Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: cronicavj@gmail.com � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 205

Vineri, 7 septembrie 2012

În Straja,prima gondolã a fost montatãºi a intrat în

probe

P este numai o lunã, turiºtiivor urca în staþiunea

Straja cu o modernã telegondolã.În plus, în munte vor avea partede un telescaun nou – nouþ.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Accidenteminiere careau îndoliatValea Jiului

Î n prima decadã a luniiseptembrie se împlinesc

30 de ani de la producereaunuia dintre tragicele eveni-mente de muncã înregistratede-a lungul ultimilor ani înminele din Valea Jiului.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Termoficarea - un avantaj

pentru Valea Jiului

S istemul de termoficare va fi unul singur pentru

toatã Valea Jiului. Asta au decis responsabilii din zonã, iar cei care au participat la întrunire spun cãoamenii vor fi cei care voravea de câºtigat.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Turism devânãtoare la

Aninoasa

C abane de vânãtoare,hotel de lux, precum ºi

un parc de agrement ar putearãsãri în micuþul oraº minieraflat aproape de faliment. O delegaþie de investitoristrãini se decide în aceastãsãptãmânã dacã sãinvesteascã în Aninoasa.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

P otrivit unor sursefostul primar al

Aninoasei, Ilie Botgros(PDL) ar avea legãturã cudispariþia unor bunuri ceaparþineau domeniuluipublic al localitãþii ºi aufost descoperite în curteaunor localnici.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Ilie Botgros:

„Pot face percheziþie ºi la mine acasã,

eeuu nn--aamm lleeggããttuurrãã ccuuffuurrttuurriillee””

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU(ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN(cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE(luizaandronache@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãratul mãrii 13:45 Cuceritorul (r)15:15 Grupul Vouã (r)15:30 Aventurile lui Sinbad 16:30 1 x 217:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Specii II 0:45 Aventurile lui Sinbad(r)1:45 Specii II (r)22:30 CSI: Crime ºi investigaþii(sua-can., 2000, s. poliþist,sezonul 7, episodul 19) 23:30 CSI: Crime ºi investigaþii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 O mie ºi una denopþi 12:10 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:30 Cavalerii Shaolin 23:15 Suspectul Zero1:15 O mie ºi una de nopþi

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Alice în ÞaraMinunilor (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Un pezevenghi deDumnezeu 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV

17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Cum sã scapi de untip în 10 zile 23:00 Copii de sacrificiu 1:15 Cum sã scapi de untip în 10 zile

9:30 Schimb de mame (r) 11:00 Efectul WOW (r)11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi ovedetã (r)13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Curat, murdar? (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Despre super-eroi...ºi alte aiureli

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)13:20 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Narcisa Pheres,doamna de diamant16:00 ParlamentulRomâniei 17:00 Umbra Umbriei17:35 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 20:30 Studio mondial 20:53 Fotbal

VânzãriVând garsonierã utilatã ºi renovatã

situatã în Vulcan, strada Aleea Muncii, bloc c13, sc 1, ap. 1.

Relaþii la telefon 0737.574.464

� DN 66 Haþeg - Baru Mare � DN 68 Haþeg -Toteºti � DN 68 Toteºti - Zeicani � DN 66 Haþeg -

Cãlan � DN7 Mintia - Veþel� DN7 Veþel - Leºnic � DN7 Leºnic - Sãcãmaº � DN7 Ilia - Gurasada � DN7 Gurasada - Burjuc

� DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº -

Bejan � Lupeni pe DN 66A ºi B-dul NicolaeTitulescu

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrr îîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll

HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

Vineri 7 Septembrie 2012

20 din 400 au luatbacalaureatul, dupã

contestaþii

A u fãcut contestaþii,dar nu au promovat

Bacalaureatul Elevii hunedoreni nu au avutnoroc în cea de a II-asesiune a examenului deBacalaureat.

Doar 20 s-au ales cu mediapeste 6,00. Asta în condiþiile încare 429 dintre cei care au venitacum la examen au depus cereride recorectare a lucrãrilor.

Potrivit reprezentanþilorInspectoratului ªcolar Judeþean

Hunedoara, dintre cele 429 decontestaþii depuse, doar 131 delucrãri au meritat reevaluarea ºi,prin urmare, au suferit o modificare a notei.

Dupã evaluarea contestaþiilor,81 de lucrãri au primit notã maimare, iar 50 notã mai micã faþãde cea iniþialã. Numãrul candi-daþilor admiºi s-a mãrit cu 20, iarprocentul final de promovabilitate,la nivel de judeþ, este de 22,06 lasutã.

Asta îi face pe profesori sãadmitã cã acest examen trebuie sãfie diferenþiat pentru cei careurmeazã o formã de învãþãmânttehnicã ºi unde pregãtirea absolvenþilor nu se poate comparacu cea din liceele teoretice.

Diana MITRACHE

Î ncã un proiectila fost gãsit în

judeþul Hunedoara.Acesta este cea dea patra descoperireîn ultima sãp-tãmânã de zile.

Proiectilul a fostdescoperit joi dimineaþãde oamenii care se aflauîn Deva. Totul s-a petre-cut la groapa de gunoi aoraºului ºi echipajul ISU

Hunedoara aridicatmuniþia pen-tru a o depozita într-unloc singur. Deocamdatãnu se cunoaºte cum aajuns proiectilul la groa-pa de gunoi a oraºului,însã se fac cercetãri.

Acesta este cel de aldoilea incident de acestgen ce se petrece înultimele zile în

Hunedoara. Cu câtevazile în urmã, pirotehniºtiiau fost nevoiþi sã interv-inã pe malul Mureºului,acolo unde mai mulþipescari au gãsit 3 ele-mente de muniþie ceproveneau din cel de AlDoilea Rãzboi Mondial.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 septembrie 2012 Actualitate 3

P otrivit unor sursefostul primar al

Aninoasei, Ilie Botgros(PDL) ar avea legãturãcu dispariþia unorbunuri ce aparþineaudomeniului public allocalitãþii ºi au fostdescoperite în curteaunor localnici.

Edilul, consilier local înprezent, respinge ipoteza ºispune cã nu are legãturã, n-afost citat de poliþiºti ºi unelebunuri gãsite nici mãcar nu

sunt în inventarul primãriei.În baza unor informaþii,

poliþiºtii din Aninoasa au efec-

tuat douã percheziþii pe razalocalitãþii, în urmã cu circa osãptãmânã, ºi au descoperit lamai mulþi localnici o parteînsemnatã de materiale de con-strucþii, mobilier stradal ºi careutila locurile de joacã, precumºi alte bunuri, toate aparþinândPrimãriei Oraºului Aninoasa.Potrivit unor surse, acestebunuri au dispãrut cu ºtirea fos-

tului primar al localitãþii, IlieBotgros, care va fi citat pentruaudieri în acest dosar. Fostul

edil ºef al localitãþii spune însãcã nu este nimic adevãrat ºi nuare nici o implicare. „Nu amfost citat la Poliþie, nu ºtiunimic ºi nici nu am legãturã. N-am bancã acasã, n-am dat lanimeni ºi în privinþa plãcilor debeton spre exemplu, acelea nicimãcar nu erau în inventarulPrimãriei Aninoasa. Au fost aleminei ºi oamenii le-au luat sã-ºi

facã un zid de sprijin cã vinedealul pe casele lor. Bãnci aumai dispãrut, unele le-am recu-

perat chiar de prin Dâlja, altelenu. Dacã vor pot sã vinã sãfacã percheziþie ºi la mineacasã, nu este nici o prob-lemã”, a declarat Ilie Botgros.

Pe de altã parte, în acestdosar privind bunurile gãsite înurma percheziþiilor domiciliare,poliþiºtii n-au putut stabili unprejudiciu pânã în acestmoment pentru cã nu s-a fãcutun inventar de cãtre proprietarºi o evaluare. Actualul primar alAninoasei, Nicolae Dunca(USL) spune cã la finalul aces-tei sãptãmâni se va finaliza

inventarul derulat la PrimãriaAninoasa. „Deocamdatã sederuleazã verificarea ºi cred cãvineri se va finaliza”, a precizatDunca. Poliþiºtii din Aninoasaau obþinut douã autorizaþii depercheziþie, iar în urma acþiuniiau fost descoperite mai multebunuri ce au fost sustrase dindiferite locaþii aparþinândadministraþiei locale. Pânãacum sunt douã persoane dinAninoasa cercetate în aceastãcauzã.

Maximilian GÂNJU

Ilie Botgros:

„Pot face percheziþie ºi la mine acasã, eu n-amlegãturã cu furturile”

C hiar dacã a fostvacanþã, peste

2.000 de noi dosare auajuns la TribunalulHunedoara. Hoþii ºi ceicertaþi cu legea nu auavut timp sã stea, aºaîncât, acum sunt mai

multe dosare de cerc-etat, iar judecãtorii ºi-au reluat activitatea.

„În perioada vacanþeijudecãtoreºti, 1 iulie - 31

august 2012, laTribunalul Hunedoaraau fost înregistrate2117 dosare noi,acestea fiind reparti-zate la toate cele 4secþii ale Tribunaluluirespectiv: Secþia Icivilã; Secþia penalã;Secþia de litigii demuncã ºi asigurãrisociale, Secþia a II-acivilã, de contenciosadministrativ ºi fiscal,pe rolul acesteia dinurmã fiind înregistrat cel maimare numãr de dosare.

În funcþie de tipul de obiectcele mai multe dosare au avutca obiect pretenþii respectiv unnumãr de 516 dosare, 253 dedosare au avut ca obiect anu-

lare proces verbal de contra-venþie, iar 182 de dosare auavut ca obiect procedura insol-venþei”, se aratã într-un comu-nicat remis presei de departa-mentul de relaþii cu publicul aTribunalului Hunedoara.

