnave sau insuficient dezvoltate se face imediat dupa identificarea lor.

Irigarea este aproape obligatorie, la cultura de ceapa in solar. Recoltarea

Se face manual la 50-60 de zile de la infiintarea culturii cand aceasta a atins dimensiunile de recoltare si comercializare, imediat dupa recoltare se ambaleaza in caserole se depoziteaza si se livreaza catre consumatorul final in timpul cel mai scurt.

Depozitarea, sortarea si ambalarea Sortarea legumelor recoltate se face conform STAS –ului in vigoare sau a intelegerii cu beneficiarul. Se va evita strangerea si strivirea . Pentru calitatea legumelor intervalul de la recoltare pana la consum trebuie sa fie cat mai scurt. Dupa recoltare legumele vor fi transportate direct in depozitul de frig. Din acest depozit in functie de comenzi vor fi scoase in zona de ambalare , vor fi sortate, o parte vor merge in zona de procesare, imbuteliere apoi vor fi ambalate , etichetate si pregatite pentru livrare. Ambalarea va fi efectuata conform normelor in vigoare, respectiv in caserole la cantitati de 250 gr, 500 gr sau 1kg legumele iar sucul de rosii se va ambala in recipiente de sticla. O parte insemnata va merge direct in magazinul prorpiu , iar o parte va fi directionata catre clienti cu ajutorul autoizotermei din dotare.

Echipamentele tehnologice propuse a fi achizitionate sunt performante si vor fi folosite in activitatea de sortare, procesare si ambalare si etichetare iar pentru activitatea de transport a legumelor catre marketuri si beneficiarii finali cat si pentru colectarea productiilor de legume si fructe de la membrii cooperatori, se propune achizitionarea unei autoutilitare frigorifice specializate

In vederea usurarii activitatii de productie in cadrul serei si a activitatii de manipulare a produselor finite se propune achizitionarea unui tractor, a unui motocultor, a unei transpalete electrice , a unui transpalet manual si a unui stivuitor.

Conform plaselor cu fluxurile tehnologice si functionale atasate se poate observa ca exista spatii prevazute pentru depozitarea corespunzatoare a legumelor, depozitarea ambalajelor, depozitare probelor si contraprobelor din produsele procesate, Depozitare produselor neconforme, retrase sau sechestrate cat si pentru depozitare ingredientelor pentru produsele procesate (mixuri de condiment, conservanti, sare etc) Conform plaselor desenate se poate observa ca se respecta circulatia materiilor prime, a ambalajelor si a produselor finite, fara intersectare. Se respecta evacuarea din incinta a produselor neconforme spre depozitare lor in depozitul pentru produse neconforme cat si a deseurilor tehnologice rezultate (coji legume, pielite, samburi etc.) spre depozitare lor intr-un container pus la dispozitie de furnizorul de service de salubritate. Spatiul de productie cat si toate spatiile de depozitare dispun de iluminat artificial cat si de iluminat natural prin intermediul ferestrelor cu ajutorul carora se va face si ventilarea spatiilor, acestea fiind prevazute cu plase antiinsecte. Controlul calitatii produselor finite va fi externalizat catre o societate sau o institutie care are un laborator si personal de specialitate autorizat/acreditat sanitar veterinar in acest scop. Pentru cresterea calitatii serviciilor si produselor, societatea va elabora si aplica un program de lucru, va analiza pericolele pe flux, pe procese de lucru, va identifica punctele critice de control, va stabili si elabora actiuni de prevenire a oricarei nereguli in conformitate cu Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 1956/1995 privind introducerea si aplicarea sistemului

pag .8

HACCP cat si a altor procedure de autocontrol. Serviciile de dezinfectie, dezinsectie, deratizare cat si serviciile generale de curatenie vor fi externalizate catre o societate specializata care dispune de echipamente specifice, adecvate si personal special instruit. Investitia va respecta toate standardele si normele in vigoare.

- Justificarea necesitatii proiectului Obiectivul primordial al proietului îl reprezinta realizarea unor productii substantiale de

legume, cu calitati gustative superioare pentru satisfacerea pietii locale si nationale; in viitor va creste preocuparea pentru realizarea unor productii pana toamna tarziu si primavara devreme.

Impactul activităţii asupra comunităţilor locale va fi pozitiv, activitatea în sine a crea locuri de munca si a pune pe piata legume atat zona cat si din localitatile invecinate.

