I)an Botez

Consturfiun Pfrry,nMarc;alul datoriei

ScrisuN-RpmhnescFunda[ia - Efitura

CUPRINS

INTRODUCERE..9

CRONOLOGIE................14

CAPITOLUL ItxcnpuruRrln cARTERET MTLTTARE ................... I e

CAPITOLUL UnovrANra iN pnrvrur, RAznor MoNDrAL.............4s

II. 1 Anii de neutralitate........... .......45II. 2 Intrareainr6zboi. Ofensiva din Transilvania......... .....4gIL 3 Periq - locul primului Consiliu de Rdzboi ..................53

I. 1 l"lrterea qi apdrarcape frontiere.............................. 5 8jl. : t" truntea Grupului de armate ,,prezan,......................67IL 6,,Mizeria retragerii.. .............

CAPITOLUL IIICOMANDAI{TAL MARFIT]I CAI{TIER. GEI\ERAL..........-. 86

III. 1 Restabilirea disciplinei in armat6,...... .......86III. 2 Refacerea armatei - o tem6 viu disputatd..................99III. 3 Reorg anizarea armatei pe criterii noi ....................... I 07III. 4 Revolutia bolqevicd pi impactul ei asupra

frontului romdn .................... 111

CAPITOLUL IVMARILE CONFRUNTARI ALE ANULUI 1 9 1 7......... 1 20

IV. 1 Pregltirile pentru ofensiva de prim5var6.................120IV. 2 Marile bdtdlii de la Mdrdqti, M5r[geqti qi Oituz .......126IV. 3 O sarcind grea- colaborarea romdno-rus5...............137IV. 4 Generalul C. Christescu - o victimd a lui Prezan?........140

CAPITOLUL VPACEA CU INAMICUL........

V. 1 Armistiliul de la Focqani. .......148V. 2 incetarea alianJei cu Rusia... ....................157V. 3 Interventia in Basarabia . .. . .. ... 1 65

V. 4 Organizarea serviciului de informaJii al armatei......... 174V. 5 incheierea pdcii. Finalul mandatului ................ .........176V. 6 Disputa generalilor ............... ...................190

CAPITOLUL VIARMATA ROMANA iN A. TTT-,q. CAMPANIE.............199

VI. 1 Din nou in fruntea armatei..... ................199VI. 2 Intrarea familiei regale in Bucureqti ............... .........211VI. 3 Unirea cea Mare ...................214

VI. 4 Campania din Transilvania ....................217_VI.

5 Probleme pe Nistru ..............221VL 6 Consolidarea aliniamentului Tisa ..........223YI. 7 Campania din Ungaria............... ............23gVI. 8 Final de carierd cu iz politic................ ...245VL 9 Controverse privind influenfa Olgii prezanasupra

carierei solului sdu............................ ....24g

CAPITOLUL VIIPENSIONAR MILITAR.............. ................251

VII. 1

uI.VII.VII.VII.VII.

cAununr DEsPRE coNsTANTIN PRE2AN..........285iN r,oc DE INCHETERE (r)............. ..........2s0in r,oc DE INCHETERE (rr)........... ..........2s2ANEXE...

...296BIBLIOGRAFIE..... ....................306ILUSTRATTT FoTo ...................312

CAPITOLUL Ii nc eputuril e carier ei rnilitar e

arieramilitari a maregalului Constantin Prezan a avuto duratd de 42 de ani, intre 1878 qi 1920, qi a cuprins

perioada de qcolarizare, de activitate la comanda unor struc-turi militare (unitd1i, mari unitdli qi comandamente de nivelstrategic) in timp de pace gi rdzboi.

I. L Formarea ca militarConstantin Prezan s-a ndscut la27 rartuarie 1861, in satul

Sterianul de Mijloc, comuna Butimanu, plasa Snagov, districtulIlfov, in prezent judetul D6mbovi{a, intr-o familie cu 9 copii,el fiind al patrulea. Pdrinfii sdi, Constantin Prezan - militar qi

AlexandrinaPrezan- casnic6. Naqterea a fost trecutd in re-gistrul de stare civilS lapozilia 1, declara{ia fiind frcutdla23februarie 1861. $coala primard a urmat-o in satul natal, intre1868 qi 1874.in1874 adevenit elev la gcoala Fiilor de Militaridin Iaqi pe care a absolvit-o in 1878. Aceastd instituJie militardde invS{dmdnt, prima de acest tip din armata romdn6, fusesecreatd prin inaltul Decret Regal nr. 1283 din 19 iulie 1872 qi

avea obiecttl ,,de a da creStere Si educalie completdfiilor demilitari de orice grad, al cdror serviciu tndelungat Si nepdtatle constituie un drept la recunoStinla ldrii. "r

