Cronica Vaii Jiului, Nr. 60, Vineri, 10 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 60

Vineri, 10 februarie 2012

PAGINA 11

“MISERUPISM“ de medic de la SUP

Vã invitãm pe toþi ceicare sunteþi însufleþiþi

de sentimentul înãlþãtor al iubirii sãparticipaþi, alãturi denoi, la o manifestare culturalã de excepþie

prilejuitã de “ZIUA

ÎNDRÃGOSTIÞILOR”Marþi, 14 februarie,

la ora 17.00, la Casa de Culturã a

Sindicatelor “Ion Dulãmiþã,, ne va

încânta formaþia PROCONSUL.

Vã chemãm pe toþi ceicare sunteþi îndrãgostiþi

sã vã bucuraþi deaceastã sãrbãtoare. Sã

învingem frigul de afarãprin cãldura dinsufletele noastre!

Vã aºteptãm cu drag,Tiberiu Iacob-Ridzi

Primarul municipiuluiPetroºani

ªi sindicaliºti,dar ºi angajaþi

la unitãþileminiere!

L iderii minerilor dinValea Jiului reuºesc

sã „sugã la douã oi” ºi sãîncaseze atât indemnizaþiide sindicaliºti, cât ºi salari-ile de la unitãþile miniereunde sunt angajaþi.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Au trecut 5 ani dela moartea fostului

primar almunicipiuluiPetroºani,

Carol SchreterS -au împlinit 5 ani de

când Carol Schreter amurit. El a fost primar alPetroºaniului douã man-date, iar cei care l-au cunos-cut îl regretã. Le lipsesc sfa-turile ºi modul propriu derezolvare al situaþiilor difi-cile în administraþie.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG

Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu;Program full time;CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail [email protected] .Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679.Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 februarie 201222 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

7:45 Dragoste dulce-amarã (r)8:45 Teleshopping 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Baronii (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 217:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 E greu sã uiþi 22:15 Legea strãzii 0:15 E greu sã uiþi (r)

6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Supremaþia lui Bourne 22:45 Campionul strãzii 0:45 Supremaþia lui Bourne (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Omul orchestrã (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Domnului profesor, cudragoste II 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Evadatul 23:00 Ofiþer ºi gentleman 1:45 Evadatul (r)

8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Casã, construcþie ºidesign 10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r)13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Luptã în câmp deschis 23:45 Trãsniþii - Redifuzare 1:00 Trãdaþi în dragoste -Redifuzare

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Garantat 100% (r)12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parla-mentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 O datã-n viaþã 23:10 Ca ºi mort... 0:50 Concert: Keane Live atthe 02

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial saubirouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

ANGAJARE

� DECESE � Condoleanþe sincere ºi ajutor de laBunul Dumnezeu pentru familia îndoliatã casã poatã depãºi pierderea celui care a fost

ION CIOBESCUION CIOBESCUPrimarul municipiului Lupeni Cornel

ResmeriþãDumnezeu sã-l odihneascã!

Managerul Spitalului Municipal Lupeni,Doru Neamþu regretã profund trecerea înnefiinþã a celui ce-a fost un specialistdesãvârºit,

ION CIOBESCUION CIOBESCUºi transmite sincere condoleanþe familiei

îndoliate.Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Familia Gabriel Lungu regretã trecereaîn nefiinþã a doctorului

ION CIOBESCUION CIOBESCUºi este alãturi de familia îndureratã. Dumnezeu sã îl ierte!

Colectivul cadrelor medicale de laSpitalul Municipal Lupeni regretã dispariþiaprematurã a celui care a fost doctor

ION CIOBESCUION CIOBESCUºef secþie chirurgieAmintirea lui va rãmâne veºnicã în

sufletele noastre. Dumnezeu sã-l odih-neascã în pace!

Luna aceasta se împlinesc 20 de ani de când au trecut în nefiinþã dragii noºtriipãrinþi, socrii, bunici ºi strãbunici

ªARDI IOANªARDI IOAN ºi ªARDI ROZALIAªARDI ROZALIA.Dumnezeu sã-i odihneascã!

COMEMORÃRI

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 februarie 2012 Actualitate 3

L iderii minerilor din ValeaJiului reuºesc sã „sugã la

douã oi” ºi sã încaseze atâtindemnizaþii de sindicaliºti,cât ºi salariile de la unitãþileminiere unde sunt angajaþi.

Chiar dacã nu mai au contractele demuncã suspendate, cum se întâmplapânã nu de mult, beneficiazã, încã, deprevederile generoase ale ContractuluiColectiv de Muncã, negociat chiar de eicu reprezentanþii Companiei Naþionalea Huilei Petroºani.

ªi sindicaliºti de frunte, dar ºi angajaþiai unitãþilor miniere. Aºa se întâmplã înValea Jiului, unde liderii minerilor seîmpart între activitatea sindicalã ºi ceade angajat la minã. Deºi sunt mai des

vãzuþi la sediul CNH – mai ales înperioada negocierilor CCM – decât launitãþile miniere unde lucreazã, lideriiminerilor din valea Jiului figureazã,totuºi în ambele pãrþi cu activitate normalã ºi încaseazã chiar ºi bani dinambele pãrþi. Încã de prin 2008, lideriide sindicat au avut contractele demuncã suspendate. Puteau trãi liniºtiþicu banii pe care îi primeau de laCompanie, adicã o cotã de 5,8 la mie –redus apoi în 3,9 la mie – din fondul desalarii la nivel de Companie.

De exemplu, la nivelul anului 2010Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiuluibeneficia de vreo 70.000 de lei dinacest fond.

Banii se acordau pe baza unui proto-col încheiat între sindicate ºi adminis-traþia minierã. Problemele au apãrut în

momentul în care Curtea de Conturi adecis cã acest fond este ilegal, în 2010.Deºi au câºtigat în instanþã procesulintentat organelor de control financiar,sindicaliºtii au rãmas tot fãrã aceºti bani,pentru cã CNH nu a mai avut resurselefinanciare necesare, ºi au fost nevoiþi sãse descurce doar cu banii strânºi dincotizaþii. O sumã infimã comparativ cucea cu care erau obiºnuiþi, iar în consecinþã liderii s-au întors la lucru.„Nu mai au contractele suspendate dinmomentul în care au rãmas fãrã fondulde la CNH”, au declarat oficialiiCompaniei.

P revederile CCM îisalveazã

De exemplu, preºedintele LSMVJ,Zoltan Lacataº – acum pensionar – s-a

întors la mina Uricani, Bebe Nica –copreºedinte al Sindicatului „Muntele”este angajat al EM Lupeni, unde con-duce sindicatul, Adrian Jurcã este anga-jat la EM Livezeni, iar Tiberiu Cozma laMina Lonea, fiind de asemenea lider desindicat. Practic ar avea ºia ctivitateminierã, dar ºi sindicalã.

Cum se împart? Explicã chiar BebeNica: „Ne descurcãm foarte bine. Înmomentul în care suntem la negocieri,benefciiem de prevederile ContractuluiColectiv de Muncã, în baza cãruia avemdreptul la 5 zile pe lunã. Când suntemla Bucureºti, suntem în delegaþie”.

Altfel spus, sunt salvaþi tot de CCM,pe care, de altfel, ei l-au negociat cuadministraþia minierã, care a fost deacord pânã la urmã cu aceste prevederi.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

ªi sindicaliºti, dar ºi angajaþi la unitãþile miniere!

C ompaniaNaþionalã

a Huilei a reuºitsã piardã loculîntâi în topuldatornicilor labugetul de stat,pentru primadatã în ultimiiani.

Conform ultimelordate prezentate deAgenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã(ANAF), CompaniaNaþionalã de CãiFerate - CFR SA trece pe primulloc cu o datorie restantã cãtrebugetul de stat care depãºeºte2,2 miliarde de lei (peste 500 demilioane de euro).

În acelaºi timp, CNH figura lafinele anului trecut cu obligaþiirestante la bugetul de stat în va-loare totalã de 1,95 miliarde delei (aproximativ 450 milioane deeuro).De remarcat este ºi faptul cãanul trecut Compania Naþionalãa Huilei s-a descurcat fãrã niciunajutor de la stat, ºi asta datoritãabilitãþilor manageriale aleactualei conduceri a companiei,ºi a managementului practicat,care ar putea fi predat chiar ºi încãrþile de economie politicã.

Mai mult, CNH a reuºit sã

creascã ºi producþia de cãrbunãpe care o livreazã cãtre termo-centralele Mintia ºi Paroºeni.

H uila zgândãreºtepiaþa energeticã

Cantitatea de cãrbune care vafi furnizatã cãtre TermocentralaParoºeni este suficientã pentruaceastã lunã, pretinde conduce-rea termocentralei. “Cele 64 demii de tone sunt suficiente. Încãmai avem pe stoc 18 mii detone”, declarã Doru Viºan,director SE Paroºeni.

Pentru luna în curs preþul cãr-bunelui din Valea Jiului se vindela 75 de lei gigacaloria.

Luna viitoare, însã, vor fireluate negocierile privind preþulla care va fi livratã huila.

“Luna martie va face obiectul

altor discuþii ºi analize de piaþã.Încã nu ne putem pronunþaasupra preþului cu care va ficumpãratã huila. Vor urma dis-cuþii din nou la MinisterulEconomiei”, a mai precizatViºan.

Recent, reprezentanþiiCompaniei Naþionale a Huilei ºicei de la Paroºeni au încheiat unact adiþional prin careCompania va furniza 64 de miide tone de huila termocentraleiºi 96 de mii de tone laElectrocentrale Deva. Companiasistase furnizarea cãrbunelui laînceputul lunii februarie pe fon-dul unor neînþelegeri prinvindpreþul cãrbunelui.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIMarius MITRACHEMarius MITRACHE

CNH pierde locul întâi în topul datornicilor

J oaca delegaþiilorsau joaca

autoritãþilor publicecreeazã confuzii lanivel de comunicare.

O delegaþie chinezã tre-buia sã soseascã, ieri, laPetroºani pentru a discuta cureprezentanþii din mineritproblemele din domeniu.Aceasta se pare ca nu a maiajuns la destinaþie pentru cãnu este interesatã de mineri-tul din Valea Jiului, ci de ...oi ºi de pieile acestora. Maimult, subprefectul judeþuluiHunedoara, Marius Szabo aprecizat cã deplasarea dele-gaþiei la Petroºaninici nu a fost luatãîn discuþie.

“Nu a fost abor-datã problema cadelegaþia sã sedeplaseze ºi laPetroºani. Cei doiau venit doar pen-tru importarea depiei ºi realizareaunei fabrici înjudeþul Hunedoara”,declarã Szabo.

Dar însã pentru apromova ºipotenþialul dinValea Jiului,reprezentanþiiPrefecturii le-aupregãtit chinezilor ºio mapã prin care

sunt dispuºi sã vândã orice,adicã materia lemnoasã careeste din belºug ºi turismul,care nici aºa încã nu estesuficient de dezvoltat.

“Le-am oferit reprezen-tanþilor chinezi o mapã princare se prezintã exploatarealemnului ºi turismul din ValeaJiului. Se pare cã au fostinteresaþi”, mai spune subprefectul.