- Elemente specifice caracteristice proiectului propus:

SITUATIA EXISTENTA:

In vederea realizarii propiectului Cooperativa Agricola Fermierul Morosan a incheiat un

Act de Constituire a Dreptului de Superficie cu S.C Roka H.T.D SRL pe o perioada de 15 ani,

a suprafetei 9.726 mp de teren compus din 4 parcele de teren situate in intravilanul loalitatii

Tautii de Sus, UAT Baia Sprie, Judetul Maramures (cf-uri atasate) :

- 2.569 mp avand numar cadastral 55767;




SITUAȚIA PROPUSĂ:

In vestitia propusa se va realiza in regiunea de Nord – Vest a tarii , judetul Maramures,

in intravilanul localitatii Tautii de Sus, UAT Baia Sprie.


Act de Constituire a Dreptului de Superficie nr.470/29.01.2019 cu S.C Roka H.T.D SRL pe o

perioada de 15 ani, a suprafetei 9.726 mp de teren compus din 4 parcele de teren situate in

intravilanul loalitatii Tautii de Sus, Judetul Maramures :





Amplasamentul are acces din strada Forestierilor situata pe latura vestica. (a se vedea

Planul de Situatie)

Sera metalica propusa prin prezentul proiect este aproximativ alineata pe axa nord-sud

la o distanta de 2.00 m fata de limita de proprietate estica a terenului. Corpul de deservire

personal, magazin vanzare si zona de procesare, propus prin prezentul proiect, se va

amplasa in zona de sud vest a parcelei, la 6,50 m fata de limita de proprietate inspre strada

Forestierilor si la 2.00 m fata de limita de proprietate sudica. In partea de est a terenului in

cauza se afla teren in proprietatea statului roman, in partea de sud se afla in un teren avand

numarul cadastral 52183. Zona nu prezinta surse de poluare.

pag .9

A. Se propune construirea unei cladiri – corp deservire personal, magazin

vanzare si zona procesare, cu structura metalica, avand regim de inaltime P+1 partial si

suprafata construita de 408 mp respectiv suprafata desfasurata de 567.50 mp.

Compartimentarea cat si placarea interioara si exterioara a zidurilor se va realiza cu panouri

tip sandwich, usor lavabile si termoizolante. Pardoselile in zona de procesare si depozitare vor

fi realizate din beton elicopterizat, vopsit cu vopsea epoxilica, pardoselile din zona de

deservire personal si comercializare vor fi placate gu gresie, tamplaria va fi realizata din pvc.

Destinatia spatiilor propuse in cladire sunt urmatoarele:

La parter SU 369 mp

Windfang 5,80 mp

Magazin + hol si casa scarii 91,60 mp

Magazie 24,05 mp

Hol 7,25 mp

Vestiar 6,05 mp

Vestiar 5,90 mp

Dus 1,7 mp

Zona procesare 186,50 mp

Depozit frigorific 40,15 mp

La etaj 1 SU 141,65 mp

Hol + casa scari 22,95 mp

Laborator productie 36,35 mp

Spatiu de servire a mesei 27,55 mp

Magazie ambalaje 36,15 mp

Birou sef productie 18,65 mp

B. Se propune amplasarea unei sere parter pe structura metalica in suprafata de

5652 mp acoperita cu policarbonat, a unui bazin vidanjabil, a unui post de transformare, a unui

separator de hidrocarburi, a unui regulator de gaz + amenajarea de platforme betonate si

dotarea Corpului pentru deservire personal, magazin vanzare si zona procesare respectiv a

serei astfel incat sa asigure o buna functionare a activitatii.

-Modul de asigurare a utilităţilor

Electricitate:

Alimentarea cu energie eléctrica se realizeaza din reteaua nationala. Apa/canal :

Alimentarea cu apa se va realiza prin racordarea cladirii existente la reteaua de apa existenta pe teren. Gaz natural:

Se propune realizarea unui bransament la reteaua de gaz a localitatii si racordarea cladirii a serei. Canalizare:

Dirijarea apelor menajere din cladirea existenta se va face catre bazinul vidanjabil propus spre amplasare in incinta conform planului de situatie anexat in documentatie.

pag .10

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei:

Lucrarile necesare pentru realizarea investitiei vor afecta partial amplasamentul numai pe parcursul desfăşurării lucrărilor de construcţie, însă la un nivel foarte redus de impact. La terminarea lucrarilor, terenurile ocupate temporar vor fi aduse la starea lor initiala si/sau amenajate peisager corespunzator.

