Upload
corina-maria-bucurica
View
217
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/9/2019 culegere_jocuri_matematica
1/10
VALENŢE FORMATIV – EDUCATIVE
ALE JOCULUI DIDACTIC MATEMATICÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
„Obiectul matematicii este atât de serios, încât este util să nu pierdem ocaziade a-l face puţin mai distractiv.” ( Blaise ascal!
Miniculegere de jocuri didactice
matematice la clasele I-IV
Autori:
"nv. #nton $aria % &coala ,,'mil acoviţă” - One)ti "nv. *sac i+aela. Oana- &coala ,,fântul oievos &tefan cel $are” - One)ti
8/9/2019 culegere_jocuri_matematica
2/10
a) Şirul numerelor natural
1. Uneşte numerele în ordine crescǎtoare:
2. Recitǎ şi numǎrǎ cu mine:
ZECE negri mititei NOUĂ negri mititei OP negri mititei
au m!ncat la ou"# m!ncau $orum% co$t# au %"ut la$te#
unul s&a into'icat unul s&a&necat c&un %o% unul a %"ut $rea mult
... şi&au r"mas doar (. ... şi&au r"mas doar ) .... şi&au r"mas doar *.
+,PE negri mititei +,-E negri mititei CNC negri mititei
$urtau m"rgele lucioase# au cum$"rat ieri o$inci# s&au dus la teatru#
unul din ei le&a /!ndut unul s&a îm$iedicat unul s&a 0"cut artist
... şi&au r"mas doar . ... şi&au r"mas doar . ... şi&au r"mas doar 3.
P,RU negri mititei RE negri mititei 4O negri mititei
au s"dit ardei# goleau un %utoi# au tras cu tunul#
unu&a o%osit din ei unul s&a cam ame5it unul a 0"cut e'$lo6ie
... şi&au r"mas doar 7. ... şi&au r"mas doar 2. ... şi&au r"mas doar 1.
7. 8iletul c!ştig"tor 9 onel a ucat la 8ingo şi a c!ştigat. Ce numere erau înscrise $e %iletul lui dac" acestea sunt numere
0ormate din 6eci şi unit"5i la care ci0ra 6ecilor este cu 1 mai mare dec!t ci0ra unit"5ilor ;
3. C!te numere naturale scrise cu ci0re consecuti/e sunt de la 2< $!n" la )
8/9/2019 culegere_jocuri_matematica
3/10
b) Adunarea şi scǎderea numerelor naturale
1. Construi5i =cu ci0rele scrise $e $eşte> e'erci5ii în lan5 şi re6ol/a5i&le:
2. ?@icitoare matematicǎ:
Cireşele s&au co$t# $erec@i&$erec@i#
,m dou" şi&înc" dou" la urec@i#4ar una dintre ele# cea mai mare#
&o dau acuma dragei surioare ...
C!te cireşe mi&au r"mas; +tii oare;
7.Calculea6" sumele şi di0eren5ele. Colorea6" cu aceeaşi culoare su$ra0e5ele $e care sunt scrise o$era5ii
ce dau acelaşi re6ultat.
7) A 22 B
() A 3 B 13 1 B
3< <B
8/9/2019 culegere_jocuri_matematica
4/10
3.Com$leta5i c"su5ele li%ere cu numere care s" 0ac" $osi%ile o$era5iile indicate de semne şi e0ectua5io$era5iile:
3 2 & 7 & &
&
. Com$leta5i $ǎtrǎ5elele goale cu numerele 2#3# şi ) ast0el înc!t adunate sǎ dea 2< $e toate direc5iile:
. 4oi co$ii se întrec la aruncarea la 5intǎ. Calculea6ǎ clasamentul reali6at de 0iecare.
Dictor arian
Clasament Nume otal $uncteFocul Focul
)
)
2
3 2
<
*
1
8/9/2019 culegere_jocuri_matematica
5/10
c) Înmulţirea şi împǎrţirea numerelor naturale
1. ,de/ǎrat sau 0als; = com$leta5i $e 0run6ǎ , sau G>.
2. Reali6a5i cores$onden5a dintre $iesele de domino şi o$era5ii:
) ' )
3
( ' 7 * '
23 : 2 *2 : ) 7( : 7
21 32
( ( 127
5 x 1 4 + 1
2 x 2
18 !
