81
VIZIUNI GENERALE PRIV PROCESUL CIVIL 1) Metodele şi formele de apărare ale drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime Dreptul în general, ca totalitate de norme juridice, se diversifică în mai multe categorii în funcţie de diferite criterii. O primă clasificare presupune - gruparea ramurilor de dr material în corelaţie cu normele de dr procedural. Subiecţii oricărei ramuri de dr material exercitîndu-şi conduita prescrisă sau impusă de lege, valorifică drepturile subiective şi onorează obligaţiile subiective. Pentru a ne apăra propriile “drepturi”, apelăm la normele juridice care au menirea să ne asigure valorificarea cu bună-credinţă a drepturilor, adică să ne dea posibilitatea să ne apăram. În cazul: - dr penal: ne puteam apăra doar cu ajutorul normelor de – dr procesual penal - dr administrativ: ne putem apăra în diferite feluri în funcţie de contravenţia administrativă - în cadrul celorlalte ramuri de dr material (ex. dr muncii, dr civil, dr fiscal, dr vamal, dr ecologic, dr afacer), indiferent de faptul subiect al cărei ramuri de drept suntem noi, ne exercităm anumite drepturi şi onorăm anumite obluigaţii. În momentul în care unei persoane îi este încălcat un drept, ea îşi poate apăra acest drept, indiferent de faptul subiect al cărei ramure de drept material este persoana în cauză, îşi exercită drepturi şi obligaţii. Atunci cînd ele sunt încălcate, apare un alt drept care face puntea dintre dr material şi dr procesual – dr la apărare, cănsacrat de toate actele fundamentale naţionale şi internaţionale, mi-l apăr cu ajutorul altor norme conţinute în ramura de drept numită – dr procesual civil. Indiferent de faptul ce litigii apar, cu excepţia celor penale şi administrative, se sancţionează conf normelor de procedură civilă, ceea ce înseamnă că procesul civil este foarte vast. Schema În baza normelor de dr material, subiecţii îşi exercită conduite fireşti. Din momentul apariţiei unui conflict, indiferent de cauza acestuia, poate fi exercitat un alt drept care face legătura între normele materiale şi cele procedurale, e vorba despre dr la apărare. În cadrul raporturilor de dr procesual civil, subiecţii tind să-şi apere conf regulilor stab de stat propriile drepturi subiective şi interese legitime. Coraportul dintre dr material şi dr procesual se exprimă prin coraportul dintre conţinut şi formă. Normele de dr procesual civil, asigură şi garantează în caz de necesitate viabilitatea normelor de dr material. Coraportul drept şi libertate: 1

Viziuni Generale Priv Procesul Civil

Embed Size (px)

Citation preview

VIZIUNI GENERALE PRIV PROCESUL CIVIL

VIZIUNI GENERALE PRIV PROCESUL CIVIL

1) Metodele i formele de aprare ale drepturilor, libertilor i intereselor legitime

Dreptul n general, ca totalitate de norme juridice, se diversific n mai multe categorii n funcie de diferite criterii.

O prim clasificare presupune - gruparea ramurilor de dr material n corelaie cu normele de dr procedural.

Subiecii oricrei ramuri de dr material exercitndu-i conduita prescris sau impus de lege, valorific drepturile subiective i onoreaz obligaiile subiective.

Pentru a ne apra propriile drepturi, apelm la normele juridice care au menirea s ne asigure valorificarea cu bun-credin a drepturilor, adic s ne dea posibilitatea s ne apram.

n cazul:

dr penal: ne puteam apra doar cu ajutorul normelor de dr procesual penal

dr administrativ: ne putem apra n diferite feluri n funcie de contravenia administrativ

n cadrul celorlalte ramuri de dr material (ex. dr muncii, dr civil, dr fiscal, dr vamal, dr ecologic, dr afacer), indiferent de faptul subiect al crei ramuri de drept suntem noi, ne exercitm anumite drepturi i onorm anumite obluigaii. n momentul n care unei persoane i este nclcat un drept, ea i poate apra acest drept, indiferent de faptul subiect al crei ramure de drept material este persoana n cauz, i exercit drepturi i obligaii. Atunci cnd ele sunt nclcate, apare un alt drept care face puntea dintre dr material i dr procesual dr la aprare, cnsacrat de toate actele fundamentale naionale i internaionale, mi-l apr cu ajutorul altor norme coninute n ramura de drept numit dr procesual civil. Indiferent de faptul ce litigii apar, cu excepia celor penale i administrative, se sancioneaz conf normelor de procedur civil, ceea ce nseamn c procesul civil este foarte vast.

Schema

n baza normelor de dr material, subiecii i exercit conduite fireti. Din momentul apariiei unui conflict, indiferent de cauza acestuia, poate fi exercitat un alt drept care face legtura ntre normele materiale i cele procedurale, e vorba despre dr la aprare.

n cadrul raporturilor de dr procesual civil, subiecii tind s-i apere conf regulilor stab de stat propriile drepturi subiective i interese legitime.

Coraportul dintre dr material i dr procesual se exprim prin coraportul dintre coninut i form.

Normele de dr procesual civil, asigur i garanteaz n caz de necesitate viabilitatea normelor de dr material.

Coraportul drept i libertate:

Diferene substaniale ntre drept i libertate din prisma normelor de procedur civil nu exist, dect cu specificarea c libertatea e condiia exercitrii dreptuluii, iar dreptul subiectiv al unui titular este limita libertii altuia.

Interesul legitim, spre deosebire de drept i libertate, este un scop consacrat legal spre care poate tinde orice titular de drepturi.

Nu vorbim pur i simplu despre un interes, ci de un interes legitim, care este aprat de lege. ns atunci cnd ne apram interesele nu vorbim despre conflicte de drept, ci despre situaii cnd aproape c nu exist pri conflictuale ntre ele.

Exemplu:

limitarea capacitii de exerciiu a persoanei

Se limiteaz o persoan n capacitatea de exerciiu prin intermediul instanei de judecat, ns acolo nu avem conflicte de drept, ci avem un interes legitim de al proteja n msura n care nu se poate apra i nu-i poate exercita el singur drepturile.

nfierea: nu sunt nclcate drepturile nimnui, ci printr-o procedur se stabilete ca ditr-un anumit moment copilul s aib prini.

Recunoaterea faptului c o pers a fost prizonier n ghetourile naziste, pers deportat n Siberia nu exist nici un litigiu, n dac persoana dat va fi angajat, va beneficia de anumite faciliti materiale.

Astfel, n instana de judecat pot fi aprate nu doar drepturile, ci i interesele unei persoane.

Nu putem spune c atunci cnd vorbim despre drepturi, nu exist i interese. De obicei, cnd vorbim despre drepturi, vorbim n primul rnd despre interes, dar nu numai el, care degenereaz n drept, dar putem vorbi doar de interes.

Pentru a ne apra drepturile, libertile sau interesele legitime statul ne pune la dispoziie:

I. modaliti de aprare

II. forme de aprare

I. Metodele nelimitative prin care pot fi aprate drepturile (conf art.11 CC i art.6 CPC)

1. recunoaterea drepturilor

2. anulrile actelor juridice

3. exercitarea forar a obligaiilor

4. anulrile actelor administrative

5. desfiinarea/modificarea raporturilor juridice

6. repararea prejudiciilor

II. Formele de aprare

Pentru a ajunge la scopurile scontate legea ofer mai multe posibiliti, acestea sunt formele de aprare ale drepturilor.

Formele rspund la ntrebarea Cum?, de fapt trebuie s apar ntrebarea Ce vrei? Spre ce tinzi?

Exist forme de aprare:

1. judiciare

2. extrajudiciare

3. nejurisdicionale NU exist o pers ter, prile rezolv ntre ele litigiul

n antipod cu aceste dou categorii exist posibilitatea aplarrii conflictelor n scopul aprrii drepturilor pe ci amiabile.

1. Forma judiciar

Forma judiciar de aprare, similar celor extrajudiciare, presupun intervenia unui ter n conflictele ntre prile litigioase.

Tera persoan poate fi:

instana de judecat face dreptare ntre pri

arbitru face pace ntre pri

Realmente, formele de aprare a drepturilor sunt mixte, ntruct foarte rar titularilor de drepturi le este oferit o singur form cea judiciar.

Forma de aprare a drepturilor mixte:

cnd mergi direct la instana de judecat

cnd mergi la o alt autoritate

a. autoriti statale-administrative

b. autoriti nestatale (obteti)

a) Autoriti statale-administrative

Prima form de aprare a drepturilor, cea judiciar, atunci cnd titularul unui drept pretins nclcat, dac nu se mpac cu partea advers i i dorete aprarea, poate merge n instana de judecat.

Alt form de aprare presupune interferena formei administrative cu cea judiciar.

Forma administrativ nseamn c nu instana este competent s soluioneze un litigiu, ci un organ de stat.

Conf art.10(3) CC, aprarea drepturilor pe cale administrativ se face doar n cazurile prev de lege, iar hotrrile emise de autoritile administrative pot fi atacate n judecat.

n concluzie, forma administrativ de aprare a drepturilor nu exist independent i separat, ea premerge obligatoriu formei judiciare de aprare a drepturilor. Dup soluionarea pe cale administrativ, este liber accesul la justiie. Orice decizie administrativ poate fi atacat n justiie.

Autoritile administrative competente ce soluioneaz anumite categorii de conflicte se numesc, din acest punct de vedere, organe jurisdicionale.

exemple: organe jurisdicionale administrative

organe de tutel i curatel

autoriti fiscale

autoriti vamale

orice alte autriti publice sau asimilate celor publice crora legea le ofer competena de a oluiona anumite litigii

b) Autoriti nestatale (obteti)

Exist autoriti jurisdicionale nestatale (obteti) create benevol i liber de prile n conflict.

Exemplu: conflictele colective de munc se soluioneaz mai nti de comisii de conciliere i ulterior de instana de judecat.

Forma arbitral

Forma arbitral - o variaie a formei obteti n cadrul creia titularilor de drepturi le sunt oferite n condiiile legii dou alternative.

1. instana de judecat

2. arbitrajul specializat creat prin liberul consens manifestat de prile n litigiu

Nu toate litigiile pot fi rezolvate prin forma arbitral.

n dovada existenei acestei forme avem:

Legea nr 23 din 22.02.08 cu privire la arbitraj

Legea nr.24 din 22.02.08 cu privire la arbitrajul comercial internaional

Legea cu priv la mediere din 14 iunie 2007 nr.134

2) Obiectul, metoda i sistemul dr procesual civil ca ramur de drept

Dr procesual civil, ca ramur autonom de drept, e format dintr-o totalitate de norme juridice care reglementeaz relaiile dintre instituia juridica ca subiect obligatoriu i ceilali subieci n procesul examinrii i soluionrii cauzelor civile, precum i n procesul exercitrii hotrrilor n scopul aprrii drepturilor, libertilor i intereselor legitime.