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente Amplasamentul are acces din strada Forestierilor situata pe latura vestica. Terenul va fi împrejmuit si va avea realizată o poarta de acces.

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Nu se vor folosi alte resurse naturale decit cele folosite in mod obisnuit la realizarea unui astfel de proiect,respectiv nisipul şi pietrişul folosite pentru prepararea betonului, lemn.

Metode folosite în construcţie Lucrările vor fi executate de beneficiar in regie proprie sau cu o firma de constructii autorizată, fără a afecta domeniul public. Pamantul rezultat din sapatura se refoloseste pentru realizarea amenajarilor, conform planului de situatie.

Planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară,

Fazele de desfăşurare ale proiectului sunt următoarele:

- Faza de construcţie care constă în: Structura de rezistenta a constructiilor va fi compusa din structura metalica pe fundatii

continue din beton armat, iar suprastructura va fi din panouri tip sandwich si policarbonat. Acoperisul cladirii va fi de tip sarpanta, cu invelitoarea de tip Lindab.

Faza de funcţionare – activitatea de cultivare/depozitare/prelucrare a legumelor.

Toate lucrările ce vor fi realizate se vor desfăşura fără a afecta suprafeţe suplimentare de teren.

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

nu este cazul.

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

nu este cazul.

Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (ex. extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport a energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor)

- nu este cazul.

Alte autorizaţii cerute pentru proiect

sunt mentionate in certificatul de urbanism.

pag .11

Localizarea proiectului

Adresa: Baia Sprie, str. Forestierului, nr. 215, jud. Maramures

- distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea

impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991,

ratificată prin Legea nr. 22/2001. - nu e cazul

- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale cât şi artificiale, şi alte informaţii privind:

folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament cât şi pe zone adiacente acestuia;

politici de zonare şi de folosire a terenului;

arealele sensibile;

detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare.

-nu e cazul

Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile:

O scurtă descriere a impactului potenţial cu luarea în considerare a următorilor factori:

1. Impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului,

folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului,

climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi

cultural, şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente Natura impactului (adică

impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung,

permanent şi temporar, pozitiv şi negativ)

In timpul lucrarilor efectuate pentru realizarea proiectului vor fi avute in vedere toate

masurile necesare pentru a inlatura orice eventual impact asupra populatiei, sanatatii umane,

faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei,

calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului

istoric si cultural si asupra interactiunilor dintre aceste elemente.

In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele:

- mijloacele de transport şi utilajele folosite vor fi in stare foarte buna de functionare; - verificarea zilnică a stării tehnice a utilajelor şi echipamentelor; - asigurarea igienizării autovehiculelor şi a utilajelor la ieşirea din şantier pe drumurile publice; - eventualele scurgeri accidentale de produs petrolier de la utilajele de constructii, vor fi indepartate cu material absorbant din dotare; - depozitarea temporară a deşeurilor de construcţie pe platforme protejate, special amenajate; - depozitarea deşeurilor de tip menajer în zonele special destinate, în europubele; - in timpul lucrarilor de constructii se vor realiza stropiri periodice cu apa pentru a impiedica ridicarea prafului in atmosfera si depunerea acestuia pe drumuri si in zonele limitrofe;

pag .12

2. Extinderea impactului (zona geografică, numărul

populaţiei/habitatelor/speciilor afectate)

Va exista impact redus doar pe amplasamentul obiectivului, numai in perioada executiei si functionarii.

3. Magnitudinea şi complexitatea impactului – redusa, numai in perioada

executiei si nesemnificativa , in timpul functionarii;

4. Probabilitatea impactului– redusa, numai in perioada executiei si functionarii;

5. Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului – numai in perioada executiei

si functionarii;

6. Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ

asupra mediului – nu este cazul;

7. Natura transfrontieră a impactului – nu este cazul;

IV. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU

1. Protectia calitatii apelor

Sursele de apă uzată rezultată din activitatea obiectivului analizat sunt reprezentate de: - apa uzată menajera

- apa pluvială Apa uzată menajer rezultată de la grupurile sanitare, va fi încărcată cu reziduuri de

provenienţă biologică, cu substanţe chimice utilizate pentru igienizare, alte reziduuri de natură anorganică. Apa uzată menajer este preluată de reteaua de canalizare interioara dupa care sunt evacuate intr-un bazin etans vidanjabil care se va vidanja periodic de catre o firma autorizata in acest sens.