2" 4
1 x # 1
1" 2 8 2 + 1
$ x 4 12
" x 1 + #
! 2 % 1
8/9/2019 culegere_jocuri_matematica
6/10
7. O%ser/a5i# a$oi com$leta5i:
3. Calcula5i şi com$leta5i:
.Com$leta5i o$era5iile cores$un6ǎtoare cu unul din semnele: ##'H# ##:H :
* I 2 I 2 B * I 2 I 1< B 1
7 I 7 I 7 B 2* ) I 2 I 3 B 3) I 2 I 2 B 2 ( I 2 I B 7
.Pe o s!rmǎ de telegra0 erau 7 r!ndunele. ,u mai /enit 2 r!ndunele. C!te $icioare sunt $e s!rma detelegra0;
)3(12(*3)2*<
'
2 7 3
12
*
8/9/2019 culegere_jocuri_matematica
7/10
d) &nitǎţi de mǎsurǎ
1. Ordonea6ǎ crescǎtor înǎl5imile mun5ilor:,goncagua = ,rgentina> * ) 3) 233m L Milimanaro =an6ania>
8/9/2019 culegere_jocuri_matematica
8/10
: 0 , ( 0 * & / A 0 * : ., - & * A ( . / . / . * & / 00 * & . 7 . / ( 0 * & / *
>)3oţiuni de ?eometrie
1. C!te triung@iuri sunt în imagine;
2. Recunoaşte5i 0igurile geometrice 0olosite. Construi5i ##imaginiH 0olosind 0igurile geometrice în/ǎ5ate:
7.Colorea6ǎ 0lorile aşe6ate în $o6i5ie /erticalǎ:
8/9/2019 culegere_jocuri_matematica
9/10
3. Un %a6in în 0ormǎ de $ǎtrat are $lanta5i la col5uri castani ca în desenul de mai os. 8a6inul tre%uiedu%lat ca su$ra0a5ǎ. Cum reali6ǎm acest lucru 0ǎrǎ a distruge castanii;
. Un tatǎ lasǎ un teren celor $atru %ǎie5i# de 0orma din 0igurǎ. 8ǎie5ii /or sǎ&l îm$artǎ în mod egal dar sǎ ai%ǎ 0iecare $arte 0orma terenului întreg. Cum se $oate îm$ǎr5i;
. Un lan5 de 0!nt!nǎ s&a ru$t în cinci %ucǎ5i de c!te $atru inele. Cum tre%uie $rocedat $entru a a/ea c!tmai $u5ine li$ituri;
*. ingea cǎlǎtoare.
Un ele/ 0ormulea6ǎ o între%are care sǎ con5inǎ no5iuni de geometrie şi aruncǎ mingea s$re un coleg.,cesta $rinde mingea şi rǎs$unde la între%are# a$oi 0ormulea6ǎ altǎ între%are şi aruncǎ mingea mai de$arte.ingea /a ##cǎlǎtoriH $rin clasǎ.
& linie 0rantǎ înc@isǎL& $oligon cu trei laturiL
& $oligon cu $atru laturiL& $atrulater cu toate laturile egaleL& $atrulater cu laturile egale şi $aralele douǎ c!te douǎ.
8/9/2019 culegere_jocuri_matematica
10/10
@) ocuri lo?ice
1. ntr&o 0amilie sunt $atru suroriL 0iecare c!nt" la un alt instrument şi cunoaşte o alt" lim%" str"in".,st0el: aria c!nt" la /ioloncelL 0ata care /or%eşte 0rance6a c!nt" la /ioar"L cea care c!nt" la $ian nu e
DaleriaL Fucia nu ştie germanaL aria ştie italianaL eodora nu c!nt" la /ioar" şi nici nu /or%eşte engle6aLDaleria nu ştie 0rance6"L Fucia nu c!nt" la @ar$"L cea care c!nt" la $ian nu ştie italian". Fa ce instrumentc!nt" Daleria şi ce lim%" cunoaşte;
2. G"t& Grumos omoar" $e r!nd cei 7 %alauri cu c!te 7 ca$ete şi 0iecare ca$ cu c!te 7 lim%i. Pentru a 0acedo/ada /iteiei sale# taie toate lim%ile %alaurilor# le %ag" în traist" şi $leac" s$re $alatul îm$"ratului.Cu c!telim%i $leac" G"t& Grumos;
7. onel construieşte un gard de 7 m lungime şi %ate c!te un 5ǎruş din metru în metru. 4e c!5i 5ǎruşi arene/oie;
3. Fa ani/ersare# 4"nu5 este între%at de in/ita5ii s"i c!5i ani îm$lineşte. El s$une: & ,m un num"r de ani care se îm$arte e'act şi la 2 şi la 7. & 4oar nu ai 1) ani 9 s$une ,nca. & +i nici 9 adaug" ,drianC!5i ani are 4"nu5 ;
. ,riciul ar s$une $rietenului sǎu: ##4acǎ aş 0i cules de douǎ ori mai multe mere dec!t am cules# aş0i a/ut cu 23 mere mai mult dec!t am acum.H C!te mere a cules ar;
. O minge cade de la o anumitǎ înǎl5ime şi se ridicǎ du$ǎ ce atinge $ǎm!ntul la umǎtate din înǎl5imeala care a cǎ6ut. +tiind cǎ atinge de douǎ ori $ǎm!ntul şi cǎ ultima oarǎ s&a înǎl5at la înǎl5imea de 2 matri# sǎ se
a0le înǎl5imea de la care a cǎ6ut mingea.
*. Pisica mea are * ani şi cei doi $isoi ai ei au 2 ani şi res$ecti/ 7 ani. Peste c!5i ani /!rsta $isicii /a 0iegalǎ cu suma /ǎrstelor celor doi $isoi;