În aceastã lunã au termende judecatã ºi dosarele miner-ilor de la Petrila, care sejudecã la Târgu Jiu, sau cel dela Uricani, care va fi laPetroºani.

Diana MITRACHE

IIII lllleeeeggggaaaallll iiiiººººtttt iiii iiii nnnnuuuu aaaauuuu aaaavvvvuuuutttt vvvvaaaaccccaaaannnnþþþþãããã

ÎÎÎÎnnnnccccãããã uuuunnnn pppprrrroooo iiii eeeecccc tttt iiii llll ggggããããssss iiii tttt îîîî nnnn HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

P roiectul „Înfrãþire -Voluntariat -

Cooperare” a ajuns lafinal.

Potrivit celor implicaþi înproiectul derulat de-a lungulunui an, în perioada august2011 – august 2012, au fostobþinute o serie de rezultatepozitive, la loc de cinste situân-du-se creºterea gradului deimplicare a populaþiei înmunca de voluntariat. În acþi-une au fost angrenateMunicipiul Petroºani (în calitatede aplicant al proiectului) pre-

cum ºi localitãþile Varpalota dinUngaria, Bansko din Bulgaria,Ponte nelle Alpi din Italia ºiWolfsberg din Austria. Ceamai importantã activitate deru-latã în cadrul proiectului a fostorgani-zarea înPetroºaniºiWolfsberga „Fa-bricii luiMoºCrãciun”.În total,bugetul

necesar derulãrii activitãþilorincluse în proiect a fost deaproape 50.000 de euro, baniifiind asiguraþi din fondurieuropene.

Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 7 septembrie 201244 Actualitate

C opiii din satulHoldea - comuna

Lãpugiu de Jos vorînvãþa ºi în acest an în containerul care le-a fost ºcoalã în ultimii 3 ani.

În satul Holdea primulclopoþel va suna ºi în acest anîn containerul de 15 metripãtraþi, în care cei nouã elevicare urmeazã cursurile primarese vor înghesui ºi în acest anºcolar timp de 4 ore pe zi.Containerul a fost adus, casoluþie provizorie, în anul2008, vechea ºcoalã fiindimproprie pentru desfãºurareaorelor de curs. ªi, ca oriceprovizorat din România, soluþiaaproape s-a cã a devenit per-manentã. ReprezentanþiiInspectoratului ªcolar JudeþeanHunedoara au anunþat factoriiresponsabili despre aceastã

situaþie, dar încã se cautã soluþiipentru rezolvarea problemei.Noi am cuprins aceastã situaþieîn toate raportãrile pe care le-am fãcut atât la Prefecturã,cât ºi la Ministerul Educaþiei.Sperãm cã se vor gãsi soluþiipentru a mai schimba un picsituaþia”, a declarat MartaMate, purtãtorul de cuvânt alISJ Hunedoara. Vechea ºcoalã,care a fost desfiinþatã lamijlocul anilor 90, se aflã într-oavansatã stare de degradare ºinu mai poate fi reabilitatã.

M icrobuzul ºcolarnu poate

ajunge în sat

Soluþia containerului a fostgãsitã pentru ca elevii din clase-

le I-IV sã nu fie nevoiþi sã strã-batã kilometri întregi pânã laºcoala din Ohaba. Între celedouã sate sunt 8 kilometri dis-tanþã, iar o parte din drum separcurge pe jos, pentru cãmicrobuzul ºcolar nu poateurca panta abruptã. „În prin-cipiu, ºi în acest an ºcoalarãmâne în acelaºi loc. Incluselevii de gimnaziu care merg laOhaba sunt aduºi de pãrinþii lorpânã în locul de unde îi poaterecupera microbuzul”, a maispus Marta Mate. Vechea

Primãria din comunaLãpugiu de Sus are un proiectde construire a unei ºcoli noi,însã nu sunt ºi bani pentruimplementarea lui. Fondurileprimite în acest an au fost insu-ficiente ºi au mers cãtre ame-najarea grãdiniþei din comunã.Pentrzu construcþia imobiluluicare va gãzdui atât ºcoala, câtºi cãminul cultural, ar fi nevoiede vreo 400.000 de lei.

Carmen COSMAN

Primul clopoþel sunã în container pentrumicuþii din Holdea

D eclinul învãþãmân-tului românesc.

Educaþia din ultimii anise reflectã în noteleobþinute de elevi ladiferite examene ale vieþii.Astfel, dacã pornim de la“kilometrul zero” ne refe-rim poate la prima etapãde admitere la un nivel deînvãþãmânt.

Vorbin în acest caz deadmiterea la liceu care este din ceîn ce mai joasã din punct de

vedere educaþional. Mulþi dintreelevi reuºesc sã obþinã un loc lalicee cu note de 1 sau 2. Existãînsã ºi acea categorie de elevi detop care au medii bune. Puþinece-i drept. Urmeazã apoi bacalau-reatul unde situaþia este din ce înce mai îngrijorãtoare. În judeþulHunedoara, în urma rezolvãriicontestaþiilor au promovat22,06% dintre elevi. Rata de pro-movabilitate a crescut cu douãprocente faþã de momentul afiºãriiprimelor rezultate. 80 de elevi au

reuºit sã obþinã note de treceredupã ce au fost soluþionate con-testaþiile lor. S-au bazat pe contes-taþii ºi au luat bacul. Ce-i drept ecã nici pãrinþii nu se mai implicãîn educaþia copiilor lor. Ei le daumânã liberã, fãrã însã a mai aveacontrol asupra lor. În momentulde faþã, dacã elevul primeºte onotã proastã, profesorul e de vinãnu elevul. Acum, pãrinþii serãstesc la profesori dacã copiii lorsunt “nedreptãþiþi”.

Raul IRINOVICI

Declin în educaþie

Un proiect, la final

Z ona D va execu-ta moderniza-

rea, reabilitarea,dotarea cu echipa-mente de specialitatea cabinetelor ambula-toriului din Uricani.

Administraþia localãdin Uricani a atribuit con-tractul de modernizare,reabilitare ºi dotare cuechipamente a ambulato-riului din Uricani dincadrul poriectului deExecuþie de lucrãri încadrul proiectuluiModernizarea, reabilitareaºi dotarea cu echipa-mente de specialitate acabinetelor cefuncþioneazã în localitateaUricani, aferente ambula-toriului integrat al spitalu-lui municipal Lupeni.

Contractul are o valoa-re de peste douã milioanede lei, iar societatea careºi-a adjudecat contractul,respectiv Zona D va tre-bui sã execute o serie delucrãri. De menþionat cã

Zona D este una dintresocietãþile din Valea Jiuluiextrem de serioase, careîn ultimii ani a demon-strat cã se poate lucra ºiîn România respectându-se termenele ºi prevede-rile contractuale.

S imota cu “contract suflat”

Una dintre societãþilecontrolate de omul deafaceri petroºãnean, AlinSimota a pierdut o lici-taþie de la Primãriaoraºului Uricani.

Este vorba de proiectulprivind „Modernizarea,reabilitarea, dotarea cuechipamente de speciali-tate a cabinetelor ambula-

toriu Uricani”. Societateaperdantã a depus o con-testaþie la ConsiliulNaþional pentruSoluþionareaContestaþiilor, însã aceas-ta a fost respinsã.Reprezentanþii societãþiicereau celor de la CNSCreevaluarea ofertelor.

„Prin contestaþianr.672/13.07.2012,înregistratã la C.N.S.C.cu nr. 20377/16.07.2012, depusã decãtre S.C. ATOMISS.R.L., cu sediulPetroºani, Str. Ghe. Dojanr.2-4, judeþulHunedoara, înregistratãla Oficiul RegistruluiComerþului sub

nr.J20/232/2009, avândC.U.I. RO 25176542,reprezentatã de adminis-trator Acs Mihaela-Ramona ºi consilierjuridic Preda Mihaela,împotriva deciziei derespingere a ofertei sale,comunicatã cu adresanr.134/30/12.07.2012,de cãtre PRIMÃRIAORAªULUI URICANI, cusediul în Uricani, Str.1Mai nr.6, judeþulHunedoara, în calitate deautoritate contractantã, încadrul procedurii deatribuire, prin cerere deoferte, a contractului deachiziþie publicã de lucrãriavând ca obiect„Modernizarea, reabili-

tarea, dotarea cu echipa-mente de specialitate acabinetelor ambulatoriuUricani”, se solicita anu-larea deciziei susmenþio-nata ºi reevaluarea ofertelor”, se aratã îndocumentul CNSC.

ReprezentanþiiConsiliului au respins cererea celor de la soci-etatea controlatã de AlinSimota. „În baza docu-mentelor depuse depãrþi, CONSILIULNAÞIONAL DESOLUÞIONARE A CON-TESTAÞIILOR respinge,cã nefondatã, contestaþiadepusã de cãtre S.C.ATOMIS S.R.L., cu sediulPetroºani, Str. Ghe. Dojanr.2-4, judeþulHunedoara, în contradic-toriu cu PRIMÃRIAORAªULUI URICANI, cusediul în Uricani, Str. 1Mai nr.6, judeþulHunedoara. Dispune continuarea procedurii deatribuire”, se aratã îndecizia CNSC. Valoareacontractului este evaluatela suma de peste 2,4 milioane de lei.