În Valea Jiului a mai fost odelegaþie de chinezi în cursulanului trecut. Au venit, auvãzut ºi au plecat, fãrã însã amai veni cu acþiuni concretecare sã fie adaptate în zonã.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Uite chinezii, nu-s chinezii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 februarie 201244 Actualitate

A proximativ 2.000de elevi din

judeþul Hunedoara aucursurile reduse lajumãtate, din cauzagerului.

Se încãlzesc cu lemne, daracestea au fost cumpãrate ude,aºa cã în sãlile de clasã tem-peraturile nu sunt cele optimepentru desfãºurarea orelor decurs în condiþii normale. În

consecinþã, reprezentanþiiInspectoratului ªcolar JudeþeanHunedoara au decis reducerea,la jumãtate, a orelor în maimulte instituþii de învãþãmântdin judeþ. O decizie în acestsens a fost luatã pentru Grupulºcolar Minier din Lupeni,Centrul de Pedagogie CurativãLupeni, Colegiul Naþional„Avram Iancu” ºi ªcoalaGeneralã „Horea Cloºca ºiCriºan”, ambele din Brad, darºi la ºcoala din Ciungu Mare –comuna Romos. „În aceste

cazuri cursurile au fost reduse.Nu avem unitãþi de învãþãmântunde cursurile sã fie sus-

pendate”, a subliniat inspec-torul ºcolar general al judeþuluiHunedoara, Alexandru

Lãutaru.Reprezentanþii ISJ

Hunedoara þin în permanenþãlegãtura cu directorii unitãþilorde învãþãmânt din judeþ, pentrua vedea dacã sunt elevi care,din cauza condiþiilor meteoro-logice, nu au putut ajunge laºcoalã, dar ºi pentru a nuexista probleme mai grave,cum ar fi ca elevii sã rãmânãînzãpeziþi în drum spre ºcoalã.


G erul trimite dinnou hunedorenii

în spital sau în adã-posturile de noaptepentru sãraci. Pânãacum 28 de persoaneau avut nevoie deîngrijiri medicale,datoritã hipotermiei.

În numai 24 de ore,Serviciul de AmbulanþãJudeþean Hunedoara atransportat o persoanã afec-tatã de temperaturile scãzuteîn unitatea de primiriurgenþã de la SpitalulJudeþean de Urgenþã Deva.De asemenea, în unitãþile de

primiri urgenþe s-au prezen-tat singure douã persoane,reprezentând cazuri sociale,pentru a se adãposti de frigla Spitalul Judeþean deUrgenþã Deva. Din data de27 ianuarie, de la instituireacodului portocaliu de ger, ºipânã în prezent la niveluljudeþului Hunedoara,Serviciul de AmbulanþãJudeþean a transportat unnumãr de 34 de persoane înunitãþile ºi compartimentelede primiri urgenþã din care28 au avut nevoie de îngrijiridatoritã hipotermiei.Totodatã, 30 persoane fãrãadãpost s-au prezentat sin-gure la unitãþile ºi comparti-mentele de primiri urgenþã.Totodatã, în judeþulHunedoara au fost înregis-trate trei decese prinhipotermie, douã dintre per-soanele decedate fiind gãsitepe raza municipiului Lupeni,iar un altul în Uricani. Înjudeþul Hunedoara a fostinstituit codul galben de ger.


A paServ Valea Jiuluiîºi propune ca ºi în

acest an sã realizeze noiinvestiþii la infrastruc-turã de apã. Potrivitreprezentanþilor de lasocietatea de furnizare aapei din Valea Jiului valoarea lucrãrilor carevor fi realizate în acestan este estimatã la suma

700 de mii de lei, miliarde de lei vechi.

“Lucrãrile propuse a se realiza din surse de Întreþinere,Înlocuire, dezvoltare sunt în valoare de 752 de mii de lei”,afirmã reprezentanþii ApaServValea Jiului.

Mai mult, a fost stabilit ºibugetul de venituri ºi chetuieli alsocietãþii. Valoarea venituriloreste estimatã la 23.5 de

milioane de lei.Suma reprezintã un target

care va fi atins în cursul acestuian. ªi nivelul cheltuielilor a foststabilit la aproape 23 de milioane de lei. Ca ºi la celelalteinstituþii, ºi reprezentanþii societãþii promit investiþii în cur-sul acestui an. Una dintre aces-tea este la Vulcan care facereferire la înlocuirea unei aducþiuni de apã.


S-au redus orele pentru aproape 2.000 de copii

Temperaturile scãzutei-a trimis la spital

Investiþii, cu buget mic

F iecareceteatean

din judeþulHunedoara a con-tribuit cu doi leiSalvital. ConsiliulJudeþeanHunedoara a alo-cat aproape unmilion de lei pen-tru Salvital, adicãpentru asociaþiasub aripa cãreia

funcþioneazã ser-viciul SMURD dinjudeþulHunedoara.

Conform datelor dela CJ Hunedoara, pen-tru anul 2012 a fostalocatã suma de915.864, bani carereprezintã contribuþiacelor 457.932 delocuitori ai judeþului.Banii provin din impo-

zitul pe cap de locuitor.Suma alocatã deConsiliul JudeþeanHunedoara reprezintãcontribuþia anualã pen-tru finanþarea cheltu-ielilor de organizare,funcþionarea ºi dez-voltarea asociaþiei ºi aSMURD din judeþulHunedoara.

Mai mult, CJHunedoara a aprobat ºialocarea sumei de4000 de lei care

reprezintã cotizaþiainstituþiei judeþene cãtreasociaþie.

Conform actuluiconstitutiv al asociaþiei,mai multe administraþiipublice fac parte dinacest cerc, însã nutoate îºi actita cotizaþia.Cel mai mare datorniccãtre Salvital esteadministraþia localã dela Lupeni. Edilul CornelResmerita refuzã însãsã îºi achite dãrile.


2 lei pentru SMURD

C am aºa s-ar putea tra-duce reacþia consilierilor

PNL de la Vulcan, care aupãrãsit ieri ºedinþa ordinarãdupã ce PD-L-iºtii nu au vali-dat mandatul noului consilierPNL Cristina ªtefania Ijac.

Dacã pentru PD-L , preºedinta deºedinþã a avut public o explicaþie, PNL-iºtii (ºi apoi PSD-iºtii ºi PRM-istul Dorelªchiopu) au lãsat loc pentru mai multeinterpetãri ºi analize ale reacþiei lor. În primul rând alegerea lor de a plecachiar atunci când ar fi trebuit sã sehotãrascã bugetul local pentru 2012,aduce cel puþin o observaþie: aceea cãpãrãsirea sãlii de ºedinþã pen-tru nevalidarea consiliereiPNL-iste ar fi fost aºteptatã ºifolositã de reprezentanþiiopoziþiei, pentru a blocaactivitatea administraþiei vulcãnene, prin nevotareabugetului local.

Dacã pentru consilieriiPNL aceastã decizie expri-matã de ºefa de grup AlinaCârstoiu ar putea avea oacoperire prin reacþiaemoþionalã pe care au avut-o ca urmare a nevalidãriicolegei lor, în cazul consilieri-lor locali PSD lucrurile sunt

confuze, în condiþiile în care la aceeaºiºedinþã, ei au primit votul tuturorcolegilor de consiliu ( ºi PD-L ºi PNL ºiPRM ) pentru validarea noului consilierDan Petculescu.

Însã odatã vãzuþi cu sacii în cãruþã, laordinul telefonic transmis de ºeful orga-nizaþiei PSD Marin Coltescu consilieru-lui Cristian Meriºanu, aceºtia s-au ridi-cat ºi au plecat. Cel mai derutat a fostproaspãtul consilier Dan Petculescu,care a simþit din nou cã prezenþa lui înConsiliul Local Vulcan nu este de bunaugur; omul era motivat sã îºi intre înrol, sã voteze proiecte pentru binelecetãþenilor, rol pe care colegii lui departid ºi de consiliu l-au ignorat, obli-gându-l prin disciplina de partid sã sealinieze ordinelor primite. Dacã-i Ordin,

cu plãcere! ... ar fi trebuit sã fie rãspun-sul - tot emoþional al acestuia... însã pefaþa noului consilier local s-a putut citiatât dezamãgirea de a nu putea fi (însfârºit) în drepturi (de facto), cât ºiîntrebarea legatã de înþelepciuneahotãrârii colegilor sãi.

Mimetismul deciziilor l-a molipsitrapid ºi pe Dorel ªchiopu, care probabilieri ºi-a pierdut ultima picãturã de verti-calitate pe care o mai avea în faþa elec-toratului vulcãnean. Niciodatã în activi-tatea sa de consilier local nu a putut fivãzut mai încurcat, mai timorat ºi maijenat sã se supunã modelului USL. Cumâna (realmente) tremurândã, cu unuºor tremolo ºi în voce ºi probabil cumemoria intactã a ultimelorangajamente (neonorate) fãcutepentru binele cetãþenilorVulcanului, acesta a apãsat pebutonul microfonului ca sã sepoatã face auzit ºi a declarat cãnu mai poate rãmâne la dez-baterea bugetului ºi a celorlalte

proiecte de hotãrâri care arfi putut pune pe fãgaº normal administraþia dinVulcan. Pe termen foarte,foarte scurt, decizia de ieria consilierilor PSD, PNL ºiPRM de la Vulcan, poate fitriumfalã. Pe termenmediu ºi lung, reacþia lorare un cost pe care doar unjucãtor de ºah foarte bun îlpoate intui. Într-o logicãsimplã, regele poate sacrifi-ca uneori toate piesele depe tabla de ºah pentru arãmâne încã o vreme înviaþã. Într-o logicã ºi mai

simplã, consilierii opoziþiei de la Vulcanau ºansa sã dea administraþiei – tot dinVulcan- un buget local ºi cetãþenilorVulcanului un sentiment de stabilitate ºide normalitate peste câteva zile, cândva fi convocatã o nouã ºedinþã (extraor-dinarã ). În caz contrar ei vor fi obligaþicel puþin moral sã îºi asume imposibili-tatea derulãrii normale a activitãþii dinPrimãrie din cauza lipsei bugetului, carepoate avea consecinþe negative lanivelul întregii comunitãþi prin blocareatuturor plãþilor bugetare, inclusiv celeale salariilor profesorilor, asistenþilorsociali ºi furnizorilor de servicii publicefãrã de care localitatea ar intra în haos.

Gabriela RIZEAGabriela RIZEA


S -au împlinit 5 ani decând Carol Schreter

a murit. El a fost primaral municipiului Petroºanidouã mandate, iar cei carel-au cunoscut îl regretã.Le lipsesc sfaturile ºimodul propriu derezolvare al situaþiilordificile în administraþie.

“Îmi revine trista misi-une de a vã anunþa cãprimarul Carol Schreter aîncetat din viaþã în urmãcu aproximativ 30 deminute”.