Noiunile de ramuri de drept:

comun pt toate: normele care formeaz obiectul i relaiile reglementate de aceste norme

diferit pt toate: relaiile care formeaz obiectul de reglementare, i n cazul nostru le-am identificat prin prisma subiecilor

Subiecii care sunt implicai n raporturile de procedur civil sunt:

1. att participanii la proces: (art.55)

prile

intervenienii

procurorul

persoanele care n conf cu art.7(2), 73, 74 sunt mputernicite s adreseze n instan cereri n aprarea drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale unor alte pers

persoanele care intervin n proces pt a depune concluzii n aprarea drepturilor unor alte persoane

persoanele interesate n pricinile cu procedur special

2. ct i persoanele care contribuie la nfptuirea justiiei: martorii, reprezentanii, experii, interpreii, executorii, grefierii .a.

Persoanele care contribuie la nfptuirea justiiei sunt subieci ai raportului procesual civil, ns nu sunt participani.

Noiunea de proces civil difer de conceptul ramurii de drept. Astfel:

Procesul / procedura civil activitatea instanelor judectoreti desfurat conf legii n scopul examinrii i soluionrii pricinilor civile i executrii hotrrilor.

Instana singur nu lucreaz i nici nu se autosesizeaz n procedura civil. Ea lucreaz numai dac i se solicit, i numai raportat cu cineva, ceea ce nseamn c raporturile de procedur civil niciodat nu sunt abstracte, ntotdeauna sunt doi subieci (dintre care unul este instana de judecat). Aciunile pe care le face instana de judecat sutn atitudini replic la o prim aciune de adresare n judecat a unui titular.

Din acest motiv, fapta care determin apariia i continuare unui poces civil sunt aciunile.

Mai rar, temei de apariie a raporturilor de procedur civil evenimentul. (ex. decesul judectorului)

Orice s-ar ntmpla n cadrul unui proces civil (ex. a decedat o parte), oricum finalizarea acestuia nu este dictat sau nu este marcat doar de evenimentul acesta. Instana de judecat va emite o ncheiere fie de ncetare a procesului, fie de suspendare a acestuia, i ea va fi o aciune, adic procesul civil ncepe, se desfoar i se finiseaz numai prin aciuni, chiar dac printre ele sunt inaciuni.

Exemplu: depui cererea de chemare n judecat i nu te duci (este o inaciune, dar care este urmat de o atitudine a instanei, deoarece se scoate cererea de pe rol).

Astfel, noi putem s generm prin conduita activ, inaciuni, evenimente o anumit activitate, dar ea ntotdeauna exist aceast activitate a instanei, de la nceput, pn la final.

Obiectul procesului civil este format din raportul litigios material al prilor n conflict.

De ce raportul material litigios este obiect al procesului civil?

Dr procesual civil este public/privat?

Azi majoritatea autorilor mbrieaz opinia potrivit creia aceast ramur a sistemului juridic aparine - dr public.

Relaia strns care exist ntre dr civil i dr procesual civil a determinat pe unii autori s susin apartenena dr procesual civil la dr privat.

O determinare corect a naturii dr procesual civil se poate realiza numai n baza unor riguroase criterii tiinifice.

Din acest punct de vedere credem c dou sunt dou criterii eseniale:

1. calitatea subiectelor ntre care se leag raportul juridic

2. coninutul obiectului raportului juridic

Ori de cte ori subiecii raportului juridic sunt simpli particulari ne aflm n prezena unui raport de dr privat.

Prezena statului ntr-un raport juridic antreneaz calificarea acestuia ca fiind un raport de dr public.

Aceast regul nu are un caracter absolut, cci statul poate participa n viaa juridic:

nu doar n calitate de putere suveran

ci i ca simplu subiect de dr civil

n ultima ipotez, statul devine n mod evident parte ntr-un raport judiric de dr privat.

Criteriul enunat trebuie conjugat i cu acela al naturii materiei care formeaz obiectul raportului juridic. Dac coninutul (materia) raportului juridic vizeaz un interes general un atare raport trebuie inclus n sfera dreptului public, iar n caz contrar apartenena sa nu poate fi alta dect aceea de dr privat.

ntr-adevr, n relaia procesual este ntotdeauna implicat statul, prin intermediul autoritii judiciare, ca un garant al pcii sociale. Dar poziia statului se evideniaz i prin obligaia sa concret de a distribui justiia. Iar aceast obligaie corespunde unui drept concret al fiecrui cetean de a solicita protecie judiciar.

O expresie elocvent a acestui drept se regsete i n:

Constituia RM (art.16) Respectarea i ocrotirea persoanei constituie o ndatorire primordial a statului.

Declaraia Universal A Drepturilor Omului (art.8) Orice persoana are dreptul sa se adreseze in mod efectiv instantelor judiciare competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce ii sunt recunoscute prin constitutie sau prin lege.

Or, accesul liber la justiie corespunde, n mod firesc, unei obligaii corelative a statului de a distribui justiia.

Observm deopotriv c administrarea justiiei nu poate fi calificat ca o problem de interes privat.

Statul:

nu are o simpl obligaie de a administra justiia;

ci este dator s asigure stabilirea adevrului n cauzele deduse n faa autoritii judiciare.

Fora statului de drept rezid tocmai n promovarea adevrului n opera de nfptuire a justiiei. Iat de ce apreciem c dr procesual civil, n pofida puternicilor sale conexiuni cu dr privat, aparine dreptului public.

Metoda

Metoda dr procesual civil - e format din modalitatea prin care statul reglementeaz raporturile de procedur civil.

Procesul civil se manifest n mod dispozitiv i imperativ n funcie de:

1. diferite etape

2. diferite conduite a subiecilor procesuali

Procesul civil ncepe benevol i se termin forat, n cazul n care o parte nu se conformeaz.

Forma incipient a procesului civil are caracter dispozitiv.

n cadrul dr civil facem tot ceea ce nu ne interzice legea, libertatea axndu-se pe interdicii.

n cadrul dr procesual civil facem doar ceea ce legea permite. Consecine pentru ca ai fcut sau n-ai fcut nu exist, dect dac ai fcut greit.

Ex. dac nu vii n instan:

nu te mustr, nu te amendeaz

ci doar i scoate cererea de pe rol, mai vii o dat cu aceeai cerere, plteti o alt tax de stat (care este 3% din valoarea aciunii)

Toate consecinele din dr procesual civil, nu sunt de natur coercitiv, nu sunt forate.

n procesul civil forat se ntmpl doar ctevai lucruri, de ex:

aducerea martorilor

cnd, dup toate somrile fcute, executorul vine acas, i i sechestreaz averea

aplicarea amenzilor

Pornirea procesului civil, desfurarea lui depinde de discreia i voina prilor, astfel n cadrul raporturilor de procedur civil subiecii care interacioneaz cu instana pot s abordeze o conduit numai dac e permis de lege.

Prile de asemenea prin manifestri de voin libere i neviciate pot decide soarta procesului.

Astfel, reclamantul poate oricnd renuna, prile se pot mpca i astfel procesul de stopeaz i nu trece prin toate etapele sale.

Caracterul sanciunilor n procesul civil e aproape lipsit de elemente coercitive, ntruct sanciunile procesuale sunt consecinele prev de lege pentru orice aciune/inaciune a subiectului.

ns unele aciuni sunt marcate de constrngere.

exemplu: amenzile judiciare

Elemente ale metodei imperative exist totui n cadrul procesului civil din simplul considerent c subiectul obligatoriu (instana de judecat) este o autoritate de stat, iar poziia subiecilor raporturilor de procedur civil nu este de egalitate.

Actul de justiie materializat prin hotrri judectoreti sau emiterea altor acte de dispoziie ale instanei produc efecte att pentru subiecii implicai n proces, ct i pentru ceilali membri ai societii.

Caracterul obligatoriu al hotrriii lor, precum i posibilitatea recurgerii la executarea forat sunt manifestri imperative ale procesului civil.

Msurile asiguratorii pe care le poate aplica instana semnific o form de manifestare a imperativului.

Coraportul instanelor de judecat cu celelalte organe jurisdicionale manifestat n diferite feluri se produce uneori n mod imperativ, adic instana poate anula un act administrativ, instana poate desfiina o hotrre arbitral, instana poate s un recunoasc o hotrre judectoreasc strin.

Astfel metoda dr procesual civil este dispozitiv-imperativ.

De ce nu invers?

Sistemul dr procesual civil

Sistemul dr procesual civil este format din diferite componente n funcie de amploare.

Dr execuional civil tinde s devin o subramur a dr procesual civil.

Dr procesual const din instituii de drept, divizate la rndul lor n norme juridice, pe care convenional le divizm n partea general i partea special.

3) Izvoarele dr procesual civil

Noiunea

Izvoarele dr procesual civil:

a) sens material: factorii de configurare a dreptului, adic condiiile sociale, economice, politice, culturale care determin necesitatea adoptrii sau modificrii de norme juridice noi

b) sens formal: formele de exprimare a reglementrilor instituite de stat pentru relaiile dintre instana de judecat i ceilali subieci.

Clasificarea

1. Dup obiectul normelor:

a. norme de organizare judectoreasc care reglementeaz organizarea i funcionarea instanelor judectoreti, numirea i desemnarea judectorilor

b. norme de competen care reglementeaz competena general i cea jurisdicional n materia examinrii cauzelor civile

c. norme de procedur propriu-zis care reglementeaz desfurarea procesului civil precum i punerea n executare a hotrrilor judectoreti

2. Dup ntinderea cmpului de aplicare:

a. norme generale care se aplic la soluionarea tuturor litigiilor deduse judecii, indiferent de materie

b. norme speciale care se aplic n mod limitat, la o anumit materie care este determinat de lege

3. Dup coninutul normei:

a. norme regulatorii care conin reguli de conduit a instanei de judecat i a participanilor la proces

b. norme dispozitive care conin definiii ale anumitor noiuni procesuale civile

4. Dup caracterul conduitei prescrise:

a. norme imperative care prescriu reguli de conduit de la care nu se admite nici o abatere, fiind strict determinat

b. norme dispozitive care prescriu astfel de reguli conf crora instana de judecat sau participanii la proces pot alege o conduit sau alta

Izvoarele dr procesual civil

Conf CPC(art.2), modalitatea de examinare i soluionare a cauzelor civile este reglementat de:

1. Acte internaionale cu priv la drepturile omului sau tratate bi/multilaterale la care RM este parte

2. Constituie

3. Legi organice (CPC)

Prin urmare, legile ordinare i actele normative subordonate legilor nu constituie izvoare ale dr procesual civil.

a) Izvoarele internaionale ale dr procesual civil

1. Declaraia Universal a Drepturilor Omului

2. Convenia European pentru aprarea Drepturilor omului i Libertilor fundamentale

3. Convenia privind Procedura Civil, Haga, 1954

4. Convenia priv recunoaterea i executarea sentinelor arbitrare strine

5. Convenia priv notificarea i comunicarea n strintate a actelor judiciare i extrajudiciare

b) Izvoarele naionale ale dr proceausl civil

1. Constituia RM (art.6, 20, 26, 53, Capit IX)

2. Codul de procedur civil al RM

3. Codul de executare a deciziilor judiciare

4. Legea insolvabilitii

5. Legea contenciosului administrativ

6. Legea cu priv la organizarea judectoreasc

7. Legea cu priv la avocatur

8. Legea cu priv la notariat

9. Legea cu priv la procuratur

Pentru sistemul judiciar al RM precedentul judiciar nu constituie izvor de drept.