Apele pluviale provenite de pe suprafaţa cladirilor vor fi evacuate in santul pluvial margial incintei.

Necesarul de apă pentru consum menajer se calculează cu formula, STAS 1343/1 – 2006: Q n zi max = (Kzi x qsp x Ni) / 1000 mc / zi, unde: q sp – debitul zilnic specific mediu al necesarului de apă, este egal cu 85 l/om/zi; K zi – coeficient de neuniformitate a debitului zilnic, este egal cu 1,00; N i – număr de persoane, este egal cu 10. Q n zi = (10 x 85) x 1,0 / 1000 = 850 x 1,0 / 1000 = 0,85 mc / zi;

Q n zi total = 0,85 mc/zi. Debitele totale ale cerinţei de apă se calculează astfel:

Q mediu zilnic = Q n x Ks x Kp; Unde Ks = 1,07 pentru sursele de suprafaţă; Kp = 1,1 pentru pierderile tehnologice Q maxim zilnic = Kzi x Q mediu zilnic; Unde Kzi = 1,15 coeficient de variaţie a debitului zilnic;

pag .13

Q maxim orar = Ko x Q maxim zilnic; Unde Ko = 1,20 coeficient de variaţie orară; Q mediu zilnic = 0,85 mc / zi x 1,07 x 1,10 = 1,00 mc/zi = 0,012 l/s; Q maxim zilnic = 1,00 mc / zi x 1,15 = 1,15 mc/zi = 0,013 l/s;

Q maxim orar = 1,15 mc/zi x 1,20 = 1,38 mc/zi = 0,016 l/s; Cantitatea de apă uzată menajer evacuată reprezintă aproximativ 80% din necesarul de apă şi este de: Q maxim menajer evacuat = 3128,00 l/zi = 3,13 mc/zi.

Aceste ape vor fi evacuate într-un bazin etans vidanjabil, care se va vidanja periodic de catre o firma autorizata in acest sens.

2. Protectia calitatii aerului

Sursele de poluare pentru factorul de mediu aer rezultate din activitatea obiectivului sunt: - traficul auto

- activitatea desfasurata pe amplasament

Emisiile generate de motoarele cu combustie internă au 2 cauze fundamentale: arderea combustibilului (80% din noxe) şi imperfecţiunea etanşării cilindrului şi a rezervorului de combustibil (20% din noxe). Gazele de eşapament ale motoarelor cu combustie internă (motorină) conţin CO, NOx, SO2, aldehide, pulberi, compuşi organici volatili.

Traficul auto aferent activităţii, atât în ceea ce priveşte aprovizionarea cât şi transportul produsului finit este foarte redus.

Activitatea de procesare/depozitare a legumelor se desfasoara in spatii inchise si betonate.

In consecinta, activitatea desfasurata pe amplasament nu este generatoare de surse de poluare pentru factorului de mediu aer.

3. Protectia împotriva zgomotului si a vibratiilor Sursele de zgomot şi vibraţii din incinta obiectivului pot fi clasificate astfel: surse din incinta

obiectivului şi surse din afara obiectivului. Sursele de zgomot şi vibraţii exterioare, ca urmare a amplasamentului obiectivului sunt vor

fi reprezentate de autovehiculele care circulă pe drumul din vecinătate. Sursele de zgomot interioare obiectivului sunt reprezentate de zgomotul produs traficul

auto intern, de instalatia de prelucare/depozitare a legumelor. Activitatea nu creează disconfort în zonă peste limita celui deja existent.

4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Activitatea din incinta obiectivului nu presupune lucrul cu surse generatoare de radiaţii şi nici nu generează astfel de surse.

5. Protectia solului si subsolului

Sursele de poluare pentru factorul de mediu sol şi subsol vor fi reprezentate de : - poluanţii apei uzate

- deşeuri gospodărite necorespunzător

pag .14

Prevenirea poluării solului a fost realizată prin soluţiile tehnice de proiectare şi execuţie adopate:

- platforme betonate în zonele cu potenţial de poluare accidentală a solului;

- trasee de canalizare pentru fiecare categorie de apă.

Deşeurile din perioada de realizare a lucrărilor de investiţie - pământul din excavaţii va fi haldat selectiv şi reutilizat la lucrările de

terasamente şi pentru realizarea zonelor verzi din incinta obiectivului.

6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Activitatea din cadrul obiectivului nu aduce nici un fel de prejudiciu în ce priveşte protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi ocrotirea naturii.

