INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOL

MARIANA ARGHIR

CONTABILITATE GENERALA

• NOTIUNI DE BAZELECONTABILITATII

• PLANUL DE CONTURI GENERAL• NORME DE UTILIZARE A CONTURILOR• APLICATII PRACTICE

ISBN: 973-99037-4-6

2

2

CUPRINS

Notiuni de bazele contabilitatii …………………………………….…………….. 3

Test de verificare …………………………………………………………………36

Planul de conturi generalClasa 1 Conturi de capitaluri ……………………………………………. 37Taxa pe valoarea adaugata………………………………………………...48

Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate…………………………………...53 Grupa 41 Clienti si conturi asimilate……………………………………...58 Clasa 2 Conturi de imobilizari ………………………………………… ...48

Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie ………………71Clasa 4 Conturi de terti …………………………………………………. .94Clasa 5 Conturi de trezorerie ……………………………………………104Clasa 6 Conturi de cheltuieli ……………………………………….……111Clasa 7 Conturi de venituri ………………………………………….…. 115

Test de verificare - Aplicatie ………………………………………………….... 118

AnexePlanul de conturi general aprobat prin OMFP 1752/2005..…………..….122si OMEF 2374/2007

Notiuni de contabilitate de gestiune……………………………………...136

3

3

CAPITOLUL 1

NOTIUNI DE BAZELE CONTABILITATII

I.INTRODUCERE

Activitatea economica poate fi definita ca un domeniu fundamental al activitatiiumane, care cuprinde ansamblul faptelor, actelor si relatiilor oamenilor, concretizate incomportamente si decizii privitoare la atragerea si folosirea resurselor economice rare, invederea prelucrarii, distributiei, schimbului si consumului de bunuri, in functie de nevoilesi interesele lor.

Forma preponderenta de organizare si desfasurare a activitatilor economice, inlumea contemporana, este economia de schimb (denumita si economie de marfuri), incare unitatile economice produc bunuri sau servicii in vederea vanzarii, obtinand inschimbul lor altele, necesare satisfacerii trebuintelor. Activitatea economica graviteaza injurul pietei, in cadrul careia se efectueaza schimburile intre unitatile economice. Acestease realizeaza, in general, prin intermediul monedei (banilor), deci economia de schimbcontemporana functioneaza preponderent ca o economie monetara.

Schimbul prin intermediul monedei presupune delimitarea tranzactiei in 2componente si anume:

-vanzarea bunului oferit la schimb contra moneda -cumpararea bunului necesar prin cedarea monedei.Banii, in economie, au trei functii principale:

a) functia de mijloc de schimb - moneda este intermediarul schimbului. Banii suntmijlocul de schimb universal, prezenti, de regula, in orice tranzactie, avandacceptabilitate generala de catre toti participantii la activitatea economico-sociala dintr-un spatiu economico-teritorial. b) functia de masura a activitatii economice - moneda reprezinta etalonul general demasura. Instrumentul concret al masurarii monetare este pretul, acesta fiind singurulcapabil sa masoare si sa compare valoric bunuri, resurse si factori de productie diferiti. c) functia de rezerva de valoare sau de economisire.

Sfera de cuprindere a activitatii economice ca relatie resurse-trebuinte reprezintauniversul economiei, ce poate fi definit prin trei componente:

1) Unitatea economica - veriga elementara in care se realizeaza activitateaeconomica, sau altfel spus, SUBIECTUL economiei.

2) Resursele (mijloacele) economice necesare desfasurarii activitatii economice, inrelatie cu sursele de finantare*.

*a finanta – a pune la dispozitie resursele (mijloacele) necesare pentru a sustine oactiune, o lucrare, o intreprindere.

4

4

3) Actele/faptele economice denumite generic tranzactii economice.

1.Unitatea economica.

In functie de cine desfasoara activitatea, unitatea economica poate fi:-gospodaria (familia), in fapt, persoana fizica-intreprinderea economica, ceea ce presupune un cadru organizat, respectiv o

persoana juridica.In Romania, cadrul organizatoric de desfasurare a activitatilor economico-sociale

este reprezentat de regii autonome, societati (companii) nationale, societati comerciale,institutii financiare si de credit, societati de asigurare, institute de cercetare-dezvoltare,societati cooperatiste, alte persoane juridice cu scop patrimonial (lucrativ)*, institutiipublice, persoane juridice fara scop patrimonial (lucrativ)** si persoane fizice autorizatepentru activitati independente.

*activitatea economica cu scop patrimonial – activitate desfasurata in scopulobtinerii de profit

**activitate economica fara scop patrimonial – activitate nonprofitDintre acestea, cele mai reprezentative sunt societatile comerciale.Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane si

functioneaza, in prezent, conform Legii nr. 31/1990 republicata, cu modificarile sicompletarile ulterioare. Societatile comerciale se pot organiza in una dintre urmatoareleforme: -societati in nume colectiv (SNC) - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniulsocietatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor; -societati in comandita simpla (SCS) - in care asociatii sunt de doua categorii:- comanditati - raspund solidar si nelimitat si administreaza societatea;- comanditari - raspund numai cu aportul propriu si nu participa la administrareasocietatii; -societati in comandita pe actiuni (SCA) - au aceleasi caracteristici cu SCS, darpartile comanditarilor sunt separate in actiuni, ca titluri de valoare negociabile; -societati pe actiuni (SA) - obligatiile sociale sunt garantate de patrimoniul social,iar actionarii sunt obligati sa raspunda in limita capitalului subscris, exprimat in actiuni;

-societati cu raspundere limitata (SRL) - obligatiile sociale sunt garantate cupatrimoniul social, iar asociatii, in numar limitat, raspund la limita capitalului subscris,exprimat in parti sociale.

Orice persoana fizica sau juridica alta decat unitatea economica se numeste tert. Relatiile unitatii economice cu tertii pot fi:

-relatii de datorie (obligatie)* -relatii de creanta**

*datoria - suma de plata sau prestatie de efectuat de catre detinatorul obligatiei(debitorul). **creanta - este o valoare in decontare si reprezinta dreptul unei parti (creditorul) dea pretinde debitorului efectuarea unei prestatii.

Infiintarea unei societati comerciale se face pe baza unui act constitutiv, carecontine, in principal, urmatoarele: - denumirea, forma de organizare, sediul, eventual emblema societatii - date de identificare a actionarilor/asociatilor persoane fizice sau juridice

5

5

- obiectul de activitate, definit conform “clasificarii activitatilor din economia nationala”(CAEN). Conform CAEN activitatile sunt definite prin atribuirea unui cod si uneidenumiri.

- capitalul social subscris/varsat, cu mentionarea aportului fiecarui actionar/asociat laformarea acestuia. Capitalul social subscris asigura societatii nou infiintate mijloaceleeconomice necesare inceperii activitatii, valoarea minima a capitalului social fiindreglementata de lege.

Capitalul social al unei societati pe actiuni este exprimat in actiuni, cel al uneisocietati cu raspundere limitata in parti sociale. Fiecare actiune sau parte sociala are ovaloare unica denumita valoare nominala, participarea actionarilor sau asociatilor laformarea capitalului social fiind determinata de numarul de actiuni/parti sociale subscrise.

Capitalul social = nr.act/parti sociale x valoarea nominala

“actiunea” este un titlu de valoare negociabil si transmisibil, care conferadetinatorului drepturi in capitalul societatii emitente.

“partea sociala” este un titlu transmisibil, care confera detinatorului drepturi incapitalul societatii de la care o detine.

Aportul la capitalul social poate fi in numerar (bani sau alte titluri de valoarenegociabile) sau in natura (utilaje, marfuri, etc). Aportul in natura se acopera integral lasubscriere.

- participarea fiecarui actionar/asociat la profit si pierdere; - clauze privind conducerea, administrarea; - durata de functionare; - modul de desfiintare sau lichidare a societatii.

In baza actelor de constituire se emite o hotarare judecatoreasca de infiintare,noua societate este luata in evidenta la Registrul Comertului, i se atribuie un numar deinmatriculare mentionat in Certificatul de inregistrare. Se atribuie si un cod deinregistrare la autoritatea fiscala si alte institutii guvernamentale, mentionat, deasemenea, in Certificatul de inregistrare. Codul unic de inregistrare este definit si printr-un atribut de inregistrare fiscala, care poate fi “RO”, pentru unitatile inregistrate inscopuri TVA (taxa pe valoarea adaugata)* sau necompletat pentru unitatileneinregistrate in scopuri de TVA**.

*unitati inregistrate in scopuri de TVA - unitati economice care colecteaza TVApentru buget **unitati neinregistrate in scopuri de TVA - unitati economice care nu colecteazaTVA pentru buget.Certificatul de inregistrare are, de asemenea, mentionate codul si denumirea CAEN aleobiectului de activitate principal declarat la infiintare.

2.Resursele economice - sunt obiecte reale sau mijloace financiare utilizate pentrurealizarea obiectului de activitate declarat. Sunt rezultat al activitatii economice si suntdestinate consumului propriu sau schimbului, in vederea obtinerii altor resurse economicenecesare.

6

6

ExempluConsideram urmatoarele conditii de infiintare a unei societati:

- numar de actionari/asociati: 5 - capital social subscris 100.000 lei -aportul la capital este: - in numerar (bani) 40.000 lei - in natura (marfa si utilaje) 60.000 lei - valoarea nominala a unei actiuni/parti sociale: 10 lei - aportul actionarilor/asociatilor:

- actionar/asociat 1 35.000 lei - in numerar (bani) - 5000 lei - in natura (utilaje) -30.000 lei - actionar/asociat 2 25.000 lei - in numerar (bani) -25.000 lei - actionar/asociat 3 20.000 lei - in natura (marfa) -20.000 lei - actionar/asociat 4 15.000 lei

- in numerar (bani) - 5.000 lei - in natura (marfa) -10.000 lei - asociat/actionar 5 5.000 lei -in numerar (bani) - 5.000 lei

TOTAL 100.000 lei (capital subscris)

RESURSE ECONOMICE CAPITAL SUBSCRISBani 40.000 35.000 asociat/actionar 1Utilaj 30.000 25.000 asociat/actionar 2Marfa 30.000 20.000 asociat/actionar 3

15.000 asociat/actionar 4 5.000 asociat/actionar 5

TOTAL 100.000 100.000 TOTAL

Societatea nou infiintata are la dispozitie bani, utilaje si marfa in valoare de100.000 lei, consecinta a subscrierii capitalului social de catre asociati/actionari. Tinandcont de valoarea nominala stabilita, 10 lei/parte sociala (actiune), rezulta un numar de10.000 parti sociale (actiuni) subscrise, distribuite astfel:

- asociat/actionar 1 3500- asociat/actionar 2 2500- asociat/actionar 3 2000- asociat/actionar 4 1500- asociat/actionar 5 500 TOTAL 10.000

7

7

In tabelul anterior sunt evidentiate resursele economice pe care le detine societateanou infiintata si in acelasi timp sursa de provenienta (finantare) a acestora ca relatie deproprietate (exista o obligatie de a ceda un echivalent pentru ele, sau nu). Resursele economice sunt definite prin doua insusiri, astfel:

-valoare de utilizare – satisfac o trebuinta, deci prin schimb se obtineechivalentul in moneda

-valoare baneasca/pret – se pot exprima in monedaCapacitatea resurselor economice de a se transforma in moneda este diferita, fiind

determinata de modul specific de utilizare in activitate. Aceasta insusire specifica aresurselor se numeste lichiditate. Lichiditatea este determinata de durata in care, printr-o utilizare normala, se obtine echivalentul in moneda al resurselor economice.

Pentru a-si procura resursele economice necesare unitatea economica trebuie sa-si asigure sursele de finantare. Din punctul de vedere al relatiei juridice de drepturi*respectiv obligatii** sursele de finantare pot fi:

-surse de finantare proprii (drepturi)-surse de finantare straine (obligatii)

*relatie de drepturi - presupune detinerea unui bun fara obligatia de a ceda unechivalent (nu se datoreaza nimic pentru acel bun) **relatie de obligatie - presupune detinerea unui bun pentru care detinatorul arede cedat un echivalent (are o datorie).

Intre resursele detinute si sursele de finantare exista egalitate valorica pentru caun bun detinut nu poate avea ca provenienta decat o relatie de drepturi sau de obligatii,deci putem sa reprezentam resursele economice in relatie cu sursele de finantare prinegalitatea:

Resurse economice = Surse de finantarePrin conventie, resursele economice se numesc active, iar sursele de finantare se

numesc pasive, formula de descrierea relatiei resurse-surse de finantare devine:

Activ = Pasiv

*** notiunea de capitalIn definirea capitalului exista doua abordari:

-capitalul material sau substantial este reprezentat de totalitatearesurselor economice detinute si utilizate in scopul obtinerii de profit

-capitalul financiar reprezinta totalitatea surselor de finantare cu duratafinantarii mai mare de 1an.

Clasificarea activelor (resurselor economice)-dupa natura resurselor, distingem:

-active necorporale - intangibile, fara suport material -active corporale - tangibile, cu suport material

-dupa lichiditatea resurselor, distingem: -active circulante (mobile) - participa la un singur circuit economic, isi

recupereaza echivalentul in moneda la prima utilizare sau intr-o durata de cel mult 1 an -active imobilizate sau imobilizari – participa la mai multe circuite

economice, isi recupereaza echivalentul in moneda pe toata durata de utilizare normala,durata in care se recupereaza fiind mai mare de 1 an

Clasificarea pasivelor (surselor de finantare)

8

8

-dupa durata finantarii, distingem: -surse de finantare cu durata mai mare de 1 an (capital financiar sau capital

permanent) -surse de finantare cu durata finantarii mai mica de 1 an

-dupa natura finantarii, din punctul de vedere al relatiei juridice de drepturi sauobligatii, distingem:

-surse de finantare proprii, implicit au durata finantarii mai mare de 1 an(capitaluri proprii) -surse de finantare straine - daca durata finantarii este mai mare de 1 anreprezinta capitalul imprumutat - daca sunt exigibile* intr-o durata de cel mult1an se numesc datorii curente

*obligatie exigibila - poate fi ceruta imediat de creditor (este scadenta)

3.Tranzactiile economice.Tranzactiile (operatiile) economice efectuate modifica valorea diferitelor

elemente de activ sau de pasiv. Unele dintre modificarile produse sunt vizibile, se potconstata prin simpla observatie (cresterea valorii unei datorii, micsorarea valorii uneidatorii, cresterea valorii unui stoc de marfa, etc), altele necesita o analiza speciala nefiindvizibile prin simpla observatie.

Ansamblul operatiilor economice care determina transformari in starea activitatiieconomice, delimitate in timp si spatiu, este procesul economic.

Unitatile economice functioneaza asemenea unui sistem, in care: - cheltuielile (consumuri de resurse economice, munca, servicii, etc) efectuate

reprezinta intrarile - veniturile obtinute din valorificare (oferire la schimb) reprezinta iesirile

INTRARI IESIRI Consum de factori valorificari (venituri) de productie (cheltuieli)

Din compararea efectului obtinut (veniturile obtinute din valorificare) cu efortulnecesar (cheltuielile efectuate), rezulta formula de stabilire a rezultatului:

Rezultatul = Venituri – Cheltuieli

Rezultatul poate fi : - profit, daca venituri>cheltuieli - pierdere, daca venituri<cheltuieli

In evolutia sa, unitatea economica desfasoara activitati specifice, atat in scopulcresterii potentialului economic (cresterii capacitatii productive), cat si in realizareaobiectului de activitate declarat (afacerii). In acest sens se delimiteaza activitateaeconomica in:

-activitate de investitii, consta in activitatea de procurarea activelor imobilizate(utileje, echipamente etc.). Investitia nu afecteaza rezultatul (profitul sau pierderea)deoarece se recupereaza in timp, pe toata durata de utilizare economica a imobilizarilor,dar necesita atragerea unor finantari pe termen lung.

PROCES ECONOMIC(productie, comert, etc)

9

9

-activitatea curenta, desfasurata in scopul realizarii obiectului de activitatedeclarat, inclusiv activitati derivate sau legate de realizarea acestuia. Activitatea curentase clasifica in:

-activitate de exploatare-activitate financiara

-activitatea extraordinara, generata de calamitati naturale sau alte evenimenteextraordinare (expropieri, revolutii, etc.).Activitatea curenta si extraordinara se reflecta in rezultat (influenteaza profitul saupierdera fiind generatoare de cheltuieli si venituri).

Activitatile economice formeaza obiectul de studiu al stiintelor economice. Stiintaeconomica consta intr-un ansamblu coerent de notiuni, idei si teorii prin care suntreflectate actele, faptele si comportamentele economice, iar prin tehnicile, metodele siprocedeele de masurare, evaluare si gestionare determina stimularea, eficientizareaactivitatilor economice.

Gestionarea activului si pasivului unitatii si a rezultatelor activitatii economice se

realizeaza prin intermediul contabilitatii.

II.DEFINIREA CONTABILITATII

Prima definitie “moderna” cunoscuta a contabilitatii apartine italianului LucaPaciolo, intr-o lucrare tiparita la sfarsitul secolului al XV - lea. Acesta definestecontabilitatea ca fiind “un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partidadubla a avutiei ce apartine unui negustor, precum si toate afacerile acestuia in ordinea incare au avut loc”.

Contabilitatea este activitatea specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea,gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelorunitatilor economice. Este organizata in dublu circuit, astfel: - contabilitatea generala (financiara), obligatorie tuturor unitatilor care desfasoaraactivitate economica, evidentiaza la anumite perioade activul, pasivul si rezultateleunitatii, conform reglementarilor legale; - contabilitatea interna (de gestiune) are ca obiectiv calculul costurilor de productie,rentabilitatii activitatii, elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli. Se organizeaza defiecare unitate in parte in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii.

Ca disciplina a stiintelor economice, contabilitatea are o metoda proprie decercetare. Prin metoda contabilitatii se intelege ansamblul de principii, procedee siinstrumente cu ajutorul carora se realizeaza evidenta, calculul, analiza si controlul stariieconomice a unitatii. Teoria specifica de baza a contabilitatii este cea a partidei duble.Teoria partidei duble este definita prin urmatoarele trasaturi principale:

- dubla reprezentare a resurselor economice in relatie cu sursele de finantare;Formula dublei reprezentari este ACTIV = PASIV

- dubla reprezentare (inregistrare) a tranzactiilor economice, conform careia,modificarile elementelor de activ, de pasiv, cheltuieli si venituri, generate de tranzactiileefectuate, sunt evidentiate intr-un raport de echilibru, printr-o egalitate.

10

10

Procedeele metodei contabilitatii.a)procedee comune si altor discipline stiintifice (observatia,

rationamentul, comparatia, clasificarea, analiza, sinteza)b)procedee comune si altor discipline economice

-documentatia - reprezinta procedeul ce permite consemnarea tranzactiilor si datelor ceprivesc activul, pasivul si procesul economic in documente;-evaluarea - consta in exprimarea baneasca a elementelor de activ si de pasiv si atranzactiilor economice efectuate;-calculatia - procedeu ce asigura formalizarea matematica a unor prelucrari privindtranzactiile economice efectuate, calculul costurilor, stabilirea rezultatului;-inventarierea - procedeu ce permite stabilirea existentei reale a elementelor de activ sidatorii, cantitativ si valoric, sau numai valoric, in scopul asigurarii unui caracter realcunoasterii contabile;

c)procedee specifice metodei contabilitatii-contul - reprezinta procedeul prin care se asigura urmarirea, in expresie valorica,existentei si modificarii (cresteri sau micsorari de valori) elementelor de activ, de pasiv,cheltuieli si venituri;-balanta de verificare - asigura centralizarea valorilor din conturi si in acelasi timp overificare a inregistrarilor contabile efectuate;-situatiile financiare anuale – sunt documente contabile de sinteza si analiza economico-financiara.

Principii si reguli contabile-principiul inregistrarii cronologice presupune respectarea succesiunii in timp atranzactiilor efectuate;-principiul inregistrarii sistematice presupune inregistrarea distincta a cresterilor devalori, respectiv micsorarilor de valori generate de tranzactiile efectuate-principiul inregistrarii complete si continue

-inregistrarea completa - se inregistreaza toate tranzactiile economice efectuatein scris (in documente contabile)

-inregistrarea continua presupune ca evidenta contabila a unei perioade incepe custarea initiala si se incheie cu starea finala, care devine, la randul ei, stare initiala aperioadei urmatoare, conform formulei:

Starea finala = Starea initiala + intrari – iesiri

-principiul continuitatii activitatii - se presupune ca intreprinderea isi continua in modnormal functionarea, fara a intra in stare de lichidare sau de restrangerea semnificativa aacivitatii-principiul permanentei metodelor

Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent pe parcursul unuiexercitiu financiar si de la un exercitiu financiar la altul-principiul intangibilitatii bilantului de deschidere al unui exercitiu financiar, care trebuiesa coincida cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent (cu exceptiileprevazute prin lege)-principiul independentei exercitiului - se vor lua in considerare toate veniturile sicheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar indiferent de data incasarii, respectivplatii acestora.

11

11

Aceasta corespunde principiului contabil general al contabilitatii de angajamente.In consecinta, un venit inregistrat la momentul efectuarii tranzactiei care il genereaza sineincasat, se evidentiaza in activul unitatii ca o creanta. In mod similar, o cheltuialainregistrata la momentul efectuarii tranzactiei care o genereaza si neplatita, se vaevidentia in pasivul unitatii ca o datorie.-principiul necompensarii - valorile elementelor de activ nu pot fi compensate cuvalorile elementelor de pasiv, respectiv cheltuielile cu veniturile.-principiul prudentei impune ca evaluarea sa fie facuta pe o baza prudenta.

Se vor avea in vedere urmatoarele: - se iau in considerare numai profiturile realizate pana la data incheierii exercitiuluifinanciar - se tine seama de toate obligatiile (datoriile) previzibile si de pierderile potentiale careau luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiuanterior, chiar daca acestea devin evidente numai intre data incheierii exercitiului si dataintocmirii bilantului - nu se inregistreaza activele probabile si profitul probabil - se tine seama de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului este profitsau pierdere.-principiul prevalentei economicului asupra juridicului - informatiile prezentate insituatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor sitranzactiilor si nu doar forma lor juridica-principiul pragului de semnificatie - conform caruia orice element care are o valoaresemnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare. Elementele cuvalori nesemnificative, care au aceeasi natura sau cu functii similare pot fi insumate,nefiind necesara prezentarea lor separata.

“pragul de semnificatie” este o expresie a importantei relative. O valoare esteconsiderata semnificativa daca omiterea ei ar influenta in mod vadit deciziile utilizatorilorsituatiilor financiare.

-principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv - conform caruiacomponentele elementelor de activ sau de pasiv trebuie evaluate separat.

III.ELEMENTE REFERITOARE LA NORMALIZAREA IN CONTABILITATE

Prin normalizarea contabilitatii se tinde spre armonizare si uniformitate incontabilitate pe plan mondial sau regional. Norma contabila (standardul contabil)consfinteste o regula sau mai multe reguli ce reprezinta sisteme de referinta in ceea cepriveste informatia contabila si prezentarea acesteia in situatiile financiare.

In raport cu sfera de aplicare, normele (standardele) contabile pot fi internationale,europene si nationale. Standardele internationale sunt elaborate de “Comitetul pentrustandarde internationale de contabilitate” (IASC). Standardele contabile europene suntelaborate de Uniunea Europeana, fiind formalizate, in prezent, prin Directiva a IV-a,Directiva a VII-a si Directiva a VIII-a. Sfera de cuprindere a Directivelor europenecontine tarile membre ale Uniunii Europene, iar aplicarea lor este obligatorie acestora.Standardele nationale sau locale sunt elaborate de fiecare tara in raport cu standardeleinternationale si Directivele europene.

12

12

In Romania, activitatea in contabilitate este reglementata de:- Legea contabilitatii nr.82 din 1991 republicata cu modificarile si completarileulterioare- Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1752 din 2005 pentru aprobareareglementarilor contabile conforme cu directivele europene, modificat si completatprin Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr.2374 din 2007.

Conform legii, toate unitatile persoane juridice care desfasoara activitateeconomica, precum si persoanele fizice autorizate pentru activitati independente auobligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate financiara proprie si contabilitate degestiune adaptata specificului activitatii.

Contabilitatea se organizeaza in partida dubla.Contabilitatea se tine in limba romana si in lei.Ca instrument de cunoastere, control si gestiune a activelor si pasivelor si de

stabilire a rezultatelor, contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica sisistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitiafinanciara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interneale unitatii cat si in relatie cu utilizatorii externi ai informatiei contabile (investitoriiprezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiileguvernamentale, salariatii proprii si publicul).. “pozitia financiara” reprezinta relatiile dintre activele, datoriile si capitalurileproprii ale unei intreprinderi, asa cum sunt ele raportate in situatiile financiare. “fluxurile de trezorerie” contin fluxurile de numerar (intrarile respectiv iesirile)inregistrate in cursul perioadei

Procedeele si principiile metodei contabilitatii se regasesc in actele normativeastfel:

DOCUMENTATIA

Orice tranzactie economica se consemneaza, la momentul efectuarii ei, intr-uninscris care sta la baza inregistrarii in contabilitate, dobandind calitatea de documentjustificativ. Documentele justificative angajeaza raspunderea persoanelor care le-auintocmit, avizat sau aprobat si inregistrat in contabilitate, dupa caz.

In principiu, documentul justificativ contine urmatoarele informatii:-unitatea emitenta-numarul/data documentului-partile implicate in tranzactie-definirea tranzactiei (descriere, elementele influentate canitativ/valoric de

tranzactie)-vize, aprobari-orice alte elemente care definesc cat mai complet tranzactiaDocumentele sunt standardizate, cerintele privind continutul lor fiind aprobate prin

acte normative. Exista doua categorii de documente:-documente comune tuturor ramurilor economiei-documente specifice anumitor activitati

13

13

Documentele contabile elaborate pe baza documentelor justificative suntdocumente curente (ex. registrele de contabilitate, balanta de verificare), respectivdocumente de sinteza (ex. situatiile financiare).

Registrele de contabilitate obligatorii sunt : - registrul jurnal, evidentiaza cronologic si sistematic operatiile economice efectuate - registrul inventar, centralizeaza listele de inventariere - registrul cartea mare, evidentiaza evolutia fiecarui element de activ, de pasiv,cheltuiala si venit, in cadrul unui exercitiu financiar, cu ajutorul contului.

Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia lor si seprezinta in mod ordonat si completate.

Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiilor economiceefectuate se intocmeste balanta de verificare.

Gestiunea documentelor se refera la organizarea circulatiei documentelor,utilizarea si evidenta documentelor, reconstituirea documentelor si pastrareadocumentelor.

O parte a documentelor sunt formulare cu regim special. Pentru aceste documentese organizeaza o evidenta operativa distincta. Documentele cu regim special suntinseriate si numerotate, iar eliberarea lor se face pe baza unor acte distincte.

In cazul in care documentele justificative sau contabile sunt pierdute, distruse sausustrase, se efectueaza reconstituirea lor, in termen de 30 de zile de la constatareadisparitiei, iar documentele reconstituite vor contine mentiunea RECONSTITUIT.

Documentele contabile curente si documentele justificative care au stat la bazainregistrarilor in contabilitate se pastreaza in arhiva timp de 10 ani, cu incepere de la dataincheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor desalarii care se pastreaza timp de 50 de ani.

EVALUAREA

Evaluarea in contabilitate consta in exprimarea elementelor de activ, de pasiv,cheltuieli si venituri in unitati monetare.

Categorii de valori de evaluare: - costul de achizitie - este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile,cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli accesorii necesare punerii unui bunin stare de utilitate;

- costul de productie - este egal cu costul de achizitie al materiilor prime simaterialelor, alte costuri ale intreprinderii atribuite DIRECT producerii unui bun. Maipoate cuprinde : - o pondere rationala din costurile inregistrate de intreprindere care suntartribuite INDIRECT producerii bunului

- in cazul activelor cu ciclu lung de productie dobanda aferenta capitaluluiimprumutat pentru finantarea producerii bunului, in masura in care acesta se acumuleazain raport cu perioada de productie.

- valoarea justa - suma pentru care poate fi schimbat un activ, de bunavoie, intreparti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinatobiectiv ;

- valoarea de piata a unui activ reprezinta pretul care poate fi obtinut pentru elpe o piata activa. O piata activa exista atunci cand: - activele de pe piata sunt relativ omogene

14

14

- sunt cantitati suficiente de asemenea active tranzactionate, astfel incat oricand pot fi gasiti cumparatori sau vanzatori - preturile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public

- valoarea reziduala - reprezinta valoarea neta pe care o intreprindere estimeazasa o obtina prin cedarea unui activ la incheierea duratei sale de utilizare, dupa deducereacheltuielilor aferente vanzarii;

Reguli de evaluarea elementelor de activ si de pasiv

La inregistrarea in contabilitate a unui element de activ sau de pasiv i se atribuie ovaloare de intrare numita valoare contabila.

Regulile de evaluare respecta principiul contabil general al costului istoric,conform caruia valoarea contabila a unui element se mentine pe toata durata de existenta.

Evaluarea este determinata si de anumite momente de referinta in durata deexistenta a unui element de activ sau de pasiv, astfel:

INTRAREA

INVENTARIEREA GENERALA (precede intocmirea situatiilor financiare anuale)

INCHEIEREA EX. FINANCIAR (se intocmesc situatiile financiare anuale)

IESIREA

Reguli de evaluare a elementelor de activ si de pasiv (evaluarea de raportare) : - la data intrarii, elementele de activ si de pasiv se evalueaza si inregistreaza lavaloarea de intrare, astfel: - bunurile reprezentand aport de capital la valoarea de aport

- bunurile obtinute cu titlu gratuit la valoarea justa Valoarea de aport si valoarea justa se asimileaza costului de achizitie. - bunurile obtinute cu titlu oneros (cumparate) la costul de achizitie - bunurile produse in unitate la costul de productie - creantele si datoriile la valoarea nominala - cu ocazia inventarierii, evaluarea se face la valoarea actuala a fiecarui element,denumita valoare de inventar. Pentru bunuri de natura imobilizarilor sau stocurilor,valoarea de inventar se stabileste in functie de utilitate, starea acestora si pretul pietii.Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea probabila de incasat, respectiv de platit.

Diferentele constatate se trateaza astfel:-pentru active: -plusurile de valoare se ignora (nu se inregistreaza) -pierderile de valoare se ajusteaza *

*Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile care reflecta reducerea valorii activelorindividuale. Aceste reduceri de valoare pot fi permanente sau provizorii. Ajustarile devaloare permanente se numesc amortizari si se refera la uzura activelor imobilizate, carese depreciaza permanent pe parcursul duratei normale de functionare , iar cele provizoriise numesc ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare.

15

15

-pentru datorii diferentele constatate se inregistreaza la elementele de datoriicorespunzatoare. Daca se constata aparitia unor datorii a caror natura este clar definita,dar pentru care valoarea sau data la care vor fi efective nu este certa, aceasta seevidentiaza prin constituirea unui provizion*.*Provizioanele au rolul de a acoperi datorii a caror natura este clar definita, care esteprobabil sa existe sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce privestevaloarea sau data la care vor aparea.

Modul de inregistrarea ajustarilor sau provizioanelor:-la constituire – se inregistreaza o cheltuiala-la anulare – se inregistreaza un venit

- la incheierea exercitiului financiar - elementele de activ si de pasiv se reflecta inbilant la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

Pentru active din valoarea contabila se scad ajustarile, atribuindu-li-se o valoarecontabila neta. - la iesire - elementele de activ si de pasiv se evalueaza la valoarea de intrare.

Principiului costului istoric, conform caruia inregistrarea in contabilitate sementine pe toata durata de existenta a unui element la valoarea de intrare (tratamentulcontabil normal) poate fi inlocuit, in anumite situatii prin tratamente contabile alternative.

Exista tratamente contabile alternative, astfel:- ajustarea la inflatie se poate aplica in cazul economiilor caracterizate prinsuperinflatie (rata inflatiei >100%)

- reevaluarea, consta in stabilirea valorii actuale a elementelor de activ si datorii,iar valorile rezultate inlocuiesc valorile contabile existente.

Reevaluarea elementelor de activ si de pasiv se efectueaza in conformitate cu actenormative emise. In cazul activelor imobilizate, cu exceptiile prevazute de lege,reevaluarea se face la valoarea justa. Valoarea justa a acestora se determina, de regula,pe baza unor evaluari efectuate de evaluatori autorizati.

Operatiile in valuta se evalueaza si inregistreaza in contabilitate atat in valuta, cat siin lei, valoarea in lei determinandu-se in functie de CURSUL DE REFERINTA invigoare la data efectuarii operatiei.

Valoarea in lei a creantelor si datoriilor in valuta sau a creantelor si datoriilor acaror decontare se face in functie de cursul unei valute, se reevalueaza, la sfarsitulexercitiului financiar, la cursul de referinta comunicat de BNR, iar diferentele dinreevaluare influenteaza rezultatul exercitiului financiar incheiat.

In situatia in care, la inregistrarea in contabilitate, se utilizeaza (pentru bunurile denatura stocurilor) preturi de inregistrare diferite de regulile prezentate, diferentele dintrevalorile corespunzatoare pretului de inregistrare utilizat si cele conform regulilor deevaluare se evidentiaza distinct in contabilitate cu ajutorul unor conturi rectificative carecontin aceste diferente.

SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

Sunt documentele contabile de sinteza si analiza economico-financiara. Seintocmesc obligatoriu anual si in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii.

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptiaprimului an de activitate, cand incepe la data infiintarii societatii, cu posibilitateamodificarii datelor de inceput si de sfarsit prin hotarare de guvern.