Dedicdndu-se carierei militare, intre anii I874-1878,i1 g[simpe adolescentul Prezan Constantin tnscris in registrul matricol

I invd1dmdntul militar romdnesc. Tradiyii Si actualitate,Ed. Militarn, Bucureqti,1986,pp.6647.

r9

Dan Botez

la fila 63, numirul36l al gcolii Fiilor de Militari Iaqi, de undeafl6m gi prima descriere a infdJigdrii sale: ,,Fala blondd, frunteapotrivitd, ochii albastri, pdr castaniu, /drd semne particutor".,,

La I iulie r 87g s-a ins*is la gcoala de ofi1eri de infanteriegi cavalerie, cu durata de d^oi ani, dupd care abstlvenlii primeaugradul de sublocotenent. in cei doiani de studiu, constantinPrezan a fost selectat pentru arma geniu, primind g.uarri a",,elev guard", echivalent ce cel de sJgent.

Viitorul mareqal a urmat traiectoria obiqnuitdpentru tineriicare alegeau carieramilitard. Clasat pe locul paispr"zec", Of"treizeci qi cinci' ra 19 ania absolvit cursurile $"olii d" on1"ride infanterie qi cavalerie, fiind avansat la graiul ae srUt."o_1:1""1 qi apoi reparti.zatcomandant de pluton la Regimentul Zlinie' Pentru construirea de cazdrmia fost detagat la constanfa,dar din motive necunoscute nu a dat curs acesfui ordin. La 16noiembrie 1880, impreuni cu alli20 de ofi1eri i"fu;toi$ti, ufost mutat la Batalionur 2 geniu Bucurepti, dup6 ce a statioarc6teva luni la Regimentul T linie.

In prima caracterizare ca ofi1er, maiorul Constantin Candi_ano scria cE sublocotenentul Constantin prezanera un ,,og*inteligent, caracter bun, disciprinat si serios tn serviciu. con-duitd, principii si linuta prea bune, bun camsrad, lucreazd preabine Si cu pricepere la serviciu, studios Si doritor de a adiugacunoStinlele speciale teoretice {i practice.,,,

Printre cei care au trecut in geniu, aldturi de Constantin\r""?y,.amintim pe viitorii g"rr".Ji Luca Vlddoianu, Alessan-dru Chirilescu, Ioan Raqcu q.a.

Timp de doi ani, intre l gg l qi 1gg3, Constantin prezan aurmat $coala de ofi1eri de artilerie qi geniu, recent infiinlaia.Prin inaltul Decret nr.996r din l gg r at i"getui caror I, cursurileqcolii au inceput in toamna anului r sg i qi s-au desfrg urat la

tArhivele Militare Romdne (A.M'R.), fond Direclia cadre si invdydmdnt/I974,dosar nr. 13051, f. 3.

20

,,,,"*,na fi $coala Militard de Infanterie qi Cavalerie.

La I noiembrie 1882 colonelul Dumitru Dumitrescu-Mai-

Cirrr, directorul institutiei, il aprecia pe tandrulPrezan, ca fiind

,, ttrt tffiler serios, activ, inteligent. Exact la serviciu "' Promite a

,fi,|t1tni un prea bun ofi\er. Meritd si insuseste toate condiliunile

slrtr af inaintat la alegere cLt m 1. "'l,a 1 iulie 1883, locotenent-colonelul CarcaleJeanu re{inea

;i ol: ,,S-a implicat cu multd seriozitate pe timpul celor doi

trrti cle studiu. A executat toate lucrdrile ce i s-au comandat cu

rtttrltd sdrguinld si bund voinld si a profitat mult de cunostinlele

('( (t cdpdtat tn Scoald. A avut tot timpul o conduitd exemplard'

l'rcmite a deveni un Prea bun ofiler. "'Din cei 23 de absolven{i s-a clasat pe locul al doilea qi este

ilvansat - la 1 l iulie 1 883 - la gradul de locotenent, prin acelaqi

tlccret cu sublocotenen{ii Ioan Aronovici, Ioan Raqcu, Ioan

Minculescu. Treptele carierei militare ii erau astfel deschise.