Aºa a fost fãcut anunþul tre-cerii în nefiinþã a fostului pri-mar, la data de 9 februarie2007, anunþ fãcut de cãtreGheorghe Barbu, pe atunciMinistru al Muncii ºiSolidaritãþii Sociale. S-a întâm-plat într-o vineri, la finalul uneiconferinþe de presã. Vestea acãzut ca un trãsnet asupratuturor celor prezenþi în salãatunci ºi nimãnui nu îi venea sãcreadã. Primarul CarolSchreter venise în dimineaþazilei de 9 februarie la Spitaluldin Petroºani pentru o ºedinþãde hemodializã. Atunci, mediciicare l-au îngrijit, au declarat cã

în timpul sedinþei, el a suferitun infarct miocardic acut care,în ciuda intervenþiilor de resus-citare, i-a fost fatal.

Decesul a fost consemnat laora 12 ºi 15 minute. Acum,amintirea sa este încã vie în

memoria oamenilor care l-aucunoscut.

“Carol Schreter a fost unom deosebit ºi aceastãapreciere a venit din parteaîntregii comunitãþi de-a lun-gul activitãþii sale profesion-

ale. Eu am avut, pe lângãaceastã colaborare deosebitã,ºi o relaþie mai apropiatã dinpunct de vedere uman. Aînsemnat foarte mult pentrumine, atât în cariera profe-sionalã, dar ºi în formarea

mea ca om ”, ne-a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

Tiberiu Iacob Ridzi, care i-asuccedat lui Carol Schreter lacârma municipiului, mai spunecã îºi aduce aminte de felulpropriu în care acesta rezolvaproblemele. “Sunt multelucruri pe care le-am învãþatde la el. Avea un talentdeosebit în a spune lucrurileîn aºa fel încât sã nu te simþifrustrat sau supãrat înmomentul în care îþi vorbea.Dacã înþelegeai ce vroia sã-þitransmitã era bine, dacã nu,era o pierderea ta”, a maispus Iacob Ridzi.

Carol Schreter s-a nãscut ladata de 1931. A fost primaral municipiului Petroºani peparcursul a douã mandate:între - din partea PartiduluiAlianþa Civicã, iar între - dinpartea.

Profesia sa a fost aceia deinginer, iar înainte de a fi pri-mar a condus mai multeexploatãri miniere din ValeaJiului. Dupã trecerea în nefi-inþã, în memoria sa, parculCentral Petroºani a fost numitparcul Carol Schreter, la fel ºistrada pe care el a locuit

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Au trecut 5 ani de la moartea fostuluiprimar al municipiului Petroºani, Carol Schreter

Nu ne daþi consilier, NU VÃ DÃM BUGET!

E levii Liceului „ConstantinBrâncuºi” Petrila vor

spãla obrazul, de politicienipãtaþi, al consilierilor locali, carenu sunt interesaþi decât de pop-ulismul ieftin ºi de frumoaseexcursii în Egipt ºi Creta. Eleviivor strânge bani pentru specta-colul de inaugurare a moderneiCase de Culturã. Comitetul deiniþiativã al liceenilor a luatfiinþã dupã respingereahotãrârii ca trupa Proconsul sãconcerteze la Petrila.

O parte dintre bobocii Liceului„Constantin Brâncuºi” Petrila,care nu au reuºit sã-ºi organizezebalul bobocilor, au mizat pe spec-tacolul de inaugurare a Casei deCulturã, care a fost renovantãpentru prima datã dupã circa 60de ani. Dar mult trâmbiþata „frãþi-etate” dintre PSD, PNL, PC,adicã USL, nu funcþioneazã laPetrila, pentru cã a respinsproiectul de hotãrâre iniþiat decolegul de alianþã, liberalulConstantin Ramaºcanu, pentrufinanþarea unui spectacol de þin-utã la Petrila, susþinut de trupaProconsul. Oraºul în care nu seîntâmplã nimic, cultural, pentrucontribuabilii sãi, este vestit însãpentru interesul edililor locali cuprivire la excursii prin Egipt,Creta ºi alte zone exotice, princerturi de genul „Gicã contra” în

detrimentul comunitãþii.

„B ine cã le pasã deEgipt ºi Creta”

Viceprimarul Petrilei ºipreºedintele organizaþiei locale aPNL, Constantin Ramaºcanu, s-aimplicat serios în renovarea Caseide Culturã, susþinut fiind de pri-marul Ilie Pãducel. Profitând defaptul cã trupa Proconsul va con-certa la Lupeni, de Ziua Îndrã-gostiþilor, liberalul a propus pri-marului iniþierea unui proiect dehotãrâre pentru a finanþa un con-cert al renumitei trupe având învedere un triplu scop.

ªi fiindcã logistica unui concertde salã era mult mai ieftinã caaceea din aer liber, plus cãProconsul are deja un contractantamat în Valea Jiului, cei doiedili au considerat cã este un ade-vãrat chilipir pentru a împuºcatrei iepuri dintr-o loviturã la înaltestandarde: inaugurarea Casei deCulturã, întâmpinarea zilei îndrã-gostiþilor autohtone – Dragobeteºi o surprizã fãcutã liceenilor, carenu au avut parte de un bal albobocilor, tinerilor ºi locuitorilorPetrilei în general.

Primarul PDL-ist Ilie Pãducel afost de acord cu aceastã idee, darcolegii de coaliþie ai viceprimaru-

lui liberal au votat in corporeîmpotrivã, invocând criza.

„Am avut o discuþie maihotãrâtã cu colegii din coaliþie,respectiv cu Gheorghe Bobar. Am spus cã am fãcut o Casã deCulturã de invidiat ºi nu ofolosim. Eu ºi colegii mei vomsusþine în continuare ca Petrila sãbeneficieze de acþiuni de calitate.PSD, PRM ºi PNG nu au votat.Acesta este un populism ieftin.Au spus cã fac afaceri pãrându-li-se suspect faptul cã trupaProconsul a acceptat sã con-certeze cu o treime din preþul lornormal, dar totuºi li s-a pãrutmult 3.000 de euro fãrã TVA.

Bine, e prea scump, dar sã fivenit cu ceva în loc, tot la acelaºinivel de calitate sau mai mult, cuun preþ mai bun. Sã fi zis: uiteaducem noi Abba, sã zicem, darcu 2000 de euro ºi era ok. Darnu au vrut nimic. Nici de aceºtielevi nu le pasã, de parcã nu suntcopiii contribuabililor noºtri, apoilocuitorii Petrilei nu au avut parte,aºa cum au avut cei din localitãþileVãii Jiului de spectacole, reve-lioane în aer liber pentru cã aufost respinse. Chiar aºa? Suntultimii oameni? Oare chiar numeritã? Bine cã le pasã de Egiptºi Creta. Am vãzut îndãrãtnicie,rea voinþã, rãutate…” – a declaratsupãrat viceprimarul liberalConstantin Ramaºcanu.

„N u-mi amintesc sã fifuncþionat vreodatã

USL”

Pe de altã parte, preºedintelePSD Petrila, Gheorghe Bobar,recunoaºte cã USL nufuncþioneazã la Petrila cu ºtiinþaresponsabililor politici judeþeni. Înce priveºte aceastã hotãrâre, maiprecis respingerea ei, liderul PSDa declarat cã se poate organizaun concert cu bani mult mai puþini ºi cã tentativa acelui proiecta avut un iz de afacere în interespersonal.

„O formaþie de talia Proconsulpoate fi adusã ºi pe o sumã maimicã. Apoi Dragobete este o sãr-

bãtoare care este marcatã în zonaMunteniei, dar chiar ºi aºa, nucorespundea data, era mult preadevreme. Era ceva de genul: hais-o punem de-o afacere. În plus,în condiþiile în care atunci când s-a votat bugetul local, s-a pre-cizat clar cã este un buget decrizã. Chiar ºi Consiliul Judeþeanare cu 30 la sutã mai puþin labuget pe acest an. Eu mã gânde-sc ca la buzunarul meu, trebuie sãfim buni administratori. Uite, ãºtia200 de milioane îi putem da laconstrucþia grãdiniþei, pentru cã,se ºtie, copiii noºtri merg laPetroºani la grãdiniþe. Problemaeste cã au promis elevilor ºi acumeste jenant. Sã fim serioºi, cum sãvotez o asemenea hotãrâre cândcontractul cu formaþia Proconsula fost semnat înainte de ºedinþaConsiliului Local. Aºa ceva nu seface pe bani publici. Pot colaboraºi colaborez cu mare deschidere,dar nu vreau sã fiu pãrtaº laprostii, nu vreau ca aceste lucrurisã se facã cu girul meu. Câtdespre USL la Petrila nu-miamintesc sã fi funcþionat vreo-datã” – a declarat GheorgheBobar, preºedinte PSD Petrila.

L iceeni au preluatiniþiativa în folosul

comunitãþii

La Liceul „ConstantinBrâncuºi” din Petrila, elevii bobo-ci ºi cei din an terminal, organiza-tori de baluri pentru nou veniþii înliceu, s-au constituit într-uncomitet de iniþiativã pentru astrânge banii necesari unui spec-tacol de þinutã care sã inaugurezesala de spectacole a moderneiCase de Culturã, ocazie cu care

sã-ºi marcheze ºi balul, dar sã ºiofere petrilenilor un moment dedestindere ºi recreere. Ideea s-anãscut dupã ce au vãzut modul delucru al consilierilor locali, refuzullor la tot ºi toate, de parcã ar fi oruºine ca acestã colectivitate aPetrilei sã mai ºi zâmbeascã, sã-ºimai însenineze sufletul dupã ani ºiani de doliu adus de accidenteleiminei, de sãrãcie ºi izolare.

Este vorba de un comitet deiniþiativã în care sunt reprezentatecinci clase a XII-a ºi cinci clase dea IX-a, comitet coordonat deTimeea Vass.

Liceeni vor merge din poartãîn poartã pe la posibili sponsori,dar vor contribui ºi personal cusume de bani. Astfel, consilieriilocali ai Petrilei vor fi cu adevãratumiliþi de tinerii care îºi doresc unoraº în rând cu lumea civilizatã,oraº care s-a remarcat doar prinscandalurile din ºedinþele consiliu-lui local, ale unor consilieri carepropovãduiau grija banului public,dar care au fost surprinºi prinlumea largã distrându-se pe baniipãrinþilor lor.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 februarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Liceenii spalã obrazul pãtat al consilierilor locali din Petrila

C um stau eu pe facebook de vreocâþiva ani... (da, dacã mã între-

baþi, mai ºi lucrez) vãd cum acestsite de socializare este o realã sursãde subiecte pentru (acum sãrecunoaºtem!) cei mai mulþi dintrejurnaliºti mai de birou sau de...teren. Aºa aflu tot felul de „event-uri” cum se zice mai nou.

Am dat peste un event interesant, în„pas cu moda”, sã zicem, deoarece toatãlumea deja a auzit de acel ACTA. Ei bun,nici petroºãnenii nu stau cu mâinile în...buzunarele goale ºi au anunþat pe o pagi-nã de facebook cã vor ieºi în stradã. Da!

D acã nici A.C.T.A. nu vãscoate în stradã atunci mã

întreb ce?La Petroºani, se pregãteºte o miºcare

împotriva ACTA ºi invitaþia la eveniment,afiºatã pe pagina de facebook al unui„anonymous” Kurokawa Taku sub numelede „Petroºani spune NU -ACTA! Invitã-þiprietenii!” ar urma sã aibã loc sâmbãta,11 februarie 2012, începând cu orele17.00.