16

16

Situatiile financiare anuale se publica, in conditiile prevazute de lege.Situatiile financiare anuale se pastreaza in arhiva timp de 10 de ani.Pentru unitatile care indeplinesc criteriile de marime prevazute prin OMFP

1752/2005, situatiile financiare anuale se compun din: - bilant - cont de profit si pierdere - situatia modificarilor capitalului propriu - situatia fluxurilor de trezorerie - note explicative la situatiile financiare anuale.

Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile de marime, intocmesc situatiifinanciare simplificate ce contin bilant prescurtat, cont de profit si pierdere, noteexplicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional se poate intocmi si situatiafluxurilor de trezorerie.

BILANTUL

Prezinta activul si pasivul unitatii la sfarsitul unui exercitiu financiar.Un activ recunoscut in bilant reprezinta o resursa controlata de unitate, ca rezultat

al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economiceviitoare, iar valoarea (pretul ) este determinata intr-un mod credibil.

Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul unui activ de a contribui inmod direct sau indirect, in combinatie cu alte active, la intrarile de numerar sauechivalente ale numerarului catre unitate.

Datoria reprezinta o obligatie actuala a unitatii ce decurge din evenimente trecute,care prin decontare determina o iesire de resurse ce incorporeaza beneficii economice.

Capitalurile proprii reprezinta dreptul actionarilor/asociatilor (interesul rezidual) inactivele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia.

Valoarea capitalurilor proprii se poate modifica prin crestere sau micsorare, astfel:-crestearea capitalurilor proprii, este determinata de:

-contributia actionarilor sau asociatilor-profitul realizat

-micsorarea capitalurilor proprii, este determinata de:-distribuirea catre actionari sau asociati-pierderea realizata

In bilant activele sunt prezentate in ordinea lichiditatii (de la cele mai putin lichide),iar pasivele in ordinea exigibilitatii. Intermediar sunt prezentate valorile de echilibru alepozitiei financiare (ca relatie intre active, datorii si capitaluri proprii).

Valorile de echilibru reflecta:a)existenta finantarilor pe termen lung pentru activele imobilizate si pentru o parte

din activele circulante. Finantarea pe termen lung pentru activele circulante se mainumeste fond de rulment. Fondul de rulment este necesar pentru a desfasura o activitatenormala, deoarece lichiditatea activelor circulante este, de regula, mai mica decatexigibilitatea datoriilor curente. Existenta sau nonexistenta fondului de rulment seexprima prin formula dinamica a pozitiei financiare:

Capital permanent - active imobilizate = active circulante - datorii curente

b)existenta sau nonexistenta finantarilor proprii (capitalurilor proprii) - seexprima prin formula statica a pozitiei financiare:

17

17

Active totale - datorii totale = capital propriu (activ net)

Daca valoarea capitalului propriu este negativa, inseamna ca unitatea are datoriiin valoare mai mare decat valoarea activelor (teoretic, nu isi poate plati toate datoriile).Capitalul propriu este negativ daca unitatea a realizat pierderi mai mari decat alte formede capitaluri proprii. Prezentarea activelor si pasivelor in bilantul prescurtat: - active imobilizate - imobilizari necorporale - imobilizari corporale - imobilizari financiare - active circulante - stocuri - creante - investitii pe termen scurt - casa si conturi la banci - cheltuieli inregistrate in avans - datorii curente - datorii pe termen lung

- provizioane- venituri inregistrate in avans- subventii pentru investitii

- capitaluri proprii

DESCRIEREA ELEMENTELOR DE ACTIV SI DE PASIV

Elementele de activ:a) activele necorporale:Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport material, utilizat inproductia de bunuri, lucrari si servicii, pentru a fi inchiriat tertilor, sau in scopuriadministrative. Activele necorporale sunt reprezentate de: a1. Cheltuieli de constituire, sunt ocazionate de infiintarea sau modificarea/dezvoltarea societatii (taxe de inscriere si inmatriculare, costul tiparirii si distributieiactiunilor, de prospectarea pietii sau publicitate aferenta actiunii de infiintare/dezvoltare).Se amortizeaza in cel mult 5 ani. a2. Cheltuieli de dezvoltare, cuprind cheltuieli determinate de efectuarea unor lucrari siobiective de dezvoltare strict individualizate. Activitatea de dezvoltare este o continuare sau o aplicare a activitatii de cercetaresi a altor cunostinte in scopul obtinerii unor produse sau servicii noi, sau imbunatatitesubstantial, inaintea obtinerii productiei de serie. Cheltuielile de dezvoltare seamortizeaza in cel mult 5 ani. a3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare ,reprezinta cheltuielile pentru preluarea bunurilor cu acest titlu.

“concesiunea” este o conventie prin care se cedeaza dreptul de folosinta sau deexploatare a unui bun.

18

18

“brevetul” este titlu eliberat inventatorului, prin care se recunoaste celuimentionat in titlu dreptul exclusiv de exploatare a inventiei brevetate “licenta de fabricatie” este un contract prin care posesorul unui brevet deinventie cedeaza unei alte persoane dreptul de a folosi sau valorifica documentatiatehnica sau inventia brevetata “marca comerciala” este semn distinctiv al unui produs, pentru a-i indicaprovenienta si a-l deosebi de alte produse similare.

Bunurile din aceasta categorie se amortizeaza pe toata durata de utilizare economica.

a4. Fondul comercial, reprezinta un plus sau minus de profitabilitate al intreprinderiifata de medie, care nu este generat de active identificabile, fiind determinat de clientela(fidelitatea clientilor fata de intreprindere, numarul clientilor, potentialul de crestere aclientelei), furnizori (calitatea produselor si serviciilor livrate de acestia, puterea denegociere cu acestia), calitatea personalului, reputatia administratorilor si a unitatii, ingeneral. Poate aparea si se inregistreaza in contabilitate numai in situatia achizitionariiunei intreprinderi sau in conditii de aport de capital. In fondul comercial pozitiv seinclude diferenta dintre pretul de cumparare (sau valoarea de aport) si suma valorilorcontabile individuale ale fiecarui element de activ identificabil in parte.In fondulcomercial negativ se include diferenta dintre valoarea substantiala a activului (valoareacontabila individuala a activelor identificabile) si costul de achizitie.

Fondul comercial se poate amortiza pe toata durata in care se estimeaza cagenereaza plusul (minusul) de profitabilitate, in cel mult 20 ani.

a5. Alte imobilizari necorporale, includ produsele informatice (software), proprietateaintreprinderii, si alte imobilizari necorporale. Se amortizeaza in 3 ani.

b) activele corporale:Un activ corporal este un activ identificabil, cu suport material, utilizat in scopuriproductive, pentru a fi inchiriat sau in scopuri adninistrative si care indeplinestesimultan doua conditii:

- o durata de functionare > 1 an- o valoare mai mare decat o limita prevazuta de reglementarile in vigoare.Sunt reprezentate de:

b1. Terenuri (nu se amortizeaza) b2. Constructii b3. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii b4. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane simateriale si alte active corporale.

Cu exceptia terenurilor, activele corporale se amortizeaza. Amortizarea secalculeaza in functie de durata normala de functionare, prevazuta de lege, de la datapunerii in functiune pana la recuperarea integrala a valorii de intrare (contabile). Incontabilitate amortizarea se inregistreaza liniar.

Amortizarea liniara, consta in repartizarea uniforma in cheltuielile de exploatare avalorii de intrare a activelor pe toata durata normala de functionare.

19

19

Se considera un utilaj cu urmatoarele date de referinta :

- valoarea de intrare (vi) 50.000 - durata normala de functionare (dnf) 5 ani

Amortizarea calculata dupa metoda liniara: amortizarea anuala = vi/dnf = 50.000/5 = 10.000,

sau, se calculeaza cota de amortizare anuala (ca): ca = 1/dnf = 1/5 = 0,2

amortizarea anuala = vi x ca = 50.000 x 0,2 = 10.000

Programul de amortizare

Perioada amortizarea anuala amortizarea totala valoarea neamortizataanul 1 10.000 10.000 40.000anul 2 10.000 20.000 30.000anul 3 10.000 30.000 20.000anul 4 10.000 40.000 10.000anul 5 10.000 50.000 -

c) imobilizarile financiare: c1. Titlurile de participare, reprezinta drepturile sub forma de actiuni detinute incapitalul unor entitati afiliate c2. Imobilizari financiare in interese de participare, reprezinta interesele detinute de ointreprindere in capitalul altei intreprinderi (asociate). c3. Creante imobilizate - reprezentate de imprumuturi acordate pe termen lung altorsocietati, creante legate de participatii (imprumuturi pe termen lung acordate unorsocietati la care se detin si participatii), depozite, garantii depuse si alte creante.

d) activele circulante: d1. Stocurile, sunt bunuri detinute temporar de catre unitate si sunt reprezentate de: - stocuri destinate consumului in procesul de productie (materii prime, materialeconsumabile, materiale de natura obiectelor de inventar); - stocuri destinate vanzarii in aceeasi stare (marfurile) sau rezultate din procesul deproductie (produsele si productia in curs de executie); - stocuri de ambalaje (refolosibile).

d2. Creantele reprezinta drepturile unitatii in relatiile acesteia cu tertii: - clienti, sunt rezultate in urma unor operatii privind vanzarea de produse si marfuri,lucrari executate, servicii prestate (creante comerciale); - alte creante fata de personalul propriu, bugetul statului, asigurarilor si protectieisociale, actionari si asociati, debitori diversi.

d3. Investitiile pe termen scurt, sunt actiuni, obligatiuni sau alte titluri de valoarespecifice pietelor de capitaluri, detinute pe termen scurt, in scopul obtinerii de veniturifinanciare imediate (castiguri).

20

20

d4. Disponibilitatile banesti detinute in conturi curente la banci sau in casieria unitatii.

Elementele de pasiv:a) datoriile curente (sursele de finantare pe termen scurt), sunt rezultatul relatiilorunitatii cu tertii si sunt reprezentate de: a1. Datoriile financiare - imprumuturi pe termen scurt obtinute de la institutiifinanciare si de credit a2. Datoriile comerciale, rezultate din operatii comerciale efectuate cu furnizorii debunuri, lucrari si servicii a3. Alte datorii fata de personalul propriu, bugetul statului, asigurarilor si protectieisociale, actionari si asociati, creditori diversi.

b) datoriile pe termen lung : b1. Imprumuturi pe terrmen lung obtinute de la institutii financiare si de credit b2. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni b3. Alte datorii asimilate (garantii, depozite primite) b4. Datorii comerciale pe termen lung.

c) provizioane, se constituie pentru litigii, garantii acordate clientilor,etc.d)subventiile pentru investitii sunt sume alocate de la buget sau din alte sursenerambursabile pentru finantarea unor activitati pe termen lung (investitii). e)capitalurile proprii: e1. Capitalul social, reprezinta aportul actionarilor sau asociatilor si se exprima inactiuni sau parti sociale e2. Primele de capital, reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune, de fuziune, deaport sau de conversie a obligatiunilor in actiuni si valoarea nominala a actiunilor saupartilor sociale e3. Rezultatul, profitul sau pierderea, se regaseste ca: -rezultat al exercitiului in desfasurare -rezultat reportat (al exercitiilor financiare anterioare) e4. Rezervele din reevaluare, evidentiaza surplusul rezultat din reevaluarea activelorcorporale.

Exemplu:Se reevalueaza un activ corporal cu o valoare contabila initiala de 40.000 lei.

Bilantul initial

Activ Pasiv element de reevaluat 40.000 lei datorii 140.000 lei alte elemente 200.000 lei capitaluri proprii 100.000 lei

TOTAL 240.000 lei TOTAL 240.000 lei

Se substituie elementului reevaluat valoarea rezultata din reevaluare, respectiv60.000 lei, ceea ce inseamna o diferenta din reevaluare (un surplus) de 20.000 lei, carenu obliga unitatea la cedarea unui echivalent, este finantata din capitalurile proprii(reprezinta un castig nerealizat).

21

21

Bilant

Activ Pasiv element reevaluat 60.000 lei datorii 140.000 lei alte elemente 200.000 lei capitaluri proprii 120.000 lei

TOTAL 260.000 lei TOTAL 260.000 lei

e5. Rezervele, sunt fonduri constituite din profit sau din alte surse prevazute de lege. e6. Castiguri sau pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii reprezintadiferenta dintre valoarea de vanzare a instrumentelor de capitaluri proprii (actiuni sauparti sociale) vandute si valoarea de rascumparare, respectiv dintre valoarea nominala ainstrumentelor anulate si valoarea de rascumparare.

In activul sau pasivul bilantului se regasesc si valorile de regularizare reprezentatede cheltuielile inregistrate in avans sau anticipate (reflectate in activul bilantului),respectiv veniturile anticipate sau de realizat (reflectate in pasivul bilantului).

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Contine cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului financiar grupatedupa natura si destinatie sau sursa, dupa caz, si rezultatul exercitiului.

Cifra de afaceri neta cuprinde valorile provenite din vanzari de produse si marfuri,lucrari executate sau servicii prestate ce se incadreaza in activitatea curenta aintreprinderii.

Veniturile sunt sume sau valori incasate sau de incasat din operatii privind vanzaride bunuri, lucrari executate, servicii prestate, din avantaje consimtite si alte operatiieconomice generatoare de venituri sau castiguri.

Veniturile reprezinta orice crestere a beneficiilor economice inregistrata peparcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuariale datoriilor, care se concretizeaza in cresterea capitalurilor proprii, altele decat celerezultate din contributia actionarilor sau asociatilor (corespund formulei:

A + x = P.datorii + P.cap.proprii + x , respectiv A = P.datorii - x + P.cap.proprii + x , cu mentiunea ca nu reprezintacontributia actionarilor sau asociatilor).

Castigurile sunt asimilate veniturilor, deoarece reprezinta cresteri ale beneficiiloreconomice, si pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activitatii curente (ex. rezultatein urma iesirii activelor imobilizate, din cedarea investitiilor pe termen scurt). Castigurilese iau in considerare la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.

Veniturile se inregistreaza in contabilitate pe feluri de venituri dupa natura sausursa lor, dupa caz.

Cheltuielile sunt sume sau valori platite sau de platit pentru consumurile, lucrarilesi serviciile de care beneficiaza unitatea sau determinate de alte operatii generatoare decheltuieli sau pierderi.

Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursulperioadei contabile sub forma de iesiri sau de scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale

22

22

datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat celerezultate din distribuirea acestuia catre actionari sau asociati (corespund formulei:

A – x = P.datorii + P.cap.proprii – x , respectiv A = P.datorii + x + P.cap.proprii – x , cu mentiunea ca nu reprezinta odistribuire catre actionari sau asociati).

Pierderile se asimileaza cheltuielilor (reprezinta diminuari ale beneficiiloreconomice) si pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul activitatii curente (ex. rezultatedin iesirea activelor imobilizate, din dezastre). Pierderile se evidentiaza distinct, deregula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.

Cheltuielile se inregistreaza in contabilitate pe feluri de cheltuieli dupa natura saudestinatia lor, dupa caz.

In Contul de profit si pierdere veniturile si cheltuielile sunt grupate corespunzatoractivitatilor care le genereaza (de exploatare, financiara, extraordinara), stabilindu-se sirezultatul intermediar.

Rezultatul brut al exercitiului financiar se calculeaza ca diferenta intre venituriletotale si cheltuielile totale care au determinat obtinerea acestora, indiferent daca au fostincasate, respectiv platite.

rezultatul brut = venituri totale - cheltuieli totale

Rezultatul net al exercitiului financiar se obtine ca diferenta intre rezultatul brut siimpozitul pe profit/venit si se poate repartiza dupa incheierea exercitiului financiar pedestinatiile hotarate de adunarea generala a actionarilor si asociatilor, cu respectareaprevederilor legale.

rezultatul net = rezultatul brut - impozitul pe profit/venit

DESCRIEREA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

a) venituri din exploatare: a1. Venituri din vanzari de marfuri si produse, lucrari executate si servicii prestate,reprezinta valoarea (la pret de vanzare) marfurilor, produselor, lucrarilor si serviciilorvandute

a2. Venituri din productia de imobilizari, reprezinta costul lucrarilor efectuate deunitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale saunecorporale

a3. Variatia stocurilor, reprezinta cresterea sau descresterea stocurilor de produse siproductiei in curs de executie, evaluate la costul de productie, la finele perioadei, fata devaloarea initiala a acestora

a4. Venituri din subventii de exploatare, reprezinta valoarea subventiilor primitereferitoare la activitatea de exploatare (pentru diferente de pret, plata personalului,asigurari si protectie sociala, dobanzi datorate)

23

23

a5. Alte venituri din exploatare, sunt venituri din despagubiri si penalitati, donatii sisubventii primite, vanzarea activelor imobilizate si alte operatii de capital, subventiipentru investitii

b) veniturile financiare sunt generate de iobilizarile financiare (dincedare, dividende sau dobanzi obtinute), castigurile din investitii pe termen scurt, dobanzibancare obtinute, diferentele favorabile de curs valutar, sconturile obtinute

c) veniturile extraordinare sunt subventii primite, urmare a unor evenimenteextraordinare si altele asimilate

d) cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de: - costul de achizitie al marfurilor vandute, consumurile de materii prime, materialeconsumabile, materiale de natura obiectelor de inventar in folosinta, energie si apa,munca (salarii si alte cheltuieli in legatura cu personalul), servicii executate de terti - cheltuieli privind impozite, contributii si taxe nerecuperabile (mai putin cuimpozitul pe profit/venit sau care sunt incluse in costul de achizitie al unor bunuri) - cheltuieli cu amortizarile, ajustarile si provizioanele - alte cheltuieli de exploatare privind despagubiri, amenzi, penalitati, majorari deintarziere, donatii si subventii acordate, activele imobilizate cedate (valoareaneamortizata a acestora) si alte operatii de capital

e) cheltuielile financiare sunt determinate de imobilizarile financiare (cedarea saunerecuperarea acestora), pierderi din investitii pe termen scurt, dobanzile datorate,diferentele nefavorabile de curs valutar, sconturile acordate

f) cheltuielile extraordinare se refera la pierderi din calamitati si alte evenimenteextraordinare.

INVENTARIEREA

Unitatile economice au obligatia sa efectueze inventarierea generala la incepereaactivitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii, in situatia fuziunii, divizarii sauincetarii activitatii si in alte situatii prevazute de lege.

Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata existentatuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ si valoric, sau numai valoric, la data lacare se efectueaza. La inceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilireasi evaluarea activelor reprezentand aport de capital. Toate bunurile inventariate, grupatepe gestiuni si categorii de bunuri se inscriu in liste de inventariere. Bunurile apartinandaltor persoane fizice sau juridice se inscriu in liste separate. Pentru bunurile depreciate,deteriorate sau inutilizabile, precum si pentru creantele si obligatiile incerte sau in litigiuse intocmesc liste separate.

Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere, carecontine, in principal: - perioada si gestiunile inventariate - persoanele care au efectuat inventarierea - plusurile si minusurile constate

24

24

- compensarile efectuate - valorificarea rezultatelor inventarierii - ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare.

IV.CONTUL Consideram urmatorul bilant:

Bilant initial

Activ Pasivutilaje 30.000 lei capital social 10.000 leibani 40.000 lei profit 20.000 leiclienti 30.000 lei furnizori 70.000 leiTOTAL 100.000 lei TOTAL 100.000 lei

Evidentiem influentele produse de efectuarea urmatoarelor tranzactii economice: tranzactia 1 - se achizitioneaza de la un furnizor materie prima in valoare de50.000 lei, cu plata viitoare;

Bilant

Activ Pasivutilaje 30.000 lei capital social 10.000 leimaterii prime 50.000 lei furnizori 120.000 leibani 40.000 lei profit 20.000 leiclienti 30.000 leiTOTAL 150.000 lei TOTAL 150.000 lei

tranzactia 2 - se incaseaza clientiiBilant

Activ Pasivutilaje 30.000 lei capital social 10.000 leimaterii prime 50.000 lei furnizori 120.000 leibani 70.000 lei profit 20.000 leiTOTAL 150.000 lei TOTAL 150.000 lei

tranzactia 3 - se achita furnizorilor 40.000 lei;

Bilant

Activ Pasivutilaje 30.000 lei capital social 10.000 leimaterii prime 50.000 lei furnizori 80.000 leibani 30.000 lei profit 20.000 lei

25

25

TOTAL 110.000 lei TOTAL 110.000 lei

Se observa ca tranzactiile economice efectuate au modificat activul si pasivulbilantului, in sensul cresterii (operatia 1), micsorarii (operatia 3) sau doar modificariistructurii (operatia 2). Valoarea finala a elementelor modificate de operatiile economiceefectuate s-a obtinut conform formulei:

Existent final = Existent initial + Intrari - Iesiri (cresteri) (micsorari)

tranzactia 1 a influentat elementele “materie prima” si “datorie furnizor”, in sensulcresterii: - existent final “materie prima” 0 + 50.000 - 0 = 50.000 - existent final “datorie furnizor” 70.000 + 50.000 - 0 = 120.000

tranzactia 2 a influentat elementele “bani” si “clienti”, a crescut valoareaelementului “bani” si s-a micsorat valoarea elementului “clienti”: - existent final “bani” 40.000 + 30.000 - 0 = 70.000 - existent final “clienti” 30.000 + 0 – 30.000 = 0

tranzactia 3 a influentat elementele “bani” si “datorie furnizor”, in sensulmicsorarii: - existent final “bani” 70.000 + 0 – 40.000 = 30.000 - existent final “datorie furnizor” 120.000 + 0 – 40.000 = 80.000

Exista patru tipuri de modificari bilantiere de baza, astfel:

A + x = P + x (cresterea valorii activului si pasivului cu aceeasi valoare) A - x = P - x (micsorarea valorii activului si pasivului cu aceeasi valoare) A + x - x = P (modificarea structurii activului, respectiv A = P + x - x pasivului, cu mentinerea valorii)

In activitatea practica, nu se poate construi un BILANT dupa efectuarea fiecareitranzactii economice. De aceea, pornind de la un bilant initial, pentru a ajunge la bilantulfinal al unei perioade de referinta pe parcursul careia s-au efectuat operatii economice,trebuie organizata urmarirea sistematica si in mod distinct a INTRARILOR (cresterilor)si IESIRILOR (micsorarilor) pentru fiecare element de activ si de pasiv, respectivcheltuieli si venituri.

Pentru aceasta contabilitatea utilizeaza CONTUL. Contul poate fi definit ca uninscris prezentat intr-o forma digrafica speciala cu ajutorul caruia se evidentiaza, inexpresie valorica, existenta si modificarea elementelor de activ, de pasiv, cheltuieli sivenituri si se realizeaza calcule economice.

Operatiile care se inregistreaza in cont sunt, in sens generic, operatii de intrare(crestere), respectiv operatii de iesire (micsorare). Pentru fiecare element de activ si de

26

26

pasiv se deschide cate un cont. Contul preia existentul din bilantul initial, urmarestesistematic modificarile (intrari sau iesiri) si determina existentul final, care serveste,eventual, la intocmirea unui nou bilant.

Elementele constitutive ale contului:

- titlul contului, reprezentat de simbolul si denumirea contului - debitul si creditul contului, cele doua parti distincte ale contului in care sunt grupateoperatiile economice. Debitul defineste partea stanga a contului, creditul defineste parteadreapta a contului. - soldul initial, preluat la deschiderea contului din bilantul initial. Soldul initial preluatdin activul bilantului se numeste “sold initial debitor” si se inscrie in partea de debit acontului. Soldul initial preluat din pasivul bilantului se numeste “sold initial creditor” si seinscrie in partea de credit a contului. - rulajul contului, grupeaza modificarile (INTRARI sau IESIRI) determinate detranzactiile economice efectuate. Rulajul inregistrat in debitul unui cont se numeste rulajdebitor. Rulajul inregistrat in creditul unui cont se numeste rulaj creditor. - soldul final, se determina ca diferenta intre soldul initial plus intrari si totalul iesirilorsi se evidentiaza, in partea opusa contului de unde provine (inchiderea contului). Laredeschiderea contului soldul se preia in partea contului de unde provine. Soldul final alunui cont poate fi debitor, creditor sau balansat (egal cu 0).

Operatia de inregistrare in debitul unui cont se numeste debitarea contului.Operatia de inregistrare in creditul unui cont se numeste creditarea contului.Soldul initial debitor + rulajul debitor formeaza totalul sumelor debitoare (TSD).Soldul initial creditor + rulajul creditor formeaza totalul sumelor creditoare (TSC).

Functiile contului.-functia economica - determinata de continutul economic al elementelor

evidentiate. Clasificarea conturilor din punct de vedere al continutului economic: -conturi de resurse economice, care evidentiaza imobilizarile, stocurile,

creantele, disponibilitatile banesti si alte valori de trezorerie. -conturi de proces economic, evidentiaza cheltuielile si veniturile care se

atribuie rezultatului -conturi de surse de finantare, evidentiaza datoriile si capitalurile proprii -functia contabila - presupune un anumit mod de inregistrarea cresterilor devalori, respectiv micsorarilor de valori, generate de tranzactiile efectuate, in debitul,respectiv creditul contului. Clasificarea conturilor dupa functia contabila: -conturi de activ, care evidentiaza elementele de activ si cheltuielile

-conturi de pasiv, care evidentiaza elementele de pasiv si veniturile

Reguli de functionare a contului:Conturile de activ:

- incep sa functioneze prin debitare - preiau in debit existentul din activul bilantului initial - se debiteaza cu intrarile (cresterile) elementului de activ evidentiat - se crediteaza cu iesirile (micsorarile) elementului de activ evidentiat - pot avea sold final debitor sau balansat, care se determina conform formulei:

Sold finalD = Sold initialD + rulajD - rulajC

27

27

(INTRARI) (IESIRI) sau Sold finalD = TSD - TSC

Conturile de pasiv: - incep sa functioneze prin creditare - preiau in credit existentul din pasivul bilantului initial - se crediteaza cu intrarile (cresterile) elementului de pasiv evidentiat - se debiteaza cu iesirile (micsorarile) elementului de pasiv evidentiat - pot avea sold final creditor sau balansat, care se determina astfel:

Sold finalC = Sold initialC + rulajC - rulajD (INTRARI) (IESIRI) sau Sold finalC = TSC - TSD

Conturile de activ, respectiv de pasiv pot prezenta un singur fel de sold (debitorsau creditor). Aceste conturi sunt conturi monofunctionale. Exista conturi carefunctioneaza atat dupa regula contului de activ, cat si dupa regula contului de pasiv(prezinta, la momente diferite , fie sold debitor, fie sold creditor). Aceste conturi au, deregula, si functie de calcul economic (ex: contul care evidentiaza rezultatul, conturile dediferente de pret), iar inregistrarea in debitul sau in creditul conturilor se face tinand contde natura operatiei economice sau financiare.

-functia de grupare - contul grupeaza toate modificarile generate de tranzactiileefectuate care influenteaza unul si acelasi element

-functia de sistematizare - in cont se inregistreaza distinct cresterile de valori,respectiv micsorarile de valori

In concluzie:1. Prin definitie, in cadrul aceluiasi cont, intre sumele din debit si sumele din credit

se efectueaza operatia de scadere, valorile din debit se aduna obtinandu-se totalulsumelor debitoare, valorile din credit se aduna obtinandu-se totalul sumelor creditoare,soldul contului reprezentand diferenta dintre acestea.

D CONT DE ACTIV C SiRulaj + - RulajDebitor creditor

= SfD

D CONT DE PASIV C Si

Rulaj - + Rulajdebitor Creditor

SfC =

28

28

2. Intre sumele din debitul unui cont si sumele din creditul altui cont se efectueazaoperatia de scadere, indiferent de functia contabila a acestora.

Exemplu:

valoarea rezultat: 300.000 = 400.000 - 100.000

3. Intre sumele din debitele a doua sau mai multe conturi se efectueaza operatia deadunare, indiferent de functia contabila a acestora.

Exemplu:

valoarea rezultat: 110.000 = 100.000 + 10.000

In mod similar, intre sumele din creditele a doua sau mai multe conturi seefectueaza operatia de adunare, indiferent de functia contabila a acestora.

Sa reprezentam cu ajutorul conturilor operatiile economice efectuate anterior:

tranzactia 1:

A D materie prima C

RD 50.000 - RC

P D furnizor C

RD - 50.000 RC

D utilaj C

400.000

D amortizare utilaj C

100.000

D materie prima C

100.000

D diferenta pret C

10.000

29

29

tranzactia 2:

tranzactia 3:

Se observa ca pentru evidentierea fiecarei operatii au fost necesare doua conturi (s-au produs cel putin doua modificari) si de fiecare data un cont s-a debitat, iar celalaltcont s-a creditat.

Inregistrarea concomitenta a unei operatii in doua conturi, si anume in debitul unuicont si in creditul altui cont se numeste dubla inregistrare. Intre cele doua conturi carereflecta o anumita operatie economica se stabileste o legatura denumita corespondentaconturilor, iar conturile folosite se numesc conturi corespondente.

Reprezentarea dublei inregistrari se realizeaza cu ajutorul unei egalitati denumitaformula (nota) contabila: contul care se = contul care se suma unica ce se inscrie debiteaza crediteaza in ambele conturi CONT1 = CONT2 X

Reluam exemplul anterior, descriem tranzactiile economice efectuate cu ajutorulcontului si formulei contabile si stabilim bilantul final.

Bilant initial

Activ Pasivutilaje 30.000 lei capital social 10.000 leibani 40.000 lei profit 20.000 leiclienti 30.000 lei furnizori 70.000 leiTOTAL 100.000 lei TOTAL 100.000 lei

tranzactia 1: materie prima = furnizor 50.000 lei tranzactia 2: bani = clienti 30.000 lei tranzactia 3: furnizor = bani 40.000 lei

Situatia conturilor:

A D clienti C

RD - 30.000 RC

A D bani C

RD 30.000 - RC

A D bani C

RD - 40.000 RC

P D furnizor C

RD 40.000 - RC

D bani CSi 40.000 30.000 40.000

= = SfD30.000

D utilaj CSi 30000

- - SfD30000

30

30

D profit C 20000 Si

- - SfC20000 =

BILANT (final)

Activ Pasivutilaje 30.000 lei capital social 10.000 leimaterie prima 50.000 lei furnizori 80.000 leibani 30.000 lei profit 20.000 leiTOTAL 110.000 lei TOTAL 110.000 lei

Pentru contabil, principala problema consta in alegerea conturilor corespondentenecesare si alegerea partii contului (debit sau credit) in care se inregistreaza valorilemodificate de operatiile economice. Pentru aceasta se utilizeaza ANALIZACONTABILA.

Analiza contabila este procedeul care contine etapele de parcurs in vederea stabiliriiformulei contabile ce evidentiaza o operatie economica (conturile corespondentenecesare si partea acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze operatiarespectiva concomitent si cu aceeasi suma).

Etapele analizei contabile:1. Stabilirea naturii si continutului economic al operatiei (de regula, pe baza

documentelor justificative care o consemneaza).2. Determinarea modificarilor pe care le produce operatia efectuata (elementele

de activ, de pasiv sau proces economic care se modifica) si sensul modificarii (cresteresau micsorare).

3. Stabilirea conturilor corespondente care evidentiaza elementele modificate sifunctiei contabile a acestora.

D clienti CSi 30.000

- 30.000- = -

D materie prima CSi -

50.000 - SfD50000

D capital social C 10000 Si

- - SfC10000 =

D furnizor C70000 Si

40000 50000SfC80000

31

31

4. Aplicarea regulilor de functionare a conturilor pentru a determina parteaconturilor corespondente (debit sau credit) in care se inregistreaza operatia analizata.

Exemplu: Analiza contabila a operatiei 1:

1. Natura, respectiv continutul economic al operatiei: aprovizionare cu materieprima (intrare) de la un furnizor (concomitent intrarii materiei prime apare si obligatia dea plati furnizorului contravaloarea acesteia).

2. Elementele care se modifica sunt “materie prima” si “furnizor”, in sensulcresterii, ambele cu suma de 50000 .

3. Conturile necesare: - contul “materie prima”, functia contabila de activ. - contul “furnizor”, functia contabila de pasiv. Aplicarea regulilor de functionare a conturilor: - contul de activ “materie prima”, care creste, se debiteaza; - contul de pasiv “furnizor”, care creste, se crediteaza;

formula contabila: materie prima = furnizor 50 milioane lei

Formula contabila descrisa este formula contabila simpla (operatia descrisaafecteaza doar doua conturi). Exista situatii in care contul care se debiteaza sau contulcare se crediteaza este comun si in acest caz se utilizeaza formula contabila compusa,care poate avea unul din urmatoarele formate: a) contul care se debiteaza este comun: CONT1 = % X = (a + b + . . .) CONT2 a CONT3 b .Se citeste: .CONT1 se debiteaza cu suma Xurmatoarele conturi se crediteaza: CONT2, cu suma a CONT3, cu suma b

b)contul care se crediteaza este comun: % = CONTn X = (a + b + . . .) CONT1 a CONT2 b . . . .

Se citeste:urmatoarele conturi se debiteaza: CONT1, cu suma a CONT2, cu suma bCONTn, se crediteaza cu suma X.

Conturi sintetice, conturi analitice

32

32

Conturile evidentiaza valoarea totala a fiecarui element de activ si de pasiv,cheltuiala sau venit, deci informatia continuta in fiecare cont este o informatie generala(sintetica). In activitatea curenta este necesara cunoasterea detaliata a starii unorelemente evidentiate prin intermediul conturilor sintetice si pentru aceasta este nacesaradezvoltarea conturilor sintetice in conturi analitice. Conturile monofunctionale se potdezvolta in conturi analitice cu aceeasi functie contabila (de activ respectiv de pasiv),iarvalorile contului sintetic se obtin prin insumarea valorilor continute in conturile analiticein care s-a dezvoltat contul sintetic. Conturile cu ambele functii se pot dezvolta in conturianalitice monofunctionale fie de activ, fie de pasiv, iar valorile contului sintetic se obtinprin insumarea algebrica a valorilor continute de conturile analitice in care s-a dezvoltat.

