Coleclie coordonati de

Sna.urr Ar,-Ga.n-Eps

trl:e i:T fA

\$,'ffi

rE:=-=-g-:r.-7--'\-;,'.\\\\

\ \ \' ',5.,r4' 7.f/

Srnrul AnuNAR.rr

;k$#'JuM:J,ffio*,Q's:k.}rffi6PfE'frff,@Jffi'.,tff.t;* ; *.i{r11.-,.^l$i- +' .'*k'

=7 ly^'

i; I

ilt

lI

Iil1

\il

f ^"o,CAPITOLUL I

FI,onrr,s-os-rrrrx,I, tNpr,onr,au MEREU in cea mai lunginoapte din sezon. intregul orag sirbitoreaziua in care mi-rrunchiul de petale se deschidea intr-un roqu bogat * pe de-o

parte, deoarece florile-de-tihni reprezentau sufletul naliuniilor, gi pe de alta parte, gdndi Akos, pentru a-i impiedica pe

tofi si o ia razna din pricina frigului.in acea seari, cAnd avea loc ritualul infloririi, el niduqea

ln paltonul sdu agteptAnd ca familia lui si fie gata, aqa ci iegi

ln curte pentru a se rlcori. Casa Kereseth era construiti incerc in jurul unei sobe, tofi perelii interiori gi exteriori fiindcurba[i. Pentru noroc, chipurile.

CAnd deschise uga, aerul inghefat ii inlepi ochii. igi puse

ochelarii de proteclie gi de la cildura trupului sdu sticla se

aburi imediat. BAjbii dup[ vitraiul de metal cu mAna acope-

ritl de minuqi gi il viri sub capacul sobei. Pietrele-de,foc de

sub ea aritau ca nigte clrbuni negri inainte ca fricfiunea sI iiaprindi, iar apoi scoteau scAntei in culori diferite, in funcfiede praful cu care erau acoperite.

Pietrele-de-foc se atinserl una de alta gi se aprinseri in-tr-o nuan{i de roqu ca sAngele. Nu se aflau acolo pentru a

1"0 Veronica Roth

incilzi ceva sau pentru a aprinde ceva * pur ti simplu se pre-supunea ce erau o aducere-aminte a fluxului. Ca gi cind bA-

zeitul din trupul lui Akos nu era suficient. Fluxul circula prinfiecare vietate gi igi fhcea aparilia pe cer in toate culorile cuputinfn. Precum pietrele-de-foc. Precum luminile plutitoa-relor care vAjiiau pe deasupra in drumul lor spre ora;ul pro-priu-zis. Extrathuvhesilii care credeau ci planeta lor e albide la zipadi nu puseserl de fapt niciodati piciorul pe ea.

Eijeh, fratele mai mare al luiAkos, scoase capul pe ugi.

- Dornic si inghefi, aga-i? Haide, mama e aproape gata.Mamei lor ii lua intotdeauna mai mult si se pregiteasci

atunci cAnd mergeau la templu. La urma urmei, ea era oraco-Iul. Toati lumea avea si fie cu ochii pe ea.

Akos puse jos vitraiul gi intri in cas6, scofAndu-qi ochela-rii de protec{ie gi trigind in jos obrizarul.

Tatdl siu qi sora lui mai mare, Cisi, agteptau Ia ug6, inco-toqminali in cele mai cilduroase paltoane. Toate erau croitedin acelagi material - blani de kutyah, care nu putea fi vop-siti, aga ci era mereu alb-cenugie - gi aveau glugi.

- Suntem cu tolii gata, Akos? Bun. Mama lui igi incheiepaltonul gi aruncl o privire spre vechii bocanci ai tatilui siu.Aoset5 si gtii ci undeva, afar5., cenuga tatilui tiu se cutre-muri cAnd yede cu ce te-ai incilpt!

- $tio, de asta m-am enervat cArrd am vdzut c6 s-au mur-dirit, glumi tatil lor, Aoseh, dupi care rAnji.