“Sâmbãtã, 11 Februarie 2012, vãa??teptãm în stradã, începând cu ora17:00 pentru a protesta într-un modpa??nic ??i creativ împotriva A.C.T.A..

Astfel ne exprimãm solidaritatea faþãde celelalte þãri din Uniunea Europeanãparticipante la manifestaþie.Vã aºteptãm la construcþia unui viitorcomun bazat pe libertatea de expri-mare! Dacã nici A.C.T.A. nu vã scoateîn stradã atunci mã întreb ce? Abiaaºtept ziua de 11 februarie 2012 sã vãdcat de mult vã pasã. Suntem ado-lescenþi, dacã noi, acum, nu vom ieºi înstradã, nimeni nu o va face!” semenþioneazã pe respectiva paginã defacebook.

Protestul paºnic de la Petroºani care seanunþã, se va desfãºura în faþa Casei deCulturã, ºi va începe simultan în toatãþara.

P rotestul, înþarã ºi în

lumeExact la aceeaºi orã

ºi în aceeaºi zi ceiresponsabili deprostest vor strigaadunarea ºi în oraºeprecum Alba Iulia,Deva, Timiºoara,Arad, Bacãu, Bucureºti,Constanþa, ºi lista poatecontinua.

Nici pe plan internaþionalacest eveniment nu va fi trecut

cu vederea, astfel cã, la acest protest auanunþat cã se alãturã þãri printre careFranþa, Belgia, Londra, Germania, Suedia, Bulgaria, Italia, Ungaria, Austria ºicâteva state din America.

Protestele împotriva ACTA, în lume pe11 februarie le puteþi urmãri aici:http://maps.google.com/maps/ms?msid=212120558776447282985.0004b7b33e16f13c710c7&msa=0&ll=50.401515%2C11.074219&spn=79.220963%2C214.277344

P ãreri pro ºi contra

“Eu sunt pro ACTA! Mai citiþi ºivedeþi tot adevãrul. Si acum în

România este lege împotriva la ceprotestaþi voi, dar nu se prea

aplicã, vrei totul free?”,semneazã pe pagina evenimentului Law Gaby

Un anume Lolec Bolecnu se lasã mai prejos decâtcomentatorul dinainte ºi dãreplica: “Crezi cã numairomânii protesteazãîmpotriva ACTA? Restuloamenilor de pe planetã nuo fac? Sau suntem mai

tâmpiþi cã protestãm, în locsã înghitem toate mizeriile”

***“Pe mine nu mã deranjeazã faptul

cã va trebui sã plãtim pentru muzicã,jocuri, softuri etc. E normal sã fie aºa,pentru cã cineva a muncit pentru ele.Dar din moment ce statul nu plãteºteun jandarm sã stea la uºa mea ºi sã îmipãzeascã apartamentul de potenþialiihoþi, nu ºtiu din ce motiv ar avea drep-tul sã mã considere din start pe mineun potenþial hoþ ºi ca atare sã îmi mon-teze un « jandarm » în calculator pentrua proteja bunurile nu-ºtiu-cui”, spune un

utilizator facebook.Acesta mai susþine cã pânã la urmã,

orice om ºi orice companie, dincolo detaxe ºi impozite, este responsabil/ã demodul cum îºi protejeazã bunurile

“Pentru astfel de bunuri care semenþioneazã în tratatul ACTA existãdeja legi, o grãmadã chiar, referitoare lacopyright, ™, drepturi de autori, patent,brevet, etc. Nu trebuie sã plãtesc eustatul sã facã pe detectivul pentru com-

paniile private, incapabile sã îºi prote-jeze propriile lor bunuri. ACTA nu emusai un acord rãu, doar cã în formalui actualã, cu specificaþiile foarte gen-erale, poate duce la abuzuri foartegrave. Problema ºi mai gravã va fiimplementarea lui ºi modul în careautoritãþile noastre vor considera decuviinþã sã îl punã în practicã”, a maiprecizat acesta.

A CTA, pe faþã ºi pe dos

În avanposturile ACTA (AcordulComercial Împotriva Contrafacerilor) s-auaflat Japonia ºi Coreea de Sud, þãri careau urmãrit sã-ºi protejeze progreseleuriaºe în tehnologie. E un acord de carenu s-a ºtiut mare lucru ºi, în jurul lui, s-aucreat teorii ale conspiraþiei ºi interpretãripopuliste. ACTA vizeazã protejarea pro-prietãþii intelectuale pe trei domenii: con-trafaceri fizice (produse de larg consumpiratate), conþinutul cu drept de autor peInternet (filme, muzicã, show-uri TV, com-petiþii sportive etc.), contrafaceri generice,ieftine, care copiazã formulele produselororiginale.

E cea mai controversatã arie de acþiunea acestui tratat, ACTA propunând o mo-dificare esenþialã a legislaþiei inter-naþionale: providerii pot pãtrunde în interi-orul calculatorului unui utilizator, printr-un

script instalat obligatoriu, ºi sã raportezeunei case de copyright ce produs a fostpiratat fãrã a fi nevoie de obþinerea unuimandat judecãtoresc.

Dacã vezi un film piratat, o casã decopyright este sesizatã ºi te poate pedepsiimediat: þãrile ACTA sunt de acord sã per-mitã acestei poliþii a Internetului sã-þi fieblocat automat IP-ul, sã fie retrasedomeniile site-urilor pirat sau sã þi seimpunã plata unor despãgubiri. Prin acesttratat, un utilizator poate fi plecat de acasãiar “Poliþia Internetului” îi poate cãuta înfiºierele din calculator. Aceastã prevederenaºte cele mai multe contestãri.

În þãrile cu democraþii neconsolidate,guvernele pot înscena încãlcãri ale legiipersoanelor incomode, trãgându-i larãspundere fãrã ca aceºtia sã aibã vreovinã. I se imputã tratatului faptul cã punedreptul de autor mai presus de libertateade exprimare ºi cã va lãsa dreptul la inti-mitate în mâinile unor companii private.

Pentru protestul anunþat la Petroºaniunii au început sã se pregãteacã cu ban-nere ºi manifeste, dar ºi cu celebrele mãºti“anonymous”. Protestul se anunþã a fiunul paºnic ºi se sperã cã nu vor fi probleme în ceea ce priveºte aceastãmanifestare iar la închiderea ediþiei ºi-auanunþat participarea, pe pagina de facebook, peste 500 de persoane.

Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Legea care schimbã internetul scoate oamenii în stradã!

E levii Liceului „ConstantinBrâncuºi” Petrila vor

spãla obrazul, de politicienipãtaþi, al consilierilor locali, carenu sunt interesaþi decât de pop-ulismul ieftin ºi de frumoaseexcursii în Egipt ºi Creta. Eleviivor strânge bani pentru specta-colul de inaugurare a moderneiCase de Culturã. Comitetul deiniþiativã al liceenilor a luatfiinþã dupã respingereahotãrârii ca trupa Proconsul sãconcerteze la Petrila.

O parte dintre bobocii Liceului„Constantin Brâncuºi” Petrila,care nu au reuºit sã-ºi organizezebalul bobocilor, au mizat pe spec-tacolul de inaugurare a Casei deCulturã, care a fost renovantãpentru prima datã dupã circa 60de ani. Dar mult trâmbiþata „frãþi-etate” dintre PSD, PNL, PC,adicã USL, nu funcþioneazã laPetrila, pentru cã a respinsproiectul de hotãrâre iniþiat decolegul de alianþã, liberalulConstantin Ramaºcanu, pentrufinanþarea unui spectacol de þin-utã la Petrila, susþinut de trupaProconsul. Oraºul în care nu seîntâmplã nimic, cultural, pentrucontribuabilii sãi, este vestit însãpentru interesul edililor locali cuprivire la excursii prin Egipt,Creta ºi alte zone exotice, princerturi de genul „Gicã contra” în

detrimentul comunitãþii.

„B ine cã le pasã deEgipt ºi Creta”

Viceprimarul Petrilei ºipreºedintele organizaþiei locale aPNL, Constantin Ramaºcanu, s-aimplicat serios în renovarea Caseide Culturã, susþinut fiind de pri-marul Ilie Pãducel. Profitând defaptul cã trupa Proconsul va con-certa la Lupeni, de Ziua Îndrã-gostiþilor, liberalul a propus pri-marului iniþierea unui proiect dehotãrâre pentru a finanþa un con-cert al renumitei trupe având învedere un triplu scop.

ªi fiindcã logistica unui concertde salã era mult mai ieftinã caaceea din aer liber, plus cãProconsul are deja un contractantamat în Valea Jiului, cei doiedili au considerat cã este un ade-vãrat chilipir pentru a împuºcatrei iepuri dintr-o loviturã la înaltestandarde: inaugurarea Casei deCulturã, întâmpinarea zilei îndrã-gostiþilor autohtone – Dragobeteºi o surprizã fãcutã liceenilor, carenu au avut parte de un bal albobocilor, tinerilor ºi locuitorilorPetrilei în general.

Primarul PDL-ist Ilie Pãducel afost de acord cu aceastã idee, darcolegii de coaliþie ai viceprimaru-

lui liberal au votat in corporeîmpotrivã, invocând criza.

„Am avut o discuþie maihotãrâtã cu colegii din coaliþie,respectiv cu Gheorghe Bobar. Am spus cã am fãcut o Casã deCulturã de invidiat ºi nu ofolosim. Eu ºi colegii mei vomsusþine în continuare ca Petrila sãbeneficieze de acþiuni de calitate.PSD, PRM ºi PNG nu au votat.Acesta este un populism ieftin.Au spus cã fac afaceri pãrându-li-se suspect faptul cã trupaProconsul a acceptat sã con-certeze cu o treime din preþul lornormal, dar totuºi li s-a pãrutmult 3.000 de euro fãrã TVA.

Bine, e prea scump, dar sã fivenit cu ceva în loc, tot la acelaºinivel de calitate sau mai mult, cuun preþ mai bun. Sã fi zis: uiteaducem noi Abba, sã zicem, darcu 2000 de euro ºi era ok. Darnu au vrut nimic. Nici de aceºtielevi nu le pasã, de parcã nu suntcopiii contribuabililor noºtri, apoilocuitorii Petrilei nu au avut parte,aºa cum au avut cei din localitãþileVãii Jiului de spectacole, reve-lioane în aer liber pentru cã aufost respinse. Chiar aºa? Suntultimii oameni? Oare chiar numeritã? Bine cã le pasã de Egiptºi Creta. Am vãzut îndãrãtnicie,rea voinþã, rãutate…” – a declaratsupãrat viceprimarul liberalConstantin Ramaºcanu.

„N u-mi amintesc sã fifuncþionat vreodatã

USL”

Pe de altã parte, preºedintelePSD Petrila, Gheorghe Bobar,recunoaºte cã USL nufuncþioneazã la Petrila cu ºtiinþaresponsabililor politici judeþeni. Înce priveºte aceastã hotãrâre, maiprecis respingerea ei, liderul PSDa declarat cã se poate organizaun concert cu bani mult mai puþini ºi cã tentativa acelui proiecta avut un iz de afacere în interespersonal.