Amplasamentul obiectivului, deasemenea, nu afectează zone de rezervaţii naturale şi nici de monumente ale naturii. Folosinţa actuală a terenului este de curtii, construcţii.

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public Lucrările proiectate nu influenţează obiectivele existente în zonă, ca atare nu necesită măsuri pentru evitarea pagubelor sau măsuri de refacere a lucrărilor afectate.

8. Gospodarirea deseurilor

Deşeurile rezultate vor fi colectate individual, şi depozitate pe o platformă amenajată în curtea imobilului de unde vor fi preluate de serviciul de salubritate al localităţii.

Cod deşeu conform HG 856 / 2002: - 20 03 01 – deşeuri municipale amestecate; - 20 01 08 – deşeuri biodegradabile;

Alte deşeuri rezultate din activitate: - grăsimi comestibile, cod 19 08 09 - ambalaje de hârtie şi carton, cod 15 01 01; - ambalaje din materiale plastice, cod 15 01 02; - ambalaje din sticlă, cod 15 01 07;

Aceste deşeuri vor fi preluate de firme specializate în colectarea deşeurilor, cu care titularul de activitate va încheia contracte.

Gestionarea, stocarea şi transportul spre depozitarea definitivă a deşeurilor se vor realiza în condiţii de eficienţă şi securitate pentru factorii de mediu, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Pentru perioada şantierului vor rezulta deşeuri de construcţii şi material excavat, deşeuri din organizarea de şantier.

Cod deşeu conform HG 856 / 2002: - 17 01 07 – amestecuri de beton, cărămizi, materiale ceramice; - 17 02 01 – lemn; - 17 02 02 – sticlă; - 17 02 03 – material plastic; - 17 04 05 – fier şi oţel; - 17 05 04 – pământ şi pietre; - 17 09 04 – amestecuri de deşeuri de la construcţii.

pag .15

Nu se pot estima cantităţi în această etapă, gestionarea acestor tipuri de deşeuri cade prin grija titularului de activitate în sarcina constructorului.

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Singurele substanţe şi preparate periculoase utilizate în activitate sunt reprezentate de substanţele utilizate pentru igienizare şi dezinfecţie. Activitatea de igienizare/dezinfectie va fi facuta de catre o frima autorizata. V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Se recomandă ca la punerea în funcţiune a investiţiei să se realizeze un plan de

automonitorizare a factorilor de mediu aer şi apă uzată evacuată în bazinul vidanjabil, conform prevederilor din contractul de furnizare a serviciilor de apă-canal, încheiat cu operatorul zonal, şi conform prevederilor din autorizaţia de mediu.

VI. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI Prin planul urbanistic de detaliu solicitat prin certificatul de urbanism se reglementeaza

asigurarea acceselor, modul de ocupare a terenului, parcarile, distanta fata de limitele laterale, echiparea cu utiliitati edilitare etc

VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD

SEMNIFICATIV DE PROIECT:

Nu este cazul

VII I . PREVEDERI PENTRU MONITORIZ AREA MEDIULUI

Pentru monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului sunt introduse

evidente referitoare la:

gestionarea deseurilor;

monitorizarea volumelor de ape consumate si evacuate.

lucrarile de intretinere, reparatii curente si reparatii capitale;

înregistrarea consumului energie, a cantităţilor de hrana pentru animalele din fermă, precum şi a aplicărilor pe teren a îngrăşămintelor a dejecţiilor

IX. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE

ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ

(IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA CADRU APĂ, DIRECTIVA CADRU AER,

DIRECTIVA CADRU A DEŞEURILOR ETC.)

Nu este cazul.

pag .16

X. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier

Lucrările necesare organizării de şantier vor fi minime având în vedere ca acestea se efectuează pe un teren situat în intravilan, echipat cu reţele utilitare. Nu sunt necesare lucrări de demolare, construcţiile existente fiind demontabile.

Localizarea organizării de şantier Organizarea de şantier va fi amplasată pe terenul existent. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier

Impactul lucrărilor de şantier se va manifesta asupra factorilor de mediu în perioda de construcţie prin creşterea nivelului emisiilor de praf în zonă, prin creşterea nivelului de zgomot datorat atât traficului auto cât şi lucrărilor de construcţie propriu-zisă, creşterea cantităţilor de deşeuri pe amplasament (deşeuri de materiale de construcţii).