Practica judiciar naional nu constituie un izvor al dreptului procesual civil, expres prev de lege, ns e izvor de drept procesual civil orice hotrre a CEDO, lucru care rezult din prevederile Conveniei Europene pentru aprarea Drepturilor omului i Libertilor fundamentale.

Raportat la hotrrile judectoreti naionale, aceeai practic CEDO, spune c ele ar trebui s fie uniforme i previzibile. Adic dac avem 100 de litigii n circumstane identice, i n 90 de litigii instana a dat o soluie, iar n 10 a dat o alt soluie, nseamn c instanele noastre nu asigur securitatea raporturilor juridice. O valoare pentru o societate civilizat este stabilitatea i atunci cnd o persoan se alf n acceai situaie de ex. ca si vecinul su, care a avut acelai litigiu i a avut aceleai probe i partea advers este aceeai (ex. Primria) i actul este tot acelai i unuia dintre ei i d ctig de cauz, iar altuia nu-i d, atunci CEDO intervine, declarnd faptul c respectivele hotrri, care ies n afara interpretrilor general acceptate, nu sunt legale, se caseaz i cazurile se reexamineaz.

Acest fapt nseamn c judectorii trebuie s in cont de faptul cum a deciz un alt judector ntr-un caz similar. Aceasta ar nsemna c rolul Curii Supreme de a asigura aplicarea uniform a legii se regsete n acele hotrri explicative. Dac ele ntotdeauna ar fi calitative, dac ele n-ar repeta legea, sau conspectele de proces civil, dar ar explica situaiile problematice, ele ar fi cu mult mai valoroase.

Pentru a asigura securitatea raporturilor juridice, instanele judectoreti naionale trebuie s aplice normele de drept material sau de drept procesual n acelai fel, n aceleai circumstane, adic practica judiciar naional trebuie s fie uniform n sensul aplicrii i interpretrii legilor.

Evident c pentru aceasta hotrrile judectoreti trebuie s fie motivate. Adic, judectorul trebuie s motiveze de ce n cazul a a dat o astfel de hotrre, iar in cazul b care este similar a dat o hotrre total diferit. ns n majoritatea cazurilor, judectorii din RM nu spun nici ntr-un caz i nici n altul de ce. De obicei judectorii scriu 5-10 foi n aspectul descriptiv al hotrrii, iar n final ... dar instana examinnd materialele cazului a decis s resping cererea. ns argumentarea faptului de ce a fost respins, lipsete. Sau argumenteaz prin faptul c astfel prevede legea i mai copie ctevai articole din legi, i astfel d o hotrre. Or motivaia presupune altceva, sa-l faci pe om s neleag, chiar dac el de la sine nu nelege. Hotrrile emise de instanele judectoreti ale RM nu prezint nici un interes juridic, toate sunt la fel, se schimb doar reclamanii i suma.

Legile constituionale, n msura n care completeaz/modific Constituia cu referire la justiie sunt i ele izvoare ale dr procesual civil.

Pentru a asigura supremaia Constituiei n statul nostru, avem Curtea Constituional care nu face parte din sistemul organelor judectoreti, are o structur deosebit, dar care are abilitatea s declare neconstituionalitatea prevederilor din CPC (ceea ce a i fcut), sau s interpreteze nite norme neconstituionale sau alte legi.

Art.20 din Constituie reglementeaz accesul liber la justiie i Curtea Constituional interpreteaz articolul dat, aceea hotrre de interpretare este obligatorie, i ea servete ca izvor de drept. Hotrrea Curii Constituionale prin care a fost declarat neconstituional sintagma n faa Curii Supreme ai dreptul numai cu avotatul liceniat n drept i discui nu mai mult de 30 minute, deoarece aceasta limiteaz accesul liber la justiie. Judectorii acum le permit s discute, ns tot ntr-o anumit limit, i doar dac mai au ceva nou de adugat, ntruct toate materialele dosarului nu mai este nevoie s fie repetate, ddeoarece dac cauza este de 10-15 minute, n-au cum s discute 30 minute. n asemenea cazuri, hotrrile Curii Constituionale de declarare a neconstituionalitii nu sunt izvoare de drept, fiindc nu poart caracter absolut normativ n msura n care se refer la norme de conduit.

Hot de declarare a neconstitutionalitatii nu este izvor de drept

Hot de interpretare este izvor de drept daca se refera la norme procesuale

Hotrrile Curii Constituionale de interpretare sunt izvoarele procesului civil, ntruct stabilesc modul de aplicare, implementare a unor norme juridice, inclusiv cu caracter procesual.

Hotrrile Curii Constituionale de verificare a constituionalitii marcheaz aciunea n timp a unei norme, daca ea este declarat neconstituional.

Hotrrile Plenului Curii Supreme de Justiie nu constituie izvoare de dr procesual civil, ntruct rolul lor, conf art.17 CPC este de a explica legea pentru aplicarea ei uniform.

A fost un moment cnd Consiliul Europei spunea c aceste hotrri afecteaz independena de decizie a judectorilor. Nu trebuie s decizi, las-l ingur s decid cum consider c este corect, innd cont de restul precedentelor naionale i internaionale. Problema const n faptul c noi venim dintr-un stat totalitar, acolo unde libertatea de iniiativ i de decizie a fost suprimat i distrus, prin urmare ne este foarte greu s ne asumm riscuri i responsabiliti pentru a decide, ntruct aceasta presupune consecine. Din acest motiv ne cam temem, i n mod normal judectorii aceleaz la instana superioar pentru consultaii. Astfel, judectorii din instanele superioare explic, ns ei nu creaz legi noi prin aceasta.

Ei nu trebuie s dea o alt interpretate decit acea pe care tot Curtea Suprem de Justiie o aplic.

Aciunea n timp, spaiu i asupra persoanelor a izvoarelor dr procesual civil

Aciunea n timp

Aciunea n timp a izvoarelor procedurii civile este marcat de intrarea n vigoare i abrogarea acestora.

1. Principiul aplicrii imediate a legii procesual civile noi (CPC art.3(1))

Conf art.3 CPC instanele de judecat din RM aplic legile procesual civile n vigoare la data judecrii cauzei, efecturii aciunii de procedur sau executrii actelor judectoreti.

Efectele procesuale ale legii vechi i pstreaz valabilitatea indiferent de prevederile legii noi.

De ex. avem o situaie de conflict care se produce acum, ntre dou pers fizice. Aceasta nu presupune c va fi soluionat imediat, ci se va soluiona doar atunci cnd cineva din cei implicai se va adresa n instan, astfel poate s treac un termen de prescripie prev n lege (ex.3 ani). ntre timp s-a schimbat att legea material (ex. Codul muncii), ct i legea procesual. Instanele de judecat la momentul examinrii liitgiului, va aplica legea material valabil la momentul producerii momentului litigios (adic Codul muncii din 74 dac litigiul s-a produs pn n 1 oct 2003) i legea proceausl valabil la momentul judecrii cauzei. Adic atunci cnd conflictul s-a produs realmente ntre noi, era de ex. 2002, dar cnd a ajuns n faa instanei de judecat, intrase n vigoare noul Cod de procedur civil.

Prin urmare vom aplica noul CPC n momentul examinri cauzei, dar vom aplica Codul vechi al muncii, fiindc el era cel care la moment guverna raportul material ce a devenit litigios la un moment dat.

Ci de atac gen recurs n anulare

Existau nite ci de atac care dup valorile europene afectau buna aranjare a lucrurilor ntr-o societate i justiie.

Recursul n anulare nsemna faptul c dou persoane s-a judecat, s-a finisat examinarea, s-au epuizat toate cile admisibil pentru noi, dar la un moment dat cineva s-a dus cineva la procurorul general i s-a plns. Dac procurorul general consider c plngerea persoanei este ntemeiat, atunci tot ce a facut instana pn n acel moment nu este corect. Procurorul sau adjuncii acestuia fceau recurs n anulare adresate Curii Supreme de Justiie i uneori, instana suprem, anula tot ceea ce se ntmplase n urma acestui recurs n anulare. Curtea European a atenionat faptul c era o imixtiune n justiie din partea unui subiect care nu avea nici o legtur cu procesul civil i litigiul n general. Se interpreta c n anumite cazuri greelile fcute sunt att de grave c o alt cale de remediere nu exist. ns nu poi s procedezi ilegal pentru ca s remediezi o ilegalitate. i din acest considerent, toate hotrrile judectoreti sau efectele hotrrilor judectoreti pronunate graie recursurilor n anulare, au fost i ele anulate la rndul lor de Curtea European. Republicii Moldova i-a fost sugerat s nu mai dea curs recursurilor n anulare. Or aceasta nseamn c efectul legii vechi se stinge prin aplicarea nu a legii noi, ci a unui izvor de drept cu for ierarhic superioar. Nu mai avem recursuri n anulare, iar efectele celor vechi nu le mai pstrm. Iar aceasta vine n contradicie cu ce spune actualul cod dac efectul este greit, nu noi o s-l abrogm, dar o s ne determine alt cineva s renunm la el.

2. Principiul neretroactivitii legii procesual civile noi (CPC - art.3(2))

Noua lege procedural nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat al aplicrii legii abrogate i nu le desfiineaz. De la data intrrii n vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii legi nteceaz dac noua lege nu prevede altfel. (art.3(2) CPC)

Principiul neretroactivitii legea procesual dispune numai pentru viitor.

n cadrul procesului civil, acest principiu cunoate anumite soluii:

1. normele de organizare judectoreasc snt de imediat aplicare

2. normele de competen, care modific competena instanei sesizate n momentul apariiei legii noi, permit existena mai multor soluii:

a. pstrarea competenei pentru cauzele n curs de judecat

b. pstrarea competenei pentru cauzele n curs de judecat doar dac procesul a ajuns n faza dezbaterilor judiciare

c. deznvestirea i transmiterea cauzei instanei nou competente

3. normele de procedur propriu-zis snt de imediat aplicare, ceea ce nseamn c noua lege nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat al aplicrii legii vechi i nu le desfiineaz.