Ion C. Brdtianu, primul ministru qi ministrul de rlzboi a

l)ropus regelui Carol I trimiterea locotenentului Constantin

I'rezan din Regimentul I geniu (unde se affa de la 1 aprilie

Itl83), in urma sustinerii unui concurs, la studii in FranJa' La

23 august 1883, prin raportul nr.7484 din23 august 1883,

suveranul i-a acordat un concediu de trei ani pentru a unna

cursurile prestigioasei $coli de Aplicatii de Artilerie qi Geniu

cle la Fontainebleau, l6ngd Paris'

in aceeaqi perioadd s-a aflat la Paris, la studii, mai intAi ca

clev timp de un an - la liceul ,,Sainte Barbe" -, apoi al $coliiI'olitehnice, intre 1886 qi 1889, Ion I. C. Br6tianu', viitorul mare

I A.M.R., fond Direclia Cadre $i invdldmdnt/1974, dosar nr' 13051, f' 3'

'zIbidem.3 Ion L C. Britianu (cunoscut gi ca Ionel Bratianu, n. 20 august 1864, F10ric4 azi

gtelbnegti, Argeq - d. 24 noiembrie 1927 , Bucure qti) a fost un om politic rom6n, care

o lu"ut .rlt.ol"de primn importan{a in Marea Unire din 1918 pi in via{a politici din

I{tmania moderna. A delinut funclia de pregedinte al Partidului Na{ional Liberal.

2l

Dan Botez

om politic gi prim-ministru liberal. in timpul cdt au fost la paris,Constantin ptezan qi Ion I. C. Britianu s_au cunoscut, aceastaugurdnd colaborarea ror viitoare, fructuoasd din anii primuluiRdzboi Mondial.

in 1884 a izbucnit la paris epidemia de holerd, iar au_toritatile romdne au decis repatrierea tuturor tinerilor carestudiau aici, dar mai ales al celor din gcolile militare. Ion Bi-ldceanu, geful LegaJiei romdne din capitala FranJei, a intervenitprompt pe l6ngd oficialitdlile franceie,dar gi peldnge,"cele dela Bucureqti, ardtilnd,cd holera nu pune in pericol

"o-rrti.r,ru."ucursurilor. A determinat astfer renunfareala aducere a in lard,a bursierilor romdni.rLocotenentul constantinprezana absolvit in august r gg6

$coala de la Fontainbleau, cu aprecier ea ,,prea bine,,lobfrn'ndqi brevetul de ofi{er de Stat Major. in acelaqi an s-a reintors inJard qi a fost incadrat la $coara speciald de Artilerie gi ceniu,octrpdnd p: r-ll^ g "

orofe sor-aj utor la di sciplina n o, t i7 "

o 1ii.In anul 1888, la 6 martie , a mai ftcui un pas in ierarhiamilitard c6nd a fost avansat la gradul de cdpitan. La 1r iulie1888, cipitanul constantin prizana frcut schimb de locuricu colegul sdu, George Teiuqanu, primul trecdnd la $coalade ofi1eri de infanterie qi cavalerie,^iar al doilea era mutat la$coala speciald de artilerie gi geniu. A revenit insd, la $coalade.artilerie gi geniu - in octombrie lggg _ dupd

"u.", lu l0iulie 1889, a fost mutat la Regimentul I geniu, unde a r5mas,

prin cumul de funclii, profesor-ajutor, obtindnd rezultate bune.Foafte exigent cu activitatea lui Constantin prezan, co_

mandantul $colii de artilerie qi geniu remarca, la I august7889: ,,Este un ofiyer nefurmat, ori *or" necesitate de a invdlareglementdrile armei sare. Cunostinrere necesqre si speciarearmei, pare cd le posedd tn teorie, are necesitate de a Ie apli_ca la corpuri. Vorbeste Si discutd prea mult, ar fi de dorit ,d

I Ion Bdldceanu - Amintiri poritice si dipromatice. Ig4g-Ig03,Ed. cavalrioti,Bucureqti, 2002, p. 249.

