Cunoasterea- Viziuni asupra cunoasterii.

Balan Maria-Cristina

Mioc Denisa-Andreea

Ionel AlexandruVadrariu Simion

1. Delimitari conceptuale

Cunoașterea este familiarizarea cu cineva sau ceva, ce poate include fapte, informații, descrieri sau abilități

dobândite prin experiență sau educație.

Se poate referi la: înțelegerea teoretică sau practică a unui subiect.

Poate fi implicită (cum ar fi abilitatea practică sau

expertiza) sau explicită (cum ar fi înțelegerea teoretică a unui subiect) și poate fi mai mult sau mai puțin formală sau

sistematică.În filozofie, fillozoful Platon a dat faimoasa definiție a

cunoașterii drept „convingere adevărată justificată”. Cu toate acestea, nu există o singură definiție a cunoașterii

unanim acceptată și sunt numeroase teorii care o explică.

2. Tipologie

In sociologie, exista doua tipuri de cunoastere: 1. Cunoasterea comuna

2. Cunoasterea ştiințifică

2.Tipologie

1.Cunoasterea comuna:

Viața individuală şi viața socială constau într-o suită de acțiuni şi relații sociale, de conduite şi comportamente care activează cunoștințe, atitudini, si opinii.

Viața individuală poate fi trăita real,imaginar şi virtual mai recent, datorită mijloacelor electronice de comunicare.

Multe din acțiunile individuale şi interacțiunile sociale se desfăşoară de la sine, de parcă ar fi niște automatisme. Pe de altă parte,acționăm conform unor reguli prestabilite şi îndelung exersate şi asimilate atunci când ne aflăm în situații de muncă sau de distracție.

Acțiunile şi interacțiunile de acest gen se bazează pe o cunoaștere individuală şi socială comună,general acceptată şi aplicată într-o comunitate dată.

Cunoașterea socială comună face parte din cultura familiei,grupului sau comunității căreia ii aparținem.

C.Wright Mills (1959) despre „imaginațiasociologică”

Sociologul american C. Wright Mills considera că o persoană trebuie să aibă o înţelegere a istoriei societăţii lui pentru a înţelege societatea şi pe el însuşi în ea şi că, prin această înţelegere, omul poate determina care sunt valorile lui morale.

Astfel, acesta propune :1. Cunoasterea în funcție decurgerea timpului

- comparăm cunoașterea biografică prezentă cu cea trecută şi ne întrebăm despre relevanța lor în raport cu evenimentele actuale pe care le trăim sau cu cele pe care le-am putea trăi.

2. Cunoasterea în funcție de distribuția în spațiul social şi geografic -comparăm cunoașterea noastră cu a altora ce aparțin altor țări, altor comunități sau altor categorii sociale.

2.Tipologie2.Cunoasterea stiintifica:

Cunoașterea care stimulează şi întreține „imaginația sociologica” este cunoașterea sociologică științifică. Ea este produsă metodologic de cercetarea socială care:

1. Colectează în mod sistematic date şi informații ce aparțin cunoașterii comune despre viața socială;

2. Prelucrează aceste date şi informații pentru a identifica tendințe şi tipologii, asemănări şi deosebiri, probleme sociale şi descrieri sistematice ale acestora;

3. Formulează explicații si predicții teoretice menite a trece dincolo de aparențe şi a identifica generalizări sau regularități, factori generatori, asocieri sau corelații,mecanisme constitutive şi generative cu o dinamică specifică în timpul şi spațiul social;

4. Oferă soluții optime pentru rezolvare a unor probleme cu care se confrunta indivizii,grupurile,comunitățile sau societățile în procesele lor de funcționare.

Cunoasterea ->fenomen legat de existenta umana1. Cunoasterea realului

2. Credinta3. Mituri sociale

4. Creatia

-Cunoasterea in viziunea lui Enachescu-

Cunoasterea realului

Acest tip de cunoastere se refera la cunoasterea rationala, logica, stiintifica, bazata pe certitudine.

Ca atitudine afectiv-spirituala, fiind un act de trascendenta prin care omul se proiecteaza intr-un spatiu transreal.

Credinta

Reprezinta constructii imaginare bazate pe reprezentari colective in paralel cu cunoasterea logica. Aceste mituri sunt de mai multe feluri:

l Mituri fondatoarel Mituri istoricel Mituri socialel Mituri urbane

Mituri sociale

Creatia

Creatia este un rod al experientei cunoasterii lumii, dar si al cunoasterii de sine.

Concluzie si bibliografie

In concluzie, ne nastem cu o deosebita dorinta de cunoastere, iar pe parcursul vietii se dezvolta din ce in ce mai mult. Cunoasterea poate ajunge la nivel filosofic sau se rezuma doar la ceva simplu. Omul va dispune de curiozitate si de nevoie de cunoastere pana in ultima clipa a sa. De aceea, Francis Bacon afirma despre cunoastere urmatoarele cuvinte: “Cunoaşterea este prin ea însăşi putere.” Puternic este cel care cunoaste!

Bibliografie :1. C. WRIGHT MILLS (1975) –Imaginatia sociologica.Bucuresti. Editura Politica.2. http://septimiuchelcea.wordpress.com/metodologia-cercetarii-sociologice/3. DEX