„O formaþie de talia Proconsulpoate fi adusã ºi pe o sumã maimicã. Apoi Dragobete este o sãr-

bãtoare care este marcatã în zonaMunteniei, dar chiar ºi aºa, nucorespundea data, era mult preadevreme. Era ceva de genul: hais-o punem de-o afacere. În plus,în condiþiile în care atunci când s-a votat bugetul local, s-a pre-cizat clar cã este un buget decrizã. Chiar ºi Consiliul Judeþeanare cu 30 la sutã mai puþin labuget pe acest an. Eu mã gânde-sc ca la buzunarul meu, trebuie sãfim buni administratori. Uite, ãºtia200 de milioane îi putem da laconstrucþia grãdiniþei, pentru cã,se ºtie, copiii noºtri merg laPetroºani la grãdiniþe. Problemaeste cã au promis elevilor ºi acumeste jenant. Sã fim serioºi, cum sãvotez o asemenea hotãrâre cândcontractul cu formaþia Proconsula fost semnat înainte de ºedinþaConsiliului Local. Aºa ceva nu seface pe bani publici. Pot colaboraºi colaborez cu mare deschidere,dar nu vreau sã fiu pãrtaº laprostii, nu vreau ca aceste lucrurisã se facã cu girul meu. Câtdespre USL la Petrila nu-miamintesc sã fi funcþionat vreo-datã” – a declarat GheorgheBobar, preºedinte PSD Petrila.

L iceeni au preluatiniþiativa în folosul

comunitãþii

La Liceul „ConstantinBrâncuºi” din Petrila, elevii bobo-ci ºi cei din an terminal, organiza-tori de baluri pentru nou veniþii înliceu, s-au constituit într-uncomitet de iniþiativã pentru astrânge banii necesari unui spec-tacol de þinutã care sã inaugurezesala de spectacole a moderneiCase de Culturã, ocazie cu care

sã-ºi marcheze ºi balul, dar sã ºiofere petrilenilor un moment dedestindere ºi recreere. Ideea s-anãscut dupã ce au vãzut modul delucru al consilierilor locali, refuzullor la tot ºi toate, de parcã ar fi oruºine ca acestã colectivitate aPetrilei sã mai ºi zâmbeascã, sã-ºimai însenineze sufletul dupã ani ºiani de doliu adus de accidenteleiminei, de sãrãcie ºi izolare.

Este vorba de un comitet deiniþiativã în care sunt reprezentatecinci clase a XII-a ºi cinci clase dea IX-a, comitet coordonat deTimeea Vass.

Liceeni vor merge din poartãîn poartã pe la posibili sponsori,dar vor contribui ºi personal cusume de bani. Astfel, consilieriilocali ai Petrilei vor fi cu adevãratumiliþi de tinerii care îºi doresc unoraº în rând cu lumea civilizatã,oraº care s-a remarcat doar prinscandalurile din ºedinþele consiliu-lui local, ale unor consilieri carepropovãduiau grija banului public,dar care au fost surprinºi prinlumea largã distrându-se pe baniipãrinþilor lor.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 februarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Liceenii spalã obrazul pãtat al consilierilor locali din Petrila

C um stau eu pe facebook de vreocâþiva ani... (da, dacã mã între-

baþi, mai ºi lucrez) vãd cum acestsite de socializare este o realã sursãde subiecte pentru (acum sãrecunoaºtem!) cei mai mulþi dintrejurnaliºti mai de birou sau de...teren. Aºa aflu tot felul de „event-uri” cum se zice mai nou.

Am dat peste un event interesant, în„pas cu moda”, sã zicem, deoarece toatãlumea deja a auzit de acel ACTA. Ei bun,nici petroºãnenii nu stau cu mâinile în...buzunarele goale ºi au anunþat pe o pagi-nã de facebook cã vor ieºi în stradã. Da!

D acã nici A.C.T.A. nu vãscoate în stradã atunci mã

întreb ce?La Petroºani, se pregãteºte o miºcare

împotriva ACTA ºi invitaþia la eveniment,afiºatã pe pagina de facebook al unui„anonymous” Kurokawa Taku sub numelede „Petroºani spune NU -ACTA! Invitã-þiprietenii!” ar urma sã aibã loc sâmbãta,11 februarie 2012, începând cu orele17.00.

“Sâmbãtã, 11 Februarie 2012, vãa??teptãm în stradã, începând cu ora17:00 pentru a protesta într-un modpa??nic ??i creativ împotriva A.C.T.A..

Astfel ne exprimãm solidaritatea faþãde celelalte þãri din Uniunea Europeanãparticipante la manifestaþie.Vã aºteptãm la construcþia unui viitorcomun bazat pe libertatea de expri-mare! Dacã nici A.C.T.A. nu vã scoateîn stradã atunci mã întreb ce? Abiaaºtept ziua de 11 februarie 2012 sã vãdcat de mult vã pasã. Suntem ado-lescenþi, dacã noi, acum, nu vom ieºi înstradã, nimeni nu o va face!” semenþioneazã pe respectiva paginã defacebook.

Protestul paºnic de la Petroºani care seanunþã, se va desfãºura în faþa Casei deCulturã, ºi va începe simultan în toatãþara.

P rotestul, înþarã ºi în

lumeExact la aceeaºi orã

ºi în aceeaºi zi ceiresponsabili deprostest vor strigaadunarea ºi în oraºeprecum Alba Iulia,Deva, Timiºoara,Arad, Bacãu, Bucureºti,Constanþa, ºi lista poatecontinua.

Nici pe plan internaþionalacest eveniment nu va fi trecut

cu vederea, astfel cã, la acest protest auanunþat cã se alãturã þãri printre careFranþa, Belgia, Londra, Germania, Suedia, Bulgaria, Italia, Ungaria, Austria ºicâteva state din America.

Protestele împotriva ACTA, în lume pe11 februarie le puteþi urmãri aici:http://maps.google.com/maps/ms?msid=212120558776447282985.0004b7b33e16f13c710c7&msa=0&ll=50.401515%2C11.074219&spn=79.220963%2C214.277344

P ãreri pro ºi contra

“Eu sunt pro ACTA! Mai citiþi ºivedeþi tot adevãrul. Si acum în

România este lege împotriva la ceprotestaþi voi, dar nu se prea

aplicã, vrei totul free?”,semneazã pe pagina evenimentului Law Gaby

Un anume Lolec Bolecnu se lasã mai prejos decâtcomentatorul dinainte ºi dãreplica: “Crezi cã numairomânii protesteazãîmpotriva ACTA? Restuloamenilor de pe planetã nuo fac? Sau suntem mai

tâmpiþi cã protestãm, în locsã înghitem toate mizeriile”

***“Pe mine nu mã deranjeazã faptul

cã va trebui sã plãtim pentru muzicã,jocuri, softuri etc. E normal sã fie aºa,pentru cã cineva a muncit pentru ele.Dar din moment ce statul nu plãteºteun jandarm sã stea la uºa mea ºi sã îmipãzeascã apartamentul de potenþialiihoþi, nu ºtiu din ce motiv ar avea drep-tul sã mã considere din start pe mineun potenþial hoþ ºi ca atare sã îmi mon-teze un « jandarm » în calculator pentrua proteja bunurile nu-ºtiu-cui”, spune un

utilizator facebook.Acesta mai susþine cã pânã la urmã,

orice om ºi orice companie, dincolo detaxe ºi impozite, este responsabil/ã demodul cum îºi protejeazã bunurile

“Pentru astfel de bunuri care semenþioneazã în tratatul ACTA existãdeja legi, o grãmadã chiar, referitoare lacopyright, ™, drepturi de autori, patent,brevet, etc. Nu trebuie sã plãtesc eustatul sã facã pe detectivul pentru com-

paniile private, incapabile sã îºi prote-jeze propriile lor bunuri. ACTA nu emusai un acord rãu, doar cã în formalui actualã, cu specificaþiile foarte gen-erale, poate duce la abuzuri foartegrave. Problema ºi mai gravã va fiimplementarea lui ºi modul în careautoritãþile noastre vor considera decuviinþã sã îl punã în practicã”, a maiprecizat acesta.

A CTA, pe faþã ºi pe dos

În avanposturile ACTA (AcordulComercial Împotriva Contrafacerilor) s-auaflat Japonia ºi Coreea de Sud, þãri careau urmãrit sã-ºi protejeze progreseleuriaºe în tehnologie. E un acord de carenu s-a ºtiut mare lucru ºi, în jurul lui, s-aucreat teorii ale conspiraþiei ºi interpretãripopuliste. ACTA vizeazã protejarea pro-prietãþii intelectuale pe trei domenii: con-trafaceri fizice (produse de larg consumpiratate), conþinutul cu drept de autor peInternet (filme, muzicã, show-uri TV, com-petiþii sportive etc.), contrafaceri generice,ieftine, care copiazã formulele produselororiginale.

E cea mai controversatã arie de acþiunea acestui tratat, ACTA propunând o mo-dificare esenþialã a legislaþiei inter-naþionale: providerii pot pãtrunde în interi-orul calculatorului unui utilizator, printr-un

script instalat obligatoriu, ºi sã raportezeunei case de copyright ce produs a fostpiratat fãrã a fi nevoie de obþinerea unuimandat judecãtoresc.

Dacã vezi un film piratat, o casã decopyright este sesizatã ºi te poate pedepsiimediat: þãrile ACTA sunt de acord sã per-mitã acestei poliþii a Internetului sã-þi fieblocat automat IP-ul, sã fie retrasedomeniile site-urilor pirat sau sã þi seimpunã plata unor despãgubiri. Prin acesttratat, un utilizator poate fi plecat de acasãiar “Poliþia Internetului” îi poate cãuta înfiºierele din calculator. Aceastã prevederenaºte cele mai multe contestãri.

În þãrile cu democraþii neconsolidate,guvernele pot înscena încãlcãri ale legiipersoanelor incomode, trãgându-i larãspundere fãrã ca aceºtia sã aibã vreovinã. I se imputã tratatului faptul cã punedreptul de autor mai presus de libertateade exprimare ºi cã va lãsa dreptul la inti-mitate în mâinile unor companii private.

Pentru protestul anunþat la Petroºaniunii au început sã se pregãteacã cu ban-nere ºi manifeste, dar ºi cu celebrele mãºti“anonymous”. Protestul se anunþã a fiunul paºnic ºi se sperã cã nu vor fi probleme în ceea ce priveºte aceastãmanifestare iar la închiderea ediþiei ºi-auanunþat participarea, pe pagina de facebook, peste 500 de persoane.

Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Legea care schimbã internetul scoate oamenii în stradã!

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 februarie 201288 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

* oferta este valabilã în perioada23.01.2012 – 29.02.2012;

** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

Þ inând cont de tem-peraturile exte-

rioare, dar ºi de secetadin ultimele luni,livrarea apei potabilecãtre cetãþenii dinValea Jiului ar puteaavea de suferit înperioada imediat urmã-toare.