S-ar putea ntmpla, ca pe parcursul examinrii cauzei s se schimbe legea procedural. Dac nu este prev o excepie expres n legea nou, din momentul n care a intrat nvigoare noul CPC, ncepe a fi aplicat acesta, i nu cel vechi. Evident, tot ce am fcut n baza CPC vechi ex. ntiinri, cereri, citri i pstreaz valabilitatea, dar vom proceda deja conf legii noi.

Excepii ultraactivitatea legii procesuale civile

Legea procesual civil nu are putere retroactiv, ns poate ultraactiva.

ex. Legea contenciosului administrativ (art.34(5))

Pricinile aflate pe rol n instanele de judecat la data intrrii n vigoare a prezentei legi se vor judeca potrivit normelor aplicabile la momentul sesizrii instanei

Adic exact invers dect ceea ce am spus pn acum, aceasta nsemnnd ultraactivitatea legii vechi, deoarece aceasta nou i permite. Tot ceea ce a nceput a fi examinat n materie de contencios administrativ pn la intrarea n vigoare a legii, se finiseaz conf legii deja abrogate. Aceasta ns este o excepie fiind valabil doar cnd e prev expres de legea nou.

Aciunea n spaiu

Principiul teritorialitii - Aciunea n spaiu este marcat de limitele teritoriale ale RM.

Pe teritoriul Transnistriei nu putem executa nici o hotrre judectoreasc, i de asemenea nu executm nici noi hotrri judectoreti venite din Transnistria.

Aciunea asupra persoanelor

Principiul egalitii - Aciunea asupra persoanelor nu depinde i/sau cetenia participanilor, ntruct chiar n procesele civile cu elemente de extranietate, instanele judectoreti aplic legea procesual naional a RM.(art.454)

Indiferent de faptul cine i de unde eti, legea proceausal este cea naional.

Legea material, n funcie de diferite circumstane, de regul prevederile tratatelor bilaterale, sau principiile de reciprocitate, sau prevederile contractelor legea material poate s fie cea strin, ns cea procesual sub nici o form.

ns RM poate aplica retorsiuinea fa de persoanele statelor n care exist restricii ale drepturilor cetenilor i organizaiilor din RM.

4) Felurile de procedur civil

Utiliznd forma judiciar de aprare a drepturilor i izvoarele dreptului procesual civil, instanele judectoreti folosesc diferite maniere diferite maniere de examinare i soluionare a diferitor categorii de principii civile.

Procedura civil ca activitate a instanelor de nfptuire a justiiei, se divizeaz n dou mari categorii:

I. proceduri civile clasice

II. proceduri de control

n cadrul procesurilor civile clasice, instanele examineaz i soluioneaz n fond cauze civile.

n cadrul procedurii de control, instanele judectoreti naionale verific legalitatea:

actelor de dispoziie emise de arbitraje naionale/internaionale

hotrri judectoreti strine

I. Procedurile clasice se subdivizeaz:

1. proceduri contencioase

2. proceduri necontencioase

3. procedura insolvabilitii

1. Proceduri contencioase

Proceduri contencioase activitile instanelor judectoreti priv examinarea i soluionarea litigiilor de drept.

Conflictele de drept apar de regul ntre dou pri opuse care i apr n instan propriile poziii n mod contradictoriu. Acestea se numesc reclamant i prt.

Pentru pornirea procedurii contencioase este necesar perfectarea i depunerea unei cereri de chemare n judecat.

n funcie de calitatea prilor chemate n litigiu, procedura litigioas se mparte n:

a) procedura general pe aciunile civile (CPC - Titlul II (A))

b) procedura contenciosului administrativ (CPC - Titlul II (B)); Legea contenciosului administrativ din 10.02.00

Procedura contenciosului administrativ are deosebiri de reglementare n fond, ns principala deosebire este calitatea prtului, astfel n aceste cazuri cererile de chemare n judecat snt ndreptate mpotriva autoritilor statale sau celor asimilate acestora.

Indiferent de felul procedurii contencioase, scopul normelor din cadrul acestor instituii este aprarea drepturilor nclcate sau contestate.

Aprarea unui drept nclcat nu pune la ndoial existena acestuia, ns se solicit concursul instanei pentru a soma pe cineva s-i onoreze obligaiile fa de titularul dreptului.

n cazul drepturilor contestate se pune la ndoial existena lor i se solicit intervenia instanelor judectoreti pentru ca dreptul s apar n mod legal.

2. Proceduri necontencioase

Procedurile necontencioase au ca scop aprarea intereselor legitime ori a drepturilor neocntestate.

Procedurile necontestate sunt incompatibile cu existena litigiilor de drept.

Procedurile necontestate se subdivizeaz n:

a) procedura special (CPC - Titlul II (C))

b) procedura n ordonan (CPC - Titlul II (D))

a) Procedura special nu are pri n litigiu, ntruct este lipsit de raport material conflictual.

Astfel, subiecii procesuali n aceste cazuri se numesc:

petiionari

pri interesate

Conf. art.279: instanele judectoreti examineaz doar pricinile civile enumerate limitativ de lege.

b) Procedura n ordonan spre deosebire de cea special, presupune existena a dou pri (creditor i debitor), care nu sunt n litigiu ce ar trebui examinat de instana de judecat.

n procedura n ordonan se apr drepturile necontestate.

Conf. art.345(CPC) judecata va emite doar n cazurile expres prev de lege ordonane judectoreti, dac creditorul a depus o cerere de eliberare a ordonanei, revendicnd bunuri/bani de la debitor.

Pentru procedurile necontencioase, conf art.280 i 353, apariia conflictelor de drept determin stingerea acestor feluri de proceduri cu dr titularului de a se readresa n instan conf regulilor generale.

3. Procedura insolvabilitii

Procedura insolvabilitii se judec conf normelor de procedur civil i a legii din 14 noiembrie 2001.

II. Proceduri de control

Procedurile de control se aplic n urmtoarele trei cazuri:

1. recunoaterea i executarea hotrrilor judectoreti i hotrrilor arbitrare strine (CPC - Titlul IV)

2. desfiinarea hotrrilor arbitrare

3. executarea silit a hotrrilor arbitrare

5) Fazele procesual civile

Procedura civil - o activitate constnd din aciunile procesual consecutive nfptuite de subiecii raporturilor de procedur.

Procesul civil e divizat convenional n dou mari etape:

I. Examinarea i soluionarea pricinilor civile

II. Executarea actelor judectoreti

Fazele procesual civile etapele procedurale care constau din grupuri de aciuni procedurale nfptuite ntr-un anumit scop i o anumit consecutivitate.

Examinarea i soluionarea n fond a pricinilor civile const din mai multe faze procedurale:

unele obligatorii

altele facultative.

nsui procesul civil se pornete la cererea persoanei interesate, adic nu este obligatoriu. ns odat cu sesizarea instanei, conf normelor de procedur civil, orice proces trece prin urmtoarele faze:

1. intentarea procesului

2. pregtirea pricinii pentru dezbatere judiciare

3. dezbaterile judiciare

1) Intentarea procesului

La faza intentrii procesului, conf art.166-173 CPC, titularul dreptului nclcat depune cererea n instan cu scopul valorificrii accesului su la justiie.

Instana de judecat verificnd corectitudinea procedural a depunerii cererii, va decide: s-o primeasc sau nu.

2) Pregtirea pricinii pentru dezbatere judiciare

Instana de judecat ntreprinde msuri:

pentru a identifica caracterul raportului litigios

pentru a stabili cercul de participani

pentru a concretiza obiectul probaiei

pentru a nfptui alte aciuni procedurale necesare unei examinri efective i rapide

3) Dezbaterile judiciare

Este o faz complex care const la rndul ei din mai multe pri:

a) partea pregtitoare a dezbaterilor judiciare

b) judecarea pricinii n fond presupune:

audierea prilor

cercetarea tuturor mijloacelor de probaie n consecutivitate stabilit de instan

c) susinerile orale pledoariile de final ale prilor i ale celorlali participani la proces

d) adoptarea i pronunarea hotrrii

Prile n proces pot stopa procesul n orice clip prin manifestarea liber de voin.

exemplu:

renunri la aciune

tranzacii de mpcare

ns evaluarea procesului civil prin toate fazele enunate nu necesit o reconfirmare a inteniei prilor de a continua procesul.

Fazele facultative ale procesului civil, depinznd n exclusiv de dorina participanilor la proces, sunt cile de atac:

1. apelul

2. recursul mpotriva hotrrilor care nu pot fi atacate cu apel (resurs seciunea I)

3. recursul mpotriva deciziilor date n apel (resurs seciunea II)

4. revizuirea hotrrilor, deciziilor, ncheierilor irevocabile

Executarea forat

Executarea ca faz procedural, atunci cnd exist, nu are caracter obligatoriu. (Codul de executare Cartea I (art.1-161))

Executarea forat se produce doar la cererea creditorului cu ajutorul autoritilor abilitate expres.

PRINCIPIILE DR PROCESUAL CIVIL

1) NOIUNEA, IMPORTANA, SISTEMUL, PRINCIPIILE DR PROCESUAL CIVIL

Principiile de dr pr civil prevederi normative, generale expres men sau deduse din normele juridice procesual civile care stabilesc suportul i cadrul legal a raporturilor de procedur civil

Atunci cnd nu tim ce se ntmpl ntr-o anumit societate, ntr-un anumit stat, cu o anumit perioad n urm sau actualmente, cnd vrem sa nelegem cum se face justiie n ara respectiv, recurgem la principii. Cnd faci cunotin cu principiile respective din dr pr civil, cam ct este de blajin sau dur acel proces civil.

Cnd vorbim despre nite norme speciale, avem un destinatar concret i o conduit concret.

Cnd vorbim despre un principiu avem o idee, doar c ea trebuie s fie consacrat legal. Nefiind consacrat legal nu poi pretinde ocrotirea i desfurarea acesteia.

Importana:

1. Principiile de dr exprim esena acestuia la o anumit etap de dezvoltare a statului.

Cu 10 ani n urm nu aveam proces echitabil, i nici independena justiiei.

Nu era proces echitabil atta timp ct procurorul putea s intervin oricnd i s depun concluzii obligatorii pentru instan. ns timp de un deceniu principiile procesului civil au evoluat n RM.

2. Principiile asigur coeziunea dreptului adic normele speciale care contravin principiului nu sunt aplicabile dect dac constituie excepii justificate.

Coeziunea, adic integru. Ceva care s se regseasc organic, foarte clar, cu nceput, coninut i sfrit.