Astfel, dupãsoluþionarea tuturor contestaþiilor, contractul a fost atribuit celor deZona D.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012 Actualitate 5

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Zona D va executa lucrãrile de modernizarea ambulatoriului din Uricani

S istemul de termofi-care va fi unul singur

pentru toatã Valea Jiului. Asta au decis responsabiliidin zonã, iar cei care auparticipat la întrunirespun cã oamenii vor fi ceicare vor avea de câºtigat.

Municipiul Petroºani este sin-gurul care ºi-a reabilitat reþeauaºi punctele termice, iar aici încãmai sunt abonaþi. Ei sunt avan-tajaþi, spune responsabilii dinprimãrie, pentru cã plãtesc multmai puþin faþã de restul oame-nilor ca sã se încãlzeascã.„Costul pe sistem centralizat ºiacum este la jumãtate de preþfaþã de cel pe gaz, spre exem-plu. Iar noi avem experienþã cuºcolile, unde ni se cere sãreducem cãldura, cã e prea caldºi la fel ºi la cei de acasã.Zonele reabilitate, unde s-aîmbunãtãþit sistemul de la punc-tul termic, pânã la locuinþã, aucosturi minime ºi confort multmai mare. S-a terminat cu aniiîn care plãteam cãldurã ºi încasã era frig”, spune MarianPopescu, administrator publicPetroºani

Noul operator va fi, defapt, osucursalã a ComplexuluiEnergetic Hunedoara, iardecizia a fost luatã dupã ce aufost analizate oportunitãþile ºiposibilitãþile de înfiinþare a unuiasemenea operator.

Rebranºarea va fi valabilãpentru toþi locuitorii Vãii Jiuluiºi cei care vor aplica noul

proiect spun cã totul va fi fãcutgratuit pentru populaþie.

„Se vor gãsi bani sã sereabiliteze toate reþelele ºi atun-ci, când populaþia va vedeareal, unul, douã sau mai multeapartamente cu costuri minime,vor veni la acest sistem. Astapresupune chiar reabilitarea înbloc, pe scara blocului, unspaþiu comun, unde vom montaþevile ºi cine va vrea, se vabranºa acolo”, a mai adãugatMarian Popescu.

Problema agentului termic înValea Jiului este legatã de lipsaabonaþilor. Practic, oamenii staupe un munte de huilã, dar seîncãlzesc cum pot. Puþini suntcei care mai sunt racordaþi lasistemul centralizat de termofi-

care, Cei mai mulþi abonaþi suntla Petroºani, dar ºi aici sunt maipuþin de 3.000 de apartamentebeneficiare ale serviciilor asigu-rate de SC Termoficare SA. LaVulcan doar vreo 30% dintreapartamente mai beneficiazã deagent termic în sistem centrali-zat ºi chiar mai puþini sunt ceicare ºi plãtesc agentul termic.O situaþie ºi mai drasticã seînregistreazã la Lupeni, undenici 140 de apartamente numai beneficiazã de serviciilesocietãþii de interes local.

Noua structurã, însã, arputea aduce beneficii ºi va fi,practic, o componentã aviitorului Complex EnergeticHunedoara.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Termoficarea - un avantaj pentru Valea Jiului

Adãpostpentru cei

cu problemesociale

R eprezentanþiiadministraþiei locale

din reºedinþa de judeþ,mai precis din Deva, auîn vedere realizarea unui“adãpost de urgent petimp de noapte”.

Contractual este estimate lao sumã de 1,3 milioane delei. Termenul de finalizare alucrãrilor este de 12 luni de laatribuirea contractului. Deprecizat este faptul cã proce-dura a fost atribuitã unei soci-etãþi din judeþul Cluj, CartelBau, societate care se ocupã

cu închiderea ºi ecologizareaminelor din Valea Jiului ºi nunumai. Adãposturile ce vor ficonstruite la Deva vor servi calocaº de noapte pentru cei cuprobleme sociale. Proiectul afost iniþiat de fostul primar almunicipiului Deva, MirciaMuntean, iar acesta este con-tinuat de Petru Mãrginean.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

P este numai o lunã,turiºtii vor urca în

staþiunea Straja cu o modernã telegondolã. În plus, în munte vor aveaparte de un telescaun nou –nouþ. Lucrãrile de modernizare a staþiuniiStraja – Lupeni avanseazãcu paºi repezi. Asta deºiExecutivul nu a decontat,încã, lucrãrile deja executate.

Primarul municipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã, a precizat,însã, cã proiectul merge înainte,iar în octombrie telegondolacare a luat locul telescaunului ce

mergea din Lupeniîn Straja va fi datãîn folosinþã.

„Deja a fostmontatã o gondo-lã, de probã, ºi sefa drumuri cu ea,pentru a vedea ºiunde sã fieamplasate celelaltegondole”, adeclarat primarulResmeriþã.

În plus, de lacabana veche ºipânã sus, înmunte, transportulva fi asigurat de untelescaun nou –nouþ, a cãrui con-strucþie va fi, deasemenea, finalizatã pânã vaîncepe sezonul de schi. Nouainstalaþie de transport pe caclueste doar o parte a proiectuluide modernizare a staþiuniiStraja, în valoare de peste douã

mii de miliarde lei vechi.Telegondola va avea 46 de cabine cu câte 8 locuri, iar inproiectul general este cuprinsãconstrucþia a trei telescaune,unul de 6 locuri ºi douã de 4

locuri. În plus, 6 pârtii vor fi modernizate, în timp ceSalvamontul ºi Jandarmeriamontanã vor avea sedii moderne.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

În Straja, prima gondolã a fost montatã ºi a intrat în probe

T ârg de turismla Tebea. În

acest sfârºit de sãp-tãmânã, o datã cucomemorãrile de laTebea va avea loc ºitârgul de turism.

Consiliul JudeþeanHunedoara prinCompania de TurismHunedoara orga-nizeazã “HUNE-DOARA – NATURA,CULTURÃ, AVENTU-RA” , ediþia a III- a –TEBEA - 8-9Septembrie 2012.Compania Judeþeanãde Turism Hunedoaraa fost înfiinþatã în anul2009 la iniþiativaConsiliului JudeþeanHunedoara ºi are caprincipal obiect deactivitate promovareaturisticã. HUNE-DOARA – estejudeþul în carelocurile unice seîntâlnesc la fiecarepas, într-o

armonie perfectã carepermite practicareacvasito-tal-

itãþii formelor de turism. Astfel, aici sepoate practica turismistoric ºi Cultural

(SarmizegetusaRegia, Ulpia

TraianaSarmizegetusa,CastelulCorvinilor,Cetatea Devei,Cetatea

Banita), turismbalnear (Geoagiu

Bai, Vatã), dar ºisporturi de iarnã înstaþiunile montane dinValea Jiului ºi nunumai. Totodatã existãposibilitatea practicãriiturimului ecumenic,care este un bun prilejde a descoperi mãnãstirile din judeþ,dar ºi turismul derecreere într-o ambiantãnaturalã din ParculNaþional Retezat.

“Pentru a descoperiaceste locuri minunate,

am inclus în programulnostru organizareaEdiþiei a III-a Bursei deTurism “Hunedoara –natura, culturã, aventu-ra” – marca înregistra-ta a CompanieiJudeþene de TurismHunedoara în perioada8-9 Septembrie 2012,la TEBEA. Suntemonoraþi sã vã invitãmsã participaþi la Ediþia aIII-a Bursei de Turism“Hunedoara – natura,culturã, aventura” undeveþi avea posibilitateasã dezvoltaþi afacereadumneavoastrã”, afirma reprezentanþiiCompaniei Judeþenede Turism Hunedoara.

Programul târguluicuprinde ºi o serie deevenimente artisticeprin care se doreºteatragerea unui numãrcât mai mare de vizitatori.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Naturã, culturã, aventurã

Asta se va descoperi la Bursa de Turism de la Þebea

Primãria vreaparteneriat

pentru rezervaþia dezimbrii din

Haþeg

A dministraþia publicã localãdin Haþeg intenþioneazã sã

încheie un parteneriat cu DirecþiaSilvicã ºi Consiliul JudeþeanHunedoara dacã ºi aceste instituþiivor fi interesate pentru a extinderezervaþia din Pãdurea Slivuþ.

Unul din simbolurile Þãrii Haþeguluiar putea deveni un centru turisticimportant, dacã planurile edililor voravea finalitate ºi se va obþine ºifinanþarea necesarã.

Proiectul este la nivel de intenþie ºiurmãreºte atragerea fonduriloreuropene pentru extinderea rezervaþieide zimbrii unde s-ar amenaja ºi unpunct dedicat Geoparcului Dinozaurilordin Þara Haþegului.

„Suntem în discuþii cu Romsilva, noiam vrea sã intrãm în parteneriat cu eiºi sã facem o extindere a rezervaþiei,sã facem un proiect european princare sã atragem fonduri în acest sens.Vrem sã ne implicãm ºi poate va vreaºi Consiliul Judeþean sã intre în acestparteneriat. Ne-am gândit cã am puteaamenaja ºi un spaþiu în cadrul rezer-vaþiei dedicat Geoparcului Dinozaurilor.Am putea face acolo un loc care sãpromoveze ºi parcul Dinozaurilor, sãprofitãm de faptul cã foarte mulþituriºti viziteazã rezervaþia de zimbrii din Haþeg”, a declarat, Marcel Goia,primarul oraºului Haþeg.

Edilul menþioneazã cã proiectul esteîncã la stadiul de intenþie însã partene-riatul ar putea pune mai bine în valoare atracþiile turistice din ÞaraHaþegului, inclusiv rezervaþia de zimbriicare este mândria localitãþii.