Chiar ºi în condiþiile în careregia de apã dispune de o rezervã înmagazinatã în rezer-voare… “SC APA SERV dis-pune de o rezervã de apãînmagazinatã în rezervoare ºi,atunci când situaþia o vaimpune, va furniza apã pota-bilã din acele rezervoare caresunt umplute continuu. Totuºi,dacã debitele vor scãdea astfel

încât rezervoarele sã nu maipoatã fi umplute la capacitatemaximã, ar putea apãrea ºi ºiunele situaþii – limitã în care s-ar putea sã se impunãrestricþionarea furnizãrii apeipotabile în localitãþile din zonã.Problema cea mai acutã esteînregistratã la Staþia de Tratarea Apei Jieþ, râul Jieþ având undebit foarte scãzut. De aici este

furnizatã apa potabilã înPetrila, Lonea ºi zona de Norda Petroºaniului”, a precizatGabriela Gomoi, purtãtor decuvânt SC APA SERV ValeaJiului SA Petroºani.

Totuºi, edilii locali au pre-cizat cã nu vor fi înregistrateprobleme în livrarea apei pota-bile cãtre populaþie. Cel puþin,în Petroºani... În cazul în care,

totuºi, vor apãrea disfuncþio-nalitãþi în livrarea de apã pota-bilã, reprezentanþii regiei deapã ºi-au luat angajamentul dea anunþa, din timp, populaþiadespre eventualele restricþiipentru ca oamenii sã-ºi poatãface rezervele necesare de apãpotabilã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

D in cauzagerului ºi a

temperaturilorextreme descãzute, nupuþine au fostblocurile în careþevile de apã reces-au spart.

Probleme de acestgen au fost înregistrateîn toate localitãþile dinValea Jiului, în special,acolo unde uºilescãrilor de bloc nu pot

fi închise.“De-a lungul

ultimelor zile,echipelenoastre de intervenþieau fost solicitate întoate localitãþile dinVale, de dimineaþapânã seara târziu, sãajute la dezgheþarea ºiremedierea defecþiu-nilor apãrute la con-ductele de apã.Deoarece Inspectoratulpentru Situaþii deUrgenþã ne-a transmis-oavertizare de “cod gal-ben de ger” pânã îndata de 12 februarie

2012, îim rugãm peabonaþi sã încerce sã-ºiprotejeze instalaþiile defurnizare a apei pota-bile, astfel încât sã numai existe risculîngheþului. Noi vomface eforturi pentru afurniza apã pãotabilã,24 de ore din 24,avem echipe acolounde situaþia o impunedar, cu toate acestea,mai pot apãrea ºi situ-aþii – limitã care nudepind de noi”, adeclarat GabrielaGomoi, purtãtor de

cuvânt SC APA SERVValea Jiului SAPetroºani.

Numai în ultimasãptãmânã, în toatãValea Jiului, au fostînregistrate câteva zecide cazuri de spargerea þevilor de apã rece.Iar reparaþiile nu aufost, deloc, unele puþincostisitoare… Nu pen-tru regia de apã cipentru buzunarelecetãþenilor care suntproprietarii acestora.


AAppaa ppooaattee ““ccããddeeaa”” oorriiccâânndd

Gerul gãureºte þevile!

P atinoarul artificialdin Petroºani nu

prea mai are succes. Nude alta dar, la cât e defrig afarã, la cât a ninsºi cum s-au transformatinclusiv trotuarele înpatinoare naturale, cinesã mai dea bani pentruo gheaþã artificialã?

Aproape nimeni nu mai vinepentru o orã de distracþie, darasta se întâmplã ºi din vinagerului persistent.

Totuºi, oamenii de la pati-noar aºteaptã searã de searãtinerii sã ajungã la ei la gheaþã.Foarte puþini, însã, o ºi fac.„Foarte puþini vin aici. Câþivatineri care mai ies seara aici, cãe frig ºi în ultimele zile nu amai ajuns mai nimeni”, spun

cei care locuiesc în zonã.Patinoarul s-a deschis în luna

noiembrie a anului trecut ºi,dacã la început era supraa-glomerat, acum abia dacã maivin câþiva curajoºi care îndurãfrigul de afarã.

Acesta este singurul patinoarcreat artificial în Valea Jiului ºiare o suprafaþã de 450 de

metri pãtraþi.Anul trecut, locaþia s-a bucu-

rat de un real succes ºi tocmaide aceea, proprietarii instalaþieis-au întors aici. Investiþia este100% privatã ºi doar terenul ºiiluminatul a fost pus la dispo-ziþie de municipalitate.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

P rimãria dinPetroºani, prin

serviciile din subor-dine, se concentreazãpe strângerea per-soanelor fãrã adãpostde pe strãzi în acestezile în care este vala-bilã avertizarea de codgalben de ger. Potrivitprimarului TiberiuIacob-Ridzi, aproapetoate „ascunzãtorile”celor fãrã adãpost aufost descoperite, iar,cel puþin pe timp denoapte, cei fãrã adã-post sunt ridicaþi depoliþiºtii locali ºi duºila adãpostul serviciu-lui social.

„Pânã acum am avut 45de persoane la adãpost ºi întot acest timp am identificat18 locuri în care se refugiaucei care trãiesc pe strãzi.Printre aceºti oameni am avutºi ºapte persoane care nuaveau domiciliul în Petroºaniºi, dupã ce i-am gãzduit, i-amtrimis spre casele lor. Pânãacum nu am avut nici undeces provocat de ger ºivrem sã ne asigurãm ºi peperioada de cod galben cãaceste persoane se vor puteaadãposti”, a precizat edilul ºefal Petroºaniului. În plus,municipalitatea a încheiatcolaborãri cu diferite fundaþiiºi asociaþii care se îngrijesc,în special, de persoanele

vârstnice care nu au aparþinã-tori, astfel ca oamenii sã nurãmânã fãrã alimente ºiprovizii din cauza nãmeþilor.„Inclusiv Serviciul deAsistenþã Socialã are identifi-cate aceste persoane ºi neasigurãm cã nu au probleme,cã au alimente, îngrijire medicalã unde este cazul”, amai spus edilul ºef alPetroºaniului.

Pe de altã parte, chiardacã avertizarea meteo-rologilor cu privire la ninsoriabundente a fost ridicatã,edilii spun cã ºi-au suplimen-tat stocurile de material pen-tru deszãpezire astfel încât sãpoatã interveni dacã estecazul. Pânã acum au fostfolosite la curãþirea dru-murilor din Petroºani peste150 de tone de nisip ºi 40 detone de sare. „Prima mãsurãa fost deszãpezirea strãzilorprincipale ºi apoi am intrat ºipe cele secundare, astfel cãnu am avut probleme de cir-culaþie pânã acum”, a spusTiberiu Iacob-Ridzi. Iarnagrea din acest an ar puteabãga municipalitatea la chel-tuieli suplimentare, mai alesdacã va mai ninge. „Pânãacum, bugetul alocat pentrudeszãpezire în Petroºani nu afost depãºit, suntem în limitabugetului dar, dacã va maininge abundent, sigur îl vomdepãºi”, susþin reprezentanþiiprimãriei.


Codul galben de germenþine alerta la

Primãria Petroºani

Patinoarul, fãrã succes


C onsiliul local almunicipiului Petroºani

a adoptat o hotãrâre careprevede achitarea con-tribuþiei municipalitãþiicãtre Asociaþia Salvital.

Suma alocatã de la buget esteaferentã celor nouã paramedici careîºi desfãºoarã activitatea la Petroºaniºi se cifreazã la aproximativ 20.000lei pentru un paramedic, pe an.Asociaþia Salvital este cea care cor-doneazã SMURD-ul în judeþulHunedoara, iar municipiul Petroºani

ºi-a achitat întotdeauna la timp obli-gaþiile cãtre acest organism, faþã dealte localitãþi ale Vãii Jiului care, oriau întârziat ori nu s-au achitat delocde obligaþiile financiare pe care ºile-au asumat încã de la înfiinþareaSMURD în judeþul Hunedoara.


A proximativ 300 decadre didactice din

municipiul Vulcan nu-ºivor putea primi salari-ile astãzi, din cauzafaptului cã bugetul localnu a fost votat. Lideriide sindicat spun cã estepentru prima datã înistoria Vulcanului cândse întârzie plata salari-ilor.

„Bugetul nu a fost aprobat ºinu au cum sã fie fãcute plãþi.Dar promisiunile domnului pri-mar sunt cã marþi vor fi fãcuteplãþile. Aºteptãm pânã luni, laprânz, sã aflãm ce se întâmplã,

cã va fi o ºedinþã de consiliulocal. Dacã nu se va vota, vorfi probleme, mergem peste ei.Vulcanul nu a avut niciodatãprobleme cu plata salariilor ºisperãm ca de aceastã datã sãfie un accident, nu oobiºnuinþã”, a declarat RodicaDojcsar, secretar general alSindicatului ÎnvãþãmântPreuniversitar Hunedoara.

În ochii consilierului local dela România Mare, Dorelªchiopu, principalul vinovateste primarul Gheorghe Ile ºi acolegilor din PDL. „Nu estevina mea, ci a celor din PDL.Din punctul meu de vedere,primarul poate folosi a dois-prezecea parte din bugetul deanul trecut. Eu nu cred cã este

problemã cã nu existã bani, cisingura problemã este dispo-ziþia primarului. Este lipsã derespect ceea ce se întâmplã înConsiliul local. Dacã va convo-ca ºedinþa ºi va respecta con-

silierii, va avea toatã colabo-rarea din partea noastrã”,spune ªchiopu.

Gheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan, spune cãsperã sã se rezolve problema

salariilor dascãlilor luni. „Nu s-a votat bugetul, iar luni amconvocat o ºedinþã extraordi-narã, în care am pus cele patruproiecte legate de buget.Sperãm sã se voteze. Dacã nuse va vota, se ia a doispreze-cea parte din bugetul anuluitrecut”, a precizat Ile.

Cât despre declaraþiile luiªchiopu, Ile susþine cã lipsa derespect este din partea opo-ziþiei: „ªchiopu vorbeºtedespre respect? Lipsa derespect a fost a opoziþiei, cândtrei ºedinþe la rând nu ºi-auexprimat votul. Numai ei nusunt respectaþi? Dacã vrei sã fiirespectat, atunci respectã ºi tu,la rândul tãu”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Profesori fãrã salarii din cauza disputelor politice

Petroºaniul ºi-a achitat obligaþiile

J udecãtoriihunedoreni

lucreazã pebandã rulantã.Un singur mag-istrat are desoluþionat peste1.000 de dosare.

Conform dateloroficiale, anul trecut LaTribunalul Hunedoaras-a înregistrat o încãr-cãturã medie de 955

cauze/judecãtor.Dintre cele 4 secþii aleTribunaluluiHunedoara cele maimulte dosare desoluþionat au fost perolul Secþiei a II-acivilã, de contenciosadministrativ ºi fiscal,încãrcãtura mediefiind de 1195cauze/judecãtor.

La JudecãtoriaBrad, pentru un sin-gur judecãtor numãrulmediu de cauze repar-

tizate a fost de 1305.La Judecãtoria Devas-a înregistrat o încãr-cãturã medie de 1553cauze/judecãtor, întimp ce la JudecãtoriaHaþeg numãrul estede 810 cauze/judecã-tor. În schimb, laJudecãtoriaHunedoara s-a înre-gistrat o încãrcãturãmedie de 1262cauze/judecãtor, laJudecãtoria Orãºtie s-a înregistrat o încãr-cãturã medie de 1124cauze/judecãtor, întimp ce la JudecãtoriaPetroºani s-a înregis-trat o încãrcãturãmedie de 1192cauze/judecãtor.