Operatii contabile specifice

1. Operatia de transfer

Transferul unei valori se efectueaza din o parte a unui cont in aceeasi parte a altuicont, iar contul sursa (de unde se transfera) se micsoreaza cu valoarea transferata. Dinpunct de vedere matemetic operatia de transfer permite obtinerea sumei a doua sau maimulte conturi, plasata in contul destinatie.Aplicatie: stabilirea rezultatului

Rezultatul = venituri totale - cheltuieli totalepresupunem: - venituri din vanzarea produselor finite (vpf) 100.000 - venituri din dobanzi (vd) 5.000 - cheltuieli cu materiile prime (cmp) 30.000 - cheltuieli cu salariile (cs) 20.000Efectuam operatia de transfer din conturile de venituri, respectiv conturile de cheltuieli incontul rezultat (profit sau pierdere):

- reprezinta suma veniturilor

formula contabila de transfer:% = rezultat 105.000vpf 100.000vd 5.000

P D vpf C

100.000 Si100.000

- = -

P D vd C

5.000 Si5.000

- = -

D rezultat C 100.000

5.000SfC = 105.000

A D cmp CSi 30.000

30.000- = -

A D cs CSi 20.000

20.000- = -

33

33

reprezinta suma cheltuielilor - diferenta dintre venituri si cheltuieli -

formula contabila de transfer:

rezultat = % 50.000 cmp 30.000 cs 20.000

2. Operatia de compensare

Compensarea unei sume intre doua conturi consta in micsorarea ambelor conturicu aceeasi valoare. Din punct de vedere matematic, compensarea permite obtinereadiferentei dintre cele 2 conturi, plasata in contul care contine valoarea cea mai mare.Aplicatie: stabilirea diferentei dintre taxa pe valoarea adaugata pentru vanzari si taxa pevaloarea adaugata pentru cumpararipresupunem: - TVA pentru vanzari 50.000 - TVA pentru cumparari 30.000

formula contabila de compensare:

TVA vanzari = TVA cumparari 30000

3. Operatia de stornare

Stornarea este operatia contabila prin care se poate corecta o inregistrare contabilaanterioara. Se poate efectua in doua moduri: - prin adaugare (sau in negru) - se inverseaza termenii formulei contabile initiale si seinscrie valoarea care corecteaza - prin scadere (sau in rosu) - se repeta formula contabila si se inscrie valoarea carecorecteaza cu semnul “minus”Exemplu:presupunem formula contabila: marfa = furnizor 100.000 a) stornarea in negru furnizor = marfa 100.000 b) stornarea in rosu marfa = furnizor -100.000

D rezultat C 105.000 Si

30.00020.00050.000

SfC 55.000 =

P D TVA vanzari C

50.000 Si 30.000 -

SfC 20.000 =

A D TVA cumparari C Si 30.000

- 30.000 - = -

34

34

Planul de conturi general

Conturile necesare inregistrarii operatiilor economice sunt continute in “Planul deconturi general”, emis de Ministerul Finantelor Publice. “Planul de conturi general” sinormele privind functiunile conturilor sunt destinate tuturor unitatilor care desfasoaraactivitate economica. Planul de conturi general contine 9 clase de conturi, simbolizate cuo cifra, grupe (subclase) de conturi, simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradulI, simbolizate cu trei cifre si conturi sintetice de gradul al II-lea, simbolizate cu patrucifre.

Clasele de conturi:clasa 1 conturi de capitaluriclasa 2 conturi de imobilizariclasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executieclasa 4 conturi de terticlasa 5 conturi de trezorerieclasa 6 conturi de cheltuieliclasa 7 conturi de venituriclasa 8 conturi specialeclasa 9 conturi de gestiune

Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii, iar cele din clasele 8 si 9, cat sidezvoltarea in conturi analitice a conturilor sintetice vor fi adaptate si completate defiecare unitate in parte.

V. BALANTA DE VERIFICARE

Este documentul contabil in care se centralizeaza valorile din conturile folositepentru evidentierea existentei si miscarii elementelor de activ si de pasiv, cheltuielilor siveniturilor, pe parcursul unui exercitiu financiar. In functie de sfera de cuprindere, balanta de verificare este de doua tipuri:

- balanta analitica- balanta sintetica

a) Balanta analitica detaliaza valorile (evidentiate in contul sintetic) referitoare la unanumit element de activ sau de pasiv (ex: “balanta stocurilor”, “balanta clientilor”,“balanta furnizorilor”).

Balanta materii primeGestiunea ……….. contul ………

denumirea stoc initial intr ari ies iri stoc finalmaterialului u/m p/u cantit valoare Cantit valoare cantit valoare cantit valoarematerial 1material 2

…..TOTAL

35

35

Balanta clienti

denumire sold initial Intrari(facturiemise)

iesiri (facturiincasate)

sold final

client 1 factura 1 factura 2 ……..total client 1client 2……..TOTAL

b)Balanta sintetica evidentiaza toate conturile folosite si , de regula , contine: - soldul initial (la inceputul exercitiului financiar)

- rulajele conturilor (din luna curenta si respectiv totale de la inceputul exercitiului financiar)- soldul final

Rulajele evidentiaza miscarile, modificarile fiecarui element de activ si de pasiv,cheltuieala sau venit, din perioada. Soldul final reflecta starea activelor si pasivelor unitatii la data la care se intocmestebalanta.

Balanta de verificare la data de ……………

simb denumirea solduri initiale rul aje solduri finale cont contului luna curenta tot ale

D C D C D C D Ccont 1 denumire 1cont 2 denumire 2

……..Total

TEST DE VERIFICARE

1. Valoarea capitalului social se obtine conform formulei …

2. Formula dublei reprezentari.

36

36

3. Circuitele in care se organizeaza contabilitatea.

4. Trasaturile partidei duble.

5. Enumerati alte procedee de lucru pe care se bazeaza metoda contabilitatii:

6. Utilizatorii informatiilor contabile.7. Costul de achizitie.8. Costul de productie.9. Regulile de evaluare a elementelor de activ si de pasiv:

10. Partile componente ale contului. 11. Regulile de functionarea conturilor. 12. Reprezentarea dublei inregistrari.

13. Exercitii:

a) Construiti bilantul unei societati care dispune de urmatoarele valori: materie prima10.000 lei, capital social 5.000 lei, terenuri 200.000 lei, obiecte de inventar 500 lei,rezerve 25.000 lei, materiale consumabile 10.000 lei, creanta clienti 20.000 lei, utilaje500.000 lei, debitori diversi 1.000 lei, credit bancar pe termen lung 40.000 lei, creantapersonalul propriu 50 lei, salarii datorate 300 lei, impozit salarii 60 lei, contributii laasigurari si protectie sociala 190 , bani 30.000 lei, datorii furnizori 250.000 lei, creditoridiversi 300 lei, cheltuieli inregistrate in avans 500 lei, venituri inregistrate in avans 200lei. Nota: Diferentele dintre activ si pasiv se atribuie rezultatului.Activele se vor ordona in ordinea lichiditatii, pasivele in functie de exigibilitate.

b) In perioada anterioara s-a efectuat inregistrarea contabila:bani = client 200.000

Descrieti formulele contabile de stornare: - in negru - in rosu

c) Apeland la analiza contabila scrieti formulele contabile care descriu urmatoareleoperatii contabile: d.1 Se achizitioneaza de la un furnizor marfa in valoare de 20.000 lei: d.2 Se incaseaza de la un client suma de 10.000 lei: d.3 Se restituie bancii un credit in valoare de 80.000 lei:

CAPITOLUL 2

PLANUL DE CONTURI GENERAL

37

37

CLASA 1. CONTURI DE CAPITALURI

Grupa 10 Capital si rezerve; Grupa 11 Rezultatul reportat; Grupa 12 Rezultatulexercitiului; Grupa 13 Subventii pentru investitii; Grupa 14 Castiguri sau pierderi legatede emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anulareainstrumentelor de capitaluri proprii; Grupa 15 Provizioane ; Grupa 16 Imprumuturi sidatorii asimilate.Contul 101 Capital social

1011 Capital subscris nevarsat, este capitalul subscris si nevirat in contul unitatii 1012 Capital subscris varsat, este capitalul subscris si virat in contul unitatii

Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor/partilor socialesubscrise de actionari/asociati, in numerar sau in natura. Se inregistreaza in contabilitatepe baza actelor de constituire ale societatii si a documentelor justificative privindvarsamintele de capital. Contabilitatea analitica a capitalului social se tine peactionari/asociati si evidentiaza numarul si valoarea actiunilor/partilor sociale subscrise,respectiv varsate.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu intrarile (majorarile) capitalului social prin: - subscriere Decontari cu actionarii/asociatii 456 = 101 privind capitalul (1011) - incorporarea rezervelor Rezerve 106 = 101 (1012) - incorporarea profiturilor (din rezultat reportat) Rezultatul reportat 117 = 101 (1012) - incorporarea primelor de capital Prime de capital 104 = 101 (1012)Se debiteaza cu iesirile (micsorarile) capitalului social, determinate de: - retragerea subscrierii 101 = 456 (1012) - pierderile acoperite din capitalul social 101 = 117 (1012) - valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate 101 = 109 Actiuni proprii (1012) - diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate sivaloarea lor de rascumparare 101 = 141 Castiguri legate de vanzarea sau (1012) anularea instr.de cap.propriiSoldul creditor al contului reprezinta capital social subscris.

Contul 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

38

38

Evidentiaza decontarile cu actionarii/asociatii privind aporturile subscrise/varsatela capitalul social.Este cont de activ/pasiv.Se debiteaza cu: - valoarea capitalului subscris 456 = 101 (1011) - valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului de capital in natura,sau conversiei obligatiunilor in actiuni 456 = 104 - sumele achitate sau bunurile restituite determinate de retragerea capitalului 456 = conturi din clasele2,3,5Se crediteaza cu: - valoarea bunurilor (imobilizari, stocuri), reprezentand aport de capital, intrate Conturi din clasele 2, 3 = 456 - numerarul sau alte titluri de valoare (investitii pe termen scurt) aportate Conturi din clasa 5 = 456 - capitalul social retras 101 = 456 (1012)Soldul debitor al contului reprezinta aportul la capital subscris si nevarsat.

Exemplu:Se considera:

- capital social subscris 10000 lei, din care: - numerar (bani) 4000 lei, din care virat la subscriere: 2500 lei - utilaj 5000 lei - marfa 1000 lei

La inregistrarea capitalului social se evidentiaza doua momente: a) SUBSCRIEREA - reprezinta angajamentul actionarilor/asociatilor de a contribui laformarea capitalului social si determina urmatoarele modificari: - cresterea capitalului social - relatia de creanta a unitatii fata de actionarii/asociatii care au subscris b) VARSAREA CAPITALULUI - reprezinta aportul efectiv, conform subscrierii, sidetermina urmatoarele modificari: - intrarea bunurilor reprezentand aport de capital - micsorarea creantei fata de actionari/asociati cu valoarea bunurilor aportate.

Observatie: Daca la evidentierea subscrierii se utilizeaza contul sintetic de gradul alII-lea 1011 Capital subscris nevarsat, este necesara inregistrarea capitalului varsat incontul 1012 Capital subscris varsat si corespunzator micsorarea capitalului subscrisnevarsat.

a) subscrierea capitalului:A+ contul 456 10000 lei DP+ contul 1011 10000lei C

formula contabila: 456 = 1011 10000 b) varsarea capitalului:

39

39

- aportul efectiv:A+ contul bani 2500lei DA+ contul utilaj 5000lei DA+ contul marfa 1000lei DA- contul 456 8500lei C

formula contabila: % = 456 8500 bani 2500 utilaj 5000 marfa 1000- evidentierea capitalului varsat:

P+ contul 1012 8500lei CP- contul 1011 8500lei D

formula contabila: 1011 = 1012 8500

Situatia conturilor:

Bilant

Activ Pasiv utilaj 5000 lei ct. 1011 1500 lei marfa 1000 lei ct. 1012 8500 lei ct. 456 1500 lei bani 2500 lei TOTAL 10000 lei TOTAL 10000 lei

Contul 104 Prime de capital

1041 Prime de emisiune 1042 Prime de fuziune/divizare 1043 Prime de aport 1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni

A D 456 C Si - 10000 8500

= SfD 1500

P D 1011 C

- Si 8500 10000 SfC 1500 =

P D 1012 C

- Si - 8500SfC 8500 =

A D bani C Si - 2500 -

= SfD 2500

A D utilaj C Si - 5000 -

= SfD 5000

A D marfa C Si - 1000 -

= SfD 1000

40

40

Primele de capital reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune, de fuziune,valoarea bunurilor reprezentand aport in natura, respectiv valoarea nominala aobligatiunilor convertite in actiuni si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu valoarea primelor stabilite subscrise 456 = 104Se debiteaza cu: - valoarea primelor de capital incorporate in rezerve sau in capitalul social 104 = 106 (104 = 101 / 1012) - pierderile contabile ale exercitiilor financiare anterioare acoperite cu prime decapital, conform prevederilor legale 104 = 117 Rezultatul reportatSoldul creditor al contului reprezinta prime de capital existente.

Contul 121 Profit sau pierdere

Evidentiaza profitul sau pierderea exercitiului financiar.Este cont de activ/pasiv.Se crediteaza cu: - soldurile creditoare transferate la sfarsitul perioadei (lunii) din conturile de venituri(clasa 7), eventual cheltuieli (clasa 6) conturi din clasa 7 (6) = 121 - pierderea reportata Rezultatul reportat 117 = 121 Se debiteaza cu: - soldurile debitoare transferate la sfarsitul perioadei (lunii) din conturile de cheltuieli(clasa 6), eventual venituri (clasa 7) 121 = conturi din clasa 6 (7) - profitul nerepartizat aferent exercitiului financiar curent incheiat 121 = 117 Rezultatul reportat - profitul net realizat in exercitiul financiar curent incheiat repartizat pe destinatiilelegale 121 = 129Soldul creditor al contului reprezinta profitul realizat.Soldul debitor al contului reprezinta pierderea realizata.

Contul 129 Repartizarea profitului

Evidentiaza repartizarile din profitul exercitiului financiar curent incheiat.Este cont de activ.Se debiteaza cu sumele repartizate din profitul exercitiului pentru constituirea rezervelorconform prevederilor legale: - rezerve legale constituite pe parcursul exercitiului financiar

41

41

129 = 106 RezerveSe crediteaza, la inceputul exercitiului financiar urmator, cu valoarea repartizatatransferata in contul 121 Profit si pierdere. 121 = 129Soldul debitor al contului reprezinta repartizari din profit.

Contul 117 Rezultatul reportat

1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita 1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor conformecu Directiva a patra a Comunitatii Economice Europene

Contul se refera la profiturile (castigurile) sau pierderile determinate de activitateaexercitiilor financiare anterioare.Este cont de activ/pasiv.Se crediteaza cu: - pierderile exercitiilor financiare anterioare acoperite din rezerve, prime de capital sauprin micsorarea capitalului social 106 = 117

104 = 117 1012,101 = 117 - profitul nerepartizat al exercitiului financiar curent incheiat 121 = 117 - diferente favorabile (profituri) rezultate din corectarea erorilor contabile ale aniloranteriori conturi din clasa 1,2,3,4,5 = 1174 - sumele anulate reprezentand datorii ale anilor anteriori Conturi din clasa 4 = 117Se debiteaza cu: - pierderile contabile ale exercitiului financiar curent incheiat 117 = 121 - sumele repartizate pentru rezerve, dividende, majorarea capitalului social 117 = 106 Rezerve 117 = 457 Dividende de plata 117 = 101,1012 - diferentele nefavorabile (pierderi) rezultate din corectarea erorilor contabile ale aniloranteriori 1174 = conturi din cls.1,2,3,4,5 - sumele anulate reprezentand creante ale anilor anteriori 117 = Conturi din clasa 4 Soldul creditor al contului “Rezultatul reportat” reprezinta profituri ale exercitiilorfinanciare anterioare.Soldul debitor al contului “Rezultatul reportat” reprezinta pierderi ale exercitiilorfinanciare anterioare.

Contul 109 Actiuni proprii

42

42

1091 Actiuni proprii detinute pe termen scurt 1092 Actiuni proprii detinute pe termen lung

Evidentiaza actiunile proprii rascumparate, in conformitate cu prevederile legale.Este cont de active.Se debiteaza cu valoarea de achizitie a actiunilor rascumparate

109 = cont din clasa 5Se crediteaza cu:

- valoarea actiunilor anulate, care micsoreaza capitalul social 1012,101 = 109- pierderea rezultata din anulare (val.de rascumparare > val.nominala)

Pierderi legate de instr.de cap.proprii 149 = 109- sumele de incasat sau incasate din vanzare Debitori diversi 461, cont clasa 5 = 109- pierderile rezultate din vanzare (suma obtinuta < val. de rascumparare) 149 = 109- valoarea actiunilor cedate cu titlu gratuit 149 = 109

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de rascumparare, actiunilor propriiexistente.

Contul 141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu:

- diferenta dintre pretul de vanzare (mai mare) si valoarea de rascumparare 461,cont din cls.5 = 141- diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii (mai mare)anulate si valoarea de rascumparare 1012,101 = 141

Se debiteaza cu sumele transferate la rezerve. 141 = 106 RezerveSoldul creditor al contului reprezinta castiguri legate de vanzarea sau anulareainstrumentelor de capitaluri proprii.

Contul 149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri propriiEste cont de activ.Se debiteaza cu:

- pierderile rezultate din vanzarea instrumentelor de capitaluri proprii rascumparate 149 = 109- diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii (mai mica)anulate si valoarea de rascumparare

149 = 109 - valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit 149 = 109 - cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, neevidentiate caimobilizari necorporale 149 = cont cls.5, 462 Creditori diversi

43

43

Se crediteaza cu pierderile acoperite din rezerve 106 = 149Soldul debitor al contului reprezinta pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii.

Contul 105 Rezerve din reevaluare

Reevaluarea activelor corporale consta in stabilirea valorii actuale a acestora,valoare care se substituie valorii contabile existente. Contul evidentiaza surplusul obtinutdin reevaluarea imobilizarilor corporale.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu diferentele reprezentand cresterea valorii activelor corporale reevaluate,daca in perioada anterioara nu a fost evidentiata o cheltuiala rezultata din reevaluare,pentru acel activ 211, 212, 213, 214 = 105 Se debiteaza cu: - diferentele reprezentand scaderi ale valorii activelor corporale, daca in perioadaanterioara a fost inregistrata o rezerva din reevaluare pentru acel activ: 105 = 211, 212, 213, 214 - rezerva din reevaluare realizata transferata la rezerve (capitalizata) 105 = 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerva din reevaluare Soldul creditor al contului reprezinta surplus din reevaluarea activelor corporale.

Contul 106 Rezerve

1061 Rezerve legale 1063 Rezerve statutare sau contractuale 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerva din reevaluare 1068 Alte rezerve

Rezervele sunt surse proprii de finantare constituite din profit sau din alte surseprevazute de lege.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu valoarea rezervelor: - constituite din profitul exercitiului 129 = 106 - constituite din rezultatul reportat 117 = 106 - din transferarea primelor de capital 104 = 106 - din transferarea rezervelor din reevaluare realizate 105 = 1065 - reprezentand diferenta in plus dintre valoarea participatiilor dobandite si valoareaneamortizata a activelor care fac obiectul participarii in natura in capitalul altei societati. cont gr.26 = 106 (Imobilizari financiare) - din transferul castigurilor din anularea sau vanzarea instrumentelor de capitaluri proprii

141 = 106

44

44

Se debiteaza pe masura consumului pentru: - acoperirea pierderilor 106 = 117 - majorarea capitalului social 106 = 101 (1012) - reprezentand diferenta dintre valoarea contabila a participatiilor cedate si valoareaneamortizata a activelor care au constituit aport in natura in capitalul altei societati 106 = cont gr.26 - pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii acoperite din rezerve 106 = 149Soldul creditor al contului reprezinta rezerve existente.

Grupa 13 Subventii pentru investitii

Subventiile, in general, sunt sume sau valori nerambursabile, alocate de la bugetsau din alte surse, de care beneficiaza unitatea.In functie de destinatia lor, subventiile pot fi: - de exploatare - pentru finantarea unor activitati pe termen lung (pentru investitii)

Contul 131 Subventii guvernamentale pentru investitiiContul 132 Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitiiContul 133 Donatii pentru investitiiContul 134 Plusuri de inventar de natura imobilizarilorContul 135 Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii

Subventiile pentru investitii sunt sume alocate de la bugetul national sau din altesurse nerambursabile pentru finantarea unor investitii. Se asimileaza subventiilor pentruinvestitii si imobilizarile primite cu titlu gratuit, prin donatie.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu: - valoarea sumelor incasate cu acest titlu bani = cont din gr.13 - valoarea subventiilor alocate de la buget, cu decontare ulterioara 445 Subventii = cont din gr,13 - valoarea imobilizarilor necorporale sau corporale obtinute cu titlu gratuit sauconstatate plus de inventar conturi din clasa 2 = 133,134

Se debiteaza cu: - valoarea subventiilor pentru investitii recunoscute ca venituri pe masura amortizariiactivelor obtinute prin subventie cont din gr.13 = 7584 Venituri din subventii pentru investitii - valoarea subventiilor restituite cont din gr.13 = baniSoldul creditor al contului reprezinta subventii pentru investitii primite si netransferate lavenituri.

45

45

Grupa 15 ProvizioaneContul 151 Provizioane 1511 Provizioane pentru litigii 1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor 1513 Provizioane pentru dezafectari imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea 1514 Provizioane pentru restructurare 1515 Provizioane pentru pensii si obligatii similare 1516 Provizioane pentru impozite 1518 Alte provizioane

Evidentiaza provizioanele pentru litigii, garantii acordate clientilor, si alteprovizioane.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu valoarea provizioanelor constituite: -pe seama cheltuielilor Cheltuieli de exploatare privind 6812 = 151 provizioane -privind dezafectarea sau restaurarea amplasamentului pe care au fost pozitionateimobilizarile Cont din cls.2 = 151 (imobilizari corporale)Se debiteaza cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor: 151 = 7812 Venituri din provizioaneSoldul creditor al contului reprezinta provizioane existente.

Grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate

Contul 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuniContul 169 Prime privind rambursarea obligatiunilorContul 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

Contul 162 Credite bancare pe termen lung

Evidentiaza imprumuturile pe termen lung obtinute de la institutii financiare saualte societati comerciale.Este cont de pasivSe crediteaza cu: - valoarea imprumuturilor obtinute bani = 162

- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor in valutala cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar

Cheltuieli din diferente de curs valutar 665 = 162Se debiteaza cu: - sumele rambursate 162 = bani

46

46

- diferentele favorabile de curs valutar rezultate la rambursarea creditelor in valutasau din evaluarea creditelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitulexercitiului financiar 162 = 765 Venituri din diferente de curs valutarSoldul creditor al contului reprezinta credite pe termen lung nerambursate.

Contul 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lungEste cont de pasiv.Se crediteaza cu: - valoarea dobanzilor datorate 666 Cheltuieli privind dobanzile = 1682 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea dobanzilordatorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 665 = 1682Se debiteaza cu: - valoarea dobanzilor platite 1682 = bani - diferentele favorabile de curs valutar rezultate la plata dobanzilor in valuta saudin evaluarea dobanzilor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiuluifinanciar 1682 = 765Soldul creditor al contului reprezinta valoarea dobanzilor datorate.

Contul 166 Datorii ce privesc imobilizarile financiareContul 1685 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitati afiliateContul 1686 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania estelegata prin interese de participare

Contul 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate

Evidentiaza datorii privind concesiunile, depozitele si garantiile primite si altedatorii asimilate.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu: - sumele reprezentand garantii sau depozite primite bani = 167 - valoarea concesiunilor preluate Clasa 2 (concesiuni) = 167 - valoarea activelor primite din operatiuni de leasing financiar (la nivelul valorii deintrare la locator, conform contractului) 211,212,213,214 = 167 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea sumelor datorate invaluta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 665 = 167 - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei a caror decontare seface in functie de cursul unei valute, evaluate la cursul de referinta in vigoare la sfarsitulexercitiului financiar Alte cheltuieli financiare 668 = 167Se debiteaza cu:

47

47

- valoarea garantiilor si depozitelor rambursate 167 = bani - valoarea concesiunilor restituite 167 = Clasa 2 (imob. necorporale) - cota parte din valoarea de intrare a activelor facturata de locator, conformcontractului 167 = 404 Furnizori de imobilizari - diferentele favorabile de curs valutar rezultate la rambursarea datoriilor in valuta, saudin evaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitulexercitiului financiar 167 = 765 Venituri din diferente de curs valutar - diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei, a caror decontare seface in functie de cursul unei valute, la plata, sau la evaluarea la cursul de referinta invigoare la sfarsitul exercitiului financiar 167 = 768 Alte venituri financiareSoldul creditor al contului reprezinta alte imprumuturi si datorii asimilate existente.

Contul 1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilateEste cont de pasiv.Se crediteaza cu: - dobanzile datorate aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate 666 =1687 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea sumelor datorate invaluta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 665 = 1687 - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei, a caror decontare seface in functie de cursul unei valute, evaluate la cursul de referinta in vigoare la sfarsitulexercitiului financiar 668 = 1687Se debiteaza cu: - dobanzile platite 1687 = bani - diferentele favorabile de curs valutar rezultate la plata dobanzilor in valuta, sau dinevaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitulexercitiului financiar 1687 = 765 Venituri din diferente de curs valutar - diferentele favorabile de curs valutar aferente dobanzilor in lei, a caror decontare seface in functie de cursul unei valute, la plata, sau la evaluarea la cursul de referinta invigoare la sfarsitul exercitiului financiar 1687 = 768 Alte venituri financiare

Soldul creditor al contului reprezinta dobanzi aferente altor imprumuturi si datoriiasimilate datorate.

Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata (TVA)

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat bugetului care secolecteaza in conditiile Codului Fiscal. Valoarea adaugata (din punctul de vedere al

48

48

TVA) reprezinta diferenta dintre livrarile si achizitiile aceluiasi stadiu al circuituluieconomic.

Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un venit al bugetului de stat.

Operatiunile impozabile se refera la vanzari de bunuri si servicii, achizitiiintracomunitare, importul de bunuri si servicii si alte operatii asimilate operatiilorimpozabile. Exista si operatiuni scutite, descrise in actele normative emise referitoare laTVA.Reguli de impozitare:

Din punctul de vedere al regulilor de impozitare, operatiile se impart in: - operatii taxabile. Pentru acestea taxa se obtine astfel:

taxa = val.operatiilor imp. x cota TVA

Din taxa astfel calculata, se scade taxa datorata sau platita pentru bunurile siserviciile achizitionate DESTINATE REALIZARII OPERATIILOR IMPOZABILE. - operatii scutite cu drept de deducere. Pentru aceste operatii unitatea are dreptul dededucere a taxei datorate sau platite bunurile si serviciile achizitionate DESTINATEREALIZARII OPERATIILOR CU DREPT DE DEDUCERE. - operatii scutite fara drept de deducere. Pentru aceste operatii unitatea nu aredreptul de deducere a taxei aferente intrarilor (aprovizionari, etc).

Se constata ca taxa aferenta achizitiilor (denumita TVA deductibila) se poatededuce doar daca acestea sunt destinate realizarii operatiilor pentru care se acordadeducere. TVA de dedus (de scazut din taxa corespunzatoare operatiilor impozabile) seobtine astfel:

TVA de dedus = TVA deductibila x pro rata%

TVA devenita nedeductibila (diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus) sesuporta in cheltuielile de exploatare in contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe sivarsaminte asimilate.Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata este cont de activ/pasiv.Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea adaugata se utilizeaza urmatoareleconturi sintetice de gradul al II-lea: 4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata 4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata 4428 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila

Contul 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila

valoarea operatiilor impozabileprorata % = ————————————— x 100 total operatii

49

49

Evidentiaza TVA datorata pentru bunurile, lucrarile sau serviciile achizitionate deunitate, inscrisa in facturile furnizorilor, sau TVA aferenta activelor corporale realizate inregie proprie, deductibila din punct de vedere fiscal.Este cont de activ.Se debiteaza, pe parcursul perioadei fiscale, cu: - TVA aferenta bunurilor, lucrarilor si serviciilor achizitionate 4426 = 401, 404 (furnizori),5121,542 - TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie 4426 = 4427 - TVA deductibila devenita exigibila 4426 = 4428 - TVA inregistrata si ca TVA colectata, conform legii 4426 = 4427Se crediteaza, la sfarsitul perioadei fiscale, cu: - TVA devenita nedeductibila si inclusa in cheltuieli 635 = 4426 - sumele deductibile compensate din TVA colectata 4427 = 4426 - TVA de recuperat de la buget 4424 = 4426La sfarsitul perioadei fiscale contul nu prezinta sold.

Contul 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata

Evidentiaza sumele datorate aferente vanzarilor de bunuri, lucrari executate sauservicii prestate, TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie, TVAaferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit, TVAaferenta minusurilor de inventar.Este cont de pasiv.Se crediteaza, pe parcursul perioadei fiscale, cu: - TVA inscrisa in facturile emise clientilor sau in alte documente legale careconsemneaza asemenea operatii 411, 461, 428, bani = 4427 (clienti sau alti debitori)- TVA colectata devenita exigibila 4428 = 4427- TVA aferenta minusurilor de inventar imputate 461, 428 = 4427 - TVA aferenta bunurilor sau serviciilor folosite in scop personal, predate cu titlugratuit, acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura, sau minusurilor de inventarneimputate 635 = 4427 - TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie 4426 = 4427 - TVA inregistrata si ca TVA deductibila, conform legii

4426 = 4427Se debiteaza, la sfarsitul perioadei fiscale,cu: - sumele reprezentand TVA deductibila compensate

50

50

4427 = 4426 - TVA de platit bugetului 4427 = 4423La sfarsitul perioadei fiscale contul nu prezinta sold.

Contul 4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata

Evidentiaza TVA de platit bugetului.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu diferentele, rezultate la sfarsitul perioadei fiscale, intre TVA colectatamai mare si TVA deductibila. 4427 = 4423

Se debiteaza cu: - TVA de recuperat compensata 4423 = 4424 - platile efectuate bugetului 4423 = baniSoldul creditor al contului reprezinta TVA de platit bugetului.

Contul 4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat

Evidentiaza TVA de recuperat de la buget.Este cont de activ.Se debiteaza cu diferentele, rezultate la sfarsitul perioadei fiscale, intre TVA colectatamai mica si TVA deductibila 4424 = 4426

Se crediteaza cu: - TVA de recuperat compensata cu TVA de plata 4423 = 4424

- TVA incasata de la buget pe baza solicitarii de rambursare bani = 4424Soldul debitor al contului evidentiaza TVA de recuperat de la buget.

Exemplu: Se considera: - la inceputul perioadei, in contul 4424 TVA de recuperat, sold debitor 15.000 lei - operatii impozabile (vanzari) in valoare de 100.000 lei

TVA colectata = 100.000 x 19% = 19.000 - operatii scutite in valoare de 50.000 lei - in contul 4426 TVA deductibila s-a inregistrat in cursul perioadei suma de 16.000 leiDecontarea TVA:

1. Se calculeaza pro rata %

100.000prorata % = —————— x 100 = 67 % 150.000

51

51

2. Se calculeaza TVA de dedus si TVA devenita nedeductibila

TVA de dedus = TVA deductibila x prorata% = 16.000 x 67% = 10.720 TVA devenita nedeductibila = 16.000 - 10.720 = 5.280

3. TVA devenita nedeductibila se inregistreaza in cheltuieli:A+ contul 635 5.280 DA- contul 4426 5.280 C

formula contabila: 635 = 4426 5.280

- reprezinta TVA de dedus

4. Se stabileste diferenta intre TVA colectata si TVA de dedus (operatia decompensare intre cele doua conturi)

A- contul 4426 10.720 CP- contul 4427 10.720 D

formula contabila: 4427 = 4426 10.720

5. Se transfera diferenta in contul distinct 4423 TVA de plataP- contul 4427 8.280 DP+ contul 4423 8.280 C

formula contabila: 4427 = 4423 8.280

6. Deoarece este inregistrata TVA de recuperat din perioada anterioara, seefectueaza compensarea intre cele doua (se micsoreaza concomitent creanta si obligatiafata de buget referitoare la TVA)

D 4426 CSi 16.000- 5.280

= SfD10.720

D 4426 CSi 10.720 - 10.720 - = -

D 4427 C19.000 Si

10.720 - SfC 8.280 =

D 4427 C8.280 Si

8.280 - = -

D 4423 C - 8.280

SfC 8.280 =

52

52

A- contul 4424 1.500 CP- contul 4423 1.500 D

formula contabila: 4423 = 4424 1.500

Contul 4428 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila

Evidentiaza taxa pe valoarea adaugata calculata si inscrisa in documente, darnedatorata (ex: TVA aferenta vanzarilor sau cumpararilor cu plata in rate, TVA inclusain pretul de vanzare al marfurilor la unitatile de vanzare cu amanuntul, pentru careevidenta marfurilor se tine la acest pret, etc).Este cont de activ/pasiv.