Rezervaþia din pãdurea Slivuþ se aflãla 3 kilometri de Haþeg ºi este cea maiveche din România. A fost înfiinþatã în1958, când au fost aduºi aici doi zim-bri, din Polonia ºi are, în medie, circa50 de vizitatori în fiecare zi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C abane de vânãtoare,hotel de lux, precum

ºi un parc de agrement arputea rãsãri în micuþuloraº minier aflat aproapede faliment. O delegaþie deinvestitori strãini se decideîn aceastã sãptãmânã dacãsã investeascã înAninoasa.

Investitorii din Austria,Olanda dar ºi alte state au fostîn vizitã de lucru în urmã cucirca o sãptãmânã în localitateaAninoasa ºi au inspectat zonelecare s-ar preta la un aºa zisparc de agrement pentru turismul de vânãtoare.

Strãinii au inspectat toatezonele izolate ale localitãþii ºi aurãmas sã analizeze dacã sãinvesteascã. Primarul localitãþii,Nicolae Dunca aºteaptã nerãbdãtor verdictul pentru cãinvestiþia ar însemna o gurã deoxigen pentru localitate dar ºipentru bugetul local. În plus, localnicii ar putea sã-ºigãseascã un loc de muncã înviitorul complex dacã va devenirealitate.

„Suntem în discuþii ºi aºtep-tãm rãspuns din partea investi-torilor. Sunt interesaþi în primulrând de zona turisticã aAninoasei, ar fi interesaþi de unparc de vânãtoare cu hotel,

cazinou. Sunt din Austria,Germania ºi Olanda, iar dupãce analizeazã ne dau un rãspunsdacã investesc sau nu. Ar fibine pentru noi dacã sehotãrãsc sã vinã”, a declaratDunca.

Localitatea Aninoasa estecea mai sãracã din Valea Jiului,iar declinul economic al acesteias-a produs dupã închidereaminei de cãrbune în 2006.Oamenii au rãmas pe drumuriºi nu existã altã alternativã pen-tru a-ºi gãsi loc de muncã peraza oraºului. Aºa se face cãsute de familii trãiesc de pe o zipe alta, iar alternativa înseamnãstrãinãtatea, un loc de muncã înoraºele învecinate sau bruma debani primitã ca ajutor social.

Primãria din Aninoasa arãmas fãrã principalul contribuabil, adicã fãrã 22 demiliarde de lei vechi anual dupã închiderea minei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Turism de vânãtoarela Aninoasa

P este numai o lunã,turiºtii vor urca în

staþiunea Straja cu o modernã telegondolã. În plus, în munte vor aveaparte de un telescaun nou –nouþ. Lucrãrile de modernizare a staþiuniiStraja – Lupeni avanseazãcu paºi repezi. Asta deºiExecutivul nu a decontat,încã, lucrãrile deja executate.

Primarul municipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã, a precizat,însã, cã proiectul merge înainte,iar în octombrie telegondolacare a luat locul telescaunului ce

mergea din Lupeniîn Straja va fi datãîn folosinþã.

„Deja a fostmontatã o gondo-lã, de probã, ºi sefa drumuri cu ea,pentru a vedea ºiunde sã fieamplasate celelaltegondole”, adeclarat primarulResmeriþã.

În plus, de lacabana veche ºipânã sus, înmunte, transportulva fi asigurat de untelescaun nou –nouþ, a cãrui con-strucþie va fi, deasemenea, finalizatã pânã vaîncepe sezonul de schi. Nouainstalaþie de transport pe caclueste doar o parte a proiectuluide modernizare a staþiuniiStraja, în valoare de peste douã

mii de miliarde lei vechi.Telegondola va avea 46 de cabine cu câte 8 locuri, iar inproiectul general este cuprinsãconstrucþia a trei telescaune,unul de 6 locuri ºi douã de 4

locuri. În plus, 6 pârtii vor fi modernizate, în timp ceSalvamontul ºi Jandarmeriamontanã vor avea sedii moderne.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

În Straja, prima gondolã a fost montatã ºi a intrat în probe

T ârg de turismla Tebea. În

acest sfârºit de sãp-tãmânã, o datã cucomemorãrile de laTebea va avea loc ºitârgul de turism.

Consiliul JudeþeanHunedoara prinCompania de TurismHunedoara orga-nizeazã “HUNE-DOARA – NATURA,CULTURÃ, AVENTU-RA” , ediþia a III- a –TEBEA - 8-9Septembrie 2012.Compania Judeþeanãde Turism Hunedoaraa fost înfiinþatã în anul2009 la iniþiativaConsiliului JudeþeanHunedoara ºi are caprincipal obiect deactivitate promovareaturisticã. HUNE-DOARA – estejudeþul în carelocurile unice seîntâlnesc la fiecarepas, într-o

armonie perfectã carepermite practicareacvasito-tal-

itãþii formelor de turism. Astfel, aici sepoate practica turismistoric ºi Cultural

(SarmizegetusaRegia, Ulpia

TraianaSarmizegetusa,CastelulCorvinilor,Cetatea Devei,Cetatea

Banita), turismbalnear (Geoagiu

Bai, Vatã), dar ºisporturi de iarnã înstaþiunile montane dinValea Jiului ºi nunumai. Totodatã existãposibilitatea practicãriiturimului ecumenic,care este un bun prilejde a descoperi mãnãstirile din judeþ,dar ºi turismul derecreere într-o ambiantãnaturalã din ParculNaþional Retezat.

“Pentru a descoperiaceste locuri minunate,

am inclus în programulnostru organizareaEdiþiei a III-a Bursei deTurism “Hunedoara –natura, culturã, aventu-ra” – marca înregistra-ta a CompanieiJudeþene de TurismHunedoara în perioada8-9 Septembrie 2012,la TEBEA. Suntemonoraþi sã vã invitãmsã participaþi la Ediþia aIII-a Bursei de Turism“Hunedoara – natura,culturã, aventura” undeveþi avea posibilitateasã dezvoltaþi afacereadumneavoastrã”, afirma reprezentanþiiCompaniei Judeþenede Turism Hunedoara.

Programul târguluicuprinde ºi o serie deevenimente artisticeprin care se doreºteatragerea unui numãrcât mai mare de vizitatori.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Naturã, culturã, aventurã

Asta se va descoperi la Bursa de Turism de la Þebea

Primãria vreaparteneriat

pentru rezervaþia dezimbrii din

Haþeg

A dministraþia publicã localãdin Haþeg intenþioneazã sã

încheie un parteneriat cu DirecþiaSilvicã ºi Consiliul JudeþeanHunedoara dacã ºi aceste instituþiivor fi interesate pentru a extinderezervaþia din Pãdurea Slivuþ.

Unul din simbolurile Þãrii Haþeguluiar putea deveni un centru turisticimportant, dacã planurile edililor voravea finalitate ºi se va obþine ºifinanþarea necesarã.

Proiectul este la nivel de intenþie ºiurmãreºte atragerea fonduriloreuropene pentru extinderea rezervaþieide zimbrii unde s-ar amenaja ºi unpunct dedicat Geoparcului Dinozaurilordin Þara Haþegului.

„Suntem în discuþii cu Romsilva, noiam vrea sã intrãm în parteneriat cu eiºi sã facem o extindere a rezervaþiei,sã facem un proiect european princare sã atragem fonduri în acest sens.Vrem sã ne implicãm ºi poate va vreaºi Consiliul Judeþean sã intre în acestparteneriat. Ne-am gândit cã am puteaamenaja ºi un spaþiu în cadrul rezer-vaþiei dedicat Geoparcului Dinozaurilor.Am putea face acolo un loc care sãpromoveze ºi parcul Dinozaurilor, sãprofitãm de faptul cã foarte mulþituriºti viziteazã rezervaþia de zimbrii din Haþeg”, a declarat, Marcel Goia,primarul oraºului Haþeg.

Edilul menþioneazã cã proiectul esteîncã la stadiul de intenþie însã partene-riatul ar putea pune mai bine în valoare atracþiile turistice din ÞaraHaþegului, inclusiv rezervaþia de zimbriicare este mândria localitãþii.

Rezervaþia din pãdurea Slivuþ se aflãla 3 kilometri de Haþeg ºi este cea maiveche din România. A fost înfiinþatã în1958, când au fost aduºi aici doi zim-bri, din Polonia ºi are, în medie, circa50 de vizitatori în fiecare zi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C abane de vânãtoare,hotel de lux, precum

ºi un parc de agrement arputea rãsãri în micuþuloraº minier aflat aproapede faliment. O delegaþie deinvestitori strãini se decideîn aceastã sãptãmânã dacãsã investeascã înAninoasa.

Investitorii din Austria,Olanda dar ºi alte state au fostîn vizitã de lucru în urmã cucirca o sãptãmânã în localitateaAninoasa ºi au inspectat zonelecare s-ar preta la un aºa zisparc de agrement pentru turismul de vânãtoare.

Strãinii au inspectat toatezonele izolate ale localitãþii ºi aurãmas sã analizeze dacã sãinvesteascã. Primarul localitãþii,Nicolae Dunca aºteaptã nerãbdãtor verdictul pentru cãinvestiþia ar însemna o gurã deoxigen pentru localitate dar ºipentru bugetul local. În plus, localnicii ar putea sã-ºigãseascã un loc de muncã înviitorul complex dacã va devenirealitate.

„Suntem în discuþii ºi aºtep-tãm rãspuns din partea investi-torilor. Sunt interesaþi în primulrând de zona turisticã aAninoasei, ar fi interesaþi de unparc de vânãtoare cu hotel,

cazinou. Sunt din Austria,Germania ºi Olanda, iar dupãce analizeazã ne dau un rãspunsdacã investesc sau nu. Ar fibine pentru noi dacã sehotãrãsc sã vinã”, a declaratDunca.