22

CAPITOLUL IIIComandant aL Marelui Carti er Generil.

a 2/ | 5 decembrie 1 9 I 6 Const antin Prczan a fost numitqef al Marelui Cartier General, iar generalul Constan-

tin Christescu subgef al aceluiagi organism. in noua functie,Prezan incepe curealizarea concentrdrii armatei in Moldova,restabilirea disciplinei in rAndul corpului ofitrerilor qi al trupei,re fac erea moral ului ar mate i, re d ime n s io nar e a, r e or ganizar e aqi inzestrarea armatei, reglementarea raporturilor de comanda-ment cu aliatul rus, neutralizarea efectelor revoluliei bolqevice.

Deciziaregelui Ferdinand de numire aluiprezanin frunteaMarelui Cartier General s-a bucurat de o apreciere aproapeunanimS, atdt ?n rAndul armatei qi al conducdtorilor politici,cdt gi in rdndul gefilor misiunilor militare strdine. Singurul careqi-a exprimat nemulfumirea fa!d, de numire a fost generalulAlexandru Averescu, care il considera ,,un ofiyer merituos tnarma geniu, dar care nu a servit nicio zi tn Statul Major".r

ilI. I Restabilirea disciplinei in armatd,Situatia in care se g[sea armata,la finele campaniei din anul

1916, crea sarcini imense pentru generalul Prezan. Un numdrinsemnat de comandamente rdm[seserd fEr6 trupe, multe unitllifuseserd pierdute, in concluzie, armata era aproape dezorga-nizatd. La acestea se adunau qi alte aspecte deloc de neglijat,transporturile erau suprasolicitate, mult material militar se afla

iL t"lt*r:! ocupate. Toate acestea impuneau mdsuri imediateI A. Avcrcscu - Notile zilnice de rdzboi,vol.2, Ed. Militarn, Bucuregti, 1992, p.99.

86

l)cntru refacerea qi reorganizarea forlelor militare, eforturr

li,irrte mari, care ins6 dep[qeau posibilitaflle destul de modeste

rrlc RomAniei, care la finele anului 1916 aveaaproximativ 213

rlirr teritoriu sub ocupaiia inamicului'La aceste problime de ordin intern se adduga imperi-

,rs reglementarea raporturilor militare cu aliatul rus, acesta

,rraniiestdndu-qi deschis intenlia de a subordona institutiile

rrrmAneqti, gi mai ales, cu precddere, alrr'ata'

Deqitoateacesteaerauaspectedeosebitdeimportante'ccl mai urgent se impunea, totuqi, restabilirea disciplinei at6t

i' r6ndul irupelor, c6t qi al corpului de ofi1eri qi totodati re-

lircerea moralului celor din armataromand, afectat serios de

inlidngerile din toamna anului 1916'

Pe fondul acestor gfave probleme, generalul Constantin

l,rezan, in calitate de qef al Marelui cartier General, dupS

batdlia de la Nea.llov-Argeq, a luat primele mdsuri, cer6nd

rlarea in judecatd a unui grup de ofi1eri pentru comportare

nccorespun zdtoare. Din acest grup au ldcut parte, printre altii,

oolonelul constantin carataq qi generalul Alexandru socec.

colonelul constantin carataq era ac{ionat pentru a doua oar6

in justi{ie, insd a fost salvat de protectorul sdu, Take Ionescu''

A. Procesul -Alexandru Socec

ComandantulDiviziei2l5infanterie_carefrceaparteclin Grupul de Manevrd -, generalul Alexandru Socec, a fost

considerat vinovat de pierderea bdtaliei pentru Bucureqti, flind

invinuit de pirdsire de Post.Alexandru Socec s-a ndscut la 17 august 1859' intr-o fa-

milie instSritd,, tat6l s6u fiind un librar qi editor cunoscut, I.

V. Socec. A studiat in Austria, Germania qi Franla, dar nu a

reuqit si iqi termine studiile universitare. intors in {ard pentru

satisfacerea stagiului militar - in 1 880 -, la insistentele tatilui,

a decis s5 urmeze cariera militar[, urmand $coala de subofileri

I Radu R. Rosetti - op. cit., pp. 163-164

87

Dan Botez

de la Mdndstirea Dealu. Aici a fost coleg cu Alexandru Ave-rescu, mai mare cu un an, pe carel-apreJuit in mod deosebit.'

La 1 iulie 1882 a fost avansat sublocotenent qi repartizatla Regimentul 1 Roqiori, unde a rimas pdnd in martie 1gg3.mutat pentru o scurtd perioadl la GalaJi, revine in capitald laRegimentul de jandarmi cdldri. intre 1883 qi 1885 a urmatcursurile $colii speciale de cavalerie de la Viena.