Se crediteaza cu: - TVA aferenta vanzarilor de bunuri, lucrari sau servicii cu plata in rate 411, 461, 428 = 4428 (clienti sau alti debitori) - TVA aferenta vanzarilor pentru care nu s-au intocmit facturi in perioada livrarii Clienti-facturi de intocmit 418 = 4428 - TVA inclusa in pretul marfurilor la unitatile comerciale cu amanuntul 371 Marfuri = 4428 - TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate devenita exigibila (la scadenta inscrisa incontract) sau TVA deductibila evidentiata anterior in cont devenita exigibila la primireafacturii de la furnizori 4426 = 4428

Se debiteaza cu: - TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate 4428 = 401, 404 (furnizori) - TVA aferenta cumpararilor pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori 4428 = 408 Furnizori-facturi nesosite - TVA aferenta importurilor pentru care s-a obtinut amanare la plata 4428 = 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - TVA neexigibila inregistrata in perioada anterioara pentru vanzari cu plata in ratedevenita exigibila (la scadenta inscrisa in contract), sau aferenta altor vanzari - laintocmirea facturilor 4428 = 4427 - TVA inclusa in pretul marfurilor iesite din gestiune 4428 = 371 MarfuriSoldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila.Nota: Relatiile unitatii cu tertii sunt de doua tipuri: - datorii (unitatea trebuie sa cedeze un echivalent sau sa efectueze o prestatie) - creante (unitatea trebuie sa incaseze un echivalent sau sa beneficieze de o prestatie din partea tertului)

1. Plata unei datorii: (corespunde formulei A - x = P - x)A- contul bani, eventual alte mijloace C

53

53

P- contul care evidentiaza datoria Dformula contabila: contul datorie = bani, alte mijloace de plata

2. Incasarea unei creante: (corespunde formulei A + x - x = P)A+ contul bani, eventual alte mijloace DA- contul care evidentiaza creanta C

formula contabila: bani = contul creanta alte mijloace de plata

Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate.

Contul 401 FurnizoriEvidentiaza decontarile cu furnizorii pentru achizitionarea de stocuri, lucrari sau

servicii.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu: - valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelorde inventar, animalelor,marfurilor, ambalajelor achizitionate cont din gr. 30, 36, 37, 38 = 401 - valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelorde inventar, animalelor,marfurilor, ambalajelor achizitionate, in cazul folosirii metodeiinventarului intermittent Cont din gr.60 = 401 - valoarea materialelor nestocate, consumul de energie si apa, incluse direct in cheltuieli,in conturi din clasa 6, grupa 60 (cheltuieli privind stocurile) Cheltuieli privind materialele nestocate 604 = 401 Cheltuieli cu energia si apa 605 = 401- valoarea lucrarilor sau serviciilor executate de terti, inclusa in cheltuieli in conturi dingrupele 61 si 62 cont din gr. 61, 62 = 401 - valoarea timbrelor fiscale, biletelor de tratament si calatorie si altor valori achizitionate Alte valori 532 = 401 - taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor 4428, 4426 = 401 - diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in leia datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau adatoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute 665 = 401, sau 668 = 401 - diferentele nefavorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 401 Se debiteaza cu: - platile efectuate furnizorilor: 401 = bani alte mijloace de plata avansuri acordate

- diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei adatoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau a

54

54

datoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute, saula plata efectiva 401 = 765, sau 401 = 768

- diferentele favorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 401 = 1174- diferentele favorabile rezultate din anularea unor datorii ale anilor anteriori 401 = 117

Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate furnizorilor (totalul facturilorneachitate).Nota:

Evidenta analitica a contului se tine pe furnizori si, in cadrul acestora, facturileprimite si neachitate.

Contul 404 Furnizori de imobilizariEvidentiaza decontarile unitatatii cu furnizorii de imobilizari necorporale si

corporale.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu: - valoarea imobilizarilor facturate de furnizori, lucrarilor si serviciilor executate deacestia si taxa pe valoarea adaugata inscrisa in factura Conturi din gr. 20, 21, 23 = 404 (4426) - valoarea ratelor si dobanzii de leasing facturata de locator 167 = 404 - diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in leia datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau adatoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute 665 = 404, sau 668 = 404 - diferentele nefavorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 404Se debiteaza cu sumele achitate furnizorilor de imobilizari 404 = bani, alte instrumente de plata, avansurile acordate - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei adatoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau adatoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute, sau laplata efectiva

404 = 765, sau 404 = 768

- diferentele favorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 404 = 1174- diferentele favorabile rezultate din anularea unor datorii ale anilor anteriori 404 = 117

Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate furnizorilor de imobilizari.

Contul 403 Efecte de platitEvidentiaza obligatiile de plata pe baza de efecte comerciale (cambia, warantul).

55

55

Cambia este titlu de credit in temeiul caruia emitentul se obliga sa plateascaneconditionat, sau dispune sa se plateasca astfel de catre alta persoana, la data si loculindicate in inscris, aceluia pe care cambia il desemneaza.Cambia are doua variante: - biletul la ordin - emitentul plateste direct in conditiile prevazute - trata - emitentul dispune unui debitor al sau sa efectueze plataWarantul este o recipisa eliberata celui care depune marfuri spre pastrare unuiantrepozit (agent general), constituind titlu de proprietate asupra bunurilor depuse,folosit ca hartie de valoare transmisibila si negociabila.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu: - valoarea acceptata a efectelor comerciale subscrise 401 = 403 - diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluareaefectelor comerciale in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar 665 = 403Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta 403 = 512 conturi curente la banci - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluareaefectelor comerciale in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar,sau la plata 403 = 765Soldul creditor al contului reprezinta efecte comerciale de platit.

Contul 405 Efecte de platit pentru imobilizari Este cont de pasiv. Functioneaza similar contului 403.

Contul 408 Furnizori - facturi nesositeEvidentiaza decontarile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari sau

servicii, pentru care nu s-au primit facturi.Este cont de pasiv.

Se crediteaza cu: - valoarea bunurilor aprovizionate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate defurnizori si TVA aferenta Conturi din clasele 3,6, 4428 = 408Se debiteaza cu valoarea facturilor primite aferente aprovizionarilor evidentiate anteriorin cont. 408 = 401 (4426 = 4428)Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate furnizorilor pentru care nu s-auprimit facturi.

Contul 409 Furnizori-debitori 4091 Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4092 Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari

Contul evidentiaza avansurile acordate furnizorilor pentru achizitionarea de stocurisau pentru lucrari si servicii executate de terti.

56

56

Este cont de activ.Se debiteaza cu: - valoarea avansurilor acordate 409 = bani

sau % = bani, 401 - suma totala facturata/platita 409 - valoarea avansului exclusiv TVA

4426 - TVA inscrisa in factura de avans

- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori 409 = 401 - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei acreantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursulde referinta al unei valute 409 = 765, sau 409 = 768Se crediteaza cu: - valoarea avansurilor decontate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrarilor siserviciilor 401 = 409

sau 401 = % 409 4426 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la decontare, din evaluarea in lei acreantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursulde referinta al unei valute 665 = 409, sau 668 = 409 - valoarea ambalajelor restituite, sau degradate si nerestituite 401, 608 Cheltuieli privind ambalajele = 409 - valoarea ambalajelor in sistem de restituire, retinute in stoc Ambalaje 381 = 409Soldul debitor al contului reprezinta valoarea avansurilor acordate furnizorilor,nedecontate.

Exemplu: Se acorda unui furnizor un avans in valoare de 30.000lei, pentru achizitionare dematerii prime. 1. Plata avansului

A- contul bani 30.000 CA+ contul 409 30.000 D

formula contabila: 409 = bani/401 30.000

A D 409 C

30.000 -=SfD 30.000

57

57

2. La primirea materiilor prime se inregistreaza factura furnizorului:

valoare TVA TOTALmaterie prima 100.000 19.000 119.000

A+ contul materii prime 100.000 DA+ contul 4426 19.000 DP+ contul 401 119.000 C

formula contabila: % = 401 119.000 materii prime 100.000

4426 19.000

3. Se deconteaza avansul acordat (creanta) cu obligatia de plata a furnizorului(datoria)

A- contul 409 30.000 CP- contul 401 30.000 D

formula contabila: 401 = 409 30.000

Grupa 70 Cifra de afaceri neta

Contul 701 Venituri din vanzarea produselor finiteContul 702 Venituri din vanzarea semifabricatelorContul 703 Venituri din vanzarea produselor rezidualeContul 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestateContul 705 Venituri din studii si cercetariContul 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chiriiContul 707 Venituri din vanzarea marfurilorContul 708 Venituri din activitati diverse

Sunt conturi de pasiv.

P D 401 C

- 119.000 SfC 119.000 =

58

58

Se crediteaza cu valoarea (la pret de vanzare, exclusiv TVA) produselor si marfurilorvandute, lucrarilor executate si serviciilor prestate.

Grupa 41 Clienti si conturi asimilate.

Contul 411 Clienti

4111 Clienti 4118 Clienti incerti sau in litigiu Evidentiaza decontarile cu clientii pentru produse finite, semifabricate, marfurivandute, lucrari executate si servicii prestate.Este cont de activ.Se debiteaza cu: - valoarea la pret de vanzare a produselor, semifabricatelor, marfurilor vandute,lucrarilor executate si serviciilor prestate, facturate clientilor 411 = conturi din gr. 70 - TVA aferenta acestora 411 = 4427 sau 4428 - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei acreantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursulde referinta al unei valute 411 = 765, sau 411 = 768 - diferentele favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 411 = 1174Se crediteaza cu sumele sau alte valori incasate de la clienti bani = 411 (alte valori, avansuri incasate) - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la incasare, din evaluarea in lei acreantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursulde referinta al unei valute 665 = 411, sau 668 = 411 - diferentele nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 411 - sume reprezentand anularea unor creante ale anilor anteriori

117 = 411Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de clienti (valoarea facturilor emise sineincasate).Nota:

Evidenta analitica a contului se tine pe clienti si in cadrul acestora, facturile emisesi neincasate.

Contul 413 Efecte de primit de la clienti

Evidentiaza drepturile de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale.

59

59

Este cont de activ.Se debiteaza cu: - sumele datorate de clienti, reprezentand efecte comerciale acceptate 413 = 411 - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in leia creantelor in valuta 413 = 765 - diferentele favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 413 = 1174Se crediteaza cu: - valoarea efectelor comerciale primite de la clienti valori de incasat 511 = 413 - sumele incasate prin conturi curente: conturi curnte la banci 512 = 413 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la incasare sau din evaluarea in lei acreantelor in valuta

665 = 413 - diferentele nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 413Soldul debitor al contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 418 Clienti - facturi de intocmit

Evidentiaza vanzari de produse si marfuri, lucrari executate si servicii prestate,inclusiv TVA, pentru care nu s-au emis facturi.Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea vanzarilor de bunuri, lucrari si servicii prestate clientilor,aferente perioadei curente, inclusiv TVA aferenta, pentru care nu s-au intocmit facturi 418 = conturi din gr. 70 4428Se crediteaza cu valoarea facturilor emise clientilor pentru vanzari evidentiate anterior incont 411 = 418 (4428 = 4427)Soldul debitor al contului reprezinta valoarea bunurilor livrate, lucrarilor executate siserviciilor prestate pentru care nu s-au intocmit facturi.

Contul 419 Clienti - creditoriEvidentiaza sumele incasate de la clienti in avans, pentru livrari de bunuri,

executare de lucrari si prestari de servicii.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu: - valoarea avansurilor incasate (411),bani = 419 (4427) - valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate 411 = 419

60

60

- diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in leia datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau adatoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute 665 = 419, sau 668 = 419Se debiteaza cu: - sumele decontate cu clientii la livrarea bunurilor, executarea lucrarilor sau prestareaserviciilor 419 = 411 (4427) - diferentele favorabile de curs valutar rezultate la decontare, din evaluarea in lei adatoriilor in valuta, sau a datoriilor in lei a caror decontare se face in functie de cursul dereferinta al unei valute 419 = 765, sau 419 = 768 - valoarea ambalajelor restituite de clienti 419 = 411 - valoarea ambalajelor nerestituite de clienti 419 = 708Soldul creditor al contului reprezinta valoarea avansurilor incasate si nedecontate.Exemplu:

Se incaseaza de la un client un avans de 119.000 lei, pentru executarea unor lucraride constructii.

1. Inregistrarea avansului primitNota:

De regula, la primirea avansului se evidentiaza TVA colectata (pentru avansuri acaror decontare cu clientii nu se face in perioada fiscala in care s-a incasat).

A+ contul bani/411 119.000 DP+ contul 419 100.000 C (119.000 : 1.19)P+ contul 4427 19.000 C (TVA dedusa din avans/facturata)

formula contabila: (411),bani = % 119.000 419 100.000 4427 19.000

2. Se emite factura clientului:

valoarea la pv TVA Total facturalucrari de constructii 400.000 76.000 476.000

A+ contul 411 476.000 DP+ contul 704 400.000 CP+ contul 4427 76.000 C

formula contabila:

61

61

411 = % 476.000 704 400.000 4427 76.000

3. Decontarea avansului incasat (datoria) cu clientul (creanta)

A- contul 411 119.000 CP- contul 419 100.000 DP- contul 4427 19.000 C

formula contabila: % = 411 119.000 419 100.000 4427 19.000

CLASA 2. CONTURI DE IMOBILIZARI

Grupa 20 Imobilizari necorporale; Grupa 21 Imobilizari corporale; Grupa 23Imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizari; Grupa 26 Imobilizari financiare; Grupa28 Amortizari privind imobilizarile; Grupa 29 Ajustari pentru deprecierea sau pierdereade valoare a imobilizarilor.

Contul 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilorEste cont de activ.Se debiteaza cu valoarea amortizarii lunare calculate, aferenta imobilizarilor necorporalesi corporale 6811 = Conturi din gr. 28Se crediteaza la sfarsitul perioadei (lunii), prin transferarea soldului in contul de rezultate 121 = 6811La sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold.

Grupa 28.Contul 280 Amortizari privind imobilizarile necorporaleContul 281 Amortizari privind imobilizarile corporale

Conturile evidentiaza amortizarea calculata si inregistrata in cheltuielile deexploatare, aferenta imobilizarilor necorporale, respectiv corporale.Sunt conturi de pasiv.Se crediteaza cu valoarea amortizarii lunare calculate 6811 = 280 6811 = 281Se debiteaza cu amortizarea imobilizarilor necorporale, respectiv corporale scoase dinevidenta 280 = Conturi din gr. 20 281 = Conturi din gr. 21Soldul creditor al conturilor reprezinta amortizarea imobilizarilor necorporale, respectivcorporale existente.

Conturi sintetice de gradul al II - lea:

62

62

- pentru contul 280: 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare 2807 Amortizarea fondului comercial 2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale - pentru contul 281: 2811 Amortizarea amenajarilor de terenuri 2812 Amortizarea constructiilor 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 2814 Amortizarea altor imobilizari corporale

Grupa 72 Venituri din productia de imobilizariContul 721 Venituri din productia de imobilizari necorporaleContul 722 Venituri din productia de imobilizari corporale

Conturile se refera la veniturile pe care le inregistreaza unitatea din realizareaimobilizarilor necorporale sau corporale din productie proprie.Sunt conturi de pasiv.Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale, respectiv corporale (evaluate lacostul de productie), realizate pe cont propriu si inregistrate in activul unitatii Conturi din grupa 20, 23 = 721 Conturi din grupa 21, 23 = 722Se debiteaza la sfarsitul perioadei (lunii), prin transferarea soldului in contul de rezultate 721, 722 = 121La sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold.

Grupa 20.

Contul 201 Cheltuieli de constituire

Evidentiaza cheltuielile ocazionate de infiintarea, dezvoltarea/modificarea societatii(taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzareaactiunilor, de prospectare a pietii si publicitate aferente constituirii sau dezvoltarii).Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea cheltuielilor efectuate 201 = bani 201 = 404 201 = 462 creditori diversiSe crediteaza cu valoarea cheltuielilor de constituire amortizate integral, scoase dinevidenta 280 = 201 (2801)Soldul debitor al contului reprezinta valoarea cheltuielilor de constituire existente.

.Contul 203 Cheltuieli de dezvoltare

63

63

Evidentiaza lucrarile de dezvoltare inscrise in activul unitatii.Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea lucrarilor: - achizitionate de la terti 203 = 404 - realizate pe cont propriu 203 = 721 - finalizarea unor imobilizari in curs

203 = 233 Imobilizari necorporale in curs de executie

Se crediteaza cu: - valoarea cheltuielilor de dezvoltare scoase din evidenta - amortizate integral: 280 = 203 (2803) - neamortizate integral: % = 203 - valoarea de intrare 2803 - valoarea amortizata 6583 - valoarea neamortizata - valoarea brevetelor sau licentelor obtinute aferente acestora: Brevete, licente (ct. 205) = 203

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea cheltuielilor de dezvoltare existente.

Contul 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similareEste cont de activ.Se debiteaza cu: - valoarea brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si altor valori similare: - achizitionate de la terti 205 = 404 - reprezentand aport de capital 205 = 456 - obtinute cu titlu gratuit 205 = cont din gr.13 - realizate pe cont propriu 205 = 721 - provenite din cheltuieli de dezvoltare 205 = 203 - finalizarea unor imobilizari in curs

205 = 233 Imobilizari necorporale in curs de executie

- valoarea concesiunilor preluate 205 = 167Se crediteaza cu: - valoarea brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si altor valori similare scoase dinevidenta 2805 = 205 sau

64

64

% = 205 6583 2805 - valoarea concesiunilor restituite 167 = 205Soldul debitor al contului reprezinta valoarea concesiunilor, brevetelor, licentelor,marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare existente.

Contul 208 Alte imobilizari necorporale

Evidentiaza produsele informatice proprietatea unitatii si alte imobilizarinecorporale.Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea altor imobilizari necorporale: - achizitionate de la terti 208 = 404 - reprezentand aport de capital 208 = 456

- obtinute cu titlu gratuit 208 = cont din gr.13 - realizate pe cont propriu 208 = 721 - finalizarea unor imobilizari in curs

208 = 233 Imobilizari necorporale in curs de executieSe crediteaza cu valoarea altor imobilizari necorporale scoase din evidenta

2808 = 208 sau % = 208 6583 2808

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea altor imobilizari existente.

Grupa 21.

Contul 211 Terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajari de terenuriEste cont de activ.Se debiteaza cu valoarea terenurilor intrate - prin achizitionare 2111 = 404 2112 - reprezentand aport de capital 2111,2112 = 456 - obtinute cu titlu gratuit

65

65

2111 = cont din gr.13 2112 - amenajari de terenuri realizate pe cont propriu 2112 = 722 - valoarea reprezentand surplusul din reevaluare 211 = 105/7583 - prin contract de leasing financiar 211 = 167

Se crediteaza la iesirea din activ - prin vanzare 6583 = 2111 % = 2112 6583 2811 - retragerea aportului la capital 456 = 211 - valoarea terenurilor iesite reprezentand aport in natura in capitalul altei societati 261,263,265 = 211 - diminuarea valorii rezultata din reevaluare 6583,105 = 211

Soldul debitor al conturilor evidentiaza existenta activelor de aceasta natura.

Contul 212 ConstructiiContul 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare 2133 Mijloace de transport 2134 Animale si plantatiiContul 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilorumane si materiale si alte active corporaleSunt conturi de activ.Se debiteaza cu valoarea activelor intrate prin: - achizitionare 212,213,214 = 404 - reprezentand aport de capital 212,213,214 = 456 - obtinute cu titlu gratuit 212,213,214 = cont din gr.13 - realizate pe cont propriu 212,213,214 = 722 - finalizarea unor investitii 212,213,214 = 231 Imobilizari corporale in curs de executie - operatiuni de leasing financiar 212,213,214 = 167 - valori reprezentand surplusul din reevaluare 212,213,214 = 105/7583

66

66

Se crediteaza cu valoarea activelor scoase din evidenta: - cedate sau scoase din functiune 281 = 212,213,214

% = 212,213,214 6583 281 - retrase ca aport 456 = 212,213,214 - activele corporale reprezentand aport in natura in capitalul altei societati 261,263,265 = 212,213,214 - activele corporale predate in sistem de leasing financiar Creante imobilizate 267 = 212,213,214 - diminuari rezultate din reevaluare 6583,105 = 212,213,214Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea activelor de aceasta natura existente.

1. Documente justificative: - pentru intrari: procesul verbal de punere in functiune si documentele de provenienta - pentru iesiri: factura, alte documente legale privind transferul dreptului de proprietate,procesul verbal de scoatere din functiune

2. Evidenta analitica a conturilor se tine pe categorii si obiecte de evidenta (puneriin functiune) si se organizeaza pe fise, registre sau alte documente.In evidenta analitica trebuie sa se regaseasca informatii privind: - numarul de inventar - denumirea - data intrarii - durata normala de functionare - valoarea de intrare - amortizarea lunara (calculata cu respectarea prevederilor legale) - amortizarea totala - valoarea neamortizata

3. Amortizarea se inregistreaza in contabilitate lunar, pana la transferarea integralaa valorii de intrare a activelor in cheltuielile de exploatare ale unitatii:

A+ contul 6811 valoarea amortizarii lunare DP+ contul 281 valoarea amortizarii lunare C

formula contabila: 6811 = 281 4.VANZAREA activelor imobilizate necorporale sau corporale se evidentiaza incontabilitate astfel:a) inregistrarea veniturilor din vanzare, taxei pe valoarea adaugata (daca este cazul) si

creantei fata de cumparator

P+ contul 7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital pretul de vanzare C

P+ contul 4427,4428 CA+ contul 461 debitori diversi pretul + taxa D

b) scoaterea activelor din evidenta

67

67

A- cont din gr. 20, 21 valoarea de intrare CP- contul 280 sau 281 valoarea amortizat a DA+ contul 6583 Cheltuieli privind activele cedate

si alte operatii de capital valoarea neamortizata D

formule contabile: a) debitori diversi 461 = % 7583 4427,4428

b) % = cont din gr. 20 sau 21 280 sau 281 6583

5.In cazul cedarii imobilizarilor financiare se folosesc urmatoarele conturi devenituri si cheltuieli: 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 6641 Cheltuieli financiare privind imobilizarile financiare cedate

Grupa 23 Imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizariImobilizarile corporale in curs reprezinta investitiile neterminate realizate in regie

proprie sau in antrepriza, evaluate la costul de productie, respectiv de achizitie.Imobilizarile necorporale in curs reprezinta costul de productie, respectiv de

achizitie privind imobilizari necorporale nefinalizate pana la finele perioadei.

Contul 231 Imobilizari corporale in curs de executieContul 233 Imobilizari necorporale in curs de executie

Sunt conturi de activ.Se debiteaza pe masura realizarii imobilizarilor, prin: - achizitionare 231,233 = 404 - pe cont propriu 233 = 721 231 = 722

Se crediteaza la finalizarea obiectivelor si inscrierea in activ, ca: - imobilizari necorporale conturi din gr. 20 = 233

- imobilizari corporale conturi din gr. 21 = 231

Soldul debitor al conturilor evidentiaza valoarea imobilizarilor in curs existente.

Contul 232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporaleContul 234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale

68

68

Conturile evidentiaza decontarile cu furnizorii de imobilizari privind avansurileacordate.Sunt conturi de activ.Se debiteaza cu: - valoarea avansurilor acordate 232,234,4426 = bani/404 - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluareacreantelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar 232,234 = 765Se crediteaza cu: - valorile decontate cu furnizorii de imobilizari 404 = 232,234,4426 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la decontare sau din evaluarea in lei acreantelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar 665 = 232,234Soldul debitor al conturilor reprezinta avansuri nedecontate cu furnizorii de imobilizari.

Grupa 26.

Contul 261 Actiuni detinute la entitati afiliateContul 263 Interese de participareContul 265 Alte titluri imobilizate

Evidentiaza imobilizarile financiare in titluri (actiuni, parti sociale) cu durata maimare de 1 an.Sunt conturi de activ.Se debiteaza cu valoarea titlurilor: - achizitionate 261,263,265 = bani,404 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare - dobandite prin aport in natura in capitalul altor societati 261,263,265 = conturi din clasele2,3 - diferenta dintre valoarea neamortizata a activelor corporale reprezentand aport innatura si valoarea titlurilor dobandite 261,263,265 = 106 - reprezentand aport de capital 261,263,265 = 456

Se crediteaza cu: - valoarea titlurilor cedate sau retrase 6641 = 261,263,265 - valoarea titlurilor retrase ca aport 456 = 261,263,265 - diferenta dintre valoarea contabila a titlurilor scoase din evidenta si valoareaneamortizata a activelor corporale ce au constituit aport in natura 106 = 261,263,265Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea titlurilor/intereselor de participareexistente.

69

69

Contul 267 Creante imobilizate

Evidentiaza imprumuturi acordate pe termen lung altor societati, creantele legatede participatii, garantiile sau depozitele depuse si alte creante.Este cont de activ.Se debiteaza cu: - valoarea imprumuturilor acordate, garantiilor, depozitelor depuse 267 = bani (269) - veniturile obtinute din dobanzile aferente imprumuturilor, garantiilor sau depozitelor 267 = 763 Venituri din creante imobilizate 766 Venituri din dobanzi - valoarea de intrare a activelor predate in sistem de leasing financiar 267 = 212,213,214 - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei acreantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursulde referinta al unei valute 267 = 765, sau 267 = 768 - diferentele favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 267 = 1174

Se crediteaza cu: - valoarea creantelor imobilizate incasate bani = 267 - valoarea pierderilor din creante imobilizate 663 Pierderi din creante legate de = 267 participatii - cota parte din valoarea de intrare facturata utilizatorului si inclusa in cheltuieli (in op.de leasing financiar) 411 = 267 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la decontare, din evaluarea in lei acreantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursulde referinta al unei valute 665 = 267, sau 668 = 267 - diferentele nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 267 - sume reprezentand anularea unor creante ale anilor anteriori 117 = 267

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea creantelor imobilizate.

Grupa 29.Contul 290 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporaleContul 291 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporaleContul 293 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executieContul 296 Ajustari pentru pierdera de valoare a imobilizarilor financiare

70

70

Conturile evidentiaza ajustarile la depreciere sau pierdere de valoare a activelorimobilizate. Se constituie sau actualizeaza, de regula, cu ocazia inventarierii si masoaradeprecierile sau pierderile de valoare provizorii.Sunt conturi de pasiv.Se crediteaza cu valoarea ajustarilor 6813 Cheltuieli de exploatare privind = 290,291,293 ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor 6863 Cheltuieli financiare privind = 296 ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiareSe debiteaza la diminuarea sau anularea ajustarilor 290,293,293 = 7813 Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor 296 = 7863 Venituri financiare din ajustaripentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiareSoldul creditor al conturilor reprezinta ajustari pentru deprecierea sau pierderea devalore a activelor imobilizate.

Exemplu:La inventarierea generala se constata pentru un utilaj urmatoarele valori:

- valoare de intrare (contabila) 40.000 - valoare amortizata 5.000 - valoare de inventar 25.000Utilajul este in stare de functionare.

Se constata o depreciere provizorie (val.contabila neta - val.de inventar) in valoare de10.000 leiSe ajusteaza la depreciere::

A+ contul 6813 10.000 DP+ contul 291 10.000 C

formula contabila: 6813 = 291 10.000

Ajustarea se pastreaza (daca deprecierea nu se modifica), se suplimenteaza (dacacreste deprecierea reversibila), se diminueaza (daca se constata diminuarea deprecierii)sau se anuleaza la iesirea din activ a utilajului. La diminuare sau anulare se inregistreaza venituri. Se anuleaza ajustarea:

P+ contul 7813 10.000 CP- contul 291 10.000 D

formula contabila: 291 = 7813 10.000

CLASA 3 CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE

71

71

Grupa 30 Stocuri de materii prime si materiale; Grupa 33 Productia in curs deexecutie; Grupa 34 Produse; Grupa 35 Stocuri aflate la terti; Grupa 36 Animale; Grupa37 Marfuri; Grupa 38 Ambalaje; Grupa 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor siproductiei in curs de executie

Grupa 37.

Contul 371 Marfuri

Marfurile sunt bunuri de natura stocurilor destinate vanzarii, fara a suferi nici omodificare sau prelucrare in unitate (se vand ca atare).Contul evidentiaza existenta si miscarile stocurilor de marfuri.Este cont de activ.Se debiteaza cu: - valoarea, la pret de inregistrare, marfurilor intrate in unitate: - achizitionate de la furnizori 371 = 401 - reprezentand aport de capital 371 = 456

- obtinute cu titlu gratuit 371 = 7582 Venituri din donatii si subventii primite - aduse de la terti 371 = cont din gr. 35 stocuri aflate la terti - constate plus de inventar 371 = 607 Cheltuieli privind marfurile - valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, materialelor consumabile,materialelor de natura obiectelor de inventar, ambalajelor vandute ca atare 371 = cont din gr. 30, 38 - valoarea, la pret de inregistrare, produselor finite vandute prin magazine proprii 371 = cont din gr. 34 - valoarea marjei comerciale si TVA neexigibila, in situatia in care pretul de inregistrareal marfurilor este diferit de costul de achizitie 371 = 378 Diferente de pret la marfuri 371 = 4428Se crediteaza cu: - valoarea, la cost de achizitie, marfurilor iesite din gestiune

-prin vanzare sau constatate minus de inventar 607 = 371 -reprezentand donatii Donatii si subventii acordate 6582 = 371 (635 = 4427) - reprezentand pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare Cheltuieli privind calamitatile 671 = 371 si alte evenimente extraordinare - valoarea marjei comerciale si TVA neexigibila aferenta marfurilor iesite (vanzare,donatie acordata sau minus de inventar)

72

72

378 Diferente de pret la marfuri = 371 4428 = 371 - valoarea, la pret de inregistrare, marfurilor: - trimise la terti cont din gr. 35 = 371 - retrase ca aport de capital 456 = 371

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, marfurilorexistente.

1. Documente justificative: - pentru INTRARE - nota de receptie si constatare diferente - pentru IESIRE - avizul de insotire a marfii, avizul de expeditie, dispozitia de livrare,bonul de marcaj, sau factura fiscala

2. Regimul de circulatie a marfurilor poate fi: - cu ridicata (en gros) - vanzatorul este intermediar intre producator si vanzatorul cuamanuntul - cu amanuntul (en detail) - reprezinta vanzarea catre consumatorul final (populatie)

3. Pretul de inregistrare al marfii: a) costul de achizitie (ca)

pretul inscris in facturile furnizorilor, taxenerecuperabile, (taxe vamale, accize in cazul importurilor, TVA pentru neplatitorii de TVA), alte cheltuieli accesorii

Se utilizeaza foarte rar (de obicei cand nu se cunoaste pretul de vanzare lamomentul intrarii), in combinatie cu b) pentru marfurile vandute

b) pretul de vanzare (pv) - se utilizeaza, de regula, de comerciantii cu ridicata, dar side unii comercianti cu amanuntul pentru bunuri de folosinta indelungata (mobila,aparatura electronica sau electrotehnica de uz casnic), sau neplatitori de TVA.

Pretul de vanzare contine costul de achizitie si marja comerciala (marja.com.). Inmarja comerciala sunt incluse alte cheltuieli (chirii, salarii, energie, etc) si profitul.

Marja comerciala (suma) se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupracostului de achizitie. marja.com. = ca x marja %,

iar pretul de vanzare se obtine din insumarea celor doua. pv = ca + marja. com.

ca

Ca

Marja.com

73

73

Marja comerciala (suma) se poate obtine si prin diferenta intre pretul de vanzarestabilit si costul de achizitie: marja.com. = pv - ca,

iar marja % se calculeaza astfel:

Cunoscand pretul de vanzare si marja% practicata se poate obtine costul de achizitie(se utilizeaza doar pentru marfurile iesite):

c) pretul de vanzare cu TVA inclus (pvt), se foloseste pentru evidenta marfurilor launitatile de desfacere cu amanuntul catre populatie.

Pretul de vanzare cu TVA inclus contine pretul de vanzare si TVA aferentaacestuia, neexigibila la momentul intrarii (devine exigibila la vanzare).

TVA neexigibila = pv x cota TVA pvt = pv + TVA neexigibila

Observatie: La vanzare, TVA inclusa in pretul total devine TVA colectata exigibila si nureprezinta un venit pentru unitate.

Cunoscand pretul de vanzare cu TVA inclus, se poate obtine pretul de vanzare(exclusiv TVA) astfel:

TVA neexigibila = pvt - pv = pvt –

Marja comerciala se evidentiaza in contabilitate in cont distinct.

marja. com. marja % = ———— x 100 ca

pv ca = ————— 1 + marja %

Ca

marja. ComTVA neexigibila

pvt pv = ————— 1 + cota TVA

pvt ————— 1 + cota TVA

74

74

Contul 378 Diferente de pret la marfuri

Evidentiaza marja comerciala aferenta marfurilor. Este cont rectificativ al valorii deinregistrare a marfurilor, de pasiv.Se crediteaza cu valoarea marjei comerciale aferenta marfurilor intrate 371 = 378Se debiteaza cu valoarea marjei comerciale aferenta marfurilor iesite 378 = 371Soldul creditor al contului reprezinta marja comerciala aferenta marfurilor existente.

4. Intrarea marfii se evidentiaza in contabilitate in functie de pretul de inregistrarefolosit. a) pretul de inregistrare = costul de achizitie:

A+ contul 371 pretul de cumparare (costul de achizitie) DA+ contul 4426 TVA inscrisa in factura furnizorului DP+/A-contul401,456,7582,cont din gr.30,34,38 C

formula contabila: % = 401,456,7582,cont gr.30,34,38 371 (4426)

b) pretul de inregistrare = pretul de vanzare:

b.1) se repeta a). Dupa aceasta inregistrare, contul 371 Marfuri contine valoareamarfurilor intrate evaluate la cost de achizitie.b.2) Se adauga contului 371 Marfuri marja comerciala calculata (diferenta de pret),concomitent cu evidentierea si in contul rectificativ 378 Diferente de pret la marfuri.