De precizat cãnumãrul judecãtorilordin Hunedoara esteinsuficient ºi în orga-nigrama instanþelorde judecatã încã sunt

posturi neocupate.Potrivit raportului deactivitate dat ieri publicitãþii, LaTribunalul Hunedoarasunt 4 posturivacante, în condiþiileîn care un judecãtorde la aceastã instanþãeste delegat la Curteade Apel Alba Iulia.

Alte 2 posturivacante de judecãtorsunt la JudecãtoriaDeva, la JudecãtoriaHunedoara este unpost vacant, 3 posturisunt la JudecãtoriaPetroºani, în condiþiileîn care un judecãtorde la aceastã instanþãeste detaºat laConsiliul Superior alMagistraturii ºi câteunul la JudecãtoriaBrad, JudecãtoriaHaþeg ºi JudecãtoriaOrãºtie.CarCarmen men COSMANCOSMAN

Peste 1.000 de dosarepentru un judecãtor D isponibilizaþii din

minerit nu îºi vor primicea de a treia tranºã de baniîn data de 15 februarie, aºacum s-a anunþat în timpulprotestului declanºat de ei,însã acest lucru se va întâm-pla pânã la finele lunii.

Petre Nica, reprezentantulSindicatului „Muntele”, adeclarat cã „din informaþiile pecare le am, nu se va respectatermenul de 15 februarie. Pedata de 22 avem promisiuneacã vom primi avizul ComisieiEuropene pentru acordareasubvenþiei, iar banii îi vor primipânã la sfârºitul lunii”. Acesta aprecizat cã altã sursã definanþare nue xistã, fiind vorbadespre un efort financiar deaproape 2 milioane de eurodoar pentru tranºa a treia.Prima tranºã pentru cei 900 dedisponibilizaþi a fost plãtitã dinfondul de salarii al CNH, dupãce foºtii mineri au ieºit înstradã. A doua tranºã s-a achi-tat de la bugetul de stat subformã de ajutoare sociale, tot înurma unor proteste de stradã,dar pentru cea de a treia – care

trebuia datã încã din decembrie– singura resursã financiarã estesubvenþia, pe care CNH nu amai primit-o de 14 luni.

Pe de altã parte, Petre Nicaa spus cã toate revendicãrileconsemnate în protocolulîncheiat sãptãmâna trecutã,dupã ce minerii de la Lonea ºilupeni au protestat în curteaCompaniei, vor fi respectate.Este vorba despre majorareapreþului la huilã, creºtereasporului de periculozitate ºiachiziþionarea de energie elec-tricã la un preþ care sã nu bagedin nou Compania în groapã.„Începând cu protocolulîncheiat în data de 17 ianuarie,orice memorandum semnat cuMinisterul Economiei va fi dusla îndeplinire. Nu voi fi deacord niciodatã cu protocoalelecare rãmân doar pe hârtie, aºacum s-a întâmplat în anii tre-cuþi. Pot sã spun cã am gãsitmodalitatea prin care am reuºitsã-i determinãm pe factoriiresponsabili sã înþeleagã ade-vãrata situaþie în care se aflãmineritul din valea Jiului”, aprecizat Nica.


Banii disponibilizaþilor,doar pe sfârºitul lunii

1 0 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Aveþi succes în activitãþile comercialeºi sunt favorizate investiþiile pentrucãmin. Evitaþi discuþiile în contradic-toriu cu un membru mai în vârstã alfamiliei, care nu este de acord cuideile dumneavoastrã. La urma urmeis-ar putea ca acesta sã aibã dreptateiar asta vã va fi de un real folos.

Colaborarea cu un partener de afac-eri începe sã dea roade, o datã cufinalizarea cu succes a unei activitãþiimportante. Relaþiile sentimentale arputea avea de suferit în partea adoua a zilei. Nu este cazul sã vãîngrijoraþi: o rudã vã ajutã sã treceþicu uºurinþã peste acest moment.

S-ar putea sã plecaþi într-o delegaþieanunþatã în ultimul moment. Cutoate cã apar dificultãþi, reuºiþi sã vãdescurcaþi foarte bine ºi sã rezolvaþitoate problemele. Este posibil carelaþiile sentimentale sã fie tensionateîn prima parte a zilei, din cauzaschimbãrii programului.

Se pare cã aveþi dificultãþi materiale,dar aveþi un randament excelent înactivitãþile intelectuale. Este o zifavorabilã studiului, proiectelor deviitor, comunicãrii, dar ºi relaþiilor deprietenie. Dupã-amiazã ar fi bine sãvã ocupaþi de problemele tinerilordin familie.

Sunteþi plin de energie ºi ideile dum-neavoastrã sunt apreciate de anturaj.Dacã sunteþi invitat într-o excursie,profitaþi de ocazie! Chiar dacã tre-buie sã cheltuiþi mai mult decâtaveaþi de gând, meritaþi sã vã relax-aþi. E bine din când în când sã mailuaþi câte o pauzã.

Sunteþi încrezãtor în forþele proprii ºiplin de energie. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan intelectual ºi social.Relaþiile sentimentale decurg exce-lent. Acordaþi mai multã atenþie celorvârstnici din familie. Meditaþi maimult la propria viaþã ºi carierã pentrua nu da greº în viitor.

Vã simþiþi plin de energie ºi înstarede mari eforturi fizice. Nu vãsupraestimaþi capacitatea de efort,pentru cã riscaþi sã aveþi problemede sãnãtate. În partea a doua a zileis-ar putea sã fiþi invitat la o petre-cere. Evitaþi discuþiile în contradicto-riu cu partenerul de viaþã!

Puneþi suflet în tot ce faceþi ºi sunteþihotãrât sã terminaþi tot ce aþiînceput. Sunt favorizate câºtigurilefinanciare ºi puteþi sã vã afirmaþi însocietate. În relaþiile cu partenerulde viaþã aveþi parte de armonie ºibunã înþelegere. Fiþi cumpãtat în totceea ce faceþi.

Inventivitatea de care daþi dovadã vãajutã mult în afaceri. Planurile înprivinþa unei noi investiþii se vor con-cretiza în scurt timp ºi vã vor aducebeneficii substanþiale. Preocupat deafaceri, aveþi tendinþa sã neglijaþiproblemele partenerului de viaþã însãar fi bine sã nu o faceþi.

Sunteþi în formã ºi bine dispus, iarrelaþiile cu cei din jur decurg fãrãprobleme. Aveþi mari ºanse dereuºitã în toate activitãþile legate decãmin ºi în societate. Situaþia finan-ciarã nu vã satisface, dar vã veþiredresa curând. Seara mergeþi la opetrecere.

În prima parte a zilei vã simþiþiînstare sã mutaþi munþii din loc. Nuvã supra-estimaþi capacitatea deefort, dacã vreþi sã nu aveþi surprizeneplãcute! Dupã-amiazã s-ar puteasã primiþi musafiri sau sã fiþi invitat larude. Chiar dacã sunteþi entuziast,lãsaþi-i ºi pe ceilalþi sã vorbeascã!

Aveþi multe probleme de rezolvat ºiar fi bine sã vã organizaþi cât mai rig-uros, ca sã nu vã consumaþi energiainutil. Deºi sunteþi o fire practicã ºiastãzi aveþi un randament bun, nurefuzaþi ajutorul care vi se oferã. Înpartea a doua a zilei, primiþi o sumãimportantã de bani de la o rudã.


Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna februarie, anul curent lasediul firmei sau online pewww.eurocalificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Vând casã, zonã centralã - 150

mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp

+ 700 mp., la stradã, ideal pentru

parcare, sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a începutrepetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului.Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

ANUNÞ

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntem parteneriipe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

A m spus ºi repet.Dupã aceastã iarnã

grea, venirea primãveriieste zadarnicã. În noi,românii din România, esteatâta iarnã...

ªi atâta deznãdejde. ªi atâtalipsã de speranþã. ªi atâtanetrebnicie. ªi atâta nesimþire.ªi atâta incompetenþã. ªi atâtatupeu. ªi atâta sãrãcie. ªi atâtabogãþie. ªi atâta limbuþie. ªiatâta tãcere. ªi atâta complici-tate. ªi atâta falsitate. ªi atâtasinceritate. Þineti minte doar ofrazã: Câteodatã, mãmãligaface poc ºi explodeazã!

Unii zic cã mâine-poimâineva fi “Ziua Îndrãgostiþilor”. Mãdezic categoric de aceastã sãr-bãtoare americãneascã,rãmânând la Dragobetele nos-

tru strãmoºesc.Chiar dacã o sã par un gaze-

tar decrepit, acum, când toatãlumea se americãneºte, o sã vãsupun atenþiei, gândurile melede dragoste ºi de frondã, adicãde rãzvrãtire, împotriva unorreguli care nu respectã… regulile.

BLESTEMBLESTEMSã mã batã vântul!Sã mã ude ploile!

Sã ascult necuvântul!Sã mã ardã soarele!

Sã mã urascã femeile!Humã dospitã sã-mi fie memoria,

Sã-mi scrie pe ea ideileªi gândurile nespuse când trebuia!

Sã-mi cadã verdele ochilorca iarba sub muºcãtura coasei!

Sã-mi moarã taina viselor,

Înecatã în râul Angoasei!

Dar sã crez tu, minuneÎntâmplãtoare ca vântul,

ca ploile, ca ideile, ca necuvântulHai, spune cã mã crezi

aºa cum sunt!Cu taine ºi vise,

Cu verdele ochilor…

AFAFARÃ ªI DE-AFARÃ ªI DE-AFARÃ…ARÃ…Vreau sã mã dea afarã ºi nu ºtiu cum sã fac!

Vreau sã mã duc în lume ºi nimeni nu-nþelege.Din viaþa mea lipseºte

o coastã de drac.Sunt liber ºi sunt achitat

de lege.Vreau sã mã dea afarã ºi nu ºtiu cum sã fac,Vreau sã îmbãtrânesc

frumos ºi trist

Am o meserie demnã. Dorm într-un hamacºi mã cred un veºnic

Anticrist…

Vreau sã mã dea afarã ºi de-afarã.

( O chestie care-mi cade hilarã! )Vreau sã mã cred cã-s mare,

deºi-s mic.Am fãcut deja tot în viaþã

dar nimic…

Vreau sã mã dea afarã ºi nu ºtiu cum sã facNu ºtiu cum sã fac

cãci am un mers de rac…

HAZARDAHAZARDAT ÎN ECLUZE DET ÎN ECLUZE DETTÃCERE SAÃCERE SAVVANTANTÃÃ

Mi-au tot sângerat amintiriledupã moartea bãtrânilor

În fructele toamnei ºi-n florile ei târzii

n-am gãsit mângâiereºi atunci m-am hazardat

în ecluze de tãcere savantãpânã când mi s-au închis

drumurile!

Nu mai am glas lumesc,

ochii nu-mi mai pãtrund printre sensuri,

nu mai caut nestemateprin gunoaiele cotidiene,

pe alei semiramidanenu îmi mai urmez visarea.