Localitatea Aninoasa estecea mai sãracã din Valea Jiului,iar declinul economic al acesteias-a produs dupã închidereaminei de cãrbune în 2006.Oamenii au rãmas pe drumuriºi nu existã altã alternativã pen-tru a-ºi gãsi loc de muncã peraza oraºului. Aºa se face cãsute de familii trãiesc de pe o zipe alta, iar alternativa înseamnãstrãinãtatea, un loc de muncã înoraºele învecinate sau bruma debani primitã ca ajutor social.

Primãria din Aninoasa arãmas fãrã principalul contribuabil, adicã fãrã 22 demiliarde de lei vechi anual dupã închiderea minei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Turism de vânãtoarela Aninoasa

S eceta a afectat ºianimalele.

Temperaturile ridicatedin vara acestui an auavut interacþiuni în maimulte domenii. Au scãzutdebitele râurilor, s-auuscat recoltele, dar ausuferit ºi animalele saumai bine zis au fost afec-taþi crescãtorii de ani-male.

La Haþeg a avut loc, miercuri,târgul anual de animale.Precupeþii de aici au spus toþiîntr-un glas ca seceta le-a afectatcreºterea animalelor.

“Domniþa dragã, la noi acolo(în judeþul albã-n.r.) nu a fostpicãturã de apã. A trebuit sãcumpãrãm ca sã avem sã le dãmla animal. Mai rãu este cã nicimâncare nu au avut. Toatã iarbaa fost uscatã deci putem spunecã au mâncat fan”, spune unprecupeþ present la târgul de

animale de la Haþeg.Un alt comerciant spune cã a

trebuit sã sacrifice o parte dinanimale din cauza secetei.

“Io vin din judeþul Vâlcea. A

fost cumplitã vara acolo. Nu afost pic de apã. O parte din ani-male le-am omorât, iar ce aurãmas le-am adus acilea cãpoate reuºim sã le mãritãm (sã

le vanda-n.r.)”, spuneun comer-ciant.

În opiniacrescãto-rilor deanimale,“secetaeste opedeapsãde laDumnezeu. Va fi foametepentru cã nici munca nu lemai place unora. Mai bineajutoare sociale… Trebuie sãsuportãm ºi rãutãþile”.

Pentru a se mai rãcoripuþin pãmântul ºi a salva cul-turile, oamenii se roagãDomnului sã dea o ploaiebunã, fãrã vijelii ºi fãrã grind-inã.

H rana animalelor„umfla” preþurile

Dublarea preþurilor la furaje i-ar putea bãga în faliment pefoarte mulþi fermieri hunedoreni.Singura soluþie pentru a evitaaceastã situaþie o reprezintãmajorarea preþului la lapte. Ceimai afectaþi sunt fermierii caredeþin 10-15 bovine. Aceºtiasusþin cã, dacã în urmãtoareaperioadã, preþul de achiziþie allaptelui nu se va majora cu celpuþin 30 la sutã vor intra pepierdere, iar mulþi dintre ei vor fi

nevoiþi sã îºiînchidã fer-mele.Efectelescumpiriifurajelorvor începesã se vadãîn câtevaluni ºi înpreþurileproduselorla raft. Maiexact,procesatoriivor finevoiþi, larândul lor,sã majoreze

preþurile pentru a evita pierder-ile. Conform datelor furnizate decãtre Direcþia Agricolã deDezvoltare Ruralã(DADR) Hunedoara, la finelelunii mai, în judeþul erau înregis-trate un numãr de 45.132bovine, dintre care 94,9 la sutãse aflau în gospodãriile popu-laþiei.

Raul IRINOVICI

C riza economicã ºi lipsalocurilor de muncã îi

îndeamnã pe tot mai mulþioameni din Valea Jiului sãcaute un sprijin la bisericiledin zonã.

Numai Biserica „Sfânta Varvara”din Petroºani este asaltatã, zilnic, dezeci de oameni aflaþi în cãutarea unuisprijin spiritual dar, de cele mai multeori, material. Cei mai mulþi, rãmaºifãrã un loc de muncã (dar cu familiinumeroase) solicitã, în special, hranã.Lunar, reprezentanþii sfântului lãcaºcheltuiesc circa 6.000 de lei numaipentru asigurarea mesei unui numãrde aproape 100 de persoane. „Nuexistã zi în care sã nu apeleze la ser-viciile noastre câteva zeci de per-soane. Unii ne solicitã ajutor spiritualdar, cei mai mulþi, au nevoie de cevade-ale gurii. Adicã vin la noi pentrucã nu au ce mânca... Facem ºi noi ceputem ºi, în fiecare sâmbãtã,acordãm o masã caldã unui numãr deaproximativ 100 de persoane. Înfuncþie de posibilitãþile noastre mate-riale numãrul celor care mãnâncã lanoi este, de obicei, mai mare de100. Dacã am avea fondurile nece-sare am putea hrãni mai mulþioameni dar, pentru cã nu avem banidecât cei proveniþi din donaþii, putemasigura hranã, o datã pe sãptãmânã,

doar unui numãr de circa 100 depersoane. Problema este cã, pe zi ce

trece, numãrul sãrmanilor este totmai mare. S-au închis ºi se vor mai

închide ºi alte mine iar numãrulmuritorilor de foame va continua sãcreascã. Pe de altã parte, speramca proiectul de dezvoltare a zoneituristice sã atragã crearea unorlocuri de muncã dar, se pare, aceas-ta nu va deveni o realitate preacurândã. Pânã una-alta, biserica arãmas ultimul umãr pe care se potsprijini nãpãstuþii soartei”, a spuspreotul Octavian Pãtraºcu.

Banii necesari asigurãrii meseicelor sãrmani provin, în totalitate,din donaþii. În acelaºi timp, altesume de bani se îndreaptã cãtreachitarea facturilor la utilitãþi,respectiv la curent, gaze sau apã.Adicã alþi 2.000 de lei, în fiecarelunã...

Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

Î n prima decadã alunii septembrie se

împlinesc 30 de ani de laproducerea unuia dintretragicele evenimente demuncã înregistrate de-alungul ultimilor ani înminele din Valea Jiului.

În data de 9 septembrie1982, la EM Paroºeni, în gale-ria de cap orizontul 360, abata-jul frontal panou 1, stratul 5,blocul V, în urma unei puterniceexplozii de metan, nu mai puþinde 24 de mineri au fost acci-dentaþi, 17 dintre aceºtiapierzându-ºi viaþa. Potrivitestimãrilor organelor de cerc-etare, cauza principalã a dra-maticului accident de muncã s-adatorat unei erori în realizareasistemului de decuplareautomatã a energiei electrice,precum ºi altor cauze organiza-torice. Sursa accidentului colec-

tiv de muncã a fost un arc elec-tric provocat de secþionareaunui cablu de alimentare altransportorului TR3 nr. 4, înmomentul producerii unei sur-pãri.

În ultimii 25 de ani, tot înValea Jiului ºi tot în luna sep-tembrie, au fost înregistrate alte4 grave accidente colective demuncã. Cel care a produs celemai multe victime a fost înregis-trat în ziua de 18 septembrie1989, la EM Vulcan când, înGaleria de pregãtire panou 1,stratul 5, blocul 0, în urma uneialte explozii de metan, 39 demineri au fost accidentaþi, 29dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa.Cauza nefericitului accident demuncã s-a datorat nerealizãriimãsurilor de combatere a acu-mulãrilor de metan ºi praf decãrbune, utilizãrii unor aparate

cu flacãrã deschisã fãrã luareamãsurilor corespunzãtoare,defecþiunilor în aeraj ºiamplasãrii greºite a capetelor dedetecþie a metanului. Sursadeflagraþiei l-a reprezentat arculvoltaic produs de cãtre aparatulelectric de sudurã utilizat la

amenajarea unui siloz. Celelalte 3 accidente colec-

tive de muncã grave din ultimii25 de ani din luna septembrieau fost înregistrate la EMPetrila, EM Uricani ºi EM Valeade Brazi, în anii 1996 ºi 2000.La Petrila au murit 4 mineri, la

Uricani alþi doi au fost acciden-taþi mortal, iar la Valea deBrazi, în 30 septembrie 2000,doi ortaci au scãpat cu doarcâteva luni de incapacitate tem-porarã de muncã.

Mircea NISTOR

Accidente miniere care au îndoliat Valea Jiului

Tot mai mulþi sãrmani apeleazãla sprijinul bisericii

I nspectoratulGeneral pentru

Situaþii deUrgenþã (I.G.S.U.)ºi E.ON Româniaau încheiat, joi, 6septembrie 2012,un protocol decolaborare privindderularea încomun a unor cam-panii de informare,prevenire ºiconºtientizare acetãþenilor asuprapericolelor la caresunt expuºi încazul utilizãriinecorespunzãtoarea diferitelor sursede energie.