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier Apa În perioada şantierului sursele de poluare pentru factorul de mediu apă sunt reprezentate de apele uzate provenite din lucrările de construcţie propriu-zisă, de apele uzate cu caracter menajer provenite de la personalul deservent. Aer Sursele de poluare pentru factorul de mediu aer generate în perioada şantierului sunt:

- lucrări de excavaţii şi săpături; - depozitarea temporară a solului şi a stratului vegetal, inclusiv transportul acestora; - lucrări specifice de construcţii şi montaj a elementelor de construcţie.

Sol Potenţialele surse de poluare pentru factorul de mediu sol şi subsol vor fi:

- lucrări de săpături, excavări;

- transportul;

- depozitarea necontrolată a materialelor de construcţii direct pe sol;

- depozitarea necontrolată a deşeurilor generate din lucrările de construcţii;

- scurgeri accidentale de produse petroliere, uleiuri direct pe sol;

- ocuparea definitivă a terenului. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu: Apa

Măsurile avute în vedere pentru minimizarea impactului în perioada şantierului sunt: - parcarea maşinilor şi utilajelor se va realiza în parcarea existentă aferentă obiectivului; - depozitarea materialelor de construcţii se va realiza pe platforme amenajate; - depozitarea deşeurilor provenite din construcţii se va realiza în spaţii special

amenajate astfel încât să nu poată fi antrenate de apele pluviale în reţelele de canalizare pluvială;

- pentru personalul muncitor se vor monta toalete ecologice.

pag .17

Aer Poluanţii specifici, particulele în suspensie PM10, emisiile acestora vor fi variabile în

funcţie de condiţiile locale de lucru, de condiţiile atmosferice. Emisiile generate de utilajele de lucru, sunt cele specifice motoarelor Diesel. Poluanţii generaţi de motoarele cu combustie internă au 2 cauze fundamentale: arderea combustibilului (80% din noxe) şi imperfecţiunea etanşării cilindrului şi a rezervorului de combustibil (20% din noxe). Gazele de eşapament ale motoarelor cu combustie internă (motorină) conţin CO, NOx, SO2, aldehide, pulberi, compuşi organici volatili. Timpul de funcţionare a motoarelor cu combustie internă este relativ limitat.

Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi estimate a se evacua în atmosferă se vor încadra în limitele maxim admise prevăzute de Ordin 462 / 1993, STAS 12574 - 1987.

Se vor utiliza plase de protecţie la construcţii pentru diminuarea impactului vizual şi pentru reţinerea particulelor de praf. Sol

Acţiunea acestor poluanţi se manifestă sporadic doar în vecinătatea frontului de lucru, doar în cazuri accidentale aceştia se pot manifesta la distanţe mari ca urmare a intervenţiei vectorilor de transport (ape pluviale, vânt).

Prin respectarea instrucţiunilor de montaj, prin gestionarea corespunzătoare a materialelor de construcţii şi a deşeurilor generate în perioada de execuţie, poluarea solului şi subsolului va fi minimizată.

XI. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN

CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE

ACESTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE

- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii;

- Pentru prevenirea, reducerea si minimizarea efectelor adverse semnificative asupra mediului se vor efectua lucrari de nivelare si/sau amenajare peisagera a terenului (unde este cazul), iar terenul ocupat de lucrari provizorii va fi curatat, fiind adus la starea sa initiala.

- aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale;

- Eventualele scurgeri accidentale de produs petrolier de la utilajele de constructii, vor fi indepartate cu material absorbant din dotare.

- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei – nu este cazul.

- modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului – nu este cazul.

XII. ANEXE - piese desenate

La documentatia de emitere a acordului de mediu pentru proiect sunt anexate planul de

incadrare in zona si planul de situatie in coordonate geografice STEREO 1970.

pag .18

XIII. PENTRU PROIECTELE CARE INTRĂ SUB INCIDENŢA PREVEDERILOR ART. 28 DIN

ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR

NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI

FAUNEI SĂLBATICE, APROBATĂ CU MODIFICĂRI ŞI COMPLETĂRI PRIN LEGEA NR.

49/2011, CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

Proiectul nu se gaseste in interiorul sau vecinatatea nici unei arii naturale protejate.

XIV. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZĂ PE APE SAU AU LEGĂTURĂ CU

APELE

Proiectul propus nu se incadreaza in prevederile art. 48 și 54 din Legea apelor nr.