Pentru aceasta principiul creeaz i suport i cadru.

3. Principiile de drept garanteaz aplicarea analogiei n cazul lipsei anumitor reglementri speciale.

S-ar putea ca aceste norme speciale s se contrazic ntre ele, sau s existe o situaie nereglementat i n acest caz avem nevoie de analogie i recurgem la principii.

Principiile dr procesual civil:

n funcie de rolul principiilor dr procesual civil n nfptuirea justiiei exist:

a) pr organizaional funcionale

b) pr funcionale

c) pr internaionale

2) PRINCIPIILE ORGANIZAIONAL FUNCIONALE ALE DR PROCESUAL CIVIL

Principiile organizaional funcionale se refer la modul de organizare a sistemului judectoresc, la statutul magistrailor i exercitarea funciilor acestuia.

Principiile organizaional funcionale sunt:

1. Pr. nfptuirii justiiei exclusiv de ctre instanele de judecat

2. Pr. independenei i imparialitii judectorilor i supunerii lor numai legii

3. Pr. rolului diriguitor al judectorului n proces

4. Pr. egalitii cetenilor i organelor n faa legii i a justiiei

5. Pr. publicitii

6. Limba oficial de procedur

1. Pr. nfptuirii justiiei exclusiv de ctre instanele de judecat

Constituia RM (art.114, 115)

CPC (art.19)

Legea nr 554 din 20 iulie 1995 cu priv la statutul judectorului (art.1)

Justiia nseamn putere. Justiia civil este mai puin forat, mai puin coercitiv, ea din start este benevol, ns chiar i justiia civil nseamn for.

Dreptul de a face justiie l are:

nu un arbitru

nu un mediator

ci doar instana de judecat

Nimeni alt cineva nu are dreptul s nfptuiasc justiie.

Funcia aceasta a statului este separat ca putere i este necesar pentru a stabili echilibrul n societate.

Justiia, ca funcie a statului poate fi realizat n exclusivitate de instanele de judecat legal constituite, structural organizate n persoana judectorilor care acioneaz n cadrul acestora.

Din acest motiv nu putem gsi locul procuraturii n sistemul puterilor din stat, pentru c ea nu face justiie. Ea are o anumit tangen cu justiia civil, cu cea penal, dar ea nu face parte din sistemul judectoresc.

Din acest motiv Curtea Constituional este suprasistem i nu o gsim n nici un domeniu al celor trei puteri, deoarece ea nu face justiie.

Din acest motiv arbitrajele sunt organe care i au legile lor i activeaz n baza lor, dar ceea ce fac ele sunt mai mult servicii prestate, pentru c justiia poate fi impus la solicitarea cuiva, dar n cazul arbitrajelor nu vom gsi niciodat elemente de constrngere, nctruct ele mereu apeleaz la instane. Judectorii sunt cei care ncuviineaz executarea unei hotrri arbitrale, ei singuri nu i-o pot executa.

Din acest motiv mediatorii apeleaz la instana de judecat atunci cnd nu pot s medieze un conflict, din acest motiv tangenele pe care le au alte organe de jurisdicie (ex. autoritile statale administrative) nu la ele se finiseaz nfptuirea justiiei.

Din acest motiv nu putem acea instane judectoreti ad-hoc (extraordinare), nici pe timp de rzboi.

Din acest motiv nu avem recunoaterea oficial a instanelor din Transnistria.

ns putem avea instane specializate dac sunt legal constituite de aceeai manier ca i cele de dr comun.

n RM justiia este nfptuit de:

1. Judectorii ca instane de dr comun i contencios administrativ

2. Curi de Apel de dr comun, Judectorii specializate economice de circumscripie i de apel

3. Curtea Suprem de Justiie

Instituirea instanelor judectoreti excepionale este interzis prin Constituie. (art.115)

2. Pr. independenei i imparialitii judectorilor i supunerii lor numai legii

Constituia RM (art.116)

CPC (art.20)

Legea cu priv la statutul judectorului (art.1(al.3))

Convenia European a Drepturilor Omului i Libertilor fundamentale (art.6(1))

Independena judectorilor are mai multe aspecte:1. independena fa de orice alt autoritate statal

2. independena fa de participanii la proces - graie acestui fapt judectorii se pot abine sau pot fi recuzai.

3. independena fa de instanele judectoreti ierarhic superioare

4. independena fa de opinia public i mijloacele mass-media

Aceast independen este garantat n anumite moduri. Incompatibilitile pe care le stabilete Legea cu priv la statutul judectorului au menirea s confirme caracterul de independent i imparial.

Garaniile social-economice oferite judectorilor, inviolabilitatea, imutabilitatea are menirea s creeze stabilitate n sistem i s dea voie judectorului s lucreze.

Garaniile independenei judectorilor sunt de ordin:

politic

economico-social

juridic (modul de numire, avansare, retrogradare, demitere din funcie)

S-a mediatizat foarte mult Proiectul de lege cu priv la redicarea imunitii judectorilor iniiat de Min Justiiei, fiind dezbtute diferite preri. Dac judectorul nu este implicat n nimic, nu are probleme cu legea, prin urmare nu este nevoie de o imunitate a judectorului, deoarece i de aceast garanie la un moment dat judectorii pot abuza.

Este nevoie de un control pe care l face statul, doar c cei care fac control sunt tot judectori. Sunt implicai i persoane din afar membrii Consiliulu Superior al Magistraturii, membrii Colegiilor de Calificare dar n mare parte rmne tot o cast nchis n cadrul sistemului judectoresc, judectorii mai sus-pui hotrsc soarta judectorilor mai inferior-pui cnd este vorba de avansri, opinii, casri de hotrri sau indici.

Supunerea judectorilor numai legii este un reper al impartialitii i independenei, ntruct toate hotrrile judectoreti pronunate de judector se dau n numele legii, instanele trebuie s aplicce legile materiale i procesuale pe ntreg parcursul examinrii i soluionrii litigiilor civile.

Organizarea sistemului judectoresc i statutul judectorului se face numai prin lege organic.

3. Pr. rolului diriguitor al judectorului n proces

Conf. art.9 CPC instana de judecat n persoana judectorului sau preedintelui de complet, meninndu-i imparialitatea i corectitudinea creaz condiii egale pentru toi participanii la proces i asigur bune condiii de desfurare a eidnelor de judecat.

Astfel, participanii trebuie s li se explice drepturile i obligaiile procesuale fiind n egal msur avertizai despre consecinele pe care le poate genera conduita lor.

Judecata este n drept:

s aplice sanciuni procesuale

s admit sau s resping cererile participanilor

s menin ordinea n sala de edin

s emit acte de dispoziie cu caracter autoritar

Evident c toat aceast autoritate trebuie s fie corect la maxim. Nu n zadar consecutivitatea acestor dou principii este mai nti imparialitate i obiectivitate i ulterior rolul diriguitor.

Pn nu demult, judectorului i se atribuia un rol activ, care se nu se rezuma la poziia de autoritarea, ci i la faptul c instanele aveau un rol activ n procesul de probaiune colectau probe.

Un arbitru trebuie s aib grij ca jocul s se desfoare corect, s aplice sanciuni (dac este necesar), s ghideze astfel nct cei care particip s nu poat reproa nimic unul celuilalt sau arbitrului propriu-zis. Exact aceasta trebuie s fac un judector conf actualelor principii ale RM.

4. Pr. egalitii cetenilor i organelor n faa legii i a justiiei

Constituia RM (art.16)

CPC (art.22)

Egalitatea justiiabililor nu trebuie s depind de careva criterii. n acest sens, actele internaionale i organismele internaionale promoveaz politici de nediscriminare, inclusiv cnd garanteaz accesul la justiie.

Altfel spus, principiul respectiv semnific garantarea tuturor a dreptului i posibilitilor de a beneficia de un serviciu statal justiia.

n viziuhnea unora, starea material apare ca un criteriu de discriminare, atunci cnd nainte de a intenta procesul, trebuie s plteti tax de stat. Persoana nu e vinovat cu nimic c pretenia sa valoreaz ctevai milioane de lei i pentru aceasta trebuie s plteasc 3% taxa de stat inainte. Nu este cu nimic mai prejos sau mai presus dect mine cel care dispune de aceti bani s-i plteasc, avnd o pretenie similar i o nclcare exact ca a mea. Din acest punct de vedere, politica achitrii taxei de stat este uor cltinat n RM.

Domnul Ciorap, a creat un precedent atunci cnd a spus c acces liber la justiie nu nseamn doar n prima instan s merg liber, scutindu-m de taxa de stat, dar i atunci cnd merg la Curtea Suprem pentru c tot nu am bani i dac m-a scutit prima instan i m-a scutit i a doua, a treia instan nu are de ce s nu m scuteasc.

Curtea Suprem a spus c asta scrie n lege, la care Ciorap a spus c i proast legea i Curtea European a afirmat c Ciorap ntr-adevr are dreptate. Astfel a fost o perioad cnd o parte din CPC era n contradicie cu Convenia European, lucru semnalat de un condamnat i confirmat de Curtea European i totul se baza pe pr egalitii cetenilor n faa legii i a justiiei. (Cererea domnului Ciorap naintat la Curtea European cntrea 12 kg.)

5. Pr. publicitii

Convenia European a Drepturilor Omului i Libertilor fundamentale (art.6)

Constituia RM (art.117)

CPC (art.23, 18)

Legea cu priv la organizarea judectoreasc (art.10)

n prezent exist foarte multe probleme la capitolul publicitii.

Trebuie s inem cont de faptul c n toate articolele enumerate mai sus este enunat regula general toate edinele sunt publice, cu excepiile stabilite de lege.

Accesul n sala de judecat este restricionat presei, lucru care genereaz mai probleme n RM. Pentru ca s ajung presa n sala de edine, trebuie s fie acordul judectorului i al prilor. Dac prile nu sunt de acord ca la procesul la care sunt implicate ele s participe cineva mai ales cu cameri de luat vederi sau cu reportofon nu intr nimeni.

CPC la nceput reglementa posibilitatea nregistrrii audio a edinei de judecat de ctre participanii la proces, i nu era scris cu sau fr acordul judectorului, preedintelui Plenului de complet sau de instan. Evident c dintre cei care utilizat nregistrrile audio erau i avocaii pentru a ine minte ce spunea de ex. un martor, ntruct nu mereu se protocoleaz ad-literam, s in minte ce-a spus partea advers pentru a se pregti de pledoaria final, dar mai era necesar i atunci cnd se pronun hotrrea, deoarece se ntmplau cazuri cnd se pronuna o hotrre, dar se scria alta i astfel trebuia cumva probat acest fapt.

Actualmente este interzis sub sanciunea confiscrii mijloacelor tehnice de nregistrare.