A+ contul 371 valoarea marjei comerciale DP+ contul 378 valoarea marjei comerciale C

formula contabila: 371 = 378

c) pretul de inregistrare = pretul de vanzare cu TVA inclus.Inregistrarea este asemanatoare situatiei b), cu precizarea ca se adauga contului 371Marfuri si TVA neexigibila determinata.

A+ contul 371 marja comerciala + TVA neexigibila DP+ contul 378 marja comerciala CP+ contul 4428 TVA neexigibila C

formula contabila:

371 = % 378 4428

75

75

5. Vanzarea marfurilor se evidentiaza in contabilitate astfel: a) inregistrarea veniturilor obtinute din vanzare, TVA colectata si respectiv creanta fatade client (daca se emite factura) sau banii incasati (in cazul incasarilor directe de lacumparator, in numerar).

A+ 411 sau 5311 Casa in lei pretul de vanzare + TVA colectata DP+ contul 707 Venituri din vanzarea marfurilor pretul de vanzare CP+ contul 4427 TVA colectata C

formula contabila: 411,5311 = % 707 4427

b) inregistrarea iesirii din activ a marfii vandute (descarcarea gestiunii).Concomitent iesirii se evidentiaza si cheltuielile efectuate pentru achizitionarea

acesteia, se micsoreaza corespunzator marja comerciala aferenta (in cazul pretului deinregistrare = pretul de vanzare), respectiv marja comerciala si TVA neexigibila (in cazulpretului de inregistrare = pretul de vanzare cu TVA inclus).

A- contul 371 pretul de inregistrare CA+ contul 607 costul de achizitie DP- contul 378 marja comerciala DP- contul 4428 TVA neexigibila inclusa in pretul de inreg. D

formula contabila: 607 = 371 sau % = 371 607 378

sau % = 371 607 378 4428

6. In cazul iesirilor, diferentele de pret (marja comerciala) se pot determina astfel: - daca unitatea foloseste marja % fixa, se obtine costul de achizitie si prin diferenta (pv -ca), marja comerciala. - daca unitatea nu foloseste marja% fixa, diferentele de pret se obtin prin repartizare:

diferenta de pret = val. marfurilor iesite (evaluate la pret vanz) x k378 fara TVA

k378 - coeficient de repartizare a diferentelor de pret la marfuri

dif de pret aferenta intrarii de marfuri Sold initial ct. 378 + in cursul perioadeik378 = —————————————————————— Sold initial ct. 371 + valoarea (la p. vanz. fara TVA) marfii fara TVA intrate in cursul perioadei

76

76

Exemplu:I. Se achizitioneaza marfuri de la un furnizor. Factura furnizorului are urmatorul

continut:

Denumireaprodusului

u/m cant p/u Valoare TVA

1. marfa 1 buc 1.000 2,0 2.000 3802. marfa 2 buc 2.000 1,5 3.000 5703. marfa 3 buc 1.500 4,0 6.000 1.140TOTAL 11.000 2.090

Total (inclusiv TVA) 13.090In “Nota de receptie si constatare de diferente” marfa intrata se evidentiaza atat la

costul de achizitie, cat si la pretul de inregistrare. Consideram pentru marfurile intrateurmatoarele preturi unitare (pretul de inregistrare = pret de vanzare cu TVA inclus): - marfa1 3,5 lei - marfa2 3,0 lei- marfa3 8,0 lei

1. Se calculeaza valoarea (la pret de inregistrare) marfii intrate:

Denumire Cantitate Pret de vanzare cuTVA inclus

Valoare

marfa 1 1.000 3,5 3.500marfa 2 2.000 3,0 6.000marfa 3 1.500 8,0 12.000TOTAL 21.500

2. Se stabileste valoarea la pret de vanzare si TVA neexigibila inclusa in valoareatotala:

Valoarea la pret de vanzare = 21.500 : 1,19 = 18.067 TVA neexigibila = 21.500 - 18.067 = 3.433

3. Se stabilesc diferentele de pret: diferente de pret = 18.067 - 11.000 = 7.067

4. Inregistrarea intrarii:-factura furnizorului:

A+ contul 371 11.000 DA+ contul 4426 2.090 DP+ contul 401 13.090 C

formula contabila: % = 401 13.090

77

77

371 11.000 4426 3.090

-diferentele de pret si TVA neexigibila incluse in pretul de inregistrare:A+ contul 371 7.067 + 3.433 = 10.500 DP+ contul 378 7.067 CP+ contul 4428 3.433 C

formula contabila: 371 = % 10.500 378 7.067 4428 3.433

II. Se vand marfuri cu numerar in valoare de 10.000 lei (suma incasata includevenitul obtinut din vanzare si TVA colectata).

1. Determinarea venitului obtinut (valoarea marfii vandute la pret de vanzare): venitul = 10.000 : 1,19 = 8.403

2. Determinarea TVA colectata:TVA colectata = 10.000 - 8.403 = 1.597

3. Determinarea diferentei de pret (marjei comerciale) aferenta marfurilor vandute,prin repartizare:

diferenta de pret = 8.403 x 0,39 = 3.277 4. Determinarea costului de achizitie:

costul de achizitie = 8.403 - 3.277 = 5.126 a) inregistrarea veniturilor:

A+ contul 5311 10.000 D

0 + 7.067k378 = ——————— = 0,39 0 + 18.067

D 371 CSI - 11.000 7.067 3.433RD 21.500

= SfD 21.500

D 378 C - Si

7.067

SfC 7.067 =

D 4428 C - Si

3.433

SfC 3.433 =

78

78

P+ contul 707 8.403 CP+ contul 4427 1.597 C

formula contabila: 5311 = % 10.000 707 8.403 4427 1.597 b) iesirea din activ a marfii:

A- contul 371 10.000 CA+ contul 607 5.126 DP- contul 378 3.277 DP- contul 4428 1.597 D

formula contabila: % = 371 10.000 607 5.126 378 3.277 4428 1.597

Grupa 30Grupa 30 de conturi se refera la stocurile destinate consumului intern al unitatii.

Cheltuielile pe care le inregistreaza unitatea la consumul acestora se evidentiaza inconturile grupei 60 – Cheltuieli privind stocurile:

Contul 601 Cheltuieli cu materiile primeContul 602 Cheltuieli cu materialele consumabile

6021 Cheltuieli cu meterialele auxiliare 6022 Cheltuieli privind combustibilul 6023 Cheltuieli privind materialele de ambalat 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 6025 Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat 6026 Cheltuieli privind furajele 6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile

Sunt conturi de activ.

D 371 CSi 21.500

10.000= SfD 11.500

D 378 C 7.067 Si

3.277 SfC 3.790 =

D 4428 C 3.433 Si

1.597 SfC 1.836 =

79

79

Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, respectiv materialelorconsumabile date in consum sau constate minus de inventar, si diferentele de pretaferente.

Contul 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

Este cont de activSe debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materialelor de natura obiectelor deinventar date in folosinta sau constatate minus de inventar si diferentele de pret aferente.

Contul 301 Materii primeContul 302 Materiale consumabile

3021 Materiale auxiliare 3022 Combustibili 3023 Materiale pentru ambalat 3024 Piese de schimb 3025 Seminte si materiale de plantat 3026 Furaje 3028 Alte materiale consumabile

Materiile prime sunt bunuri de natura stocurilor, destinate consumului in procesulde productie, care se regasesc atat fizic, cat si valoric, in produsul obtinut.

Materialele consumabile sunt bunuri de natura stocurilor care, in urma prelucrarii,nu se regasesc fizic in produsul obtinut, transmitandu-si doar valoarea in costul acestuia.

Conturile evidentiaza existenta si miscarea stocurilor de materii prime, respectivmateriale consumabile.Sunt conturi de activ.

Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, respectiv materialelorconsumabile intrate: - achizitionate de la furnizori 301,302 = 401 - reprezentand aport de capital 301,302 = 456 - obtinute cu titlu gratuit sau rezultate din dezmembrarea unor imobilizari 301,302 = 7582 - aduse de la terti 301,302 = cont din gr. 35 - constatate plus de inventar 301 = 601 302 = 602 - valoarea la pret de inregistrare a produselor finite si semifabricatelor retinute pentruconsum 301,302 = 341,345,346

Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, respectiv materialelorconsumabile iesite: - date in consum si incluse in cheltuieli sau constatate minus de inventar

80

80

601 = 301 602 = 302 - trimise spre prelucrare sau pastrare la terti cont din gr. 35 = 301,302 - vandute ca atare 371 = 301,302 - reprezentand donatii 6582 = 301,302 (635 = 4427) - reprezentand pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare 671 = 301,302Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime,respectiv materialelor consumabile existente.

Aceste norme de utilizare ale conturilor corespund metodei INVENTARULUIPERMANENT. Conform acestei metode, evidenta stocurilor se tine cantitativ si valoric,iar in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire, stocul final alfiecarui reper obtinandu-se conform formulei:

Stoc final = Stoc initial + Intrari - Iesiri

Metoda permite cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat sivaloric si este obligatorie unitatilor mari.

Exista si o metoda simplificata - metoda INVENTARULUI INTERMITENT, carese poate aplica de catre unitatile mici si mijlocii. Conform acestei metode, stabilireaiesirilor si inregistrarea lor in contabilitate se face pe baza inventarierii stocurilor lasfarsitul perioadei. Conform metodei inventarului intermitent: - la inceputul perioadei se desfiinteaza gestiunea:

601 = 301 602 = 302

- nu se inregistreaza intrari in gestiune - intrarile se evidentiaza direct in cheltuieli:

601,602 = 401,456,7582,cont gr.34

- la sfarsitul perioadei se stabileste stocul final (se infiinteaza gestiunea) pe baza deinventar: 301 = 601 302 = 602

1. Documente justificative: - pentru intrare - Nota de receptie si constatare diferente - pentru iesire - Bonul de consum sau Fisa limita de consum

2. Pretul de inregistrare al materiilor prime/materialelor consumabile poate fi:

81

81

a) costul de achizitieIn cazul utilizarii costului de achizitie exista trei metode de evaluare a consumurilor

de materii prime si materiale similare, dar cu cost de achizitie diferit: -metoda FIFO (primul intrat, primul iesit) -metoda LIFO (ultimul intrat, primul iesit) -metoda pretului mediu ponderat, conform acestei metode evaluarea consumuluimaterialelor similare dar cu cost de achizitie diferit se face stabilindu-se, de regula, lasfarsitul perioadei, pretul mediu ponderat conform formulei:

∑

∑= −

=

−

=1

0

1

0*

n

ii

n

iii

q

pqpmp

, in care qi este cantitatea corespunzatoare pretului i.Pretul mediu ponderat calculat se substituie preturilor individuale existente

(pretului de evaluare a stocului initial si preturilor corespunzatoare intrarilor).

b) pretul prestabilitConform acestei metode se stabileste fiecarui tip de material un pret, pastrat, de

regula, in cursul unui exercitiu financiar, iar diferentele dintre costul de achizitie si pretulprestabilit se evidentiaza in cont distinct.

Contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale

Este cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime sau materialelorconsumabile.Este cont de activ/pasiv.

Se debiteaza cu: - diferentele de pret in plus (costul de achizitie > pretul prestabilit) aferente materiilorprime/materialelor consumabile intrate 308 = 401 - diferentele de pret in minus (costul de achizitie < pretul prestabilit) repartizate asupramateriilor prime/materialelor consumabile date in consum 308 = 601 308 = 602Se crediteaza cu: - diferentele de pret in minus aferente materiilor prime/materialelor consumabile intratein gestiune 301,302 = 308 - diferentele de pret in plus repartizate asupra materiilor prime/materialelor consumabiledate in consum 601 = 308 602 = 308Soldul contului reprezinta diferente de pret aferente materiilor prime, respectivmaterialelor consumabile existente.

Diferentele de pret se repartizeaza asupra consumurilor conform formulei:

diferente de pret = valoarea materiilor prime/mat. cons. x k308 iesite (evaluate la pret de inregistrare)

82

82

Exemplu:Se considera un reper x:

- stocul existent: 1.500 bucati - pretul unitar: 10.000 lei - valoarea stocului: 15.000.000 lei

In cursul perioadei se inregistreaza doua intrari: reper x

CantitatePret unitar Valoare TVA TOTAL

Intrare 1 1.000 11.000 11.000.000 2.090.000 13.090.000Intrare 2 2.500 9.500 23.750.000 4.512.500 28.262.500TOTAL 3.500 34.750.000 6.602.500 41.352.5001. Evidentierea intrarii: - pret de inregistrare = ca

A+ contul 301 34.750.000 DA+ contul 4426 6.602.500 DP+ contul 401 41.352.500 C

formula contabila: % = 401 41.352.500 301 34.750.000 4426 6.602.500 - pret de inregistrare = pret prestabilit = 10.000 lei/buc

- intrare 1:

Cantitate pret de inreg. Valoare Diferenta+

(ca – pret)-

1.000 10.000 10.000.000 1.000.000 -

Inregistrarea intrarii:A+ contul 301 10.000.000 D - valoarea la pret prestabilitA+ contul 308 1.000.000 D - diferente de pret (ca > pret)A+ contul 4426 2.090.000 DP+ contul 401 13.090.000 C

formula contabila: % = 401 13.090.000 301 10.000.000 308 1.000.000

4426 2.090.000

Sold ct. 308 la dif de pret aferenta intrarilor de inc. ex. financiar +/- materiale in cursul perioadeik308 = ———————————————————————— Sold ct. materiale la + valoarea (la p inreg) materialelor

inc. ex. financiar intrate incursul perioadei

D materii prime C

10.000.000

83

83

valoarea rezultat: 11.000.000 = 10.000.000 + 1.000.000, reprezinta costul deachizitie al reperului x.

- intrarea 2

Cantitate pret de inreg. Valoare diferenta+

(ca – pret)-

2.500 10.000 25.000.000 - 1.250.000

Inregistrarea intrarii:a) factura furnizorului:

A+ contul 301 23.750.000 DA+ contul 4426 4.512.500 DP+ contul 401 28.262.500 C

formula contabila: % = 401 28.262.500 301 23.750.000

4426 4.512.500

b) se adauga contului materii prime diferenta de pret in minus (ca < pret), pentrua obtine valoarea reprerului x la pret de inregistrare:

A+ contul 301 1.250.000 D (B) P+ contul 308 1.250.000 C

formula contabila: 301 = 308 1.250.000

valoarea rezultat: 23.750.000 = 25.000.000 - 1.250.000, reprezinta costul de achizitieal reperului x.2. Evidentierea cosumului

D 308 C

1.000.000

D materii prime C23.750.000

1.250.00025.000.000

D 308 C

1.250.000

84

84

Se dau in consum din reperul x - 4.200 bucati. - evaluarea consumului conform metodei FIFO:

stoc +intrari

cant. p/u Valoare iesiricantitate Valoare

stoccant.

finalvaloare

stoc 1.500 10.000 15.000.000 1.500 15.000.000 - -intrare 1 1.000 11.000 11.000.000 1.000 11.000.000 - -intrare 2 2.500 9.500 23.750.000 1.700 16.150.000 800 7.600.000TOTAL 5.000 49.750.000 4.200 42.150.000 800 7.600.000

Inregistrarea consumului: 601 = 301 42.150.000

- evaluarea consumului conform metodei LIFO:

stoc +intrari

cant. p/u Valoare iesiricantitate Valoare

stoccant.

finalvaloare

stoc 1.500 10.000 15.000.000 700 7.000.000 800 8.000.000intrare 1 1.000 11.000 11.000.000 1.000 11.000.000 - -intrare 2 2.500 9.500 23.750.000 2.500 23.750.000 - -TOTAL 5.000 49.750.000 4.200 41.750.000 800 8.000.000

Inregistrarea consumului: 601 = 301 41.750.000

- evaluarea stocului si consumului la pret mediu ponderat

preturi I qi pI qi x pi

p0 0 1.500 10.000 15.000.000p1 1 1.000 11.000 11.000.000p2 2 2.500 9.500 23.750.000

∑=

=

2

0

n

i 5.000 49.750.000

consumul = 4.200 x 9.950 = 41.790.000 stoc final = 800 x 9.950 = 7.960.000

Inregistrarea consumului: 601 = 301 41.790.000

- evaluarea consumului in cazul in care pretul de inregistrare = pret prestabilit

Stabilirea diferentei de pret de repartizat:

k308 < 0 => ca < pretul prestabilit

49.750.000pmp = ————— = 9.950 5.000

0 + 1.000.000 - 1.250.000 - 250.000k308 = ————————————— = ————— = - 0.005 15.000.000 + 35.000.000 50.000.000

85

85

valoarea consumului evaluata la pret prestabilit: 4.200 x 10.000 = 42.000.000diferenta de pret = 42.000.000 x 0.005 = 210.000

Inregistrarea consumului la pret prestabilit:

A+ contul 601 42.000.000 D - valoare la pret prestab.A- contul 301 42.000.000 C

formula contabila: 601 = 301 42.000.000

Inregistrarea diferentelor de pret in minus (ca < pret)

A- contul 601 210.000 C P- contul 308 210.000 D

formula contabila: 308 = 601 210.000

Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar

Materialele de natura obiectelor de inventar sunt bunuri care nu se consuma laprima utilizare, dar nu indeplinesc conditiile simultane pentru a fi incadrate ca activeimobilizate corporale.Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materialelor de natura obiectelor deinventar intrate :

- achizitionate 303 = 401- reprezentand aport de capital 303 = 456 - obtinute cu titlu gratuit 303 = 7582

- constatate plus de inventar 303 = 603 - produse in unitate 303 = 345 - aduse de la terti 303 = cont din gr.35Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materialelor de natura obiectelor deinventar iesite din gestiune: - date in folosinta sau constate minus de inventar 603 = 303 - reprezentand donatii 6582 = 303 (635 = 4427) - reprezentand pierderi din calamitati 671 = 303 - vandute ca atare 371 = 303 - expediate la terti

86

86

cont din gr.35 = 303Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, materialelor denatura obiectelor de inventar existente.

Grupa 38 Ambalaje

Contul 381 Ambalaje

Evidentiaza existenta si miscarea stocurilor de ambalaje refolosibile.Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, ambalajelor intrate: - achizitionate de la furnizori 381 = 401 - reprezentand aport de capital 381 = 456 - obtinute cu titlu gratuit 381 = 7582 - constatate plus de inventar 381 = 608 Cheltuieli privind ambalajele - realizate din productie proprie 381 = 345 Produse finite

Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, ambalajelor iesite: - vandute ca atare 371 = 381 - incluse in cheltuieli sau constate minus de inventar 608 = 381 - expediate la terti 358 = 381 - reprezentand donatii 6582 = 381 (635 = 4427) - reprezentand pierderi din calamitati 671 = 381Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, ambalajelorexistente.

Regimul de circulatie al ambalajelor poate fi: - la schimb - prin vanzare-cumparare - in sistem de restituire, care poate fi la randul lui: - fara facturarea ambalajelor - cu facturarea ambalajelor

Grupa 35 Stocuri aflate la terti

Contul 351 Materii prime si materiale aflate la tertiContul 354 Produse aflate la terti

87

87

Contul 357 Marfuri aflate la teriContul 358 Ambalaje aflate la terti

Conturile evidentiaza existenta bunurilor de natura stocurilor iesite temporar dingestiunile unitatii (expediate la terti pentru unele prelucrari, in custodie sau inconsignatie), dar ramase in proprietatea acesteia.Sunt conturi de activ.Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, stocurilor expediate cont din gr. 35 = cont din gr. 30, 34, 37, 38Se crediteaza cu valoarea stocurilor restituite de terti cont din gr. 30, 34, 37, 38 = cont din gr. 35Soldul debitor al conturilor evidentiaza stocurile aflate la terti.

Contul 711 Variatia stocurilor Veniturile din productia stocata reprezinta variatia (cresterea sau descresterea)stocurilor de produse si productie in curs de executie, evaluate la costul de productie, lasfarsitul perioadei fata de valoarea initiala a acestora.Este cont de activ/pasiv.In creditul contului se inregistreaza: - la sfarsitul perioadei, costul productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de executie - valoarea, la pret de inregistrare, semifabricatelor, produselor reziduale si produselorfinite obtinute intrate in gestiune sau constatate plus de inventar - diferentele de pret nefavorabile aferente semifabricatelor, produselor finite sauproduselor reziduale obtinute (intrate in gestiune) - diferentele de pret favorabile repartizate asupra semifabricatelor, produselor finite sauproduselor reziduale iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventarIn debitul contului se inregistreaza: - la inceputul perioadei, reluarea productiei in curs de executie - valoarea, la pret de inregistrare, semifabricatelor, produselor reziduale si produselorfinite iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventar - diferentele de pret nefavorabile repartizate asupra semifabricatelor si produselor finiteiesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventar - diferentele de pret favorabile aferente semifabricatelor, produselor reziduale siproduselor finite obtinute (intrate in gestiune) sau constatate plus de inventar La sfarsitul perioadei, soldul debitor sau creditor al contului se transfera in contul derezultate (121).Nota:

Soldul creditor evidentiaza cresterea valorii stocurilor de productie in curs deexecutie, respectiv produse (evaluata la cost de productie). Soldul debitor al contuluievidentiaza micsorarea valorii stocurilor de productie in curs de executie, respectivproduse (evaluata la cost de productie).

Grupa 33 Productia in curs de executie

88

88

Productia in curs de executie este productia nefinalizata pana la sfarsitul perioadei(nu a trecut prin toate fazele sau stadiile de prelucrare sau nu a fost supusa probelor sireceptiei tehnice).

Contul 331 Produse in curs de executieContul 332 Lucrari si servicii in curs de executie

Conturile evidentiaza costul produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executiela sfarsitul perioadei.Sunt conturi de activ.Se debiteaza cu valoarea (costul de productie) produselor, lucrarilor sau serviciilor incurs de executie la finele perioadei (stabilita pe baza de inventar sau metoda contabila) 331 = 711 332

Se crediteaza cu scaderea din gestiune (reluarea productiei in curs de executie), lainceputul perioadei urmatoare 711 = 331 332Soldul debitor al conturilor reprezinta costul produselor, lucrarilor si serviciilor in cursde executie la sfarsitul perioadei.

Grupa 34 Produse

Contul 341 Semifabricate, sunt produse care, desi nu au parcurs toate fazele deprelucrare, se pot vinde tertilor ca atareContul 345 Produse finite sunt bunuri de natura stocurilor destinate vanzarii rezultatedin procesul de productie al intreprinderii.Contul 346 Produse reziduale, sunt deseuri rezultate din productie, rebuturi si alteproduse secundareContul 348 Diferente de pret la produse

Conturile 341, 345, 346Sunt conturi de activ.Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, produselor: - predate la magazia de produse finite sau constatate plus de inventar 341,345,346 = 711 - aduse de la terti 341,345,346 = 354Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, produselor: - iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventar 711 = 341,345,346 - vandute in magazinele proprii 371 = 341,345,346 - expediate la terti (pentru prelucrare, in custodie, in consignatie) 354 = 341,345,346 - acordate salariatilor reprezentand plata in natura, conform prevederilor legale 421 = 341,345,346 - retinute in unitate pentru consum

89

89

301,302,303,381 = 341,345,346 - reprezentand donatii 6582 = 341,345,346 (635 = 4427) - reprezentand pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare 671 = 341,345,346Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, produselorexistente.

1. Documente justificative: - pentru intrare - bonul de predare, raportul de productie - pentru iesire - dispozitia de livrare, avizul de expeditie sau factura fiscala.

2. Pretul de inregistrare al produselor finite este pretul standard sau pretulprestabilit.

Pretul standard este un pret antecalculat normat. Pretul prestabilit se fixeaza infunctie de media anuala a preturilor de vanzare, pentru produse similare, corectata curata inflatiei estimate, sau poate fi si egal cu pretul de vanzare practicat.

Costul de productie realizat poate fi mai mic decat pretul de inregistrare si in acestcaz rezulta o diferenta favorabila de pret, sau mai mare, deci o diferenta nefavorabilade pret.

Diferentele dintre pretul de inregistrare si costul de productie sunt evidentiate incont distinct.

Contul 348 Diferente de pret la produse

Este cont rectificativ cu ajutorul caruia se evidentiaza diferentele dintre pretulstandard sau prestabilit al produselor si costul de productie.Este cont de activ/pasiv.

In debitul contului se inregistreaza: - diferentele de pret nefavorabile (cp > pretul) aferente produselor intrate in gestiune - diferentele de pret favorabile (cp < pretul) repartizate asupra produselor iesite dingestiune prin vanzare 348 = 711In creditul contului se inregistreaza: - diferentele de pret favorabile aferente produselor intrate in gestiune - diferentele de pret nefavorabile repartizate asupra produselor iesite din gestiune prinvanzare 711 = 348Soldul creditor al contului reprezinta diferente de pret favorabile aferente produselorexistenteSoldul debitor al contului reprezinta diferente de pret nefavorabile aferente produselorexistente.

Diferenta favorabila de pretDiferenta nefavorabila de pret

90

90

3. Diferentele de pret aferente produselor iesite se repartizeaza conform:

diferente de pret = valoarea produselor iesite x k348 (la pret de inregistrare)

Prin coventie, se atribuie semnul “+”, respectiv “-“ pentru evidentierea diferentelornefavorabile, respectiv favorabile, (sau invers), iar semnul coeficientului de repartizare vaindica felul diferentelor de pret (favorabile sau nefavorabile) corespunzatoare produseloriesite. Aceasta conventie se pastreaza pe toata durata de activitate a unitatii.

4. Intrarea produselor finite, reprezinta o crestere a valorii stocurilor care seevidentiaza in contul 711 Variatia stocurilor

Diferentele dintre pretul de inregistrare si costul de productie al produselor intratese evidentiaza in contul 348 Diferente de pret la produse si corecteaza valoareainregistrata in contul 711.

a) intrarea produselor in gestiune:A+ contul 341,345,346 valoarea la pret de inregistrare D P+ contul 711 valoarea la pret de inregistrare C

b) diferentele de pret b1) A+ contul 348 diferentele nefavorabile D P+ contul 711 diferentele nefavorabile C

b2) P+ contul 348 diferentele favorabile C P- contul 711 diferentele favorabile D

formulele contabile: a) 341,345,346 = 711 b1) 348 = 711 b2) 711 = 348

5. Vanzarea produselor, lucrarilor executate sau serviciilor prestate - vanzarea produselor se evidentiaza in contabilitate astfel: a) inregistrarea veniturilor obtinute, TVA colectata de la cumparator (client) si creanteifata de client

A+ 411 pretul de vanzare + TVA colectata DP+ contul de venituri (din gr.70) pretul de vanzare CP+ contul 4427 TVA colectata C

formula contabila: 411 = % Cont gr.70 4427

Sold ct. 348 la dif de pret aferenta intrarilor de inc. ex. financiar +/- produse in cursul perioadeik348 = ———————————————————————— Sold ct. produse la + valoarea (la p inreg) produselor

inc. ex. financiar intrate in cursul perioadei

91

91

b) micsorarea stocurilor de produse (iesirea produselor) se evidentiaza in contul 711.Diferentele dintre pretul de inregistrare si costul de productie al produselor iesite seevidentiaza in contul 348 Diferente de pret la produse si corecteaza valoarea inregistratain contul 711

A- contul 341,345,346 valoarea la pret de inregistrare CP- contul 711 valoarea la pret de inregistrare D

b1) A- contul 348 diferenta nefavorabila de pret C P- contul 711 diferenta nefavorabila de pret D b2) P- contul 348 diferenta favorabila de pret D P+ contul 711 diferenta favorabila de pret C

formulele contabile: b) 711 = 341,345,346 b1) 711 = 348 b2) 348 = 711

- vanzarea lucrarilor si serviciilor se evidentiaza asemanator punctului a), cu mentiuneaca se utilizeaza contul Venituri din lucrari executate si servicii prestate.

Costurile corespunzatoare lucrarilor si serviciilor terminate si facturate se regasescin conturi de cheltuieli din clasa 6, pentru perioada curenta, iar costurile perioadeianterioare (evidentiate in contul 332 Lucrari si servicii in curs de executie) sunt reluate lainceputul perioadei.

Exemplu: Se considera: - la inceputul perioadei - productie in curs de executie in valoare de 40.000 lei - la sfarsitul perioadei - productie in curs de executie (stabilita pe baza de inventar) invaloare de 75.000 lei - in cursul perioadei: - se predau la magazie produse finite in valoare (la pret de inregistrare) de 80.000lei - costul de productie al produselor intrate este 85.000 lei - se vand produse finite in valoare de 65.000 lei (pretul de inregistrare = pretul devanzare) - diferenta de pret calculata repartizata produselor vandute este in valoare de12.000 si este favorabila (cp < pretul)

1. Reluarea productiei in curs de executieA- contul 331 40.000 CP- contul 711 40.000 D

formula contabila: 711 = 331 40.000

2. Evidentierea productiei in curs la sfarsitul perioadeiA+ contul 331 75.000 DP+ contul 711 75.000 C

formula contabila: 331 = 711 75.000

3. Intrarea produselor finite

92

92

- diferentele de pret = cp - pretul prestabilit = 85.000 - 80.000 = 5.000 (nefavorabila)cp > pretul

a) A+ contul 345 80.000 D P+ contul 711 80.000 C

b1) A+ contul 348 5.000 D P+ contul 711 5.000 C

formulele contabile: a) 345 = 711 80.000 b1) 348 = 711 5.000

Nota: 85.000 reprezinta crestere de stoc evaluata la cost de productie4. Vanzarea produselor:

a) veniturile obtinute, TVA colectata si creanta fata de clientA+ 411 65.000 + 12.350 = 77.350 DP+ 701 Venituri din vanzarea produselor finite 65.000 CP+ 4427 65.000 x 19% = 12.350 C

formula contabila: 411 = % 77.350 701 65.000 4427 12.350 b) iesirea produselor din gestiune

A- contul 345 65.000 CP- contul 711 65.000 D

b2) P- contul 348 12.000 D P+ contul 711 12.000 Cformula contabila: b) 711 = 345 65.000 b2) 348 = 711 12.000

D 345 C

80.000

D 348 C

5.000

D 711 C80.000 5.000

85.000

D 345 C

65.000

D 348 C

12.000

D 711 C

65.000 12.000= sfD 53.000

93

93

Nota: 53.000 reprezinta costul produselor vandute

Grupa 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie

Contul 391 Ajustari pentru deprecierea materiilor primeContul 392 Ajustari pentru deprecierea materialelorContul 3921 Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabileContul 3922 Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventarContul 393 Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executieContul 394 Ajustari pentru deprecierea produselorContul 3941 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelorContul 3945 Ajustari pentru deprecierea produselor finiteContul 3946 Ajustari pentru deprecierea produselor rezidualeContul 395 Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la tertiContul 3951 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime si materialelor aflate la tertiContul 3952 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la tertiContul 3953 Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la tertiContul 3954 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la tertiContul 3956 Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la tertiContul 3957 Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la tertiContul 3958 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la tertiContul 396 Ajustari pentru deprecierea animalelorContul 397 Ajustari pentru deprecierea marfurilorContul 398 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor

Conturile evidentiaza ajustarile pentru deprecierea provizorie a stocurilor.Sunt conturi de pasiv.Se crediteaza cu valoarea ajustarilor:

Cheltuieli de exploatare privind 6814 = cont din gr. 39 ajustari pentru deprecierea activelor circulante

Se debiteaza la anularea ajustarilor cont din gr. 39 = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulanteSoldul creditor al conturilor reprezinta valoarea ajustarilor.

CLASA 4 CONTURI DE TERTI

Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate; Grupa 41 Clienti si conturi asimilate;

94

94

Grupa 42 Personal si conturi asimilate; Grupa 43 Asigurari sociale, protectie sociala siconturi asimilate; Grupa 44 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate; Grupa45 Grup si actionari/asociati; Grupa 46 Debitori si creditori diversi; Grupa 47 Conturi deregularizare si asimilate; Grupa 48 Decontari in cadrul unitatii; Grupa 49 Ajustari pentrudeprecierea creantelor

Contul 421 Personal - salarii datorate

Evidentiaza decontarile cu personalul pentru salariile cuvenite acestora, in bani sauin natura, inclusiv sporurile si primele suportate din fondul de salarii.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu valoarea salariilor si altor drepturi cuvenite personalului.

Salariile cuvenite personalului se inregistreaza in cheltuielile de exploatare aleunitatii in contul 641 Cheltuieli cu salariile personalului . 641 = 421

Se debiteaza cu: - retinerile din salarii - avansurile acordate 421 = 425 - impozitul pe veniturile de natura salariilor 421 = 444 - contributia personalului la asigurari sociale 421 = 4312 - contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate 421 = 4314 - contributia personalului la fondul de somaj 421 = 4372 - retineri din salarii datorate tertilor (chirii, rate, popriri) 421 = 427 - retineri din salarii datorate unitatii (pentru utilitati, chirii, imputatii) 421 = 428 - salariile nete acordate 421 = bani - salariile neridicate in termenul legal 421 = 426Soldul creditor al contului reprezinta salariile datorate personalului (reprezinta restul deplata din statele de salarii).