Protocolul, al cãruiobiectiv principal estereducerea numãruluiincidentelor ºi, implicit,al victimelor, este primulde acest fel încheiatîntre I.G.S.U. ºi o com-panie din sectorul ener-getic din România.Statisticile I.G.S.U. aratãcã, anual, sute de per-soane ºi-au pierdut viaþaîn incendii, intoxicaþii cumonoxid de carbon sauca urmare a exploziilor.Din cele circa 40.000de incendii produse înRomânia în perioada01.01.2010 -31.07.2012, mai multde jumãtate (56%) auavut loc în locuinþe ºigospodãrii, iar din cele1.263 de victime aleacestor incidente, 152au fost copii.„Asemenea situaþiiextraordinare ºinefericite nu pot sã nuatragã atenþia asupraimportanþei de a respec-

ta cu stricteþe normele desiguranþã. Consecinþelepot fi extrem de severe ºipot distruge viaþa noastrãºi a familiilor noastre.Încheierea parteneriatuluicu I.G.S.U. reprezintãpentru compania noastrãun pas major în cadruleforturilor depuse con-stant în ultimii ani pentruprevenirea ºi reducereanumãrului evenimentelortragice”, spune FrankHajdinjak, DirectorGeneral al E.ONRomânia.Cauzele acestor eveni-mente sunt multiple,începând de lamanevrarea necorespun-zãtoare a aparatelor elec-trice, a celor carefuncþioneazã pe bazã degaz sau alte tipuri decombustibil, continuândcu utilizarea unor coºuride fum fãrã protecþie,neetanºate sau obturate

ºi care nu permitevacuareagazelor arse,pânã lalãsarea copi-ilornesupraveg-heaþi înapropiereaunor surse defoc deschis sau aechipamentelor elec-trice. În zona de activitate aE.ON Gaz Distribuþie,numai anul trecut, 23 depersoane au decedat dincauza asfixierii cumonoxid de carbon, iaralte 52 de persoane s-auaflat la un pas demoarte din cauza intoxi-caþiei cu monoxid decarbon. Totodatã, în2011, un numãr de 5persoane ºi-au pierdutviaþa, iar alte 12 au avutde suferit în urma unorexplozii sau incendii

cauzate,în cea mai mare parte,de manevrarea greºitã aaparatelor sau deimprovizaþiile efectuatela instalaþiile interioaresau alimentate cu gazenaturale.„Prioritatea instituþiei pecare o manageriez esteimplementarea celor maibune practici ºi proce-duri în vederea creºteriinivelului de securitate acelor în slujba cãrora

sun-tem

necondiþion-at - cetãþenii – ºi

bunurilor acestora.Momentul de astãzi esteunul extrem de impor-tant pentru noi, îndri-tuindu-mã sã afirm cãaceastã colaborare cuE.ON România va punebazele unei naþiuni<ancoratã> culturii pre-ventive ºi comportamen-tului proactiv, conturândpremisele unui viitor însiguranþã”, a declaratcolonel Marcel-Sorin

Lucaciu, InspectorGeneral alInspectoratului Generalpentru Situaþii deUrgenþã (I.G.S.U.).Parteneriatul dintreI.G.S.U ºi E.ONRomânia este prevãzutsã se dezvolte pe maimulte componente, iarprima acþiune lansatãîmpreunã esteCampania naþionalã deinformare ºi educaþiepreventivã “F.O.C. –Flãcãrile OmoarãCopii”.Ideea implementãrii unuiastfel de proiect a pornitde la o realitate susþinutãde statistici ºi anumefaptul cã cei mici audevenit, pe fondul lipseide supraveghere, princi-palele victime aleincendiilor produse lalocuinþe ºi gospodãrii.Practic, în fiecare sãp-tãmânã, un copildevine victimã aincendiilor.Obiectivele comune aleParteneriatul încheiatîntre I.G.S.U ºi E.ONRomânia vizeazãconºtientizarea publiculuiþintã, Cetãþeanul fiind unpartener extrem deimportant în procesul degestionare a situaþiilorde urgenþã. Rolul sãudevine unul major prinînsuºirea ºi aplicareainformaþiilor care vin dinpartea instituþiilor abili-tate, în special în sferaasigurãrii securitãþii înutilizarea surselor deenergie.

Raul IRINOVICI

Nu va jucati cu chibritele

F.O.C. – Flãcãrile Omoarã Copiii, campanie de informare

Pedeapsa de la Dumnezeu

Seceta a afectat crescãtorii de animale

S eceta a afectat ºianimalele.

Temperaturile ridicatedin vara acestui an auavut interacþiuni în maimulte domenii. Au scãzutdebitele râurilor, s-auuscat recoltele, dar ausuferit ºi animalele saumai bine zis au fost afec-taþi crescãtorii de ani-male.

La Haþeg a avut loc, miercuri,târgul anual de animale.Precupeþii de aici au spus toþiîntr-un glas ca seceta le-a afectatcreºterea animalelor.

“Domniþa dragã, la noi acolo(în judeþul albã-n.r.) nu a fostpicãturã de apã. A trebuit sãcumpãrãm ca sã avem sã le dãmla animal. Mai rãu este cã nicimâncare nu au avut. Toatã iarbaa fost uscatã deci putem spunecã au mâncat fan”, spune unprecupeþ present la târgul de

animale de la Haþeg.Un alt comerciant spune cã a

trebuit sã sacrifice o parte dinanimale din cauza secetei.

“Io vin din judeþul Vâlcea. A

fost cumplitã vara acolo. Nu afost pic de apã. O parte din ani-male le-am omorât, iar ce aurãmas le-am adus acilea cãpoate reuºim sã le mãritãm (sã

le vanda-n.r.)”, spuneun comer-ciant.

În opiniacrescãto-rilor deanimale,“secetaeste opedeapsãde laDumnezeu. Va fi foametepentru cã nici munca nu lemai place unora. Mai bineajutoare sociale… Trebuie sãsuportãm ºi rãutãþile”.

Pentru a se mai rãcoripuþin pãmântul ºi a salva cul-turile, oamenii se roagãDomnului sã dea o ploaiebunã, fãrã vijelii ºi fãrã grind-inã.

H rana animalelor„umfla” preþurile

Dublarea preþurilor la furaje i-ar putea bãga în faliment pefoarte mulþi fermieri hunedoreni.Singura soluþie pentru a evitaaceastã situaþie o reprezintãmajorarea preþului la lapte. Ceimai afectaþi sunt fermierii caredeþin 10-15 bovine. Aceºtiasusþin cã, dacã în urmãtoareaperioadã, preþul de achiziþie allaptelui nu se va majora cu celpuþin 30 la sutã vor intra pepierdere, iar mulþi dintre ei vor fi

nevoiþi sã îºiînchidã fer-mele.Efectelescumpiriifurajelorvor începesã se vadãîn câtevaluni ºi înpreþurileproduselorla raft. Maiexact,procesatoriivor finevoiþi, larândul lor,sã majoreze

preþurile pentru a evita pierder-ile. Conform datelor furnizate decãtre Direcþia Agricolã deDezvoltare Ruralã(DADR) Hunedoara, la finelelunii mai, în judeþul erau înregis-trate un numãr de 45.132bovine, dintre care 94,9 la sutãse aflau în gospodãriile popu-laþiei.

Raul IRINOVICI

C riza economicã ºi lipsalocurilor de muncã îi

îndeamnã pe tot mai mulþioameni din Valea Jiului sãcaute un sprijin la bisericiledin zonã.

Numai Biserica „Sfânta Varvara”din Petroºani este asaltatã, zilnic, dezeci de oameni aflaþi în cãutarea unuisprijin spiritual dar, de cele mai multeori, material. Cei mai mulþi, rãmaºifãrã un loc de muncã (dar cu familiinumeroase) solicitã, în special, hranã.Lunar, reprezentanþii sfântului lãcaºcheltuiesc circa 6.000 de lei numaipentru asigurarea mesei unui numãrde aproape 100 de persoane. „Nuexistã zi în care sã nu apeleze la ser-viciile noastre câteva zeci de per-soane. Unii ne solicitã ajutor spiritualdar, cei mai mulþi, au nevoie de cevade-ale gurii. Adicã vin la noi pentrucã nu au ce mânca... Facem ºi noi ceputem ºi, în fiecare sâmbãtã,acordãm o masã caldã unui numãr deaproximativ 100 de persoane. Înfuncþie de posibilitãþile noastre mate-riale numãrul celor care mãnâncã lanoi este, de obicei, mai mare de100. Dacã am avea fondurile nece-sare am putea hrãni mai mulþioameni dar, pentru cã nu avem banidecât cei proveniþi din donaþii, putemasigura hranã, o datã pe sãptãmânã,

doar unui numãr de circa 100 depersoane. Problema este cã, pe zi ce

trece, numãrul sãrmanilor este totmai mare. S-au închis ºi se vor mai

închide ºi alte mine iar numãrulmuritorilor de foame va continua sãcreascã. Pe de altã parte, speramca proiectul de dezvoltare a zoneituristice sã atragã crearea unorlocuri de muncã dar, se pare, aceas-ta nu va deveni o realitate preacurândã. Pânã una-alta, biserica arãmas ultimul umãr pe care se potsprijini nãpãstuþii soartei”, a spuspreotul Octavian Pãtraºcu.

Banii necesari asigurãrii meseicelor sãrmani provin, în totalitate,din donaþii. În acelaºi timp, altesume de bani se îndreaptã cãtreachitarea facturilor la utilitãþi,respectiv la curent, gaze sau apã.Adicã alþi 2.000 de lei, în fiecarelunã...

Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

Î n prima decadã alunii septembrie se

împlinesc 30 de ani de laproducerea unuia dintretragicele evenimente demuncã înregistrate de-alungul ultimilor ani înminele din Valea Jiului.

În data de 9 septembrie1982, la EM Paroºeni, în gale-ria de cap orizontul 360, abata-jul frontal panou 1, stratul 5,blocul V, în urma unei puterniceexplozii de metan, nu mai puþinde 24 de mineri au fost acci-dentaþi, 17 dintre aceºtiapierzându-ºi viaþa. Potrivitestimãrilor organelor de cerc-etare, cauza principalã a dra-maticului accident de muncã s-adatorat unei erori în realizareasistemului de decuplareautomatã a energiei electrice,precum ºi altor cauze organiza-torice. Sursa accidentului colec-

tiv de muncã a fost un arc elec-tric provocat de secþionareaunui cablu de alimentare altransportorului TR3 nr. 4, înmomentul producerii unei sur-pãri.