Fiind garantat caracterul public al edinelor de judecat, cunoate anumite excepii atunci cnd unele pricini civile se judec integral / parial n edine nchise.

edinele nchise, conf CPC (art.23, al.2-4) se pot desfura din oficiu n temeiurile expres prev de lege sau la soluionarea participanilor la proces.

n hotrrea judectoreasc trebuie menionat caracterul public/nchis al edinei.

Indiferent de caracterul edinei judectoreti, hotrrile se pronun public. (art.23(9) CPC)

n nici o ar civilizat nu exist hotrri secrete, indiferent de faptul cum au fost ele pronunate, chiar dac nu s-a pronunat public. Publicitatea unui proces continu i dup finisarea acestuia graie accesului pe care l poate oferi instana de judecat la dosarele arhivate deja. De ex. mi trebuie s fac o tez, un articol, s cunosc practica judiciar ntr-un anumit domeniu, i se ofer un astfel de acces. O problem const n faptul c instanelor de judecat nu le ajung timp, resurse umane i bani pentru a scoate din hotrrile judectoreti care au fost secrete din oficiu integral. Aceasta ar trebui s fie asigurat n RM. Cnd vom avea publicate pe site toate hotrrile judectoreti pronunate va fi mult mai bine respectat pr publicitii. Adevrul este c judectorii se tem de acest fapt pentru c hotrrile sunt de o calitate foarte slab (argumentarea hotrrii).

Caracterul public al edinelor de judecat i al hotrrilor poate fi valorificat i dup finisarea procesului prin oferirea accesului la dosare arhivate persoanelor neparticipante la proces.

n sala de edine pot asista persoane ncepnd cu vrsta de 16 ani (excepie: minorii martori / participani)

Nu constituie abuzuri ale judectorilor:

verificarea identitii persoanei care asist

solicitarea acordului preedintelui de instan pentru a asista

Pentru a utiliza mijloace tehnice de nregistrare audio/video este absolut necesar acordul preedintelui edinei de judecat i utilizarea acestora n aceste cazuri este posibil numai la deschiderea edinei i pronunarea hotrrii.

n rest doar instana de judecat poate utiliza orice mijloc tehnic de nregistrare.

6. Limba oficial de procedur

Constituia RM (art.118)

CPC (art.24)

Legea cu priv la organizarea judectoreasc (art.9)

n instanele de judecat, pricinile civile se judec n limba moldoveneasc.

ns ntruct puteam avea cu elemente de extranietate, celor care nu cunosc limba procesului li se asigur dr la interpret. Partea interesat va suporta cheltuielile de interpretare. (conf art.91-93 CPC)

Aici avem o problem care se rezum la bani. Este una s avem un interpret de limb moldo-rus, i alta este s avem un element de extranietate ex. turc. Atunci cnd avem un element de extranietate ce vorbete o alt limb dect cea pe care o poate asigura pentru translare instana de judecat cu un funcionar din corpul administrativ, prile interesate trebuie s se preocupe s aduc interpret. Cheltuielile de interpret de atribuie la cheltuielile de judecat. La nceput, partea interesat (reclamantul) suport cheltuielile de judecat atunci cnd este vorba de necesitatea interpretrii, ulterior ele se distribuie n funcie de cine a pierdut procesul.

Normal ar fi s avem un corp de interprei pe lng Min Justiiei care n caz de necesitate s asigure n edin o traducere gratuit, pentru cei care nu vorbesc mcar rusa.

Cu ncuviinarea instanei procesele civile se pot desfura i ntr-o alt limb dect cea de stat, acceptat de majoritatea participanilor.

Indiferent de limba procesului, hotrrile judectoreti se emit i n limba moldoveneasc.

Cnd vorbim despre nmnarea actelor de procedur, i mai ales a hotrrilor judectoreti, acestea se traduc la cerere n limba necesar prii.

3) PRINCIPIILE FUNCIONALE ALE DR PROCESUAL CIVIL

Principiile funcionale ale pr civil reguli generale de examinare i soluionare a principiilor civile n orice instan, indiferent de categoria pricinii sau calitatea participanilor.

Principiile funcionale:

1. Pr. legalitii

2. Pr. disponibilitii

3. Pr. contradictorialitii

4. Pr. egalitii n drepturi procedurale

5. Pr. mbinrii formei orale i scrise n cadrul procesului civil

6. Pr. nemijlocirii

1. Pr. legalitii

Conform:

CPC (art.2,3,12,20,239, 373, 410, 442)

Legii cu priv la organizarea judectoreasc (art.5)

justiia civil se nfptuiete n baza legilor materiale i procesuale

conduita participanilor se conformeaz doar permisiunilor legale

hotrrile judectoreti similar cererilor de chemare n judecat trebuie s conin motivaii de drept (articole din lege)

subiecii procedurali pot utiliza doar cile de atac prev de lege

funcionarea instanelor i statutul magistrailor nu se aplic prin analogie.

Pentru garantarea acestui principiu se utilizeaz:

excepia de ilegalitate (Legea contenciosului administrativ art.13)

excepia de neconstituionalitate (CPC art.12)

Pentru a asigura aplicarea uniform i corect a legislaiei materiale i procedurale, n cauzrile prev de lege este oferit dreptul de a declara recurs mpotriva deciziilor Curilor de Apel.

2. Pr. disponibilitii

- CPC (art.27)

Pr. disponibilitii semnific:

1) libertatea decizional a participanilor la proces de a hotr soarta propriilor drepturi i interese prin aprarea/neaprarea acestora

2) libertatea alegerii i utilizrii eficiente a mijloacelor procedurale oferite de lege n scopul aprrii drepturilor, libertilor i intereselor legitime.

Odat decis aprarea drepturilor prin intermediul instanei de judecat, participanilor la proces, n primul rnd prilor le sunt oferite o multitudine de drepturi i posibiliti pentru a hotr soarta procesului.

Reclamantul care a depus aciunea civil o poate susine pn la etapa executrii forate, dar poate renuna la ea oricnd dorete.

Modificarea sau completarea aciunilor este posibil n condiiile legii ca drept al reclamantului.

Prtului i se ofer dr la aprare cu posibilitile recunoaterii/nerecunoaterii preteniilor, cu dr naintrii aciunii reconvenionale.

Prilor le este oferit ansa ncheierii tranzaciei de mpcare i stingerii procesului n acest fel.

Principiul disponibilitii limitat de:

1. rolul diriguitor al judectorului

2. cadrul legal existent

3. Pr. contradictorialitii

- CPC (art.26)

Principiul contradictorialitii poziiile opuse ale prilor aflate n litigiu, oferind astfel procesului civil veritabil elemente de competitivitate.

n poziii egale, cu aceleai anse, legea consacr principiul egalitii armelor (CEDO art.6).

Caracterul contradictoriu al dezbaterilor judiciare (n special) echilibreaz procesul de examinare i soluionare, oferind justiiei caracter echitabil.

Procesul echitabil prin prisma practicii CEDO este generat de contradictorialitatea garantat de lege i asigurat de instan.

Principiul contradictorialitii se manifest ntr-un mod specific n procedurile necontencioase, de ex. n cadrul procedurilor speciale contradictorialitatea care constituie premiza apariiei litigiului de drept duce la stingerea acstui fel de procedur.

n cadrul procedurii n ordonan lipsete faza dezbaterilor judiciare i n consecin pr contradictorialitii se manifest doar prin obieciile debitorului, situaie n care procedura n ordonan i nceteaz existena.

4. Pr. egalitii n drepturi procedurale

Pr egalitii n drepturi procedurale, conf. art.26 CPC i art.6 CEDO, este inseparabil i formeaz condiia existenei pr. contradictorialitii.

Manifestarea egalitii n drepturile procedurale nu depinde de poziia prilor raporturilor materiale ajunse litigioase n instan.

Garantat de lege, egalitatea prilor, presupune posibiliti egale, suficiente i adecvate de utilizare a mijloacelor procedurale de aprare.

Nici una din pri nu trebuie s fie defavorizat din punct de vedere al oportunitilor procedurale n raport cu cellalt.

Oferirea unor garanii sporite pentru unele garanii de subieci sunt excepii justificate i necesare principiului egalitii n drepturi procedurale.

exemplu:

scutirea de tax de stat n temeiul legii sau la cererea prii

oferirea asistenei juridice calificate din oficiu

5. Pr. mbinrii formei orale i scrise n cadrul procesului civil

- CPC (art.25, al.2)

Dezbaterile judiciare se desfoar oral, ns n cadrul procesului civil, exist reglementri cnd unele acte procedurale trebuie nfptuite cu riscul nevalabilitii n scris.

n alte cazuri reglementate de lege, forma verbal/scris a actelor procedurale este discreionar.

Este obligatorie prezentarea n scris a:

cererii de chemare n judecat

cererilor de apel, recurs, revizuire

cererilor reconvenionale

raportului de expertiz

hotrrilor i ordonanelor judectoreti

procesului verbal

edinelor de judecat

O dovad a existenei formei scrise n cadrul procesului civil sunt - nscrisurile ca mijloace de probaie.

Tot ceea ce e scris n cadrul procesului civil se verbalizeaz i tot ce se spune se scrie.

n acest scop, instana de judecat poate utiliza orice mijloc tehnic de nregistrare.

6. Pr. nemijlocirii

- CPC (art.25)

Acest principiu se manifest n dou feluri:

a) cu referire la examinarea aceleiai cauze de acelai complet de judecat de la nceput pn la sfrit

Adic continuitatea examinrii i soluionrii litigiului.

n cazul nlocuirii unui judector n timpul judecrii pricinii, dezbaterile se reiau de la nceput.

Excepii de la acest principiu:

delegaiile judectoreti (art.125-126 CPC)

asigurarea probelor (art.127-129 CPC)

strmutarea pricinii (art.43(5) CPC)

recuzarea judectorului (art.54(4))

Acelai judector totui nu poate participa repetat la examinaea i soluionarea aceleiai pricini. (art.49 CPC)

b) examinarea i aprecierea probelor fr intermediar astfel nct hotrrea pronunat de un complet de judecat s se ntemeieze pe circumstanele constatate de acest complet n edina judiciar

Excepiile sunt valabile i n acest al doilea caz.