107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

XV. CRITERIILE PREVAZUTE IN ANEXA NR. 3 LA LEGEA 292/2018 PRIVIND

EVALUAREA IMPACTULUI ANUMITOR PROIECTE PUBLICE SI PRIVATE ASUPRA

MEDIULUI

1. Caracteristicile şi localizarea proiectului: proiectul pentru care se solicită obținerea

acordului de mediu prevede următoarele:

In vestitia propusa se va realiza in regiunea de Nord – Vest a tarii , judetul Maramures,

in intravilanul localitatii Tautii de Sus, UAT Baia Sprie.


Act de Constituire a Dreptului de Superficie nr.470/29.01.2019 cu S.C Roka H.T.D SRL pe o

perioada de 15 ani, a suprafetei 9.726 mp de teren compus din 4 parcele de teren situate in

intravilanul loalitatii Tautii de Sus, Judetul Maramures :





Amplasamentul are acces din strada Forestierilor situata pe latura vestica. (a se vedea

Planul de Situatie)

Sera metalica propusa prin prezentul proiect este aproximativ alineata pe axa nord-sud

la o distanta de 2.00 m fata de limita de proprietate estica a terenului. Corpul de deservire

personal, magazin vanzare si zona de procesare, propus prin prezentul proiect, se va

amplasa in zona de sud vest a parcelei, la 6,50 m fata de limita de proprietate inspre strada

Forestierilor si la 2.00 m fata de limita de proprietate sudica. In partea de est a terenului in

cauza se afla teren in proprietatea statului roman, in partea de sud se afla in un teren avand

numarul cadastral 52183. Zona nu prezinta surse de poluare.

C. Se propune construirea unei cladiri – corp deservire personal, magazin

vanzare si zona procesare, cu structura metalica, avand regim de inaltime P+1 partial si

suprafata construita de 408 mp respectiv suprafata desfasurata de 567.50 mp.

Compartimentarea cat si placarea interioara si exterioara a zidurilor se va realiza cu panouri

pag .19

tip sandwich, usor lavabile si termoizolante. Pardoselile in zona de procesare si depozitare vor

fi realizate din beton elicopterizat, vopsit cu vopsea epoxilica, pardoselile din zona de

deservire personal si comercializare vor fi placate gu gresie, tamplaria va fi realizata din pvc.

Destinatia spatiilor propuse in cladire sunt urmatoarele:

La parter SU 369 mp

Windfang 5,80 mp

Magazin + hol si casa scarii 91,60 mp

Magazie 24,05 mp

Hol 7,25 mp

Vestiar 6,05 mp

Vestiar 5,90 mp

Dus 1,7 mp

Zona procesare 186,50 mp

Depozit frigorific 40,15 mp

La etaj 1 SU 141,65 mp

Hol + casa scari 22,95 mp

Laborator productie 36,35 mp

Spatiu de servire a mesei 27,55 mp

Magazie ambalaje 36,15 mp

Birou sef productie 18,65 mp

D. Se propune amplasarea unei sere parter pe structura metalica in suprafata de

5652 mp acoperita cu policarbonat, a unui bazin vidanjabil, a unui post de transformare, a unui

separator de hidrocarburi, a unui regulator de gaz + amenajarea de platforme betonate si

dotarea Corpului pentru deservire personal, magazin vanzare si zona procesare respectiv a

serei astfel incat sa asigure o buna functionare a activitatii.

-Modul de asigurare a utilităţilor

Electricitate:

Alimentarea cu energie eléctrica se realizeaza din reteaua nationala. Apa/canal :

Alimentarea cu apa se va realiza prin racordarea cladirii existente la reteaua de apa existenta pe teren. Gaz natural:

Se propune realizarea unui bransament la reteaua de gaz a localitatii si racordarea cladirii a serei. Canalizare:

Dirijarea apelor menajere din cladirea existenta se va face catre bazinul vidanjabil propus spre amplasare in incinta conform planului de situatie anexat in documentatie.

b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate – lucrările necesare realizării

proiectului nu se suprapun cu alte proiecte existente sau planificate în zonă;

pag .20

c) utilizarea resurselor naturale – apă, agregate minerale; cantităţi mici, în perioada de

realizare a proiectului;

d) producţia de deşeuri:

– în perioada de construire, coduri deşeuri conform HG 856/2002 –categoria de deşeu 17 –

deşeuri din construcţii şi demolări; categoria de deşeu 15 – deşeuri de ambalaje, materiale

absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă

parte; categoria de deşeu 20 – deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii,

inclusiv fracţiuni colectate separat;

– în perioada ulterioară realizării proiectului: deşeuri menajere – cod 20 03 01;

Deşeurile generate în timpul executării lucrărilor de construcţie şi deşeurile menajere rezultate

în timpul funcţionării obiectivului, vor fi transportate pe amplasamente autorizate.