Incd de la inceputul carierei sale a fost apropiat al familieiregale, deoarece ldcea parte din Regimentul de jandarmi c6-l5ri, care asigura serviciul de protocol la Curtea regald,, dar qiordinea in garnizoana Bucureg ti. La 4 aprilie I 8 8 9, AlexandruSocec a fost detaqat un an, ca ofi1er de ordonanJd pe l6ngdprinlul moqtenitor Ferdinand.

Participi qi el la revolta cdpitanilor, in 1894, dar demi-sioneazd din armatd gi pleacd la Paris. La insistentere tatdluisdu qi cu sprijinul unor oameni politici importanli - rege-le Carol I, Take Ionescu, Titu Maiorescu - a revenit in tar6 gia fost reprimit in armat[. $i-a desfrqurat activitatea in mai multegarnizoane din tari - Botoqani, Slobozia, Tecuci, Bdrlad *,unde l-a reintdlnit pe Alexandru Averescu.

Cu sprijinul regelui Carol I, maiorul Alexandru Socec afost numit comandantul Regimentului 7 Cdl[raqi din Iaqi, in1904, avdnd misiunea sd puni ordine in aceastd unitate. Adesllqurat o activitate onorabil6, achitAndu-se de sarcina in-credinfati de rege.

Timp de doi ani, Socec qi ConstantinPrezan au Idcut partedin aceeagi unitate -Divizia 7 infanterie -, unul in calitate decomandant de brigadS, iar celdlalt de regiment.

In 1905 a fost avansat locotenent-colonel, iar la 10 mai1907, colonel. A ocupat diverse func{ii la comandamente qitrupe, odatd cu revenirea in Bucuregti. La l0 aprilie 1913 afost avansat general de brigadi gi a luatpartelaaldoilea rdzboibalcanic. DupS terminarea rdzboiului, Alexandru Socec a fost

I Petre Otu * op. cit., pp. 113-l 16.

88

Dan lJotez

dc la Mlnistirea Dealu. Aici a fost coleg cu Alexandru Ave-rescu, nrari mare cu un an, pe care l-a prefuit in mod deosebit.,

[,a I iulie 1882 a fost avansat sublocotenent qi repartizatla Regimentul I Roqiori, unde a rdmas p6nd in martie lgg3.mutat pentru o scurtS perioadl la Galali, revine in capitald laRegimentul de jandarmi cdldri. intre 1883 qi 1gg5 ; urmatcursurile $colii speciale de cavalerie de la Viena.

Incd de la inceputul carierei sale a fost apropiat al familieiregale, deoarece ldcea parte din Regimentul de jandarmi c6-l5ri, care asigura serviciul de protocol la Curtea regald,, dar giordinea in garnizoana Bucureqti . La 4 aprilie I 8 8 9, AlexandruSocec a fost detaqat un an, ca ofiter de ordonantd pe l6ngdprintul moqtenitor Ferdinand.

Participd gi el la revolta cdpitanilor, in 1894, dar demi-sioneazd din armatd gi pleaci la Paris. La insisten{ele tatdluisdu qi cu sprijinul unor oameni politici importanfi - rege-le Carol I, Take Ionescu, Titu Maiorescu - a revenit in tar6 qia fost reprimit in armat6. $i-a desfdgurat activitatea in mai multegarnizoane din tari - Botoqani, Slobozia, Tecuci, B6rlad -,unde l-a reint6lnit pe Alexandru Averescu.

Cu sprijinul regelui Carol I, maiorul Alexandru Socec afost numit comandantul Regimentului 7 Cdldrapi din Iaqi, in1904, avdnd misiunea sd pund ordine in aceastd unitate. Adesfrgurat o activitate onorabili, achit6ndu-se de sarcina in-credin{atd de rege.

Timp de doi ani, Socec qi ConstantinPrezanau frcut partedin aceeagi unitate -Divizia 7 infanterie -, unul in calitate decomandant de brigad5, iar celilalt de regiment.

In 1905 a fost avansat locotenent-colonel, iar la 10 mai1907, colonel. A ocupat diverse funcfii la comandamente qitrupe, odatd cu revenirea in Bucureqti. La 10 aprilie l9l3 afost avansat general de brigad[ qi a luat parte la al doilea rdzboibalcanic. Dupi terminarea rdzboiului, Alexandru Socec a fost

t Petre Otu - op. cit., pp. I l3-116.

88