4) PRINCIPIILE INTERNAIONALE ALE DR PROCESUAL CIVIL

Prezena elementelor de extranietate n cadrul procesului civil impune respectarea unor principii internaionale:

1. pacta sunt servanta (prioritatea contractelor i conveniilor internaionale fa de legislaia naional)

2. acordarea regimului naional strinilor

3. legea forului

4. respectarea jurisdiciei instanelor judectoreti strine

5. imunitatea de jurisdicie a statelor strine i a organelor internaionale

6. exequatorul hotrrilor judectoreti strine

7. reciprocitarea n executarea delegaiilor judectoreti strine

1. Pacta sunt servanta (prioritatea contractelor i conveniilor internaionale fa de legislaia naional)

Convenia cu priv la dreptul tratatelor (art.26-27)

Constituia RM (art.4)

CPC (art.2(2))

O parte nu poate invoca dispoziiile dreptului su intern pentru a justifica neexecutarea unui tratat.

n acest sens, avem Convenia cu priv la procedura civil din 01.03.1954 de la Haga, ratificat la 04.08.1992, care o utilizm de fiecare dat ca izvor internaional de fiecare dat cnd CPC RM l recunoate.

Pentru acordarea asistenei juridice cetenilor RM n alte state sau cetenilor strini n ara noastr se aplic prevederile tratatelor bi/multilaterale la care RM este parte.

Conf. art.16(4) principiul reciprocitii se aplic n lipsa tratatelor internaionale.

Uneori aplicarea acestuia se face chiar dac tratatul exist.

2. Acordarea regimului naional strinilor

- CPC (art.454)

Cetenilor strini, organelor strine/internaionale, apatrizii beneficiaz n instanele judectoreti din RM de aceleai drepturi i obligaii procedurale ca i cetenii RM.

Retorsiunea fa de persoanele cu alt cetenie se aplic ca excepie dac a stabilit Guvernul RM.

3. Legea forului

- CPC (art. 455, 456, 458)

Pricinile civile cu element de extranietate se judec n RM conf legilor noastre materiale.

Capacitatea procedural de folosin i capacitatea procedural de exerciiu a cetenilor strini i a apatrizilor sunt reglementate de legea naional a acestora. (conf art.455-456)

Mijloacele de prob, obiectul i temeiul aciunii civile n procesele civile cu element de extranietate pot fi guvernate de alte legi procedurale dect cea naional. (conf. art.458 CPC)

4. Respectarea jurisdiciei instanelor judectoreti strine

- CPC (art. 459-460)

Forma de manifestare a acestui principiu, conf.art.464 CPC se rezum la imposibilitatea examinrii i soluionrii aceleiai pricini civile ntre aceleai pri, acelai obiect i aceleai temeiuri n instanele judectoreti din RM, dar o alt instan judectoresc strin examineaz sau a examinat deja respectiva cauz civil.

5. Imunitatea de jurisdicie a statelor strine i a organelor internaionale

- CPC (art.457)

Intentarea n RM a unei aciuni ctre alt stat, aplicarea sechestrului pe bunurile acestuia ca msur asiguratorie sau de executare forat nu se poate face dect cu consimtmntul organului competent al statului respectiv, dac legea internaional sau tratatul internaional la care RM este parte nu prev altfel.

Cu referire la organismele internaionale, antrenarea acestora n procese civile n RM este posibil numai datorit prevederilor tratatului internaional la care RM este parte.

Acest principiu se aplic i cu referire la reprezentanii diplomatici ai altor state acreditai n RM cu excepiile stabilite de:

Convenia cu priv la dreptul diplomatic din 1969, Viena

Convenia cu priv la dreptul consular din 1969, Viena

6. Exequatorul hotrrilor judectoreti strine

CPC (art.464,465)

Convenia priv recunoaterea sentinelor arbitrare strine de la New York din 1958

Acest principiu se aplic n egal msur: (art. 475 CPC)

hotrrilor judectoreti strine

hotrrilor arbitrale strine.

Hotrrile judectoreti (strine inclusiv) ca esen pot condiiona faza executrii sau pot fi lipsite de ea, din lipsa necesitii.

Pentru producerea efectelor juridice valabile pe teritoriul RM, hotrrile juductoreti strine trebuie s treac faza recunoaterii sau nerecunoaterii n funcie de temeiurile prev de lege.

Astfel, hotrrile judectoreti strine susceptibile de executare forat, vor putea fi ncuviinate spre executare doar dac instana din RM nu a refuzat acest lucru.

Instana judectoreasc va refuza ncuviinarea executrii silite, dac este probat mcar o situaie din art.471(1) CPC.

Dac instana judectoreasc din RM nu recunoate o hotrre judectoreasc strin din considerentele enunate n legi, ea nu este n drept s anuleze respectiva hotrre judectoreasc strin sau s reexamineze aceeai cauz.

Prin pronunarea unei hotrri judectoreti strine, instana din RM pierde dreptul examinrii n fond a aceleiai pricini.

Dac instanta din RM recunoate hotrrea judectoreasc strin, printr-o ncheiere va stabili acest lucru i va emite un titlu executoriu care va trece prin aceleai rigori de procedur stabilit de Codul de executare al RM.

Hotrrea judectoreasc strin nesusceptibil de executare strin se recunoate pe teritoriul RM fr procedur interioar dac persoana interesat nu a naintat obiecii cu priv la recunoatere.

7. Reciprocitarea n executarea delegaiilor judectoreti strine

- CPC (art.465, 16(4))

Instana judectoreasc din alt stat sau instana judectoreasc din RM, pot solicita efectuarea actelor de procedur civil n afara jurisdiciei statului su.

Conf. prevederilor tratatelor interstatale i a reciprocitii, aceste delegaii se execut n modul stab. De legislaia RM, dac excepiile nu sunt expres prev n tratat.

RAPORTURILE DE DR PROCESUAL CIVIL

1) PARTICULARITILE RAPORTURILOR DE PROCEDUR CIVIL

Raporturile de procedur civil apar i exist pentru a asigura realizarea efectiv a coninutului raporturilor de dr material.

Prin raporturile de proces civil:

se apr drepturile subiective

se garanteaz executarea obligaiilor

Reglementate de normele juridice, raporturile de procedur civil formeaz obiectul unei ramuri separate.

Particularitile acestor raporturi:

1. caracterul protecionist

2. raporturile de procedur civil se manifest doar n form juridic

3. subiecii raporturilor de procedur civil sunt specifici

4. raporturile juridice procesual civile cu caracter bilateral niciodat nu exist independent

5. specificul obiectului raporturilor de procedur civil se rezum la existena dubl a acestora

6. raporturile de proces civil caracter dinamic

7. coeziunea ntre obiectul i coninutul acestora

8. specificul premiselor de apariie

1. Caracterul protecionist

Finalitatea oricrui raport procedural este aprarea drepturilor, libertilor sau intereselor legitime ale unui titular.

2. Raporturile de procedur civil se manifest doar n form juridic

Conduita subiecilor n cadrul raporturilor de procedur civil nu se poate produce n lipsa unei reglementri normative.

Conduita subiecilor procedurali civili uneori se racordeaz din necesitate unor reglementri analogice procesual civile, ntruct normele de procedur civil nu ofer nici o soluie.

3. Subiecii raporturilor de procedur civil sunt specifici

Instana de judecat prezent obligatorie ca subiect.

Caracter bilateral din punct de vedere al subiecilor i poziie juridic al subiecilor unul fa de ceilali.

ntre instana de judecat i subiecii antrenai n procesul civil nu este egalitate procedural.

4. Raporturile juridice procesual civile cu caracter bilateral niciodat nu exist independent

Procesul civil const dintr-o consecutivitate de raporturi juridice bilaterale. Ele sunt interdependente unul fa de cellalt i n acelai timp formeaz un tot unitar.

Un proces civil semnific mai multe raporturi de procedur civil:

cu diferii subieci care interacioneaz cu instana

cu diferite coninuturi i scopuri

5. Specificul obiectului raporturilor de procedur civil se rezum la existena dubl a acestora

Adic exist dou obiecte:

obiect general al rap de pr civil

obiect special al rap de pr civil

Obiect special conduita prilor ntr-o situaie procedural concret. Adic aciunile instanei ca urmare a conduitei active sau pasive a oricrei din subiecii antrenai.

Obiect general l formeaz raportul material litigiar, acest obiect fiind valabil pentru orice raport bilateral, indiferent de obiectul special.

Din acest considerent, raporturilor de pr civil le este atribuit caracterul unitar i uniform.

6. Raporturile de proces civil caracter dinamic

Relaiile procesual civile sunt generate cu preferin de aciunile subiecilor, iar n eventualitatea unor evenimente sau inaciuni, obligator instana de judecat ntreprinde un act procedural.

Aciunile procesual civile nu pot fi nfptuite fr ca legea s ofere drepturi cu caracter procesual, de aceea o alt particularitate:

7. Coeziunea ntre obiectul i coninutul acestora

8. Specificul premiselor de apariie

E necesar ntrunirea n cumul a trei premise pentru ca un raport procesual civil s apar, s se produc ori s se sting:

a) premisa abstract existena normei juridice

b) premisa concret capacitatea procesual civil a subiecilor

c) actul declanator aciuni procesual civile ale subiecilor

Capacitatea procesual civil este: (art.57-58)

de folosin

de exerciiu

Actele de procedur efectuate de persoanele fr capacitate de exerciiu a drepturilor procedurale sunt anulabile.

Reprezentantul legal al respectivei persoane poate ncuviina ulterior integral/parial respectivele acte.

2) SUBIECII RAPORTURILOR DE PROCEDUR CIVIL

Fiind ntotdeauna bilaterale, raporturile procesual civile implic participarea obligatorie a instanelor de judecat i a altor subieci implicai n mod diferit n examinarea i soluionarea procesului civil.

n funcie de interesele pe care le exercit n instana de judecat, subiecii procesuali se clasific n dou mari categorii:

1. subieci cu interes de diferit ordin participani la proces (art.55)

2. subieci care nu trebuie s manifeste careva interese raportate la cauza civil.

(pers care contribuie la nfptuirea justiiei)

n doctrin se identific o categorie de subieci care au dreptul s asiste.

Graie principiului publicitii, ali subieci de drept n general pot asista n edine de judecat, valorificnd i respectnd n acelai timp reminiscenele de drepturi i obligaii procesuale.

Participanii la proces se clasific n 2 grupuri n funcie de ce fel de interese promoveaz, astfel avem:

1. subieci cu interes material juridic i procesual juridic

2. subieci cu interes exclusiv procesual

Schem

Prile implicate n litigiu (reclamant i prt; creditor/debitor procedura n ordonan; petitionarul - procedura special) sunt n primul rnd titulari ai drepturilor i obligaiilor de drept civil, a muncii, a familiei, financiar, bancar, comercial, fiscal, vamal i altor ramuri de dr material.

Aceti subieci:

suport povara cheltuielilor de judecat

decid soarta procesului n virtutea pr disponibilitii

suport consecinele benefice/nefaste ale hotrrii judectoreti

n egal msur interesul material juridic revine intervenientului principal care i formuleaz propriile sale pretenii ntr-un proces deja pornit i care exercit drepturi i obligaii de reclamant.