- Bun, spuse ea - de fapt, aproape c5, ciripi. Mie imi placa$4.

- fie ili place tot ce nu-i plScea tatilui meu.

- Asta fiindce lui nu-i plicea nimic.

- Putem si ne suim in plutitor cAt inci este cald? intrebiEijeh, pe un ton uqor plAngdcios. Ori ne agteapti la monu-mentul comemorativ.

PECETEA MORTII

Mama lor igi termini de incheiat paltonul qi iqi puse obri-z:rrul. Porniri in pas siltat pe aleea incilziti din fa1a, tolinumai blani gi ochelari de proteclie gi mitene. Afari erau

rq;teptafi de o navi mici qi rotundi, care plana la nivelul ge-

nunchilor, chiar deasupra nimetelui de zdpadi. Portiera se

rleschise la atingerea mamei lor gi toli se ingrimidiri iniun-tru. Cisi qi Eijeh furi nevoili si-l traga pe Akos de ambelern6.ini, intrucAt era prea scund pentru a se sui singur. Nimeninu-si bltu capul s6-qi puni centura de siguranfi.

- Spre templu! strigi tat[l1or, cu pumnul ridicat in aer.

Mereu spunea asta cAnd mergeau la templu. Ca gi cumirclama o prelegere plicticoasi sau un rAnd prea lung in ziua

.rlegerilor.

- Ce bine-ar fi dac-ai putea imbutelia tot entuziasmulirsta ca si-l vinzi thuvhesifilor. Pe cei mai mul$ dintre ei iivid doar o dati pe an, gi atunci fiindcS ii agteptim cu biuturi;i mAncare, bombini mama lor, dupl care schili un zAmbet.

- Pii, uite o solufie, sugerl Eijeh. Ademeneqte-i cu mAn-

care tot sezonul.

- inlelepciunea copiilor, spuse mama lor, aplsAnd buto-nul de contact cu degetul mare.

Plutitorul se ridicd qi porni cu o smucituri, ficAndu-i sicadl claie peste grimad6. Eijeh il impinse pe Akos de pe el,

rizAnd.

Luminile Hessei clipeau in fa!i. Oragul lor se intindea injurul unui deal, cu baza militarS la poalele lui, templul in virfi;i toate celelalte chdiri la mijloc. Templul, spre care ei se in-dreptau in acel moment, era o structurl mare din piatr6, cu

un dom - format din sute de panouri de sticli colorati - fixin mijlocul ei. CAnd soarele igi arunca razele asupra lui, pis-

cul Hessei strilucea rogu-oranj. Ceea ce inseamni ci nu str6-

Iucea aproape niciodatl.

11.

12 Veronica Roth

Plutitorul incetini cind ajunse in virful dealului, plandnddeasupra Hessei cea de piatri, un ora$ la fel de vechi ca pla-neta lor na(iune - Thuvhe, aga cum o numea toati lumea,mai putin wijmagii lor, un cuvint atAt de alunecos, inc6textrathuvhesilii aveau tendinla sf, se inece cAnd il rosteau.

Jumitate din casele inguste erau ingropate in nime ,ti de zd,-

padi. Cele mai multe erau goale, cici toli oamenii de seamimergeau in seara asta la templu.

- Ai vizut ceva interesant azi? iqi intrebi tatdl lor sofia, intimp ce fi comanda plutitorului si ocoleasci. un anemometrudeosebit de inalt, care se intindea spre cer gi se invArtea in cerc.

Akos gtia dupi tonul folosit ci tatil siu o intreba pe mamalui despre viziunile pe care aceasta le avusese. Fiecare planetidin galaxie avea trei oracole: unul care se inil(a; unul care sti-tea, ca mama lor; ;i unul care cidea. Akos nu prea inlelegea ceinseamni asta, insi un lucru era cert: fluxul ii qoptea mameilui la ureche viitorul, iar jumitate din oamenii cu care se in-tAlneau erau cuprinsi de un sentiment de evlavie faEi de ea.