Deşeurile rezultate se vor colecta selectiv şi vor fi preluate de firme autorizate.

- modul de gospodărire a deșeurilor:

- până la transportul deşeurilor spre unităţile de valorificare sau eliminare, acestea vor fi

stocate temporar în recipiente/pubele;

- se va urmări cu atenţie păstrarea integrităţii recipientelor pentru prevenirea contaminării

solului;

- deşeurile reciclabile se vor colecta selectiv, iar deşeurile din construcţii se vor depozita la

locul stabilit de primărie.

Gestionarea deșeurilor rezultate din activitate se va face conform prevederilor Legii nr.

211/2011, privind regimul deşeurilor, republicată în 2014, cu modificările și completările

ulterioare;

e) poluarea și alte efecte nocive:

- în perioada de construire: – nesemnificative;

- în perioada ulterioară realizării proiectului – traficul auto din zonă, nesemnificativ;

f) riscul de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză,

inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice – riscul

de producere a accidentelor care ar putea afecta mediul este redus dacă se respectă normele

de lucru;

g) riscurile pentru sănătatea umană: nu este cazul, stocarea temporară a dejecţiilor pe

amplasament o să fie pe o perioadă cât mai scurtă.

pag .21

2. Localizarea proiectelor

2.1. utilizarea actuală și aprobată a terenurilor – terenul pe care se va amplasa investiţia se

afla în intravilanul localitatii Baia Sprie, județul Maramureș şi este proprietate privată a

beneficiarului;

- folosința actuală: constructii existente si teren aferent acestora;

2.2. bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale

resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din

subteranul acesteia – nu este cazul;

2.3. capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială

următoarelor zone:

a) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – nu este cazul;

b) zonele costiere și mediul marin – nu este cazul;

c) zonele montane şi cele împădurite – nu este cazul;

d) parcurile şi rezervaţiile naturale - nu este cazul;

f) zone clasificate sau protejate de dreptul național; zone Natura 2000 desemnate de

statele membre în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și cu Directiva 2009/147/CE etc. -

nu este cazul;

g) zone în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a

mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se

consideră că există astfel de cazuri - nu este cazul;

h) zone cu densitate mare a populației – nu este cazul;

i) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic - nu

este cazul;

3. Caracteristicile impactului potenţial

a) importanța și extinderea spațială a impactului – local, impactul asupra mediului va fi

nesemnificativ, atât în perioada de construire cât și în perioada de funcționare;

b) natura impactului – impactul asupra mediului va fi de scurtă durată și nesemnificativ, doar

pe perioada de implementare a proiectului;

c) natura transfrontalieră a impactului – nu este cazul;

d) intensitatea şi complexitatea impactului – impactul asupra mediului va fi nesemnificativ

în perioada de construire, dar şi în perioada de funcţionare a obiectivului.

pag .22

e) probabilitatea impactului - impactul asupra mediului va fi nesemnificativ în perioada de

construire, dar şi în perioada de funcţionare a obiectivului.

f) debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizată ale impactului - impactul

asupra mediului va fi nesemnificativ în perioada de construire, dar şi în perioada de

funcţionare a obiectivului;

g) cumularea impactului cu impactul asupra mediului altor proiecte existente și/sau

aprobate – nu este cazul, deoarece lucrările necesare realizării proiectului nu se suprapun cu

alte proiecte existente sau planificate în zonă;

h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului – după finalizarea proiectului nu sunt

necesare lucrări de refacere a amplasamentului, ci doar menținerea calității factorilor de mediu

din zonă;

deşeurile generate de lucrări vor fi depozitate în locuri indicate de administraţia locală;

deşeurile valorificabile (metal, plastic, lemn, etc.) vor fi predate către unităţi specializate

autorizate; deşeurile menajere vor fi depozitate în locurile indicate de administraţia

locală;

proiectul nu presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea

de substanţe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătăţii şi mediului; nu există risc de

producere de accidente cu efect de contaminare a solului sau a apei prin emisiile de

poluanţi;

pe parcursul lucrărilor nu vor avea loc deversări de substanţe poluante în cursurile de

apă sau pe sol.

Intocmit,

FERMIERUL MOROSAN COOPERATIVA AGRICOLA

Documents

CONSTRUIREA UNEI UNITATI DE PRODUCTIE, PROCESARE SI