Contul 423 Personal - ajutoare materiale datorate

Evidentiaza ajutoarele de boala pentru incapacitate temporara de munca, pentruingrijirea copilului, ajutoare de deces.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu sumele datorate personalului reprezentand ajutoare materiale suportatedin contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate (FNUASS), sau incluse incheltuieli. 4313 = 423 641

95

95

Alte cheltuieli privind asigurarile 6458 si protectia socialaSe debiteaza cu: - retinerile efectuate 423 = conturi care evidentiaza retinerile - sumele nete achitate 423 = bani - sumele neridicate 423 = 426Soldul creditor al contului reprezinta ajutoare materiale datorate personalului.

Contul 424 Prime reprezentand participarea personalului la profit

Evidentiaza decontarile cu salariatii privind participarea la profit.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu sumele repartizate din profit pentru aceasta destinatie, conformprevederilor legale 641 = 424Se debiteaza cu: - impozitul retinut 424 = 444 - sumele nete achitate 424 = baniSoldul creditor al contului reprezinta sume datorate personalului.

Contul 425 Avansuri acordate personalului

Evidentiaza avansurile din salarii acordate personalului.Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea avansurilor platite 425 = bani

Se crediteaza cu sumele retinute pe statele de salarii, reprezentand avansuri acordate 421 = 425Soldul contului reprezinta avansuri platite.

Contul 426 Drepturi de personal neridicate

Evidentiaza drepturile de personal neridicate in termenul legal.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu sumele reprezentand drepturi de personal neridicate 423, 421 = 426Se debiteaza cu: - sumele achitate 426 = bani - drepturile de personal neridicate prescrise - datorate bugetului, potrivit legii (provenite din subventii)

96

96

426 = cont din gr. 44, 4371 - inregistrate ca venituri ale unitatii 426 = 7588,117Soldul creditor al contului reprezinta drepturi de personal neridicate.

Contul 427 Retineri din salarii datorate tertilor

Este cont de pasiv.Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati 421 = 427

Se debiteaza cu platile efectuate tertilor 427 = baniSoldul creditor al contului reprezinta sume retinute de la salariati datorate tertilor.

Contul 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul

Evidentiaza decontarile cu personalul pentru sume reprezentand datorii, respectivcreante.Este cont de activ/pasiv.

Se crediteaza cu: - sumele datorate personalului pentru care nu s-au intocmit state de plata determinatede activitatea exercitiului financiar care se incheie (ex. indemnizatii de concediineefectuate) 641 = 428 - sume datorate personalului reprezentand garantii sau alte sume retinute de la personal Bani,421 = 428 - sume incasate de la salariati, evidentiate anterior in cont 421, bani = 428

Se debiteaza cu: - sume datorate de personal unitatii reprezentand chirii, consumuri sau alte debite,inregistrate ca venituri

428 = 706 - chirii (4427) 428 = 708 - consumuri (4427) 428 = 758 - alte debite (4427) - sume achitate personalului, evidentiate anterior in cont 428 = baniSoldul creditor al contului reprezinta sume datorate de unitate personalului.Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de personal unitatii.

Contul 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

97

97

Este cont de activ.Se debiteaza cu sumele reprezentand contributia unitatii la asigurarile sociale, asigurarilesociale de sanatate si fondul de somaj.

6451 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 6453 Cheltuieli privind contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatateContul 431 Asigurari sociale

Evidentiaza decontarile privind contributia unitatii si personalului la asigurarilesociale si asigurarile sociale de sanatate.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu sumele calculate, datorate asigurarilor sociale.Se debiteaza cu sumele virate sau retinute de unitate pentru ajutoare materiale.Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate asigurarilor sociale.

Contul 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale - evidentierea datoriei 6451 = 4311 - plata 4311 = baniContul 4312 Contributia personalului la asigurarile sociale - evidentierea datoriei 423,421 = 4312 - plata 4312 = bani

Contul 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate - evidentierea datoriei 6453 = 4313 - sume reprezentand aj.mat 4313 = 423 - plata 4313 = bani

Contul 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate - evidentierea datoriei 421 = 4314 - plata 4314 = bani

Contul 437 Ajutor de somajEvidentiaza decontarile privind contributia unitatii si personalului la fondul de

somaj.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu sumele calculate reprezentand contributia unitatii si personalului lafondul de somaj.Se debiteaza cu platile efectuate sau sumele reprezentand subventii pentru salarii, inconditiile legii.

98

98

Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate pentru constituirea fondului desomaj.

Contul 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj - evidentiera datoriei 6452 = 4371 - retineri reprezentand subventii 4371 = 7414,7415 (Venituri din subventii de exploatare) - plata 4371 = bani

Contul 4372 Contributia personalului la fondul de somaj - evidentierea datoriei 421 = 4372 - plata 4372 = baniContul 438 Alte datorii si creante sociale

Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor

Evidentiaza decontarile cu bugetul de stat privind impozitul pe veniturile de naturasalariilor retinut si datorat.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu sumele datorate bugetului, reprezentand impozit retinut din drepturilebanesti cuvenite salariatilor. 424, 423, 421 = 444

Se debiteaza cu platile efectuate bugetului. 444 = baniSoldul creditor al contului reprezinta impozit pe salarii datorat bugetului.

Contul 447 Fonduri speciale, taxe si varsaminte asimilateEvidentiaza fonduri, taxe si varsaminte datorate altor organisme publice decat

bugetul statului.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu sumele calculate, potrivit legii. 635 = 447 analitic (fond/ taxa)Se debiteaza cu platile efectuate altor organisme publice. 447 = baniSoldul creditor al contului reprezinta sume datorate altor organisme publice.

Contul 441 Impozitul pe profit/venitContul 4411 Impozitul pe profitContul 4418 Impozitul pe venit

Evidentiaza decontarile cu bugetul statului referitoare la constituirea si virareaimpozitului pe profit, sau in cazul microintreprinderilor, impozitul pe venit.1. Impozitul pe profit

99

99

Impozitul pe profit se determina trimestrial, pentru intreaga perioada (de lainceputul exercitiului financiar) si se vireaza bugetului in rate trimestriale. Se datoreazade unitatile care nu se incadreaza in categoria microintreprinderilor.Se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit legale asupra profitului impozabil:

Impozit pe profit = profit impozabil x cota de impozitProfitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile efectuatepentru realizarea acestora, intr-un an fiscal, din care se scad veniturile si alte reducerilegale neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile (reglementate prin Codulfiscal).

Profitul impozabil = venituri - cheltuieli - reduceri + chelt. nedeductibile

2. Impozitul pe venitul microintreprinderilor

Se datoreaza de unitatile din categoria microintreprinderilor.Se calculeaza si datoreaza trimestrial, prin aplicarea cotei legale de impozit asupraveniturilor realizate in cursul trimestrului, mai putin veniturile din productia deimobilizari, variatia stocurilor sau din ajustari si provizioane.

Impozit pe venit = venituri impozabile x cota de impozitEste cont de pasiv.Se crediteaza cu sumele datorate, reprezentand impozitul calculat Cheltuieli cu impozitul pe profit 691 = 4411 Cheltuieli cu impozitul pe venitul 698 = 4418 microintreprinderilorSe debiteaza cu: - sumele virate bugetului 441 = baniSoldul creditor al contului reprezinta sume datorate bugetului.Soldul debitor al contului reprezinta impozit pe profit virat in plus.

Contul 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Evidentiaza alte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale: - accizele - taxe de consumatie datorate de producatorii sau importatorii anumitorproduse - taxele vamale - impozitul pe dividende - impozitul pe titeiul si gazele naturale din productia interna - taxele pentru mijloace de transport - impozitul pe cladiri - taxele pe terenuri - impozitul pe spectacole, etc.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu sumele calculate, potrivit reglementarilor legale, suportate de regula pecheltuieli, din impozitul pe dividende sau, in cazul taxelor vamale si accizelor, in costulde achizitie al imobilizarilor si stocurilor din import. In contul 446 se evidentiaza si taxape valoarea adaugata aferenta importurilor, pentru care se obtine amanare la plata. 635 = 446

100

100

- impozitul pe dividende 457 = 446 - taxele vamale conturi din clasele 2, 3 = 446 - accizele pentru produsele din import conturi din clasele 2, 3 = 446 - impozitul pe venituri obtinute in Romania de personae nerezidente

Cont.cls.4 = 446Se debiteaza cu platile efectuate bugetului de stat sau bugetelor locale. 446 = baniSoldul creditor al contului reprezinta sume datorate bugetului de stat sau bugetelorlocale.Nota: Contul se dezvolta in conturi analitice pentru fiecare fel de taxa sau impozitevidentiat.

Contul 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului

Evidentiaza alte datorii si creante cu bugetul statului.Este cont de activ/pasiv

Se crediteaza cu: - sume datorate bugetului reprezentand amenzi, penalitati, majorari deintarziere,despagubiri Despagubiri, amenzi si penalitati 6581 = 448 - sume incasate de la buget, reprezentand impozite si taxe virate in plus bani = 448

Se debiteaza cu: - sumele virate reprezentand datorii evidentiate anterior in cont 448 = bani - sume datorate de bugetul de stat, altele decat impozite si taxe 448 = 758 - datorii anulate 448 = 758,117Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate de unitate bugetului.Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de buget unitatii.

Grupa 45.

Contul 457 Dividende de plata

Evidentiaza decontarile cu actionarii/asociatii privind dividendele datorate acestora.Dividendele sunt parti distribuite actionarilor/asociatilor din profitul net, daca s-a hotaratrepartizarea profitului pentru aceasta destinatie.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu valoarea dividendelor datorate 117 = 457Se debiteaza cu:

101

101

- impozitul pe dividende retinut 457 = 446.impozit pe dividende - sumele nete achitate 457 = bani - dividendele nete neridicate in termenul legal 457 = 455 sume datorate actionarilor/asociatilorSoldul creditor al contului reprezinta dividendele datorate actionarilor sau asociatilor.Nota: impozitul pe dividende = dividende brute x cota de impozit, si se datoreaza lafiecare plata efectuata actionarilor/asociatilor sau la expirarea termenului legal de plata.

Contul 455 Sume datorate actionarilor/asociatilor4551 Actionari/asociati – conturi curente4558 Actionari/asociati – dobanzi la conturi curente

Sunt conturi de pasiv.Se crediteaza cu:

- valoarea imprumuturilor acordate societatii, conform contractului bani = 4551- sumele reprezentand dobanzi, conform contractului 666 = 4558- sume reprezentand dividende nete cuvenite, lasate la dispozitia intreprinderii 457 = 455- diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea inlei a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar 665 = 455- diferentele nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 455

Se debiteaza cu:- sumele restituite actionarilor/asociatilor 455 = bani- diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei adatoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau laplata 455 = 765- datorii anulate ale anilor anteriori 455 = 117- diferente favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 455 = 1174

Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate actionarilor/asociatilor.

Contul 461 Debitori diversi

Evidentiaza debitorii unitatii, urmare unor pagube produse de terti, din existentaunor titluri executorii sau din alte operatiuni.Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea creantelor rezultate din: - titluri mobiliare de plasament (investitii pe termen scurt) cedate 461 = cont din gr. 50,109

102

102

- pretul de vanzare al activelor imobilizate cedate si TVA aferenta 461 = 7583, 7641 4427 sau 4428 - pagube imputate tertilor 461 = 758 4427 -sume necuvenite platite tertilor 461 = bani - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei acreantelor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar 461 = 765 - diferente favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 461 = 1174Se crediteaza cu: - valoarea debitelor incasate bani = 461 - diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in leia creantelor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau laincasare

665 = 461 -diferenta nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 461 - sume reprezentand creante ale anilor anteriori anulate 117 = 461Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de terti unitatii.

Contul 462 Creditori diversi

Evidentiaza sume datorate de unitate tertilor pe baza de titluri executorii sau dinalte operatiuni.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu: - sumele sau alte valori necuvenite. Cont din clasele 2,3, bani = 462 - diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in leia datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar

665 = 462-diferenta nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 462Se debiteaza cu: - platile efectuate creditorilor. 462 = bani - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei adatoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau la plata

462 = 765

- datorii anulate ale anilor anteriori 462 = 117

- diferente favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori

103

103

462 = 1174Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate de unitate tertilor.

Contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans

Evidentiaza cheltuielile anticipate sau efecuate in avans, care urmeaza sa se suporteesalonat pe cheltuieli in conturi din clasa 6, in perioadele sau exercitiile viitoare.Este cont de activ.Se debiteaza cu: - cheltuieli privind reparatiile capitale, reparatiile curente, reviziile tehnice neprevazute,abonamente, chirii, dobanzi aferente platilor in rate si alte cheltuieli efectuate in avans 471 = cont gr.16,401, 404 sau bani

Se crediteaza cu: - sumele repartizate in perioadele sau exercitiile urmatoare pe cheltuieli, in conturi dinclasa 6 conturi din clasa 6 = 471Soldul debitor al contului reprezinta cheltuieli anticipate sau inregistrate in avans.

Contul 472 Venituri inregistrate in avans

Evidentiaza veniturile anticipate sau de realizat.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu veniturile anticipate sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilorfinanciare urmatoare (incasari din chirii, abonamente, asigurari, din vanzarile de locuintecu plata in rate, dobanzi aferente vanzarilor cu plata in rate). Cont gr.26, 411, 418, 461 sau bani = 472 Se debiteaza cu valoarea veniturilor anticipate sau in avans, evidentiate anterior in cont,aferente perioadei curente si care se inregistreaza in conturi din clasa 7. 472 = conturi din clasa 7Soldul creditor al contului reprezinta venituri inregistrate in avans.

Grupa 49 Ajustari pentru deprecierea creantelor

Contul 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clientiContul 492 Ajustari pentru deprecierea creantelor decontari in cadrul grupului si cu asociatiiContul 496 Ajustari pentru deprecierea creantelor debitori diversi

CLASA 5. CONTURI DE TREZORERIE

Grupa 50 Investitii pe termen scurt; Grupa 51 Conturi la banci; Grupa 53 Casa;Grupa 54 Acreditive; Grupa 58 Viramente interne; Grupa 59 Ajustari pentru pierderea devaloare a conturilor de trezorerie.

Contul 581 Viramente interne

104

104

Evidentiaza viramentele de disponibilitati intre conturile de trezorerie ale unitatii.Este cont de activ/pasiv.

Se debiteaza cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie al unitatii in alt cont detrezorerie 581 = cont din gr. 51, 53, 54Se crediteaza cu sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie alunitatii cont din gr. 51, 53, 54 = 581De regula, la sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold.

Grupa 50.

Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt

Evidentiaza sumele datorate pentru titlurile de plasament cumparate.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu sumele datorate cont din gr. 50 = 509

Se debiteaza cu sumele achitate 509 = baniSoldul creditor al contului reprezinta valoarea datorata pentru titlurile de plasamentcumparate.

Contul 501 Actiuni detinute la entitati afiliate

Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate

Evidentiaza valoarea obligatiunilor emise si rascumparate.Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilor emise si rascumparate. 505 = bani, 509Se crediteaza cu valoarea obligatiunilor rascumparate anulate. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni = 505Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilor emise sirascumparate neanulate.

Contul 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

Sunt imprumuturi dobandite din punerea in vanzare a obligatiunilor, cu dobandaasupra obligatiunilor sau cu prima de rambursare.Obligatiunea este titlu de valoare, negociabil si transmisibil, care confera detinatoruluicalitatea de imprumutator (creditor) al unitatii emitente.

- valoarea de emisiune (VE) este valoarea obtinuta de unitate pentru o obligatiuneemisa

105

105

- valoarea de rambursare (VR) este valoarea pe care o plateste unitatea detinatoruluiobligatiunii, la scadenta - prima de rambursare reprezinta diferenta dintre valoarea de rambursare si valoareade emisiune a unei obligatiuni.

prima de rambursare = VR - VEEste cont de pasiv.Se crediteaza cu: - valoarea imprumuturilor obtinute bani, 461 = 161 - valoarea primelor de rambursare 169 = 161Se debiteaza cu: - valoarea imprumuturilor rambursate 161 = bani - valoarea obligatiunilor emise si rascumparate si anulate 161 = 505 - diferenta favorabila dintre pretul de rascumparare (costul de achizitie) si valoareacontabila a obligatiunilor rascumparate si anulate 161 = 7642Soldul creditor al contului reprezinta valoarea imprumuturilor din emisiunea deobligatiuni.

Contul 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor

Evidentiaza primele de rambursare a obligatiunilor.Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea primelor de rambursare aferente obligatiunilor emise. 169 = 161Se crediteaza cu valoarea primelor de rambursare amortizate si suportate pe cheltuieli. 6868 Cheltuieli financiare privind = 169 amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilorSoldul debitor al contului reprezinta valoarea primelor de rambursare neamortizate.

Contul 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

- evidentierea dobanzii datorate: 666 = 1681 - plata dobanzii: 1681 = baniSoldul creditor al contului reprezinta dobanzi datorate.

Contul 506 Obligatiuni

Evidentiaza obligatiunile cumparate.Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilor cumparate. 506 = bani, 509

106

106

Se crediteaza cu: - valoarea obligatiunilor cedate bani, 461 = 506 - diferentele nefavorabile dintre costul de achizitie si pretul de vanzare 6642 = 506Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilorexistente.

Contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate

Evidentiaza alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate (ex: titluride stat, depozite pe termen scurt)Este cont de activ.Se debiteaza cu: - valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creantelor asimilate achizitionate 508 = bani,509 - diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie (titluri de statsau depozite pe termen scurt in valuta) la sfarsitul exercitiului financiar 508 = 765Se crediteaza cu: - valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creantelor asimilate cedate bani = 508 - diferentele nefavorabile dintre pretul de cesiune si costul de achizitie 6642 = 508 - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie in valutacedate sau la incheierea exercitiului financiar 665 = 508Soldul debitor al contului reprezinta alte investitii financiare pe termen scurt si creanteasimilate existente.

Grupa 51.

Contul 511 Valori de incasat

5112 Cecuri de incasat 5113 Efecte de incasat 5114 Efecte remise spre scontare

Evidentiaza valorile de incasat (cecuri, efecte comerciale primite de la clienti,efecte comerciale remise spre scontare). “scontarea” este o operatiune de credit care consta in vanzarea efectelorcomerciale sau altor creante.Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale primate si diferentelefavorabile de curs valutar 511 = 411, 413,765

Se crediteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale incasate si diferentenefavorabile de curs valutar

107

107

665,bani = 511Soldul debitor al contului reprezinta valori de incasat existente.

Contul 512 Conturi la banci

5121 Conturi la banci in lei 5124 Conturi la banci in valuta 5125 Sume in curs de decontare

Evidentiaza disponibilitatile in lei si in valuta existente in conturi la banci.Este cont de activ.Se debiteaza cu sumele intrate in conturi, reprezentand: - viramente interne 512 = 581 - aport de capital in numerar (bani) 512 = 456 - incasari de la clienti 512 = 411, 413, 419 - credite bancare si alte imprumuturi obtinute 512 = cont din gr. 16, 519 - subventii incasate 512 = cont gr.13, 445 Subventii - valoarea creantelor imobilizate incasate 512 = 267 - dobanzi incasate sau de incasat 512 = 766, 5187, 2678 - incasari de la debitori diversi 512 = 461 - sume incasate si necuvenite 512 = 462 - valoarea investitiilor pe termen scurt cedate 512 = cont din gr. 50, 7642 - valoarea cecurilor si efectelor comerciale incasate 512 = 511 - dividende incasate 512 = 761,762 - TVA de recuperat 512 = 4424 - diferente favorabile de curs valutar pentru disponibilitatile in valuta sau rezultate dinalte operatii in valuta 5124 = 765

Se crediteaza cu platile efectuate, reprezentand: - viramente interne 581 = 512 - valoarea titlurilor sau intereselor de participare achizitionate si altor creanteimobilizate cont din gr.26 = 512 - plati efectuate furnizorilor

108

108

401, 404, 403, 405, 409 = 512 - rambursari de credite 519, cont din gr. 16 = 512 - dobanzi platite sau de platit 168, 5186, 666 = 512 - sume datorate bugetului, asigurarilor si protectiei sociale, retineri de personal datoratetertilor 427, conturi din gr .43, 44 = 512 - plati pentru constituirea societatii 201 = 512 - lichidarea obligatiilor catre creditori 462 = 512 - plati pentru servicii executate de terti conturi din gr. 61, 62 = 512 - valoarea investitiilor pe termen scurt achizitionate conturi din gr. 50 = 512 - diferente nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta sau rezultatedin alte operatii in valuta 665 = 5124Soldul debitor al contului reprezinta disponibilitatile in lei sau in valuta existente.

Contul 519 Credite bancare pe termen scurt

5191 Credite bancare pe termen scurt 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta …. 5198 Dobamzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

Evidentiaza creditele bancare pe termen scurt obtinute.Este cont de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea -creditelor primite 512 = 519 -dobanzilor datorate 666 = 5198 -diferentele nefavorabile de curs valutar 665 = 519Se debiteaza cu sumele rambursate si diferentele favorabile de curs valutar 519 = 512,765Soldul creditor al contului reprezinta credite bancare pe termen scurt nerambursate.

Contul 518 Dobanzi

Evidentiaza dobanzile datorate sau de incasat aferente creditelor bancare, respectivdisponibilitatilor existente in banci.Este cont de activ/pasiv. 5186 Dobanzi de platit (cont de pasiv) - evidentierea dobanzii datorate 666 = 5186 - plata dobanzii

109

109

5186 = 512

5187 Dobanzi de incasat (cont de activ) - evidentierea dobanzii de incasat 5187 = 766 - incasarea dobanzii 512 = 5187

Contul 531 Casa

5311 Casa in lei 5314 Casa in valuta

Evidentiaza numerarul existent in casierie.Este cont de activ.

Se debiteaza cu incasarile in numerar, reprezentand: - viramente interne (ridicare numerar) 531 = 581

- incasari de la clienti 5311 = 411, 419 - aport de capital in numerar 531 = 456 - incasari de la diversi creditori 5311 = 462 - avansuri de trezorerie neutilizate restituie 531 = 542 - marfuri vandute cu numerar si TVA aferenta 5311 = 707, 4427 - diferente favorabile de curs valutar 5314 = 765

Se crediteaza cu platile efectuate in numerar, reprezentand: - viramente interne (depunere de numerar) 581 = 531 - avansuri de trezorerie acordate 542 = 531 - plati pentru constituirea societatii 201 = 5311 - plati efectuate furnizorilor 409, 401 = 5311 - plati efectuate personalului 421, 423, 424, 425, 426 = 5311 - plati efectuate actionarilor/asociatilor 455, 456, 457 = 5311 - plati pentru servicii executate de terti conturi din gr. 61, 62 = 5311 - plati catre creditori diversi

110

110

462 = 5311 - diferente nefavorabile de curs valutar 665 = 5314Soldul debitor al contului reprezinta numerarul existent in casierie.

Contul 532 Alte valori

Evidentiaza bonurile valorice, timbrele fiscale sau postale, bilete de tratamentexistente.Este cont de activ.

Contul 541 Acreditive

Evidentiaza acreditivele deschise la banci pentru efectuarea de plati in favoareatertilor.

“acreditivul” este cont deschis la banca in favoarea furnizorilor, cu durata devalabilitate limitata.Este cont de activ.

Se debiteaza cu sumele virate in conturile de acreditive deschise 541 = 581 (581 = 512)

Se crediteaza cu: - platile efectuate furnizorilor 401, 404 = 541 - sumele virate in conturile de disponibilitati ca urmare a incetarii valabilitatiiacreditivului 581 = 541 (512 = 581)Soldul debitor al contului reprezinta valoarea acreditivelor deschise in banci existente.

Contul 542 Avansuri de trezorerie

Evidentiaza avansurile acordate pentru procurarea de bunuri si servicii cu plata innumerar.Este cont de activ.Se debiteaza cu sumele acordate in numerar. 542 = 531Se crediteaza cu: - platile efectuate in numerar 401, 404, conturi din cls. 3, 6 = 542 - sumele de avans neutilizate restituite 531 = 542Soldul debitor al contului reprezinta sumele de avans acordate si nedecontate.

CLASA 6 CONTURI DE CHELTUIELI

111

111

- cheltuieli de exploatare gr. 60 - 65 si contul 681- cheltuieli financiare gr. 66 si contul 686

- cheltuieli extraordinare gr. 67

Grupa 60 Cheltuieli privind stocurile

Contul 601 Cheltuieli cu materiile primeContul 602 Cheltuieli cu materialele consumabileContul 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

Contul 604 Cheltuieli privind materialele nestocate

Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate. 604 = 401, 542

Contul 605 Cheltuieli privind energia si apa

Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea consumurilor de energie si apa, facturate de furnizori 605 = 401

Contul 606 Cheltuieli cu animalele si pasarileContul 607 Cheltuieli privind marfurileContul 608 Cheltuieli privind ambalajele

Grupa 61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

Contul 611 Cheltuieli de intretinere si reparatii

Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii efectuate de terti 611 = 401, 542

Contul 612 Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii

Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea redeventelor, locatiilor de gestiune si chiriilor datorate sauplatite 612 = 401, 471, bani

Contul 613 Cheltuieli cu primele de asigurare

Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate, conformcontractelor de asigurare 613 = 401, 471, bani

Contul 614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile

112

112

Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea studiilor si cercetarilor efectuate de terti. 614 = 401, 542

Grupa 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti

Contul 621 Cheltuieli cu colaboratorii

Este cont de activ.Se debiteaza cu drepturile banesti cuvenite colaboratorilor unitatii. 621 = 401.colaboratori

Contul 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile

Este cont de activ.Se debiteaza cu comisioanele datorate pentru achizitionarea sau vanzarea titlurilor devaloare, comisioanele de intermediere, onorariile de consiliere, expertizare. 622 = 401, bani

Contul 623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

Este cont de activ.Se debiteaza cu sumele datorate sau achitate privind actiunile de protocol, reclama sipublicitate. 623 = 401, 542

Contul 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane

Este cont de activ.Se debiteaza cu sumele datorate sau achitate pentru transportul de bunuri si pentrutransportul colectiv de persoane. 624 = 401, 512, 542

Contul 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari

Este cont de activ.Se debiteaza cu sumele datorate sau platite reprezentand cheltuieli cu deplasari, detasaritransferari, inclusiv cheltuielile de transport. 625 = 401, 512, 542

Contul 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea serviciilor postale sau de telecomunicatii datorate sau platite. 626 = 401, 512, 542

Contul 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

113

113

Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea serviciilor bancare 627 = 512

Contul 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea altor servicii efectuate de terti. 628 = 401, 512, 542

Grupa 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Grupa 64 Cheltuieli cu personalul

Contul 641 Cheltuieli cu salariile personaluluiContul 642 Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor

Este cont de activ.Se debiteaza cu valoarea tichetelor de masa acordate salariatilor, in conditiile legii. 642 = 532Alte valori

Contul 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

Grupa 65 Alte cheltuieli de exploatare

Contul 654 Pierderi din creante si debitori diversi

Este cont de activ.Se debiteaza cu sumele reprezentand clienti sau alti debitori scosi din activ. 654 = 411, 461

Contul 658 Alte cheltuieli de exploatare

6581 Despagubiri, amenzi si penalitati 6582 Donatii si subventii acordate 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 6588 Alte cheltuieli de exploatare

Grupa 66 Cheltuieli financiare

Contul 663 Pierderi din creante legate de participatii Contul 664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate

6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642 Pierderi privind investitiile pe termen scurt cedate

114

114

Este cont de activ.Se debiteaza cu: - valoarea contabila a imobilizarilor financiare cedate 6641 = cont din gr. 26 - diferenta nefavorabila dintre valoarea contabila si pretul de cesiune al investitiilor petermen scurt cedate (val. contabila > pretul de cesiune) 6642 = cont din gr. 50

Contul 665 Chetuieli din diferente de curs valuatarEste cont de activ.Se debiteaza cu : - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii datoriilor sicreantelor in valuata 665 = conturi din gr. 26, 41, 45, contul 461, 5124,541 - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta existente inconturi la banci sau in numerar 665 = 511,5124, 5314, 541, 542 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor si creantelorin valuta la sfarsitul exercitiului financiar 665 = conturi dim gr.16,26,40,41,45,461,462,508

Contul 666 Cheltuieli privind dobanzileContul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate

“scontul acordat” reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a efectelorcomerciale sau creantelor remise spre scontare si pretul obtinut (val.contabila > pretul).

Se debiteaza cu valoarea sconturilor acordate clientilor, debitorilor sau bancilor 667 = 411, 413, 461, 511

Contul 668 Alte cheltuieli financiare

Grupa 67 Cheltuieli extraordinare

Contul 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare

Grupa 68 Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru deprecieresau pierdere de valoare

Contul 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciereContul 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare

Grupa 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite

115

115

Contul 691 Cheltuieli cu impozitul pe profitContul 698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus

CLASA 7 CONTURI DE VENITURI

- venituri din exploatare gr.70 - 75 si contul 781- venituri financiare gr.76 si contul 786- venituri extraordinare gr.77

Grupa 70 Cifra de afaceri neta

Contul 701 Venituri din vanzarea produselor finiteContul 702 Venituri din vanzarea semifabricatelorContul 703 Venituri din vanzarea produselor rezidualeContul 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestateContul 705 Venituri din studii si cercetariContul 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chiriiContul 707 Venituri din vanzarea marfurilorContul 708 Venituri din activitati diverse

Grupa 71 Variatia stocurilor

Contul 711 Variatia stocurilor

Grupa 72 Venituri din productia de imobilizari

Contul 721 Venituri din productia de imobilizari necorporaleContul 722 Venituri din productia de imobilizari corporale

Grupa 74 Venituri din subventii de exploatere

Contul 741 Venituri din subventii de exploatare

7411 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412 Venituri dein subventii de exploatare pentru materii prime si materiale consumabile 7413 Venituri dein subventii de exploatare pentru alte cheltuieli externe 7414 Venituri dein subventii de exploatare pentru plata personalului 7415 Venituri dein subventii de exploatare pentru asigurari si protectie sociala 7416 Venituri dein subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417 Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri 7418 Venituri dein subventii de exploatare pentru dobanda datorata

Evidentiaza subventiile si imprumuturile nerambursabile obtinute in schimbulrespectarii anumitor conditii privind activitatea de exploatare a unitatii.Este cont de pasiv.Se crediteaza cu valoarea subventiilor incasate sau de incasat 445,512 = 741

116

116

Grupa 75 Alte venituri din exploatare

Contul 754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi

Este cont de pasiv.Se crediteaza cu valoarea creantelor reactivate. 411, 461 = 754

Contul 758 Alte venituri din exploatare

7581 Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati 7582 Venituri din donatii si subventii primite 7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 7584 Venituri din subventii pentru investitii 7588 Alte venituri din exploatare

Grupa 76 Venituri financiare

Contul 761 Venituri din imobilizari financiare

Este cont de pasiv.Se crediteaza cu valoarea dividendelor aferente titlurilor sau intereselor de participare 461, 512 = 761

Contul 762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt

Este cont de pasiv.Se crediteaza cu valoarea dividendelor aferente investitiilor financiare pe termen scurt 461, 512 = 762

Contul 763 Venituri din creante imobilizate

Contul 764 Venituri din investitii financiare cedate

7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 7642 Castiguri din investitii pe termen scurt cedate

Este cont de pasiv.

Se crediteaza cu: - pretul de vanzare al imobilizarilor financiare cedate 461 = 7641 - diferenta favorabila dintre valoarea contabila si pretul de cesiune al investitiilor petermen scurt cedate (val. contabila < pretul de cesiune), sau din anularea obligatiunilorproprii rascumparate bani, 461,161 = 7642

Contul 765 Venituri din diferente de curs valutar

117

117

Este cont de pasiv.Se crediteaza cu: - diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii datoriilor si creantelorin valuta: conturi din gr.16, 40, 45,462,5124,541 = 765 - diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta existente inconturi la banci sau in numerar 511, 5124, 5314, 541, 542 = 765 - diferentele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor si creantelor invaluta la sfarsitul exercitiului financiar conturi din gr.16,26,40,41,461,462,508 = 765

Contul 766 Venituri din dobanzi

Contul 767 Venituri din sconturi obtinute

“scontul obtinut” reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a datoriilor sivaloarea efectiv platita (valoarea contabila > valoarea platita).

Se crediteaza cu valoarea sconturilor obtinute de la furnizori sau alti creditori. 401, 404, 462 = 767

Contul 768 Alte venituri financiare

Grupa 77 Venituri extraordinare

Contul 771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si alteleasimilate

Este cont de pasiv.Se crediteaza cu valoarea subventiilor primite sau de primit pentru pierderi inregistrate incheltuielile unitatii generate de evenimente extraordinare 445,512 = 771

Grupa 78 Venituri din provizioane

Contul 781 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatareContul 786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare

APLICATIE

Se dau pentru o societate comerciala urmatoarele date initiale:

simbolul denumirea contului solduri initiale rulaje Anterioarecontului D C D C

1012 Capital subscris varsat - 2.000.000 - -106 Rezerve - 400.000 - -

118

118

121 Profit si pierdere - 2.400.000 32.466.667 40.000.000129 Repartizarea profitului 2.400.000 - - 2.400.000201 Cheltuieli de constituire 4.000.000 - - -

2801 Amortizarea ch. de constituire - 66.667 - 66.667371 Marfuri - - 47.600.000 47.600.000378 Diferente de pret la marfuri - - 10.000.000 10.000.000401 Furnizori - - - 35.700.000411 Clienti - - 47.600.000 -

4423 TVA de plata - - - 1.900.0004426 TVA deductibila - - 5.700.000 5.700.0004427 TVA colectata - - 7.600.000 7.600.0004428 TVA neexigibila - - 7.600.000 7.600.000457 Dividende de plata - 2.000.000 - -462 Creditori diversi - 1.034.000 1.000.000 -

5121 Conturi la banci in lei 100.667 - - -5311 Casa in lei 1.400.000 - - 1.000.000607 Cheltuieli privind marfurile - - 30.000.000 30.000.000

6811 Chelt. priv. am. Imobilizarilor - - 66.667 66.667707 Venituri din vanz. marfurilor - - 40.000.000 40.000.000

Total general 7.900.667 7.900.667 229.633.334 229.633.334

A) Sa se inregistreze urmatoarele operatii economice efectuate in cursul perioadeicurente (unitatea este platitoare de TVA):

1. Se majoreaza capitalul social prin subscriere. - capital social subscris: 40.000.000 lei - in numerar: 40.000.000 lei, virat integral la subscriere, in banca

2. Se aprovizioneaza: - marfuri

factura mf1

Denumirea produselor u/m cantitate pret unitar valoare TVAmarfa 1 buc 1.000 4.000 4.000.000 760.000marfa 2 buc 2.000 3.000 6.000.000 1.140.000Total 10.000.000 1.900.000

Total factura 11.900 .000

Pentru marfurile din factura mf1, se intocmeste NIR1 in care marfa intrata este evaluatala pret de inregistrare = pret de vanzare cu TVA inclus, astfel:

- marfa 1 : 7500 lei/bucata - marfa 2 : 6200 lei/bucata

Se inregistreaza intrarea.Se stabileste cota % individuala de marja comerciala.