Nu mi-a mai rãmas decât sã mã doarã

gândul cã cel care treceîn cânt de fanfarã condus

aº putea fi eu…

Dacã mâine-poimâine, inimamea (12 cu 8, dupã ultimelemãsurãtori) sau glicemia (104,dupã patru beri) mã vor lãsa,mãcar atât sã rãmânã înamintirea celor care citesc pre-ambulul acestui articol: În noi,românii din România, esteatâta iarnã... ªi atâta deznãde-jde. ªi atâta lipsã de speranþã.ªi atâta netrebnicie. ªi atâtanesimþire. ªi atâta incompe-tenþã. ªi atâta tupeu. ªi atâtasãrãcie. ªi atâta bogãþie. ªiatâta limbuþie. ªi atâta tãcere.ªi atâta complicitate. ªi atâtafalsitate. ªi atâta sinceritate…


VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Un fel de douã feluri…

Blestem (afarã ºi de-afarã) în ecluze de tãcere savantã…

D e câte ori aþiajuns la medic

ºi v-aþi simþit umiliþi,lãsaþi de izbeliºte, oristrânºi cu uºa? ªiasta doar cã aþi ajunsla poarta spitalului! ASpitalului de Urgenþãdin Petroºani.

Vã vine sau nu sã cre-deþi, dar existã aici medicicare se cred Dumnezeu ºicãrora le place sã fienumiþi medici, doar aºa cãau „gãtat” o facultate deprofil. Cât desprejurãmântul luiHipocrate…asta e altceva!

Joi mi-a fost dat sã vãdcum un medic specialist,care se afla în sala deurgenþe a refuzat sã con-sulte un pacient, subprivirile stupefiate alemedicilor ºi asistentelor dela urgenþã, care i-au acor-dat primul ajutor. MediculElena Sãvulea,“Dumnezeul de joi” careera în secþia de urgenþã aSpitalului de Urgenþã din

Petroºani a ieºit trântinduºa ºi zbierând istericatunci când i s-a propussã examineze un pacientcare avea probleme neu-rologice. Atenþie! mediculSãvulea era tocmaimedicul specialist pe astfelde afecþiuni. Doctoriþa eraindignatã cã pacientul nua aºteptat o lunã sã fieprogramat în ambulatoriu,ori la cabinetul particular,iar angajaþii din urgenþã,”i-au bãgat cazul pe gâtforþat”. Asta în timp ce,atât asistenta ºefã, cât ºimedicul de la Urgenþãimplorau doctorul sã seaplece asupra cazului,care era de competenþaei…Nici vorbã sã îndu-plece criza de personali-tate a medicului Sãvulea,în urma cãreia au rãmastoþi - pacienþi, medici ºiasistenþi,- înmãrmuriþi.„Nu vrea sã consultepacientul”, a venit ºi areplicat asistenta, vizibilîncurcatã. Medicul dinurgenþe, a dat asigurãri

aparþinãtorilor bolnavuluicã, un alt medic specialistva coborî sã consultepacientul. Lucru ce s-a ºiîntâmplat dupã câteva zecide minute de aºteptare.Iar ce i s-a pãrut doctoru-lui Sãvulea o afecþiune cepoate aºtepta o lunã dezile, sau vizita la cabinetulparticular, s-a dovedit a fio urgenþã ce a necesitatinternarea imediatã. ªisubliniez, asta în timp cedr. Sãvulea nu consideracazul „urgenþã”, cã doarare cabinet particular. Cât îi consultaþia, doamnaSãvulea? Nu credeþi cãprin atitudinea dumnea-voastrã de “ super-doc-toriþã” nu demonstraþidecât faptul cã v-aþi greºitcariera? În plus, atitudineadumneavoastrã de“miserupism” atrage oluminã negativã asupraîntregului personal medi-cal de la SUP, iar colegiidumneavoastrã chiar suntniºte profesioniºti ºi numeritã acest lucru.

Reprezentanþii spitaluluispun cã nu este pentruprima datã când se întâm-plã asta ºi cã au mai fostsesizãri cu privire la com-portamentul acestuimedic, care nu meritã oastfel de titularã nobilã.„Am mai avut sesizãri, darnimeni nu a reclamat înscris. Un medic stricã, iaraltul vine ºi mereu reparãîn urmã”, a spus dr. AlinVasilescu, managerulSpitalului de Urgenþã dinPretroºani.

Conducerea DSPHunedoara a încercat cucalm sã aplaneze conflic-tul, iar medicul Dumitraªtefan a spus cã sunt doardoi medici specialiºti ºi apus reacþia doctoriþei peseama tracasãrii generatãde gãrzi, consultaþii în spi-tal ºi la policlinicã. Nu esteo scuzã pentru comporta-mentul acestui cadru me-dical! Dacã este stresatã,sã se trateze, iar la loculde muncã sã se comporteca un profesionist, dar

poate în aceastã situaþienu este cazul sã vorbim deprofesionalism.

Aparþinãtorii bolnavuluisunt hotãrâþi sã depunãplângere la conducerea

Spitalului de Urgenþã ºi laColegiul Medicilordeoarece considerã cãmedicul Sãvulea a fãcutun abuz în sericiu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“Miserupism“ de medic de la SUP

D in Colonia Petroºanis-a clãdit întreg

municipiul de astãzi ºichiar dacã zona muncito-reascã numãra, cândva, miide suflete, niciodatã nu aavut propria bisericã. Ediliide astãzi din Petroºani vorsã îndrepte lucrurile.

Prima aºezare organizatã dinPetroºani a fost colonia munci-toreascã care, pe vremea când„diamantul negru” abia începeasã fie exploatat, avea o semnifi-caþie aparte. Astãzi, puþini suntcei care trudesc în minele decãrbune însã, în Colonie, încãmai trãiesc foºti ortaci cepovestesc cu nostalgie despretimpurile de glorie ale vechiicolonii. Încã de la începutul secolului trecut, în „inima”Petroºaniului, minerii aveauteatru, cazinou, baie comunalãºi un magazin central care leaducea cumpãrãturile direct lapoarta casei. De ceea ce au duslipsã tot timpul a fost, însã, unloc în care sã se poatã ruga. Obisericuþã doar a lor, a celorcare trãiesc în Colonie! Înaintede regimul comunist era în plansã se construiascã un lãcaº decult însã, odatã cu venirearegimului totalitar, proiectul afost abandonat. Prin urmare,cele câteva mii de suflete au

fost nevoite sã meargã la slujbade duminicã la bisericile dinafara cartierului.

Oamenii n-au renunþat însãniciodatã la planul lor de a aveao bisericuþã, iar dorinþa lor vadeveni realitate, în viitorulapropiat. „Au venit numeroasesolicitãri de la locuitorii Colonieipentru ridicarea unei biserici.Cartierul nu are un asemeneaedificiu iar mulþi oameni bãtrâninu mai pot merge la slujbãpânã la bisericile din oraº. Înacest an va începe construcþia,finanþarea fiind cuprinsã înbugetul local pe acest an,cifrându-se la circa 100.000 delei. Va fi o bisericuþã din lemn,cu preot în permanenþã, ºi amprimit ºi girul Episcopiei Deveiºi Hunedoarei”, a precizat pri-marul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob-Ridzi.

V remuri, demultapuse...

Pe la mijlocul secolului alXIX-lea, în Valea Jiului, aînceput sã se dezvolte o intensãactivitate industrialã,bazatã mai ales peexploatarea sistematicãa straturilor bogate încãrbune din zonã.Acest lucru a presupusºi atragerea forþei demuncã din afara

graniþelor judeþului, iar pentruoamenii veniþi în Vale a fostnevoie, în primul rând, sã seconstruiascã locuinþe. Primaaºezare organizatã dinPetroºani a fost colonia munci-toreascã, aceasta având la vre-mea respectivã o semnificaþieaparte. Colonia existã ºi astãzi,în casele vechi mai locuiescfamilii de mineri care, generaþiedupã generaþie, au pãstrat„tradiþia” lucrului în subteran. O caracteristicã a cartierului o

reprezintã strãzile largi ºi sur-prinzãtor de drepte, deºi au fostconstruite într-o perioadã încare se þinea prea puþin cont desistematizare. Misterul „rectili-nitãþii” acestora are, însã, ºi oexplicaþie. Înainte, în Colonie,au fost amenajate linii ferate pecare, cu vagoneþii, se aducea,direct la casele minerilor, raþiade cãrbune de care aceºtia ben-eficiau, pe vremuri, de laSocietatea Minierã.

Tot în colonie mai funcþiona

la acea vreme ºi un magazindenumit „Consum” de undegospodinele îºi fãceau cumpãrã-turile.

Femeile nu plãteau ali-mentele sau produsele alimenta-re de care aveau nevoie îngospodãrie, contravaloareaacestora fiind reþinutã direct dinretribuþiile soþilor mineri.Acestea nu trebuiau sã se oste-neascã nici mãcar cu trans-portarea cumpãrãturilor pentrucã acestea erau duse direct lapoarta casei cu vagoneþii cucare se aduceau ºi cãrbunii.Dacã nu se duceau „în oraº”, laplimbare, cum spuneau ei,locuitorii din vechea colonie seputeau destinde la o piesã deteatru sau la un film la CazinoulMuncitoresc, unde serile seorganizau baluri pentru tineret.În anul 1925, în Colonie, a fostdatã în folosinþã ºi o baiemuncitoreascã unde, pe bazaunei cartele primite de la minã,muncitorii, împreunã cu familiile lor, puteau face baiesau saunã.



Open RaceRetezat, amânatC ompetiþia de schi de turã, Open

Race Retezat, a fost amânatã dindata de 12 februarie pentru sfârºitulacestei luni, în perioada 24-26 februarie.

„Aceastã amânare se datoreazã memorialuluiunui coleg care a murit într-o avalanºã, iar cea maimare parte a concurenþilor vor fi acolo.

De aceea am decis sã amânãm acest concurspentru ultimul week-end din luna februarie,întrucât foarte mulþi ºi-au anunþat intenþia de a

participa, atât din þarã, cât ºi din judeþulHunedoara”, declarã organizatorul concursului.

Open Race Retezat este prima competiþie de schide turã din acest an în zona noastrã ºi se aflã ºi laprima ediþie. Gazda concursului este oraºul Uricani, iarstartul va fi dat de pe DN 66A, urmând Scorota Seacã– Pietrele Albe – Drãgºan – vârful Piule – Cheile Buþii,iar traseele vor fi marcate cu balize ºi arbitri.

Categoriile de concurs vor fi feminin ºi masculin, cutrei subcategorii: Amatori, Profesioniºti, Salvamont ºiJandarmerie montanã.

Taxa de concurs este de 20 de lei de persoanã, iarca echipament obligatoriu, concurenþii vor trebui sãaibã schi de turã cu legãturi de turã, piele de focã, clã-pari de turã, beþe de schi, pieps, lopatã de avalanºã,sondã de avalanºã ºi îmbrãcãminte adecvatã.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Urmaºii minerilor din Colonie vor avea o bisericã

Documents

Cronica Vaii Jiului, Nr. 60, Vineri, 10 februarie 2012