În ultimii 25 de ani, tot înValea Jiului ºi tot în luna sep-tembrie, au fost înregistrate alte4 grave accidente colective demuncã. Cel care a produs celemai multe victime a fost înregis-trat în ziua de 18 septembrie1989, la EM Vulcan când, înGaleria de pregãtire panou 1,stratul 5, blocul 0, în urma uneialte explozii de metan, 39 demineri au fost accidentaþi, 29dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa.Cauza nefericitului accident demuncã s-a datorat nerealizãriimãsurilor de combatere a acu-mulãrilor de metan ºi praf decãrbune, utilizãrii unor aparate

cu flacãrã deschisã fãrã luareamãsurilor corespunzãtoare,defecþiunilor în aeraj ºiamplasãrii greºite a capetelor dedetecþie a metanului. Sursadeflagraþiei l-a reprezentat arculvoltaic produs de cãtre aparatulelectric de sudurã utilizat la

amenajarea unui siloz. Celelalte 3 accidente colec-

tive de muncã grave din ultimii25 de ani din luna septembrieau fost înregistrate la EMPetrila, EM Uricani ºi EM Valeade Brazi, în anii 1996 ºi 2000.La Petrila au murit 4 mineri, la

Uricani alþi doi au fost acciden-taþi mortal, iar la Valea deBrazi, în 30 septembrie 2000,doi ortaci au scãpat cu doarcâteva luni de incapacitate tem-porarã de muncã.

Mircea NISTOR

Accidente miniere care au îndoliat Valea Jiului

Tot mai mulþi sãrmani apeleazãla sprijinul bisericii

I nspectoratulGeneral pentru

Situaþii deUrgenþã (I.G.S.U.)ºi E.ON Româniaau încheiat, joi, 6septembrie 2012,un protocol decolaborare privindderularea încomun a unor cam-panii de informare,prevenire ºiconºtientizare acetãþenilor asuprapericolelor la caresunt expuºi încazul utilizãriinecorespunzãtoarea diferitelor sursede energie.

Protocolul, al cãruiobiectiv principal estereducerea numãruluiincidentelor ºi, implicit,al victimelor, este primulde acest fel încheiatîntre I.G.S.U. ºi o com-panie din sectorul ener-getic din România.Statisticile I.G.S.U. aratãcã, anual, sute de per-soane ºi-au pierdut viaþaîn incendii, intoxicaþii cumonoxid de carbon sauca urmare a exploziilor.Din cele circa 40.000de incendii produse înRomânia în perioada01.01.2010 -31.07.2012, mai multde jumãtate (56%) auavut loc în locuinþe ºigospodãrii, iar din cele1.263 de victime aleacestor incidente, 152au fost copii.„Asemenea situaþiiextraordinare ºinefericite nu pot sã nuatragã atenþia asupraimportanþei de a respec-

ta cu stricteþe normele desiguranþã. Consecinþelepot fi extrem de severe ºipot distruge viaþa noastrãºi a familiilor noastre.Încheierea parteneriatuluicu I.G.S.U. reprezintãpentru compania noastrãun pas major în cadruleforturilor depuse con-stant în ultimii ani pentruprevenirea ºi reducereanumãrului evenimentelortragice”, spune FrankHajdinjak, DirectorGeneral al E.ONRomânia.Cauzele acestor eveni-mente sunt multiple,începând de lamanevrarea necorespun-zãtoare a aparatelor elec-trice, a celor carefuncþioneazã pe bazã degaz sau alte tipuri decombustibil, continuândcu utilizarea unor coºuride fum fãrã protecþie,neetanºate sau obturate

ºi care nu permitevacuareagazelor arse,pânã lalãsarea copi-ilornesupraveg-heaþi înapropiereaunor surse defoc deschis sau aechipamentelor elec-trice. În zona de activitate aE.ON Gaz Distribuþie,numai anul trecut, 23 depersoane au decedat dincauza asfixierii cumonoxid de carbon, iaralte 52 de persoane s-auaflat la un pas demoarte din cauza intoxi-caþiei cu monoxid decarbon. Totodatã, în2011, un numãr de 5persoane ºi-au pierdutviaþa, iar alte 12 au avutde suferit în urma unorexplozii sau incendii

cauzate,în cea mai mare parte,de manevrarea greºitã aaparatelor sau deimprovizaþiile efectuatela instalaþiile interioaresau alimentate cu gazenaturale.„Prioritatea instituþiei pecare o manageriez esteimplementarea celor maibune practici ºi proce-duri în vederea creºteriinivelului de securitate acelor în slujba cãrora

sun-tem

necondiþion-at - cetãþenii – ºi

bunurilor acestora.Momentul de astãzi esteunul extrem de impor-tant pentru noi, îndri-tuindu-mã sã afirm cãaceastã colaborare cuE.ON România va punebazele unei naþiuni<ancoratã> culturii pre-ventive ºi comportamen-tului proactiv, conturândpremisele unui viitor însiguranþã”, a declaratcolonel Marcel-Sorin

Lucaciu, InspectorGeneral alInspectoratului Generalpentru Situaþii deUrgenþã (I.G.S.U.).Parteneriatul dintreI.G.S.U ºi E.ONRomânia este prevãzutsã se dezvolte pe maimulte componente, iarprima acþiune lansatãîmpreunã esteCampania naþionalã deinformare ºi educaþiepreventivã “F.O.C. –Flãcãrile OmoarãCopii”.Ideea implementãrii unuiastfel de proiect a pornitde la o realitate susþinutãde statistici ºi anumefaptul cã cei mici audevenit, pe fondul lipseide supraveghere, princi-palele victime aleincendiilor produse lalocuinþe ºi gospodãrii.Practic, în fiecare sãp-tãmânã, un copildevine victimã aincendiilor.Obiectivele comune aleParteneriatul încheiatîntre I.G.S.U ºi E.ONRomânia vizeazãconºtientizarea publiculuiþintã, Cetãþeanul fiind unpartener extrem deimportant în procesul degestionare a situaþiilorde urgenþã. Rolul sãudevine unul major prinînsuºirea ºi aplicareainformaþiilor care vin dinpartea instituþiilor abili-tate, în special în sferaasigurãrii securitãþii înutilizarea surselor deenergie.

Raul IRINOVICI

Nu va jucati cu chibritele

F.O.C. – Flãcãrile Omoarã Copiii, campanie de informare

Pedeapsa de la Dumnezeu

Seceta a afectat crescãtorii de animale

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 20121100 Diverse

H O R O S C O P 7 s e p t e m b r i e 2 0 1 2

Energia fizicã nu va fi punctultãu forte, aºa cã vei avea nevoiede mai multã odihnã. O maiveche problemã de sãnãtate s-arputea accentua dacã nu îi veiacorda atenþia cuvenitã. Interesulpentru relaþia cu persoanele desex opus este mare.

Este o perioadã bunã pentru tinedin punct de vedere sentimental.Relaþia cu persoanele de sexopus va evolua cât se poate debine. Vei face o bunã impresieoriunde te vei duce, þi se vorface complimente ºi propuneriinteresante.

În programul tãu pentru timpulliber vor interveni unele schim-bãri majore, la care ar fi bine sãîncerci sã te adaptezi. Dacã îi veiface prea multe reproºuri fiinþeiiubite, riºti o discuþie obositoarecu aceasta. Ideile tale vor fi sclip-itoare.

Unele nemulþumiri mai vechi arputea reveni în atenþia ta, dar nueste cazul sã le discuþi acum cufiinþa iubitã. Este posibil caaceasta sã-þi propunã uneleschimbãri în ceea ce priveºteproiectele pentru timpul liber.

Implicarea în chestiunile senti-mentale va fi peste nivelulobiºnuit. Dacã ai de luat decizii,ar fi bine sã o faci la începutulzilei, când vei da dovadã de oinspiraþie deosebitã. Este posibilsã þi se facã o ofertã pentru ocolaborare.

Nu îþi va fi prea uºor sã te mobi-lizezi, cãci gândul îþi zboarã laprobleme care sunt deja dedomeniul trecutului. Ai puteatotuºi, sã finalizezi o lucrare pen-tru care ai depus eforturi maripânã acum.

Un proiect de mai mare anver-gurã ar putea fi demarat astãzi,cu condiþia sã nu vizeze investiþiideosebite. Efortul pe care îl veidepune va trebui sã fie constant.Nu încerca un ritm alert,deoarece nu vei obþine marelucru.

Doreºti cu tot dinadinsul sã-þiimpui punctele de vedere, daracest lucru nu este de naturã sã-þi îmbunãtãþeascã relaþia cu fiinþaiubitã. Pentru a realiza ceea ceþi-ai propus va fi nevoie de efor-turi mari. Cineva va încerca sã-þipunã beþe-n roate.

Din punct de vedere sentimentaleºti mai sensibil, dar ºi mai suspi-cios. Vei dori sã-þi petreci câtmai mult timp în companiafiinþei iubite. Pe cât posibil, evitãmanifestãrile de gelozie, care potdetermina o adevãratã furtunã înviaþa ta sentimentalã.

Eºti mai sensibil la problemelepartenerului ºi acest lucru tepoate ajuta sã-þi îmbunãtãþeºtirelaþia cu acesta. Vei avea ocaziasã petreci clipe plãcute, care îþivor permite sã vezi cu alþi ochievenimentele ce þin de domeniultrecutului.