- alte aprovizionari:

119

119

Factura pentru energia electricaDenumire Valoare TVA

consumul de energie electrica 3.000.000 570.000Total consum 3.570 .000

avansul cerut de furnizor 1.000 .000Total de plata 4.570 .000

Factura pentru chirie se refera la luna curenta si anticipat inca 2 luni:

- valoarea chiriei pentru 3 luni: 12.000.000 lei

3. Se vand marfuri: Factura emisa clientului

denumire u/m cantitate pret unitar valoare TVAmarfa1 buc 500 6.302,52 3.151.261 598.739marfa 2 buc 700 5.210,08 3.647.059 692.941

Total factura 8.090 .000

- incasari in numerar din vanzari de marfuri: 9.000.000 lei

4. Se deconteaza din casierie “cheltuieli de constituire” in valoare de 3.000.000 lei.

5. Se achizitioneaza un mijloc de transport:

Factura fmt

Denumire Valoare TVAmijloc de transport 60.000.000 11.400.000Total factura 71.400 .000

Nota: dnf = 5 ani

6. Se primesc prin donatie: - un calculator, valoare de intrare = 24.000.000 lei - programe informatice, valoare de intrare = 12.000.000 leiNota: dnf pentru calculator = 3 ani

7. Se inregistreaza amortizarea lunara a imobilizarilor necorporale si corporale.

8. Se acorda un avans de trezorerie in valoare de 5.000.000 lei

9. Se ridica numerar de la banca, 5.000.000 lei, comision bancar 100.000 lei.

10. Se platesc avansuri salarii in valoare de 2.500.000 lei.

11. Se incaseaza “clientul” perioadei curente prin banca.

120

120

12. Se achita prin banca facturile mf1, respectiv pentru chirie, comision bancar 40.000lei.

13. Se deconteaza avansul de trezorerie: - chitanta privind plata facturii de energie electrica in valoare de 4.570.000 lei.

14. Se inregistreaza statul de plata salarii (se va completa de catre cursant)

Stat de plata salarii

Numepersoana

venituritotale

Impozit… rest deplata

….Total 10.000.000 1.500.000

15. Se vinde calculatorul existent: pret de vanzare = 25.000.000, TVA 4.750.000 total 29.750.000

16. Se achizitioneaza un calculator: pretul de cumparare = 20.000.000 TVA 3.800.000 total 23.800.000 Nota: dnf = 3 ani

17. Se inregistreaza amortizarea calculatorului.

18. Se incaseaza dobanda bancara in valoare de 400.000 lei.

19. Decontarea TVA.

20. Stabilirea rezultatului.

21. Reprezentarea grafica a conturilor T-uri

B) Balanta de verificare, in urmatorul format:

Balanta de verificare la data de ……………

simb denumirea Solduri initiale rul aje solduri finale cont contului

LunaCurenta

tot ale

D C D C D C D Ccont 1 denumire 1cont 2 denumire 2

……..

121

121

Total

ANEXE

PLANUL DE CONTURI GENERAL conform OMFP nr.1752 / 2005 si Ordinul 2374/2007

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

122

122

10 CAPITAL SI REZERVE 101 Capital*

1011 Capital subscris nevarsat (P) 1012 Capital subscris varsat (P)

1015 Patrimoniul regiei (P)1016 Patrimoniul public (P)

104 Prime de capital 1041 Prime de emisiune (P)

1042 Prime de fuziune/divizare (P)1043 Prime de aport (P)1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni (P)

105 Rezerve din reevaluare (P) 106 Rezerve 1061 Rezerve legale (P)

1063 Rezerve statutare sau contractuale (P)1064 Rezerve de valoare justa (P)**1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)

1068 Alte rezerve (P)107 Rezeve din conversie (A/P)**108 Interese minoritare**

1081 Interese minoritare-rezultatul exercitiului financiar (A/P) 1082 Interese minoritare-alte capitaluri proprii (A/P)

109 Actiuni proprii1091 Actiuni proprii detinute pe termen scurt (A)

1092 Actiuni proprii detinute pe termen lung (A) * In functie de forma juridica a entitatii se inscrie capital social, patrimoniul regiei,etc. ** Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate

11 REZULTATUL REPORTAT117 Rezultatul reportat

1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita (A/P)1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29 (A/P)*1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementarilor

contabule conforme cu Directiva a patra a Comunitatii Economice Europene (A/P) * Acest cont apare doar la agentii economici care au aplicat Reglementarilecontabile aprobate prin OMFP nr.94/2001 si pana la inchiderea soldului acestui cont

12 REZULTATUL EXERCITIULUI 121 Profit sau pierdere (A/P) 129 Repartizarea profitului (A)

13 SUBVENTII PENTRU INVESTITII131 Subventii guvernamentale pentru investitii (P)132 Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii (P)133 Donatii pentru investitii (P)

123

123

134 Plusuri de inventar de natura imobilizarilor (P)135 Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii (P)

14 CASTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA, RASCUMPARAREA, VANZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII 141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (P) 149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (A)

15 PROVIZIOANE 151 Provizioane 1511 Provizioane pentru litigii (P) 1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor (P) 1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea (P)

1514 Provizioane pentru restructurare (P)1515 Provizioane pentru pensii si obligatii similare (P)1516 Provizioane pentru impozite (P)1518 Alte provizioane (P)

16 IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

1614 Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P)1615 Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de banci (P)1617 Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P)1618 Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (P)

162 Credite bancare pe termen lung 1621 Credite bancare pe termen lung (P) 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta (P) 1623 Credite externe guvernamentale (P) 1624 Credite bancare externe garantate de stat (P) 1625 Credite bancare externe garantate de banci (P) 1626 Credite de la trezoreria statului (P)

1627 Credite bancare interne garantate de stat (P)166 Datorii ce privesc imobilizarile financiare 1661 Datorii fata de entitatile afiliate (P) 1663 Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare (P)167 Alte imprumuturi si datorii asimilate (P)

168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni (P) 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)

1685 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate (P)1686 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata

prin interese de participare (P)1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate (P)

124

124

169 Prime privind rambursarea obligatiunilor (A)

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI

20 IMOBILIZARI NECORPORALE201 Cheltuieli de constituire (A)203 Cheltuieli de dezvoltare (A)205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active

similare (A)207 Fond comercial

2071 Fond comercial pozitiv (A)*2075 Fond comercial negativ (P)**

* Acest cont apare, de regula, in situatiile financiare consolidate** Acest cont apare numai in situatiile financiare consolidate208 Alte imobilizari necorporale (A)

21 IMOBILIZARI CORPORALE211 Terenuri si amenajari de terenuri (A)

2111 Terenuri 2112 Amenajari de terenuri 212 Constructii (A)

213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) (A) 2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare (A) 2133 Mijloace de transport (A) 2134 Animale si plantatii (A) 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si

materiale si alte active corporale (A)

23 IMOBILIZARI IN CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI 231 Imobilizari corporale in curs de executie (A)

232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale (A)233 Imobilizari necorporale in curs de executie (A)234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale (A)

26 IMOBILIZARI FINANCIARE261 Actiuni detinute la entitati afiliate (A)263 Interese de participare (A)264 Titluri puse in echivalenta (A)*265 Alte titluri imobilizate (A)* Acest cont apare numai in situatiile financiare consolidate267 Creante imobilizate 2671 Sume datorate de entitatilor afiliate (A)

2672 Dobanda aferenta sumelor datorate de entitatile afiliate (A) 2673 Creante legate de interesele de participare (A) 2674 Dobanda aferenta creantelor legate de interesele de participare (A) 2675 Imprumuturi acordate pe termen lung (A)2676 Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung (A)2678 Alte creante imobilizate (A)

125

125

2679 Dobanzi aferente creantelor imobilizate (A)269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare

2691 Varsaminte de efectuat privind actiunile detinute la entitati afiliate (P) 2692 Varsaminte de efectuat privind interesele de participare (P) 2698 Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare (P)

28 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE280 Amortizari privind imobilizarile necorporale (P) 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire (P) 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P) 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale drepturilor si activelor similare (P) 2807 Amortizarea fondului comercial (P)* 2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale (P) * Acest cont apare, de regula, in situatiile financiare consolidate281 Amortizari privind imobilizarile corporale 2811 Amortizarea amenajarilor de terenuri (P) 2812 Amortizarea constructiilor (P) 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor (P) 2814 Amortizarea altor imobilizari corporale (P)

29 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZARILOR 290 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale

2903 Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)2905 Ajustari pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor

comerciale, drepturilor si activelor similare (P) 2907 Ajustari pentru deprecierea fondului comercial (P)* 2908 Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari necorporale (P)

* Acest cont apare, de regula, in situatiile financiare consolidate 291 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale

2911 Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri (P) 2912 Ajustari pentru deprecierea constructiilor (P) 2913 Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport,

animalelor si plantatiilor (P) 2914 Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari corporale (P)

293 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie2931 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs de executie (P)2932 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs de executie (P)

296 Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare (P)2961 Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitati afiliate

(P)2962 Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P)2963 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)2964 Ajustari pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entitatile

Afiliate (P)

126

126

2965 Ajustari pentru pierderea de valoare a creantelor legate de interesele de participare (P)2966 Ajustari pentru pierderea de valoare a imprumuturilor acordate pe termen

lung (P) 2968 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor creante imobilizate (P)

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE

30 STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE301 Materii prime (A)302 Materiale consumabile (A) 3021 Materiale auxiliare (A) 3022 Combustibili (A) 3023 Materiale pentru ambalat (A) 3024 Piese de schimb (A) 3025 Seminte si materiale de plantat (A) 3026 Furaje (A) 3028 Alte materiale consumabile (A)303 Materiale de natura obiectelor de inventar (A)308 Diferente de pret la materii prime si materiale (A/P)

33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE 331 Produse in curs de executie (A) 332 Lucrari si servicii in curs de executie (A)

34 PRODUSE 341 Semifabricate (A) 345 Produse finite (A) 346 Produse reziduale (A) 348 Diferente de pret la produse (A/P)

35 STOCURI AFLATE LA TERTI 351 Materii si materiale aflate la terti (A) 354 Produse aflate la terti (A) 356 Animale aflate la terti (A) 357 Marfuri aflate la terti (A) 358 Ambalaje aflate la terti (A)

36 ANIMALE 361 Animale si pasari (A) 368 Diferente de pret la animale si pasari (A/P)

37 MARFURI 371 Marfuri (A) 378 Diferente de pret la marfuri (A/P)

38 AMBALAJE 381 Ambalaje (A) 388 Diferente de pret la ambalaje (A/P)

127

127

39 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SIPRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime (P)392 Ajustari pentru deprecierea materialelor 3921 Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile (P)

3922 Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor deinventar (P)

393 Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie (P)394 Ajustari pentru deprecierea produselor

3941 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor (P) 3945 Ajustari pentru deprecierea produselor finite (P) 3946 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale (P)

395 Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti 3951 Ajustari pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti (P) 3952 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti (P) 3953 Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti (P)3954 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti (P)3956 Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti (P)3957 Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la terti (P)3958 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti (P)

396 Ajustari pentru deprecierea animalelor (P)397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor (P)398 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor (P)

CLASA 4 - CONTURI DE TERTI

40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE401 Furnizori (P)403 Efecte de platit (P)404 Furnizori de imobilizari (P)405 Efecte de platit pentru imobilizari (P)408 Furnizori - facturi nesosite (P)409 Furnizori - debitori

4091 Furnizori - debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor (A) 4092 Furnizori - debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari (A)

41 CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE 411 Clienti

4111 Clienti (A) 4118 Clienti incerti sau in litigiu (A)

413 Efecte de primit de la clienti (A) 418 Clienti - facturi de intocmit (A) 419 Clienti – creditori (P)

42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE 421 Personal - salarii datorate (P) 423 Personal - ajutoare materiale datorate (P)

128

128

424 Prime reprezentand participarea personalului la profit (P)** Se utilizeaza atunci cand exista baza legala pentru acordarea acestora425 Avansuri acordate personalului (A)426 Drepturi de personal neridicate (P)427 Retineri din salarii datorate tertilor (P)428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul 4281 Alte datorii in legatura cu personalul (P) 4282 Alte creante in legatura cu personalul (A)

43 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURIASIMILATE

431 Asigurari sociale 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale (P) 4312 Contributia personalului pentru asigurarile sociale (P)

4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate (P) 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate (P)

437 Ajutor de somaj 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj (P) 4372 Contributia personalului la fondul de somaj (P)438 Alte datorii si creante sociale 4381 Alte datorii sociale (P)

4382 Alte creante sociale (A)

44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURIASIMILATE

441 Impozitul pe profit 4411 Impozit pe profit (P) 4418 Impozit pe venit (P)*

* Se utilizeaza pentru evidentierea impozitului pe venitul microintreprinderilor,definite conform legii

442 Taxa pe valoarea adaugata 4423 TVA de plata (P) 4424 TVA de recuperat (A) 4426 TVA deductibila (A) 4427 TVA colectata (P) 4428 TVA neexigibila (A/P)444 Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)445 Subventii (A)

4451 Subventii guvernamentale (A)4452 Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii (A)

4458 Alte sume primite cu caracter de subventii (A)446 Alte impozite, taxe si varsaminte assimilate (P)447 Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate (P)448 Alte datorii si creante cu bugetul statului 4481 Alte datorii fata de bugetul statului (P) 4482 Alte creante privind bugetul statului (A)

45 GRUP SI ASOCIATI451 Decontari intre entitati afiliate

129

129

4511 Decontari intre entitati afiliate (A/P) 4518 Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate (A/P)453 Decontari privind interesele de participare

4531 Decontari privind interesele de participare (A/P) 4538 Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare (A/P)

455 Sume datorate actionarilor/asociatilor 4551 Actionari/asociati - conturi curente (P) 4558 Actionari/asociati - dobanzi la conturi curente (P)

456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul (A/P) 457 Dividende de plata (P) 458 Decontari din operatii in participatie 4581 Decontari din operatii in participatie – pasiv (P) 4582 Decontari din operatii in participatie – activ (A)

46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI 461 Debitori diversi (A) 462 Creditori diversi (P)

47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 471 Cheltuieli inregistrate in avans (A) 472 Venituri inregistrate in avans (P) 473 Decontari din operatii in curs de clarificare (A/P)

48 DECONTARI IN CADRUL UNITATII 481 Decontari intre unitate si subunitati (A/P) 482 Decontari intre subunitati (A/P)

49 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor – clienti (P) 495 Ajustari pentru deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului, si cu actionarii/asociatii (P) 496 Ajustari pentru deprecierea creantelor - debitori diversi (P)

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT501 Actiuni detinute la entitati afiliate (A)505 Obligatiuni emise si rascumparate (A)

506 Obligatiuni (A)508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate

5081 Alte titluri de plasament (A) 5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament (A)

509 Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament 5091 Varsaminte de efectuat pentru actiuni detinute la entitatile afiliate (P) 5098 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt (P)

51 CONTURI LA BANCI511 Valori de incasat

5112 Cecuri de incasat (A)

130

130

5113 Efecte de incasat (A) 5114 Efecte remise spre scontare (A)

512 Conturi curente la banci 5121 Conturi la banci in lei (A) 5124 Conturi la banci in valuta (A) 5125 Sume in curs de decontare (A)

518 Dobanzi 5186 Dobanzi de platit (P) 5187 Dobanzi de incasat (A)

519 Credite bancare pe termen scurt5191 Credite bancare pe termen scurt (P)5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta (P)5193 Credite externe guvernamentale (P)5194 Credite externe garantate de stat (P)5195 Credite externe garantate de banci (P)5196 Credite de la trezoreria statului (P)5197 Credite interne garantate de stat (P)5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)

53 CASA531 Casa

5311 Casa in lei (A)5314 Casa in valuta (A)

532 Alte valori5321 Timbre fiscale si postale (A)5322 Bilete de tratament si odihna (A)5323 Tichete si bilete de calatorie (A)5328 Alte valori (A)

54 ACREDITIVE541 Acreditive

5411 Acreditive in lei (A)5412 Acreditive in valuta (A)

542 Avansuri de trezorerie (A)** In acest cont vor fi evidentiate si sumele acordate prin sistemul de carduri

58 VIRAMENTE INTERNE 581 Viramente interne (A/P)

59 AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE

591 Ajustari pentru pierdera de valoare a actiunilor detinute la entitatileafiliate (P)

595 Ajustari pentru pierdera de valoare a obligatiunilor emise si rascumparate (P)596 Ajustari pentru pierdera de valoare a obligatiunilor (P)598 Ajustari pentru pierdera de valoare a altor investitii pe termen scurt si creante asimilate (P)

131

131

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE601 Cheltuieli cu materiile prime602 Cheltuieli cu materialele consumabile

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare6022 Cheltuieli privind combustibilul6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat6024 Cheltuieli privind piesele de schimb6025 Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat6026 Cheltuieli privind furajele6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile

603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectele de inventar604 Cheltuieli privind materialele nestocate605 Cheltuieli privind energia si apa606 Cheltuieli privind animalele si pasarile607 Cheltuieli privind marfurile608 Cheltuieli privind ambalajele

61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DETERTI

611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile613 Cheltuieli cu primele de asigurare614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile

62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI621 Cheltuieli cu colaboratorii622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

63 CHELTUIELI CU IMPOZITELE, TAXELE SI VASAMINTELEASIMILATE

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

64 CHELTUIELI CU PERSONALUL641 Cheltuieli cu salariile personalului642 Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj6453 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

132

132

6458 Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE654 Pierderi din creante si debitori diversi658 Alte cheltuieli de exploatare

6581 Despagubiri, amenzi si penalitati6582 Donatii si subventii acordate6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital6588 Alte cheltuieli de exploatare

66 CHELTUIELI FINANCIARE663 Pierderi din creante legate de participatii664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate

6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate6642 Pierderi privind investitiile pe termen scurt cedate

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar666 Cheltuieli privind dobanzile667 Cheltuieli privind sconturile acordate668 Alte cheltuieli financiare

67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare

68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI AJUSTARILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea

imobilizarilor 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor

circulante686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare

6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare aimobilizarilor financiare

6864 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a activelor circulante

6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare aobligatiunilor

69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT691 Cheltuieli cu impozitul pe profit698 Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus ** Se utilizeaza conform reglementarilor legale

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

133

133

70 CIFRA DE AFACERI NETA701 Venituri din vanzarea produselor finite702 Venituri din vanzarea semifabricatelor703 Venituri din vanzarea produselor reziduale704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate705 Venituri din studii si cercetari706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii707 Venituri din vanzarea marfurilor708 Venituri din activitati diverse

71 VARIATIA STOCURILOR711 Variatia stocurilor

72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI721 Venituri din productia de imobilizari necorporale722 Venituri din productia de imobilizari corporale

74 VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE741 Venituri din subventii de exploatare

7411 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri*7413 Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli externe7414 Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului7415 Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectie sociala7416 Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare7417 Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri7418 Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata

* Se ia in calcul al determinarea cifrei de afaceri

75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi758 Alte venituri din exploatare

7581 Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati7582 Venituri din donatii si subventii primite7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital7584 Venituri din subventii pentru investitii7588 Alte venituri din exploatare

76 VENITURI FINANCIARE 761 Venituri din imobilizari financiare

7611 Venituri din actiuni detinute la entitati afiliate7613 Venituri din interese de participare

762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt 763 Venituri din creante imobilizate 764 Venituri din investitii financiare cedate

7641 Venituri din imobilizari financiare cedate7642 Castiguri din investitii pe termen scurt cedate

765 Venituri din diferente de curs valutar

134

134

766 Venituri din dobanzi767 Venituri din sconturi obtinute768 Alte venituri financiare

77 VENITURI EXTRAORDINARE771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare

78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

781 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare

7812 Venituri din provizioane7813 Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante7815 Venituri din fondul comercial negativ*

* Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare

7863 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare7864 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor circulante

CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80 CONTURI IN AFARA BILANTULUI801 Angajamente acordate

8011 Giruri si garantii acordate8018 Alte angajamente acordate

802 Angajamente primite8021 Giruri si garantii primite8028 Alte angajamente primite

803 Alte conturi in afara bilantului8031 Imobilizari corporale luate cu chirie8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie8034 Debitori scosi din activ, urmariti in continuare8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinata8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate8037 Efecte scontate neajunse la scadenta8038 Alte valori in afara bilantului

804 Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 8045 Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe

805 Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate, neajunse la scadenta

8051 Dobanzi de platit8052 Dobanzi de incasat

89 BILANT 891 Bilant de deschidere 892 Bilant de inchidere

135

135

CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE** Pentru organozarea contabilitatii de gestiune, folosirea conturilor din aceasta

clasa este optionala90 DECONTARI INTERNE

901 Decontari interne privind cheltuielile902 Decontari interne privind productia obtinuta903 Decontari interne privind diferentele de pret

92 CONTURI DE CALCULATIE921 Cheltuielile activitatii de baza922 Cheltuielile activitatilor auxiliare923 Cheltuieli indirecte de productie924 Cheltuieli generale de administratie925 Cheltuieli de desfacere

93 COSTUL PRODUCTIEI931 Costul productiei obtinute933 Costul productiei in curs de executie

NOTIUNI DE CONTABILITATE DE GESTIUNE

I.DEFINITIE, FUNCTII, PRINCIPII DE ORGANIZARE

1.Definitie si functii.Contabilitatea de gestiune este activitatea specializata in planificarea si urmarirea

costurilor si rentabilitatii activitatii. *rentabilitatea reprezinta capacitatea de a realiza activitate economica cu profit.

Functiile contabilitatii de gestiune:

136

136

-functia de previziune, consta in prestabilirea nivelului si structurii costurilorpentru fiecare produs/serviciu in parte si pentru intraga productie programata. Aceastafunctie asigura realizarea bugetelor de cheltuieli pe sectoare de activitate;

-functia de inregistrare analitica curenta a cheltuielilor de exploatare peperioada de gestiune si de calcul al indicatorilor ceruti de modelele de calculatie folositela un moment dat;

-functia de control si analiza comparativa a nivelului si structurii cheltuielilorde exploatare.

Costul de productie, ca indicator economic si mijloc de masurarea cheltuielilor cese efectueaza la nivelul intreprinderii pentru obtinerea si desfacerea productiei, trebuie saasigure exactitatea, relevanta si operativitatea informatiilor.

2.Factorii care determina organizarea contabilitatii de gestiune.-profilul intreprinderii presupune obiectul principal de activitate. Profilul

intreprinderii necesita anumite procese tehnologice specifice, diferite de la un profil laaltul. Profilul intreprinderii conditioneaza rezultatul cu care se concretizeaza diferiteleactivitati si nu doar procesele de munca. In consecinta, sunt diferite si obiectele decalculatie.

-tehnologia de fabricatie reprezinta ansamblul operatiilor succesive prinintermediul carora materiile prime sunt transformate in produse, lucrari si servicii. Dinpunctul de vedere al tehnologiei de fabricatie, productia poate fi simpla sau complexa.

-productia simpla presupune: -extragerea din natura a unor materiale, sau -prelucrarea succesiva a unei materii prime, produsul finit obtinandu-se

dupa parcurgerea ultimei faze de prelucrare. Acest tip de productie este de serie maresau de masa.

-productia complexa, in care produsul finit se obtine prin asamblarea unorpiese sau subansamble fabricate anterior prin procese tehnologice independente,desfasurate in paralel in locuri (sectoare de productie) diferite.Caracteristica acestui tipeste productia individuala (de unicate) sau de serie mica/mijlocie.

-structura organizatorica a activitatii de productie si administrativa impunegruparea cheltuielilor pe sectoare, sectii, ateliere si alte locuri (zone) de cheltuieli.

-metodele si tehnicile de management adoptate

3.Procesul economic, procesul de productie.Procesul economic reprezinta ansamblul operatiilor economice care determina

transformari in starea activitatii economice delimitate in timp si spatiu. Una dintrecomponentele procesului economic este procesul de productie.

Procesul de productie consuma factori de productie (resurse materiale si demunca), iar cheltuielile cu factorii de productie consumati se regasesc in pretul devanzare al bunului, respectiv in tariful serviciului vandut, pentru a putea fi recuperate.Includerea cheltuielilor cu factorii de productie in pret sau tarif se face prin intermediulcostului de productie.

consum de factori de productie → proces de → produs/serviciu (cheltuieli) productie (cost de productie)

Costul reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de catre intreprindere pentruproducerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii.

137

137

Costul trebuie inteles astefel:-ca expresie baneasca a consumului de resurse materiale si de munca-ca suma a tot ceea ce inseamna cheltuieli atat pentru productia

propriuzisa cat si pentru desfacere-ca instrument de echivalarea unor consumuri de factori de productie

diferiti si, pe aceasta baza, devenind posibila masurarea si compararea lor.In definirea conceptuala a costului exista mai multe categorii, astfel:

-costul contabil, reflecta, in bani, cheltuielile efective suportate deintreprindere, care rezulta din evidenta contabila a intreprinderii;

-costul economic, este un concept mai larg decat costul contabil, pe langaacesta el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune plati efective evidentiatesub forma de cheltuieli.

Importanta costului.Costul este principalul instrument economic in fundamentarea si adoptarea

deciziilor privind alocarea resurselor, volumului si structurii productiei, maririi saurestrangerii ofertei de marfuri. Calculul economic, functionarea si dezvoltareaintreprinderii pe principiul eficientei iau in considerare relatia dintre cost(c) si pretul devanzare(pv), diferenta reprezentand-o profitul(pr). Pv = c + pr, sau c = pv – pr

Marimea si tipologia costului.Marimea costului este determinata de totalitatea cheltuielilor efectuate pentru

producerea si desfacerea de bunuri si servicii. Marimea costului poate fi calculata:-pe unitatea de produs-pe ansamblul productiei omogene realizate-pe ansamblul productiei eterogene realizate

Marimea costului este diferita, astfel:-de la un produs la altul, in functie de factorii de productie pe care ii

solicita fiecare produs;-la unul si acelasi produs, insa de la un producator la altul;-la unul si acelasi producator, insa de la o perioada la alta.

Utilizarea factorilor de productie este diferita, in consecinta este diferit si modulin care acestia participa in costul de productie, astfel:

-cheltuielile cu capitalul fix (imobilizarile), care participa la mai multecicluri de exploatare, se repartizeaza pe toata durata de utilizare economica prinamortizare.

-cheltuielile cu capitalul variabil/circulant se includ in cost in perioadade gestiune in care se efectueaza.

-consumul de munca se reflecta prin intermediul cheltuielilor cu salariile,contributiile la asigurarile si protectia sociala (daca munca este efectuata cu salariatiiproprii), sau in cheltuieli cu lucrari si servicii prestate de terti.

In functie de diferite criterii de clasificarea cheltuielilor se structureazaurmatoarele elemente componente ale costului:

-cheltuieli cu materii prime, materiale auxiliare, combustibili, alte consumabile,energia si apa

-cheltuieli privind amortizarile-cheltuieli de personal (salarii si contributii sociale)-cheltuieli cu lucrari si servicii prestate de terti.Tipuri de costuri:

138

138

-costul global (CT), reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obtineriiunui volum dat de productie;

-costul rational, care elimina din costul global costul subactivitatii;-costul subactivitatii, consta in cheltuieli generate de un nivel al productiei

inferior capacitatii de productie;-costul mediu sau costul unitar (cu) exprima costurile globale pe unitatea

de produs: cu = CT/Q, in care Q este volumul fizic

-costul marginal (cm), se calculeaza pentru analiza si dimensionareavolumului productiei si evolutiei acestuia. Costul marginal exprima sporul de cheltuielideterminat de cresterea productiei cu o unitate:

cm = ∆CT / ∆Q

-costul antecalculat (prestabilit) este costul standard sau normat, si esteun cost previzionat care are la baza consumurile tehnologice normate.

-costul efectiv (postcalculat) se determina dupa efectuarea cheltuielilorpentru realizarea produselor, lucrarilor si serviciilor.

4.Clasificarea cheltuielilor care formeaza costul productiei.

Obiectul contabilitatii de gestiune consta, in primul rand, in colectarea sirepartizarea cheltuielilor de exploatare (inregistrate in contabilitatea financiara dupanatura lor in conturi din clasa 6) in scopul calcularii costului produselor, lucrarilor siserviciilor. In costul produselor, lucrarilor si serviciilor nu se includ cheltuielilefinanciare, cheltuielile de exploatare aferente unor activitati derivate (cedarea activelorimobilizate, amenzi, donatii acordate, etc.) sau cheltuielile extraordinare, acestea fiindatribuite costului perioadei.

Costul perioadei cuprinde acele cheltuieli care se atribuie rezultatului exercitiuluifinanciar la care se refera, respectiv contului de profit sau pierdere, fara a fi atasate unorconturi de stocuri. In costul perioadei se includ, de regula, si cheltuielile de desfacere side administratie.

Criterii de clasificarea cheltuielilor:a.dupa natura sau continut economic, presupune natura resuselor

consumate, astfel: -cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile, materiale de natura

obiectelor de inventar, energia si apa -cheltuieli de personal (salarii si contributii la asigurarile si protectia

sociala) -cheltuieli privind amortizarea -cheltuieli cu lucrari si servicii prestate de terti

In contabilitatea de gestiune, cheltuielile de exploatare evidentiate incontabilitatea financiara dupe natura, se regrupeaza pe articole de calculatie. Aceastaregrupare este necesara deoarece unele cheltuieli (cele care nu se pot atribui direct)trebuie colectate initial in conturi de colectare, de unde se vor repartiza asuprapurtatorilor de costuri prin diferite procedee.

b.dupa locul in care se efectueaza, cheltuielile de exploatare se clasificain:

-cheltuieli ale activitatii de baza -cheltuieli ale activitatii auxiliare

139

139

-cheltuieli ale activitatii comerciale de desfacere -cheltuieli generale de administratiec.dupa legatura cu procesul tehnologic, distingem: -cheltuieli tehnologice – sunt dependente de procesul tehnologic atat ca

structura cat si ca volum (consumuri de materii prime, energie, munca, etc) -cheltuieli de regie – nu sunt dependente nemijlocit de procesul de

productie, ele au rolul de a asigura mentinerea structurii de productie si functionale aintreprinderii, au caracter indirect.

d.dupa modul de includere in costul de productie: -cheltuieli directe – se pot identifica si atribui direct asupra produselor,

lucrarilor si serviciilor (sunt cheltuieli specifice sau individuale). Aceste cheltuieli seevidentiaza direct in contul cheltuielilor activitatii de baza.

-cheltuieli indirecte – cuprind acele cheltuieli care nu se pot atribui directproduselor, lucrarilor si serviciilor. Acestea sunt cheltuieli indirecte in raport cuproductia, dar nu si in raport cu locurile de efectuarea cheltuielilor (sectie, atelier, faza defabricatie).

Cheltuielile indirecte se includ, alaturi de cheltuielile directe in costul deproductie al produselor, lucrarilor si serviciilor prin diferite metode de repartizare.

-cheltuielile activitatii auxiliare – sunt specifice unor activitati auxiliareactivitatii de baza (centrala termica, atelier de intretinere-reparatii, activitate de investitiiin regie proprie, etc)

-cheltuielile generale de administratie sau de desfacere – sunt cheltuieliindirecte atat in raport cu productia cat si cu sectoarele in care se realizeaza productia.

e.dupa necesitatea asigurarii structurii costurilor de productie.Aceasta implica regruparea cheltuielilor pe articole de calculatie. Articolul de calculatiereprezinta o grupare a cheltuielilor de exploatare in functie de modul in care se atribuiepurtatorilor de costuri, respectiv prin colectare sau prin repartizare.

Structura articolului de calculatie cuprinde:I.Cheltuieli directe -materii prime si materiale directe -salarii directe -contributiile pentru asigurarile si protectia sociala aferente salariilor

directeII.Cheltuieli indirecte de productie (comune sectiei) -cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (CIFU) -cheltuieli generale ale sectiei (CGS)III.Costul de productie (I+II)IV.Cheltuieli de desfacereV.Cheltuieli generale de administratieVI.Cost complet (III+IV+V)f.dupa comportamentul fata de volumul productiei cheltuielile se

clasifica in:-cheltuieli variabile (Cv) sunt acele cheltuieli care se modifica in functie de

volumul productiei, sunt o functie de volumul productiei f(Q) (de exemplu: cheltuieli cumaterii prime, salarii directe, energie si apa tehnologica). Cheltuielile variabile pe unitateade produs sunt relativ constante.