- Cred c-am zirit-o pe sora ta zilele trecute... incepumama lor. Deqi md indoiesc c-ar wea si qtie asta.

- Pur gi simplu ea crede ci viitorul ar trebui tratat cu celmai mare respect, pe misura importanfei lui.

Ochii mamei lor trecuri pe rAnd de la Akos la Eijeh giapoi la Cisi.

- Binuiesc c-aga imi trebuie fiindci m-am cisitorit cu unblrbat dintr-o familie militari, comenti ea intr-un tArziu. Tuwei ca totul si fie linut sub control, chiar gi harul-flux al meu.

- Nu gtiu dac-ai observat, dar eu am fost cel care gi-adezamigit pirin{ii cAnd am ales sI devin fermier gi nu cipi-tan de armati, ii rispunse tatll lor. Iar sora mea n-are nimicimpotrivi, pur;i simplu o nelinigtegte, atAta tot.

PECETEA MORTII 13

- Hmm, ficu mama lor, ca gi cAnd asta nu era tot.Cisi incepu si fredoneze o melodie pe care Akos o mai au-

zisg dar nu putea spune unde anume. Sora lui privea pe geam,

nefiind atenti la ceartS. Iar cAteva ticiituri mai tdrziu, cearta pi-rinfilorlorlui sfrrgit, qi singurul sunet r[mas era cAntecul ei. Cisiirvea ceva aparte, ii plicea tatilui lor si spuni. O dezinvolturi.

Templul era luminat, pe diniuntru qi pe dinafar5, de qirr.rri de felinare, mari cAt pumnul lui Akos, care atArnau de

.rrcada de la intrare. Pretutindeni vedeai plutitoare, cu fAqii

tlc lumini coloratl cuprinzind corpurile lor imense, parcate

in grupuri pe coasta dealului sau roind in jurul acoperiquluiboltit in ciutarea unui spaliu pe care si aterizeze. Mama lorptia toate locurile secrete din jurul templului, aga ci il direc-

[ioni pe tatil lor spre un cotlon intunecat de l6ngn refectoriu

;i ii conduse in pas alergltor cltre o ug6 laterali pe care trebuis-o tragi cu ambele mdini pentru a o deschide.

Pornirl pe un culoar din piatrl neagri, cilcAnd pe nigte

covoare atit de uzate, incAt puteai si vezi prin ele, iar apoi

trecuri pe lAng6 monumentul comemorativ nu foarte inalt,

cu lumAniri aprinse, pentru thuvhesilii care muriseri in in-vazia shotefilor, inainte ca Akos sI se nasci.

TrecAnd pe lingl monument, el incetini ca si se uite lalurnAnirile pAlpAitoare. Eijeh il apuci de umeri pe la spate,

lircAnduJ pe Akos si lipe speriat. Se imbujori de indati ce-gi

rhdu seama cine e, iar Eijeh il impunse in obraz, rAzAnd:

- Chiar qi pe intuneric pot si-mi dau seama cdt de rogu

ci;ti !

- Taci-fi fleanca! se ristiAkos.

- Eijeh, il admonestl mama lui. Nu-l mai neciji.Trebuia si spund asta tot timpul. Akos avea senzafia ci

nrcreu exista ceva care s5-1 facl sI se imbujoreze.

t4 Veronica Roth

- Era doar o gJumd...igi croiri drum spre centrul clidirii, unde diduri peste o

mullime care se adunase lAngi Sala Profetiilor. Toati lumea eraocupat5, sco!6ndu-gi bocancii de exterior, dandu-gi jos paltoa-nele, aranjAndu-gi pirul care le fusese turtit de glugl gi suflandaer cald spre degetele lor inghetate. Membrii familiei Keresethigi ingrnmidiri paltoanele, ochelarii, mitenele, bocancii gi obri-zarele intr-un alcov infunecat, care se afla sub o fereastri movcu simbolul thuvhesit al fluxului gravat pe ea. Tocmai cAnd seindreptau spre Sala Profe$ilor, Akos auzi o voce familiari:

- Eii!Ori Rednalis, cea mai buni prieteni a lui Eijeh, inainta in

pas alergitor pe culoar. Era inalti gi degirati, cam neindemA-natici, toatl numai genunchi, coate gi pir ciufulit. Akos n-omai v5.zuse niciodati imbricati in rochie, insl acum purtauna, croiti dintr-un material gros ro$u-movuliu qi inche-iati cu nasturi pe umeri, asemenea unei uniforme militarede gali.

Degetele lui Ori erau rosii din pricina frigului. Se opri infala lui Eijeh.

- Aici erai! A trebuit sI ascult deja doui mitugi tr6nci-nind despre Adunare gi sunt pe cale si explodez!

Akos o mai auzise la un moment dat pe una dintre md-tugile lui Ori trincinind despre Adunare - organul de con-ducere al galaxiei -, apreciindu-i pe thuvhesifi doar pentruproduclia lor de flori-de-gheafi gi bagatelizind atacurileshotelilor, numindu-le,rdispute civile'l Avea sens ce spunea,dar Akos se simlea mereu agitat in preajma adulgilor caretrincineau. Nu gtia niciodati ce si spun6.

Ori continui:

- Salutare, Aose[ Sifa, Cisi, Akos! inflorire fericitd! Eij,hai si mergem!

PECETEA MORTII 15

Spuse toate astea dintr-o suflare.

Eijeh se uitl la tatil lor, care didu din mAni.

- Bine, mergefi. Ne vedem mai tirziu.

- $i dacn te prindem cu vreo pipl in guri, aga cum s-a

intAmplat anul trecut, il avertizd mama lor, o si te facem siirrghili tot confinutul ei!

Eijeh ridici din sprincene, amuzat. Nu exista nimic care

sir-l facf, si se simtd stAnjenit sau si se inroqeasci. Nici micarirtunci cind copiii de la gcoalS il batjocoreau pentru vocea

lui - mai asculiti decit a celor mai mul$ biieli - sau pentrulirptul ci era bogat, lucru care nu te ficea prea popular aici, inI lessa. Nici nu trdntea replici acide. Pur qi simplu se pricepea

tlc minune si ascund5 lucrurile intr-un cotlon al minlii gi silc lase si iasi numai atunci cindvoia el.

il apuci pe Akos de cot qi il trase dupd Ori. Cisi rimase inurm5, cu pirinlii lor, ca intotdeauna. Eijeh gi Akos alergari

tlup[ Ori pini in Sala Profefiilor.Ori icni, iar cAnd Akos vlzu interiorul silii, aproape cI

o imiti. Cineva agdlase sute de felinare - toate pudrate cu

llori-de-tihni pentru a le face rogii -, din vArful domului pAnispre cei mai indepdrtali perefi, in fiecare direcfie, ca un bal-

tlirchin de lumind intins deasupra lor. Pani qi dingi lui Eilehpareau rogii cind rAnji spre Akos. in mijlocul inciperii, care

de obicei era gol, se afla un bloc de ghea!6lat cam cdt inIlli-rrrea unui om. in interiorul lui cregteau zeci de floride-tihndinchise, care mai aveau un pic qi infloreau.

Alte felinare cu pietre-de-foc, mari cAt degetul lui Akos,

erau aliniate pe marginea blocul de gheafi, unde flori-lc-de-tihni aqteptau si infloreasci. Acestea luminau alb, pro-babil pentru ca toati lumea si poati vedea adevirata culoare

.r florilor-de-tihn6, un rogu mai bogat decAt orice felinar.

I{ogu ca sAngele, spuneau unii.