Va trebui sã munceºti destul demult, dar ºi rezultatele te vor sat-isface. Este posibil sã primeºtisprijinul unei mai vechicunoºtinþe. Colegii vor fi departea ta, dar vor fi multe pecare va trebui sã le faci de unulsingur. Fii prudent!

Mare atenþie deoarececolaborãrile þi-ar putea creaprobleme serioase. Poate n-ar firãu sã încerci sã faci totul deunul singur. Prietenii te vorsusþine în ceea ce priveºte iniþia-tivele în plan social. Nu este unmoment favorabil pentru bani.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: contact@veritascom.ro

M inistrul Muncii, MarianaCâmpeanu, a anunþat cã

persoanele cu handicap cãroraGuvernul Boc le-a anulat drep-turile financiare pe motiv defraudã vor fi reevaluate.

Sute de persoane încadrate în diversegrade de handicap au rãmas, anul trecut,fãrã indemnizaþii, dupã ce unele verificãri arfi descoperit fraude majore în acest dome-niu. Pentru judeþul Hunedoara, fostul min-istru al Muncii, Sulfina Barbu, anunþa cã130 de hunedoreni au beneficiat de indem-nizaþie de handicap în mod ilegal. Astfel,aceasta a menþionat cã, dintre cele, din 180de dosare verificate, 130 de beneficiari nuerau corect încadraþi în gradul de handicap.La cele mai multe dintre aceste persoane s-au sistat prestaþiile sociale. Din cauzã cã auexistat foarte multe contestaþii depuse dupãsistarea plãþii indemnizaþiilor, actualul min-istru al Muncii, Mariana Câmpeanu, anunþãcã va urma o reevaluare a acestor persoane

cu handicap. „În urma controalelor fãcuteîn timpul Guvernului Boc avem circa 300de contestaþii pe care noi trebuie sã lerezolvãm. Modul de rezolvare este ca ocomisie care începe sã funcþioneze de la 1septembrie sã facã o reevaluare a dosarelor.În funcþie de rezultatul pe care îl constatã,fie rãmân în gradul de handicap pe care l-au avut persoanele în cauzã, fie îl suspendã,dar nu anuleazã”, a explicat MarianaCâmpeanu.

Carmen COSMAN

D eputatul deValea Jiului,

Cristian Resmeriþãsusþine reînfiinþareaadministraþilor fiscaleîn localitãþile din ves-tul Vãii Jiului.

Asta dupã ce în vara anu-lui trecut, printr-un ordin alºefului ANAF, Sorin Blejnar,adminsitraþiile fiscale de laLupeni, Vulcan ºi Petrila aufost desfiinþate. “ Nu estenormal ca locuitorii din ves-tul Vãii Jiului sã meargã zecide kilometri pentru a plãtidãrile la stat. Prioritateanumãrul unu pe care o ameste de a face demersuripentru înfiinþarea mãcar aunei administraþii fiscale înpartea de vest a Vãii Jiului”,

a declaratCristianResmeriþã.Aceastã nouãiniþiativã adeputatuluiCristianResmeriþãvine dupã cetot el a reuºitsã-i deter-mine pe ofi-ciali sãschimbe sedi-ulComplexuluiEnergeticHunedoarade la Mintiala Paroºeni.

MariusMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012 Actualitate 11

A u venit ghiozdanele laPetroºani.

Administraþia localã de aici aanunþat cu ceva timp înurmã cã va da ghiozdane ºirechizite elevilor, iar în aces-te zile produsele au fostfurnizate toate, acum fiinddepozitate într-un spaþiu alServiciului de AsistenþãSocialã.

Primarul Petroºaniului a prezentatieri ghiozdanele, iar pe aceastã calele-a ºi transmis ceva pãrinþilor. “Lacopiii din clasele I-IV vom încerca sãrepartizãm ghiozdanele cu cele mai viiculori, roz sau roºu la fetiþe ºi bleusau albastru la bãieþei. Pe aceastãcale, încã odatã fac apel la pãrinþi sãnu cheltuie banii sã cumpere ghioz-dane pentru copii, pentru cã le vorprimi de la noi”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarul MunicipiuluiPetroºani.

În total, primãria a cumpãrat3.500 de ghizdane, în care fiecarecopil va gãsi caiete, creioane col-orate, câte un penar, precum ºi alerechizite. Acestea vor fi distribuitegratuit copiilor din clasele I – VIII de

la ºcolile de pe raza municipiului, înprima zi de ºcoalã. Dupã festivitateade deschidere a noului an ºcoalã,atunci când vor merge la ºcoalã, eivor gãsi ghiozdanele pe bãnci.

Luiza ANDRONACHE

D acã siderurgia nu maimerge cum mergea

odatã, iar mineritul trecedintr-un program derestructurare în altul, sun-tem totuºi, campioni laceva.

Judeþul Hunedoara a „exportat”cei mai mulþi ºomeri, conform uneistatistici realizate la nivel naþional.

Un raport întocmit de AgenþiaNaþionalã pentru Ocuparea Forþei deMuncã relevã faptul cã judeþulHunedoara este campion la exportulde ºomeri. Fãrã perspectiva realã dea gãsi un loc de muncã, ºomeriihunedoreni ºi-au luat inima în dinþi ºiau plecat peste graniþã ºã-ºi încercenorocul. Raportul aratã cã în 2011nu mai puþin de 441 de ºomerihunedoreni au ales varianta de a-ºicãuta un loc de muncã în strãinãtate.Urmãtoarele judeþe care au furnizatºomeri pentru export anul trecut au

fost Caraº-Severin - 352, Cluj - 332ºi Gorj - 331. Urmeazã cei din Alba,cu 315 ºomeri ºi Suceava cu 273 deºomeri.

Hunedoara a fost puternic afec-tatã în ultimii ani de restructurareasiderurgiei ºi a mineritului, iar mulþioameni au rãmas pe drumuri. Piaþamuncii a fost într-un continuu regres,aºa cã ºomerii, inclusiv cei cu studiisuperioare, s-au vãzut nevoiþi sã sereorienteze, de multe ori acest lucruînsemnând sã plece în afara þãrii.

Carmen COSMAN

Deputatul Cristian Resmeriþã vrea reînfiinþareaadministraþiilor fiscale în vestul Vãii Jiului

Pãrinþii sã nu-ºi cheltuie banii peghiozdane, primãria le dã gratis

Persoanele cu handicap lãsate fãrãindemnizaþie vor fi reevaluate

CCCCaaaammmmppppiiiioooonnnniiii llllaaaa eeeexxxxppppoooorrrrttttuuuullll ddddeeee ººººoooommmmeeeerrrr iiii

S ute de credincioºidin Valea Jiului

sunt aºteptaþi sâm-bãtã, 8 septembrie, sãparticipe la ceremoni-

alul religios de la bi-serica momârlanilordin satul Maleia, carepoartã hramul SfinteiFecioare Maria.

Sãrbãtoarea SfinteiFecioare Maria este pen-tru momârlani una dintrecele mai importante sãr-bãtori religioase, iar pen-tru a participa la slujbareligioasã mulþi credin-cioºi merg pe jos zeci dekilometri. Slujba reli-gioasã de pomenire anaºterii PreasfinteiFecioare Maria va începela ora 10.00.

„Sãrbãtoarea SfinteiFecioare este unadeosebitã pentru noi. Nuam lipsit de la nicio slujbãºi nici în acest an nu voilipsi pentru cã ne rugãmla Fecioara Maria sã neapere ºi sã ne ajute”, afirmã o credincioasã.„Slujba, aici, este unaaparte, parcã mai fru-moasã decât în oraº. Vinîncã de la inaugurareabisericii ºi de fiecare datãsunt impresionat de sim-plitatea ºi modestia cucare te primeºte”, afirmã

un alt credincios. Bisericuþa de pe Maleia

este una aparte, ridicatãexclusiv din fonduri private prin FundaþiaCreºtinã „Sfânta MariaValea Jiului”, înfiinþatã deun om de afaceri dinvalea Jiului.

„Am vrut sã cinstescmemoria mamei mele, cem-a crescut cu greu înacest sat ºi sã lemulþumesc celor desprecare mama îmi spunea cãau primit-o aºa cum nicinu se aºtepta, chiar dacãvenea din Bucovina.Bunicii s-au refugiat din

Cernãuþi, lãsând acolototul, iar comunitatea de pe Maleia i-a primitfoarte bine ºi chiar le-adat ºi o bucatã depãmânt. Vreau sã rãsplãtesc comunitatea,cu bunãtatea cu care aufost trataþi ai mei”, a afirmat omul de afaceriAurelian Serafinceanu,ctitorul bisericii.

A gapã frãþeascã

La sfârºitul slujbei,credincioºii care dorescpot rãmîne la o petrecerecâmpeneascã, denumitãde localnici „agapãfrãþeascã”, oferitã de

Fundaþia Creºtinã „Sfânta Maria ValeaJiului” ºi de ParohiaPetrila-Jieþ-Maleia.

ªi în acest an, chiar lacâþiva metri de intrarea înbisericã, momârlanii vorîntinde mesele, iar toþi ceicare doresc vor putea sãguste din mâncãruriletradiþionale: ciorbã deoaie, varzã ºi pãsat (spe-cific numai acestei zone).

De asemenea, pentruca oamenii sã se simtãbine organizatorii agapeile vor oferi mesenilor ºiun program artistic demuzicã popularãromâneascã.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 201212 Actualitate

SSuuttee ddee ccrreeddiinncciiooººii ssuunntt aaººtteeppttaaþþii llaabbiisseerriiccaa mmoommâârrllaanniilloorr ddiinn MMaalleeiiaa

sã o cinsteascã pe Sfânta Fecioarã Maria