-cheltuieli conventional-constante sau fixe (Cf) sunt determinate decapacitatile de productie prin simpla lor existenta, nu depind de volumul de productie saupot manifesta o anumita sensibilitate fata de acesta, sunt functie de timp f(t). Cheltuielile

140

140

fixe pe unitatea de produs sunt variabile (cresc sau scad) in functie de volumulproductiei.

5.Principiile de organizare a contabilitatii de gestiune si a calculatieicosturilor.

a.principiul delimitarii in timp a cheltuielilor de productie, conform caruia fiecareiperioade de gestiune i se atribuie numai cheltuielile ocazionate de activitatea dinperioada.

b.principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu presupune: -delimitarea cheltuielilor pe sfere de activitate (activitate de baza, activitate

auxiliara, administratie, etc.) -localizarea cheltuielilor pe sectii, ateliere, centre de productie si

responsabilitatic.principiul separarii cheltuielilor presupune delimitarea cheltuielilor incorporate

in costul de productie de alte cheltuielid.principiul delimitarii costului subactivitatii. Costul subactivitatii este generat de

nerealizarea capacitatii planificate si se calculeaza astfel:Cs = Cf (1 – Qr./Qpl ) , in care:

Cs este costul subactivitatiiCf cheltuieli fixeQpl. productia fizica planificataQr productia fizica realizata

e.principiul delimitarii cheltuielilor productiei terminate de cele aferenteproductiei in curs de executie.

II.CLASA 9 – CONTURI DE GESTIUNE.

Clasa 9 contine trei grupe de conturi:-grupa 90 Decontari interne, asigura independenta contabilitatii de gestiune in

raport cu contabilitatea financiara.-grupa 92 Conturi de calculatie are rolul de a colecta cheltuielile efectuate in

activitatea de exploatare-grupa 93 Costul productiei are rolul de a evidentia productia obtinuta

Contul 901 Decontari interne privind cheltuielile (P)Se crediteaza pe masura efectuarii cheltuielilor in corespondenta cu

conturile grupei 92 (concomitant cu inregistrarea acestora in contabilitatea financiara inconturi din clasa 6, respectiv debitul contului 711 Variatia stocurilor pentru reluareaproductiei in curs de executie)

Conturi din gr.92 = 901Se debiteaza la sfarsitul perioadei de gestiune in corespondenta cu

conturile grupei 93 (costul productiei realizate) contul 903 Decontari interne privinddiferentele de pret, respectiv costurile perioadei.

901 = Conturi din gr.93,903,902 Decontari interne privind productia (pentru costul perioadei)

La sfarsitul perioadei de gestiune contul nu prezinta sold.

Contul 902 Decontari interne privind productia (A)

141

141

Se debiteaza cu costul efectiv al productiei realizate si costurile perioadei(costul subactivitatii, cheltuielile de desfacere, cheltuielile de administratie)

902 = Conturi din gr.92Se crediteaza cu:

-valoarea productiei realizate (la pret standard, prestabilit sau costde productie, corespunzator pretului de inregistrare in contabilitatea financiara) sidiferentele de pret Costul productiei obtinute 931 = 902 903 = 902 (+/-) -costurile perioadei transferate in contul 901 901 = 902

La sfarsitul perioadei de gestiune contul nu prezinta sold.

Contul 903 Decontari interne privind diferentele de pret (A)Se debiteaza cu diferentele de pret afernte productiei realizate (+/_)

903 = 902Se crediteaza la sfarsitul perioadei in corespondenta cu contul 901

(pentru decontarea cheltuielilor) 901 = 903

La sfarsitul perioadei de gestiune contul nu prezinta sold.

Grupa 92Contul 921 Cheltuielile activitatii de baza (A)Contul 922 Cheltuielile activitatii auxiliare (A)Contul 923 Cheltuieli indirecte de productie (A)Contul 924 Cheltuieli generale de administratie (A)Contul 925 Cheltuieli de desfacere (A)

Se debiteaza pe masura colectarii cheltuielilor realizate 921,922,923,924,925 = 901 924,923 = 922 921 = 923

Se crediteaza cu:-contul 922 productia auxiliara realizata 921 = 922 costul subactivitatii 902 = 922 costul productiei in curs de 933 = 922

executie la sfarsitul perioadei cheltuieli de intretinere reparatii 923,924 = 922 efectuare pentru intreprindere -contul 923 costul subactivitatii 902 = 923 costul productiei in curs de executie 933 = 923 la sfarsitul perioadei cheltuielile indirecte repartizate 921 = 923 asupra costului de productie

-contul 924 cheltuieli repartizate costului de 921 = 924 productie (daca este cazul)

cheltuieli repartizate costului 902 = 924 perioadei

-contul 925 cheltuieli repartizate costului 902 = 925 perioadei

142

142

-contul 921 costul productiei in curs de executie 933 = 921 la sfarsitul perioadei costul productiei realizate 902 = 921

La sfarsitul perioadei de gestiune conturile nu prezinta sold.

Contul 931 Costul productiei obtinute (A)Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare (pretul de evidenta

produselor in contabilitatea financiara), productiei realizate 931 = 902

Se crediteaza la sfarsitul perioadei de gestiune pentru decontareacheltuielilor 901 = 931

La sfarsitul prtioadei de gestiune contul nu prezinta sold.

Contul 933 Costul productiei in curs de executie (A)Se debiteaza cu costul productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei

933 = 921,922,923Secrediteaza la sfarsitul perioadei de gestiune pentru decontarea

cheltuielilor 901 = 933

La sfarsitul perioadei de gestiune contul nu prezinta sold.

III.METODA CALCULATIEI COSTURILORCalculatia costurilor consta in determinarea si delimitarea primara a cheltuielilor

de productie, defalcarea pe zone de cheltuieli si pe purtatori de costuri, repartizareacheltuielilor indirecte si determinarea costurilor unitare de productie.

Metoda de calculatie a costurilor reprezinta un ansamblu de procedee logice siinstrumente tehnice prin care se realizeaza un sistem de lucrari privind prelucrareainformatiilor referitoare la latura cantitativa si valorica a procesului de productie.

Criteriile de baza in alegerea metodei de calculatie sunt: a.caracteristicile procesului de productie. Din acest punct de vedere productia

se clasifica in: a.1.productia simpla, in care de la una sau mai multe materii prime, prinprelucrari succesive, se obtine, dupa parcurgerea ultimei faze de prelucrare, produsulfinit;

a.2.productia complexa, in care produsul finit se obtine prin asamblareaunor piese sau subansamble realizate prin procese tehnologice independente desfasuratein paralel.

b.tipul de productie se refera la organizarea si repetabilitatea produselorfabricate si din acest punct de vedere distingem:

b.1.productia de masa, in care din aceleasi materii prime se realizeaza inaceleasi conditii tehnologice, prin repetare, cantitati mari de produse similare sau chiaridentice (omogene);

b.2.productia de sorturi, in care din materii prime identice se realizeazain conditii tehnologice diferite produse asemanatoare. Deosebirile constau indiferentierea unor parametri (lungime, inaltime, grosime sau grade diferite de calitate);

b.3.productia de serie se caracterizeaza prin stabilitate relativa afabricarii unor produse ce se executa in anumite cantitati denumite loturi, o durata relativmica a ciclului de productie, specializarea locurilor de munca, folosirea unor utilajespecializate in paralel cu folosirea unor utilaje universale:

143

143

b.4.productia individuala, in care fiecare produs se deosebeste decelelalte, este unicat;

b.5.productia cuplata, in care, dintr-o materie prima rezulta, in cadrulunui proces de productie unitar, in mod fortat, mai multe produse.

Legatura dintre particularitatile tehnice si organizatorice ale productiei simetodele de calculatie se realizeaza prin intermediul obiectului de calculatie.

Obiectul de calculatie reprezinta o unitate, o lucrare sau lot de productie pentrucare se previzioneaza cheltuielile si in functie de care se organizeaza evidenta analitica acheltuielilor, se grupeaza si ordoneaza informatiile cu ajutorul conturilor, in vedereadeterminarii marimii cheltuielilor efective. Obiectul de calculatie se poate identifica cu unanumit produs, lucrare, serviciu, comanda, lot de produse, faza tehnologica. In masura incare obiectul de calculatie nu se identifica cu produsul, lucrarea, serviciul sau comanda,el constituie o treapta intermediara necesara gruparii costurilor in scopul delimitarii lorpe purtatori de costuri.

1.Metode de calculatia costurilor.1.1.Metoda globala, conform careia costurile directe (cu materii prime,

salarii directe si contributii aferente salariilor directe) se colecteaza pe fiecare produs sauglobal pentru toate produsele cuplate rezultate simultan din aceeasi materie prima.Costurile indirecte se colecteaza separat si apoi se repartizeaza asupra produselor prindiferite metode de repartizare. Cj = Dj + Kj, in care:

Cj este costul global al produsului j Dj cheltuieli directe ale produsului j Kj cheltuieli indirecte repartizate produsului j

1.2.Metoda pe comenzi se aplica intreprinderilor cu productie individualasau de serie mica. Obiectul de calculatie il constituie comanda de productie lansatapentru o anumita cantitate de produse, o lucrare, un serviciu si este structurat pe articolede calculatie.

1.3.Metoda pe faze se poate utiliza in productia simpla, de masa. Faza caobiect de calculatie evidentiaza o etapa a procesului tehnologic. Costul produsului finit(Cj) se obtine prin insumarea costurilor specifice fiecarei faze. n Cj = ∑ Cfi , incare:

i = 1 Cj este costul global al produsului j n numarul de faze Cfi costul fazei iObiectul de calculatie este, de asemenea, structurat pe articole de calculatie, iar costurilefiecarei faze se transmit succesiv fazei urmatoare.

1.4.Metoda THM (tarif-ora-masina), consta in stabilirea costurilor deproductie ocazionate de functionarea unui centru de productie.

Centrul de productie reprezinta un utilaj/instalatie, un grup de utilaje similare sauun grup de utilaje diferite, care executa o suita de operatii tehnologice.

Costurile de prelucrare (salarii, amortizare, combustibili, energie, etc.) seevidentiaza pe fiecare centru de prelucrare si apoi se deconteaza pe purtatorii de costuriproportional cu timpul de prelucrare.

Cpj = THM x tj , in care: Cpj este costul de prelucrare pentru produsul j tj timpul de prelucrare pentru produsul j

144

144

THM costul unei ore de functionare a centrului de productieCostul cu materiile prime se colecteaza direct pe produsul realizat, iar costul total seobtine conform: n Cj = Mj + ∑ THMi x hij

i=1

Cj este costul total al produsului j Mj costul materiilor prime pentru produsul j n numarul centrelor de prelucrare THMi tarif-ora-masina la centrul i hij ore de prelucrare in centrul de prelucrare i, corespunzatoare produsului j

1.5.Metoda costurilor standard (normate) consta in antecalcululcosturilor inainte de inceperea fabricatiei si urmarirea si controlul abaterilor de la acestecosturi pe parcursul realizarii productiei. Metoda permite controlul operativ alcheltuielilor si luarea unor masuri pentru eliminarea eventualelor deficiente. Costul deproductie efectiv se obtine prin adunarea sau scaderea, dupa caz, abaterilor de la costulnormat.

2.Procedee de calcul si delimitare a cheltuielilor pe purtatori de costuri si pe centre (zone) de cheltuieli.

2.1.Procedeul ponderarii cantitatilor cu preturile consta in delimitareacosturilor pe purtatorii de costuri sau pe zone/sectoare de cheltuieli in functie deidentificarea acelor cheltuieli care au la baza consumuri specifice exprimate cantitativ (deexemplu consumuri de materii prime, norme de timp).

-in antecalcul Ci = cantit.normata-i x pret/tarif previzionat-i

-in postcalcul Ci = cantit.efectiva-i x pret/tarif efectiv-i , in careCi reprezinta costul corespunzator consumului cu resursa i.

In faza de antecalculatie se pot determina si unele cheltuieli indirecte in functie deanumiti parametri (suprafata, numar de personae, etc.)

2.2.Procedeul cotelor procentuale aplicate asupra unor valori absolute,de exemplu, se foloseste pentru calculul contributiilor la asigurari si protectie sociala.Procedeul se foloseste atat in anecalculatie cat si in postcalculatie.

2.3.Procedee statistico-matematice se folosesc doar in antecalculatie.Conform acestui procedeu se tine cont de realizarile unor anumite cheltuieli in anulprecedent, cu si fara aplicarea unor corectii.

2.4.Procedeul defalcarii de cote in functie de numarul de perioade degestiune consta in repartizarea valorii anumitor consumuri productive pe purtatorii decosturi sau sectoare care le-au ocazionat prin cote-parti determinate impartind totalulcheltuielilor la numarul de perioade de gestiune care trebuie sa le suporte.

2.5.Procedee de repartizarea cheltuielilor indirecte.Repartizarea cheltuielilor indirecte consta in adaugarea valorii acestora la

cheltuielile directe atribuite purtatorilor de costuri. De aceea, acest procedeu se mainumeste procedeul suplimentarii. Exista mai multe metode de repartizare:

-forma clasica, presupune:-alegerea unui criteriu (baza) de repartizare constand dintr-un element

comun tuturor produselor, lucrarilor si serviciilor sau altor forme ale obiectelor decalculatie;

145

145

-calculul coeficientilor de suplimentare (repartizare) n Ks = Chr/ ∑ bj , in care: j=1 Ks coeficientul de suplimentare Chr suma de repartizat bj baza de repartizare corespunzatoare purtatorului de costuri/zonei de cheltuieli j n numarul de purtatori de costuri sau zone de cheltuieli

Suma repartizata pe purtatori de costuri/zone de cheltuieli se obtine conform: Rj = bj x Ks, in care: Rj suma repartizata purtatorului/zonei j

Coeficientii de suplimentare pot fi:-unici pentru toti purtatorii de costuri;-diferiti in functie de natura cheltuielilor ce se repartizeaza (se selecteaza

baze de repartizare diferite in functie de cheltuielile de repartizat);-selectivi – coeficienti diferiti nu doar de la o categorie de cheltuieli la

alta, ci si de la o sectie la alta.-forma cifrelor relative de structura, comporta urmatoarele etape:

-alegerea bazei de repartizare;-calculul greutatii specifice (ponderii) pe care o are baza de repartizare

corespunzatoare fiecarui obiect de calculatie in parte, in totalul bazei de repartizare; n Gj = bj/ ∑ bj , in care Gj este ponderea bazei j in total j = 1 Suma repartizata Rj = Chr x Gj

2.6.Procedee de determinarea cantitativa si valorica a productiei in cursde executie.

Produsele in curs de executie sunt produse care nu au parcurs toate fazele deprelucrare prevazute de procesul tehnologic, cat si produsele nesupuse probelor sireceptiei (nu au fost predate la depozitul de produse).

Se evidentiaza ca productie in curs de executie si costul lucrarilor si serviciilornefacturate clientilor.

Costul de productie al productiei in curs de executie se poate determina prindoua metode:

a.metoda inventarierii, presupune evidentierea in expresie naturala (inunitati fizice) prin numarare, cantarire, masurare, etc. a cantitatilor existente, inscrierea inliste si evaluarea prin diferite procedee in functie de particularitatile procesuluitehnologic. Cu ocazia inventarierii se evidentiaza si gradul de realizare tehnica aproductiei respective, etapele sau operatiile parcurse de fiecare produs.

Procedee de evaluare:-evaluarea in raport de gradul de realizare (evaluare de stadiu) presupune

inmultirea procentului de realizare inventariat cu costul antecalculat (normat) alprodusului sau lucrarii caruia i-i corespunde productia in curs de executie. Calculul seefectueaza pe articole de calculatie si trebuie sa aiba in vedere ca unele consumuri se iauin considerare integral sau in pondere mai mare decat gradul de realizare (in specialconsumul cu materii prime).

146

146

-evaluarea pe piese si operatii se realizeaza evaluand stocurile de materiiprime constatate prin inventariere cu preturile de achizitie efective, respectiv orele deprelucrare parcurse de fiecare produs, conform inventarului, cu tarifele orare platite.Corespunzator salariilor directe determinate se calculeaza si cheltuielile privindasigurarile si protectia sociala. Cheltuielile directe astfel determinate se pot suplimenta cucotele repartizate de cheltuieli indirecte.

b.metoda contabila presupune determinarea productiei in curs deexecutie pe baza datelor contabile. Se aplica in cazul organizarii calculatiei costurilor pecomenzi, iar costul productiei in curs de executie este reprezentat de costurilecomenzilor neinchise.

2.7.Procedee de calcul al costului unitar pe produs.Utilizarea unui anumit procedeu de calcul depinde de numarul produselor

realizate, de corelatia existenta intre produs si cheltuieli.a.procedeul divizarii simple, conform caruia costul unitar (Cu) se obtine

impartind costul total, structurat pe articole de calculatie, la cantitatea realizata dintr-unanumit produs. n

Cuj = ∑ Chji / Qj i = 1 , in care: Cuj costul unitar al produsului/obiectului de calculatie j i un anumit articol de calculatie Ch suma totala acheltuielilor corespunzatoare articolului de calculatie i Qj cantitatea realizata din produsul care formeaza obiectul de calculatie

b.procedeul cantitativ – se utilizeaza in cazul produselor cuplate, dacaacestea au valori de utilizare economica asemanatoare si pot fi considerate in totalitateproduse principale: n m

Cu = ∑ Chi / ∑ qj i = 1 j = 1 , in care: i un anumit articol de calculatie Ch suma corespunzatoare articolului i qj cantitatea obtinuta din produsul j

Costul fiecarui produs se poate majora fata de medie, daca pe perioda depozitariicantitatile se diminueaza, sau, corespunzator cantitatilor care se valorifica.

c.procedeul coeficientilor de echivalenta se aplica in cazul productieicuplate sau productiei de sorturi. Utilizarea acestui procedeu este determinata de faptulca cheltuielile sunt evidentiate global (in cazul productiei cuplate) sau din necesitateasimplificarii lucrarilor de calculatie in conditiile unei numeroase game de sorto-dimensiuni.

Procedeul se poate aplica in trei variante:-varianta coeficientilor de echivalenta simpli consta in exprimarea

productiei eterogene printr-o unitate de masura conventionala. Impartind cheltuieliletotale, sau pe fiecare articol de calculatie in parte, la volumul productiei conventionale seobtine costul pe unitate conventionala.

Costul unitar corespunzator fiecarui produs se obtine inmultind costul pe unitateconventionala cu coeficientii de echivalenta stabiliti. Cuc = CT / Qconv. sau n Cuc =∑ Chi / Qconv , in care Cuc costul unitatii conventionale

147

147

i = 1 i articolul de calculatie i Qconv productia fizica exprimata in unitati conventionale Ch valoarea articolului de calculatie i Cuj = Cuc x Ks , in care Cuj cost unitar al produsului j Ks coeficientul de echivalenta simplu

Pentru stabilirea coeficientilor de echivalenta se pot alege diferite criterii deechivalare (consum specific de materii prime, volumul, suprafata, greutatea, timpul demunca, pretul de vanzare, etc.).

-varianta coeficientilor de echivalenta complecsi, presupune ca lastabilirea coeficientilor de echivalenta se iau in considerare mai multe criterii deechivalare conjugate;

-varianta coeficientilor de echivalenta agregati, tine cont de ponderea(greutatea specifica) pe care o au diferitele categorii de cheltuieli in totalul cheltuielilor.Presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

-stabilirea coeficientilor de echivalenta simpli pentru fiecare articol de calculatie;-determinarea, pentru fiecare articol de calculatie, coeficientilor complecsi prin

inmultirea coeficientilor simpli cu ponderea articolului in totalul cheltuielilor;-obtinrea coeficientilor agregati prin insumarea coeficientilor complecsi.

d.procedeul valorii ramase – se aplica daca din procesul de productierezulta simultan un produs principal si unul sau mai multe produse secundare. Consta inevaluarea cheltuielilor aferente produselor secundare la preturi conventionale (deexemplu preturi de valorificare). Costul total al produsului principal se obtine prindiferenta, iar costul unitar al produsului principal, prin impartire la cantitatea realizata.

Cu = (CT – Val.sec.) / Qsau, pe articole de calculatie

n m Cu = ( ∑ Chi - ∑qj*pj )/ Q , in care: i = 1 j = 1 i articolul de calculatie Ch suma corespunzatoare articolului de calculatie i qj cantitate din produsul secundar j pj pretul de valorificare al produsului secundar j

Q cantitatea realizata din produsul principal

IV.BUGETUL DE CHELTUIELI. Antecalcularea (bugetarea) costurilor, conform metodelor clasice de

calculatie.Bugetul reprezinta un ansamblu de previziuni referitoare la obiectivele

intreprinderii. El este un document de planificare intocmit inaintea derularii activitatii.Bugetul costurilor contine urmatoarele capitole: -bugetul costurilor privind activitatea de productie -bugetul costului unitar1.Elaborarea bugetului privind activitatea de productie.

148

148

Bugetul costurilor privind activitatea de productie contine totalitatea cheltuielilorde exploatare necesare productiei, grupate pe elemente de cheltuieli, indiferent de loculde ocazionare sau de purtatorul de costuri. Bugetul include si cheltuielile de desfacere siadministrative, chiar daca acestea nu se includ, de regula, in costul de productie. Elaborarea bugetului privind activitatea de productie se realizeaza in mai multeetape. In fiecare etapa se obtin bugete partiale de cheltuieli care se integreaza in bugetulgeneral al cheltuielilor de exploatare.

Principelele etape de elaborarea bugetului general: -elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei -elaborarea bugetului cheltuielilor generale de administratie -elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere -elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare1.1Bugetul de cheltuieli ale sectiei presupune parcurgerea urmatoarelor etape: -elaborarea bugetului de cheltuieli cu materii prime si materiale directe -elaborarea bugetului de cheltuieli cu salariile directe -elaborarea bugetului privind activitatea auxiliara -elaborarea bugetului de cheltuieli indirecte ale sectiilor activitatii de bazaLa elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei se are in vedere programul de

productie planificat.1.1.Bugetul cheltuielilor cu materii prime si materiale directe.Cheltuielile cu materii prime si materiale directe se determina in functie de

consumurile specifice prevazute in documentatia tehnologica pentru fiecare produsdin program si a preturilor de achizitie previzionate.

Bugetul contine produsele programate si valoarea cheltuielilor cu materii prime simateriale directe corespunzatoare fiecarui produs: Bugetul cheltuielilor cu materii prime si materiale directe

Denumireaprodusului

u.m. Cantitateprogramata

Valoare materiiprime - unitar

Valoare materiiprime - total

Produs 1Produs 2 …..Total

1.2.Bugetul de cheltuieli cu salariile directe.Determinarea cheltuielilor cu salariile directe se realizeaza in functie de timpul

normat prevazut in documentatia tehnologica si tarifele previzionate de platacorespunzatoare. In buget sunt incluse si cheltuielile privind contributiile la asigurarile siprotectia sociala, care se obtin prin aplicarea cotelor procentuale in vigoare asuprasalariilor directe.

Bugetul cheltuielilor cu salariile directe

Denumireaprodusului

u.m. cantitate Salariidirecteunitar

Salariidirectetotal

Contributiiunitar

Contributiitotal

Produs 1Produs 2 …

149

149

total

1.3.Bugetul cheltuielilor pentru activitatea auxiliara.Se elaboreaza pe elemente de cheltuieli grupate pe locuri de ocazionare si pe

purtatori de costuri.Cheltuielile identificate pe purtatori de costuri sunt cheltuieli directe care se

detaliaza pe elemente de cheltuieli si, de regula, se refera la productia proprie realizata,devenind activitate de baza (productie de piese de schimb, comenzi externe, activitate deinvestitie in regie proprie, etc).

Alte cheltuieli se refera la diverse destinatii ale productiei auxiliare, respectiv deintretinere – reparatii, centrala termica, etc. Aceste cheltuieli, detaliate de asemenea peelemente, sunt preluate in bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiei sau in bugetulcheltuielilor generale de administratie.

1.4.Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza, presupuneintocmirea de bugete analitice, separate pentru fiecare sectie, atelier, centru de productie,iar in cadrul lor pe grupe de cheltuieli (articole de calculatie complexe), fiecare articolfiind detaliat pe elemente de cheltuieli.

1.2.Bugetul cheltuielilor generale de administratie.Elaborarea acestui buget consta in gruparea cheltuielilor pe activitati,

compartimente, etc., iar in cadrul grupelor detalierea pe elemente de cheltuieli.1.3.Bugetul cheltuielilor de desfacere se elaboreaza analitic, pe elemente de

cheltuieli. Si acest buget poate grupa cheltuielile.

Bugetul general al cheltuielilor de exploatare reprezinta o centralizare acheltuielilor continute de bugetele intermediare, detaliate pe elemente de cheltuieli:

Explicatie MateriiPrime

Mat.Consum.

energie Salarii Contrib. …. Total

Buget materii primeBuget salarii directeBuget ch.indirecteBuget ch.desfacereBuget ch. Administr. …..Total

2.Bugetul costului unitar se intocmeste pentru fiecare produs, lucrare, serviciucuprins in programul de productie. Acest buget se realizeaza desfasurat pe articole decalculatie, corespunzator structurii de calculatia costurilor adoptata. Cheltuielile indirectede productie, cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere serepartizeaza cu procedeele de suplimentare adoptate de intreprindere.

Bugetul costului unitarI. Cheltuieli directe -Materii prime -Salarii directe

150

150

II. Cheltuieli indirecte -CIFU -CGSIII.Cost de productieIV.Cheltuieli de desfacereV. Cheltuieli de administratieVI.Cost complet

V.ALTE METODE DE CALCULATIA COSTURILOR

1.Metoda costurilor standard sau costurilor normate.Metodele integreaza antecalculatia costurilor standard sau normate cu

postcalculatia , printr-un sistem operativ de urmarire si control al costurilor.1.1.Calculul costurilor standard:

Determinarea cheltuielilor standard directe.Standardele pentru cheltuieli directe se obtin inmultind standardele fizice (cantitati dematerii prime si ore de prelucrare) cu preturile standard, pentru materii prime, respectivtarifele standard, pentru orele de prelucrare. Acest calcul se realizeaza pe unitatea deprodus, valorile totale obtinandu-se in functie de programul de productie.

Standardele fizice pentru materii prime se stabilesc de compartimentul tehnic sise inscriu in lista standardelor cantitative.

Preturile unitare standard se stabilesc prin diferite metode, astfel:-metoda istorico-statistica presupune media preturilor dintr-o perioada

indelungata;-metoda trend-ului, care tine cont de directia de evolutie a preturilor;-folosirea datelor din perioada imediat precedenta.

Preturile se vor specifica intr-o lista de preturi standard.Standardele de timp de prelucrare se stabilesc in functie de operatiile tehnologice

necesare realizarii productiei, prin diferite metode de normare.Tarifele de salarizare standard se stabilesc in functie de complexitatea operatiilor

de realizat.Contributiile la asigurari si protectie sociala standard se obtin prin aplicarea

cotelor de contributii la salariile directe standard.Determinarea cheltuielilor standard indirecte.a.procedeul global, presupune calculul cheltuielilor totale pentru fiecare articol

de calculatie (CIFU,CGS,Cheltuieli de desfacere, Cheltuieli de administratie).La stabilirea acestor cheltuieli se pot utiliza 2 metode:

-determinarea mediei anuale dintr-o perioada anterioara, corectataeventual cu cresterea procentuala a productiei standard (exprimata cantitativ, in cazulproductiei omogene, sau in cazul productiei eterogene exprimarea se face valoric sau inore de munca echivalente). Se procedeaza astfel:

-se determina cresterea procentuala (p%)p% = (VQs/VQm) x 100

VQs productia standard VQm productia medie

-se corecteaza media anuala cu procentul de crestere Chs = Chm x p% Chs cheltuiala corectata Chm cheltuiala medie

151

151

Acest procedeu se aplica pentru fiecare articol.-se considera standarde pentru cheltuieli indirecte nivelul efectiv

inregistrat in anul precedent, cu eventuale corectii.b.procedeul analitic, presupune stabilirea cheltuielilor pentru fiecare zona de

cheltuieli in parte, iar in cadrul acestora, pe elemente de cheltuieli. Si in acest caz baza decalcul poate fi media anuala din ultimii ani, sau realizarile anului precedent, pentru fiecareelement de cheltuieli. Daca productia standard este egala cu productia medie, cheltuielileastfel stabilite pot reprezenta standarde. Daca productia standard este diferita, se tinecont de comportamentul cheltuielilor in functie de volumul productiei. In aceasta situatie,se considera standarde de cheltuieli indirecte doar cheltuielile conventional constante(fixe). Cheltuielile variabile se obtin conform:

chv = Cv / Qm si Chs = chv x Qs, in care: chv cheltuieli variabile medii unitare Cv cheltuieli variabile medii totale Qm productia medie Qs productia standard Chs cheltuieli totale variabile standard.

Indiferent de metoda folosita, valorile obtinute se pot corecta cu factorul destimulare (un anumit procent de reducere aplicat).

1.2.Contabilitatea cheltuielilor de productie si controlul operativ al acestora.

Controlul operativ al cheltuielilor de productie.-abaterile de la costul standard pentru materii prime si materiale, pot fi de

2 feluri:-abateri cantitative-abateri de diferente de pret

Abaterile cantitative se determina pe feluri de materii prime si materiale directe,comparand cantitatile efectiv consummate cu consumurile prevazute in lista destandarde.

Amc = (cmr – cms) x Ps x Q, in care cmr consum unitar realizat cms consum conform standard Ps pretul standard Q volumul productieiAbaterile din diferente de pret la materii prime si materiale se pot determina in functiede materialele consummate conform relatiei:

Amp = (Pe – Ps) x cmr x Q , in care: Pe pretul efectiv Ps pretul standard cmr consum unitar realizat Q volumul productiei

-abaterile de la costurile standard pentru salarii directe , sunt determinatede :

-timpul de munca efectiv Aw = (te – ts) x Q x Trs, in care: Aw abateri te timp efectiv ts timp conform standard Trs tariful conform standard

152

152

-modificarea tarifelor Atr = (Tre – Trs) x Q x te , in care Atr abateri Tre tariful efectiv

-abaterile de la cheltuielile indirecte standard sunt de mai multe categorii,astfel:

-abateri de volum – reprezinta diferenta dintre cheltuielile efective si celeconform standardelor. Aceste abateri se stabilesc periodic pe articole de cheltuieli, si incadrul acestora, pe elemente de cheltuieli.

-abaterile de capacitate, sunt rezultatul modificarii gradului de utilizare acapacitatii de productie si reprezinta cheltuieli indirecte standard aferente orelor deneutilizare.

-abaterile de randament – reprezinta costurile indirecte standard aferentediferentei dintre orele efectiv lucrate si cele admise prin standard pentru cantitatea deproduse realizate.

Organizarea contabilitatii costurilor.Calculatia costurilor efective nu se organizeaza pe purtatori de costuri, evidenta

cheltuielilor se tine doar pe zone de cheltuieli si pe feluri de cheltuieli.

2.Metode de contabilitate de gestiune si calculatia costurilor de tip partial.

2.1.Metoda direct costing sau costurilor variabile, consta in luarea inconsiderare, la stabilirea costului de productie, doar a cheltuielilor variabile directe siindirecte.

Stocurile de produse si productie in curs de executie fiind evaluate doar lacheltuieli variabile, prin desfacerea produselor din stoc in perioada urmatoare se obtineprofit maxim. Cheltuielile fixe de productie se vor considera costuri ale perioadei si nu semai repartizeaza pe purtatorii de costuri. Aceste cheltuieli se programeaza si se urmarescdoar global.

Costul variabil unitar se calculeaza prin procedeul divizarii simple. cv = CTvi / Qi, in care: cv cost variabil unitar CTvi cost variabil total al produsului i Qi cantitatea realizata din produsul i

Indicatori furnizati de metoda:-punctul de echilibru sau pragul de rentabilitate, exprima volumul de

activitate pentru care veniturile obtinute din vanzare sunt egale cu cheltuielile,intreprinderea neobtinand nici profit, nici pierdere. E = qe x p = qe x cv + CF, sau qe(p – cv) – CF = 0, in care qe volumul fizic al desfacerilor la punctual de echilibru p pretul de vanzare al produsului cv costul variabil unitar

153

153

CF cheltuieli fixe ale perioadei, iar punctual de echilibru sedetermina conform relatiei qe = CF / p – cv

-marja asupra costului variabil reprezinta diferenta dintre pretul de vanzare sicostul variabil mv = p – cv

-rata marjei exprima rentabilitatea potentiala si se calculeaza astfel Rm = (Mv / D) x 100, in care Rm rata marjei% Mv marja totala D volumul total al vanzarilor (Qv x p) Qv cantitate vanduta p pretul de vanzare

-factorul de acoperire, exprima rentabilitatea potentiala si se calculeaza conformrelatiei

f = (CF / De) x 100 = (CF / Qve x p) x 100, in care: CF costuri fixe totale De volumul vanzarilor la punctual de echilibru Qve volumul fizic al vanzarilor la punctual de echilibru p pretul de vanzareCunoscand factorul de acoperire se poate determina volumul vanzarilor la nivelul

punctului de echilibru De = CF/f-marja de securitate exprima valoarea posibila cu care se poate diminua cifra de

afaceri fara a antrena o pierdere Ms = D – De-indicele de securitate, se obtine raportand marja de securitate la cifra de afacere Is = Ms / D, sau Is = Pr / Mv, in care: Pr profitul Mv marja totala

2.2.Metoda costurilor directe, consta in luarea in considerare, la stabilireacostului de productie, doar a cheltuielilor directe.