Interesele procesual juridice se rezum la disponibilitatea i buna-credin n exercitarea drepturilor procesuale, utiliznd toate mijloacele oferite de lege.

Din categoria participanilor la proces care valorific doar interese procesuale juridice fac parte:

1. Procurorul n temeiul art.71 poate intenta pricini civile n instana de judecat.

2. Autoritile publice, organizaiile, pers fizice care de asemenea pot porni procesul civil (conf art.73)

3. Intervenienii accesorii care conf. art.67 nu formuleaz pretenii proprii asupra obiectului litigiului

4. Pers interesate care pot participa n diferite categorii de cauze n proces special.

Procurorul i autoritile din art.73 valorificnd drepturile i obligaiile de reclamant pornesc i duc procesul civil din nume propriu dar n interesul altei persoane (reclamant) dei conduita lor procesual trebuie s se conformeze normelor n vigoare procurorului i autoritilor menionate nu le este oferit dr de a ncheia tranzacia de mpcare i nu le este impus obligaia achitrii taxei de stat i alte cheltuieli de judecat.

Intervenienii accesorii apar n procesul civil alturi de una din pri n litigiu, interesul fiind de a contribui prin mijloace procesuale la ctigul de cauz a prii alturi de care particip.

Interesul procesual al intervenientului accesoriu este motivat de evitarea unui viitor proces ndreptat mpotriva sa.

Prile interesate n procedura special i raporteaz conduita fie interesul petitionaruluisau invers pentru a obine n final o hotrre judectoreasc favorabil i lor da nu nemijlocit.

Subiecii procesuali care nu valorific vreun interes material sau procesual sunt:

reprezentantul

martorul

expertul

specialistul

interpretul

grefierul

executorul judectoresc

1) Reprezentanii sunt subieci procesuali care particip la examinarea cauzelor civile n interesul i numele altor persoane.

Indiferent de felul reprezentat statutul procesual al reprezentantului se rezum ca interes la interesele prilor reprezentate, rolul este de a le promova pe acestea i nu pe ale sale.

n eventualitatea intereselor opuse dintre reprezentant i reprezentant vor interveni consecine derivate din dr civil sau se va numi un avocat din oficiu.

2) Martorul este o sus a probaiei, statutul procesual al cruia depinde de cunotinele pe care le poate oferi instanei n legtur cu o pricin civil depinde de vrst.

Statutul de incompatibilitate art.133 sau de dr oferit de art.134 de a refuza depunerea mrturiei.

3) Experii conf Legii cu priv la expertiz i art.149 CPC sunt pers lipsite de interes n soluionarea pricinii care dispune de cunotine speciale ntr-un anumit domeniu i le utilizeaz pentru a raspunde la ntrebri n instan. Careva interese manifestate de expert duc la posibilitatea recuzrii acestuia (art.151).

4) Specialistul de asemenea contribuie la nfptuirea justiiei oferind consultaii (conf. art.230)

5) Interpretul asigur desfurarea procesului echitabil, astfel nct cei antrenai n soluionarea unei cauze civile s nu poat invoca pretextul lipsei de aprare din cauza impedimentelor lingvistice.

Interpretul poate fi recuzat pe diferite temeiuri, iar obligaia interpretrii corecte este inut de sanciune penal (art.51)

6) Grefierul ndeplinete la nsrcinarea judectorului acte procesuale n scopul bunei desfurri a edinei de judecat. Conf. art.51 pot fi recuzai.

Legea nr. 59 din 15 martie 2007 priv statutul i organizarea activitii grefierului din instana de judecat.

7) Executorul judectoresc asigur prin drepturile i obligaiile sale funcionale buna desfurare a ultimii etape a procesului civil, fiind abilitat conf legii i sub egida judectorului s aplice msuri de executare forat.

Instanta de judecat ca subiect obligatoriu i formeaz statutul su procesual potrivit anumitor exigene de calitate i cantitate (numirea judectorilor ncadrai la examinarea cauzei)

Conf art.46, 48 princip civ se judec n prima instan de ctre un judector sau un complet de 3 judectori. Necesitatea examinrii n complet de fond depinde de complexitatea cauzei i de decizia preedintelui de instan.

n ordine de apel i recurs mpotriva hot care nu pot fi atacate cu apel, cauzele civile se judec n complet de 3 judectori unul din care este preedintele completului.

Recursurile mpotriva deciziei instanei de apelse judec n complet de 5 judectori, unul dintre care e preedintele completului.

Plenul CSJ n caz de competen a examinri unei cauze va fi deliberativ dac particip cel puin 2/3 din judectorii CSJ.

n caz de paritate a voturilor la plenul CSJ ntrebarea se consider respins.

Exigenele de calitate se refer:

1. Imposibilitatea examinrii repetate ale aceleai cauze de ctre aceiai judectori (art.49)

Excepiile de la aceast regul se produc atunci cnd:

a) se judec recursurile n plin competen la CSJ sau Plenul CSJ

b) nu se aplic n cazul examinrii cererilor de revizuire reeind din eena acestor ci de atac

c) n cazul scoaterii cererii de pe rol sau ncetarea procesului n temeiuri prev de L, art.49(4)

d) n cadrul aceluiai complet de judecat nu se pot regsi rude sau soi (art.50(2))

2. Exigena de calitate se refer la posibilitatea abinerii sau recuzrii judectorului n temeiurile i procedurii prev de lege art 50 (temeiuri), art. 51-54 (proceduri)

Temeiurile de recuzare pot fi invocate de ctre judectorul care examineaz o cauz civil ori de oricare participani la proces.

Momentul naintrii cererii de recuzare trebuie s se produc ct mai curnd posibil de la aflarea temeiului.

Nu se admite recuzarea fcut repetat pentru aceleai motive n priv aceluiai judector.

Judectorii neimplicai n examinarea cauzei de asemenea nu pot fi recuzai.

Judectorii care examineaz recuzarea de asemenea nu pot fi recuzai.

Procedura de recuzare

Cererea de recuzare se depune la aceeai instan de judecat care la moment se examineaz cauza sau la instana superioar ctre care se ndreapt calea de atac.

Competena instanei ierarhic superioare n examinarea recuzrii se produce conf. art.153(3) dac n instana judectoreasc n proces din anumite motive obiective nu poate fi examinat cererea de recuzare.

Cererea de recuzare se examineaz de regul n aceeai zi.

n priv recuzrii instana decide printr-o ncheiere motivat care se supune contestrii odat cu fondul.

Efectele admiterii recuzrii:

n funcie de justificarea temeiului cererea de recuzare poate fi admis sau respins.

Admiterea cererii de recuzare permite examinarea cauzei de ctre un alt judector, complet de judecat sau de ctre o alt instan de judecat.

Actele judectoreti nfptuite de judectorul recuzat i pstreaz efectele pentru judectorul ce urmeaz s examineze cauza dac n ncheierea cu priv la recuzare nu este fcut o meniune expres.

COMPETENA GENERAL A INSTANEI DE JUDECAT

1) NOIUNEA I CLASIFICAREA COMPETENEI GENERALE

Competena general delimitarea mputernicirilor instanei de judecat n soluionarea litigiilor i aprarea dr de mputernicirile altor autoriti statale sau nestatale n acelai domeniu.

Spre deosebire de competena general n cadrul reglementrii competenei jurisdicionale sunt delimitate mputernicirile diferitor instane de judecat.

Competena general se divizeaz n dou mari categorii:

1) Competena general exclusiv presupune abilitatea unui singur organ de a soluiona o pricin civil.

De regul exist competen exclusiv a instanei de judecat.

2) Competena general multipl implicarea mai multor organe jurisdicionale inclusiv judectoreti (forme mixte de aprare)

Categoriile de competen general multipl:

2.1 Competen general alternativ (voina prtului nu conteaz, reclamantul decide unde s nainteze cererea).

Reclamantului i revine prerogativa alegerii dintre opiunile oferite de lege, uneori n consecutivitatea stabilit de lege, dac s-a ales ca prima opiune instana de judecat, celelalte opiuni i pierd importana, dac s-a ales alt opiune dect instana de judecat n virtutea accesului liber la justiie, reclamantul se poate adresa n judecat n mod expres dac legea nu prev acest lucru.

Opiunile oferite de lege nu sunt forme prealabile obligatorii.

Ex. Legea cu priv la societatea pe aciuni (art.52(3)), stabilete competena alternaitv ntre organul de conducere a societii pe aciuni i/sau comisia naional a valorilor mobiliare i/sau justiia.

2.2 Competena general condiionat / imperativ

n aceste cazuri legea prevede obligaia adresrii n prealabil de anumite autoriti n cadrul competenei condiionale sau ctre partea advers n cadrul competenei imperative n caz contrar instana de judecat nu va primi spre examinare cererea reclamantului.

exemplu:

preteniile care se soluioneaz n contencios administrativ (art.14 Legea contenciosului administrativ)

litigiile care rezult din transportul de bunuri (art.1020 CC)

2.3 Competena general multipl contractual

Conf art.30 CC i Legii cu priv la arbitraj i arbitrajul comercial din 22.02.08 prile n litigii care rezult din raporturile civile n sens vast sunt n drept s decid posibilitatea soluionri acestuia de ctre arbitraj, aceast decizie s ia forma scris obligatorie i poate fi fcut naintea apariiei litigiului n timpul procedurii acestuia sau chiar n timpul examinrii de ctre instan.

Conf Legii cu priv la arbitraj (art.3) price dr patrimonial poate face obiectul unei convenii arbitrale.

O convenie arbitral se poate referi la dr nepatrimoniale doar dac prile sunt ndreptite n temeiul legii s ncheie o astfel de tranzacie.

Nu pot fi tranzacionate: (Legea cu priv la arbitraj art.3(2))

- pretenii ce in de dr familial

- pretenii care rezult din contractul de locaiunea ncperilor de locuit

- preteniile cu priv la locuine

n alte legi, de ex: codul muncii, nu este permis - tranzacionarea anumitor pretenii.

De asemenea nu pot trece prin arbitraj:

cererile care fac obiectul examinrii n procedur special

cererile de eliberare a ordonanelor

De asemenea sunt de competena exclusiv a instanei de judecat:

procedura insolvabilitii

procedura de contencios administrativ

procedura de control

Competena general multipl mai poate rezulta din revendicri conexe art.31 CPC.

Dac avem revendicri conexe n privina crora legea stabilete diferite moduri de soluionare prin prisma diferitelor categorii de competen general este valabil urmtoarea regul:

dac revendicrile conexe sunt posibil de separat, fiecare se va soluiona conf reg sale.

dac revendicrile conexe nu pot fi separate, atunci revendicrile accesorii urmeaz reg competent revendicrii principale. (art.31) Dac unele din revendicrile conexe sunt de competena judectorilor de dr comun, iar altele de competena instanei specializate, atunci toate se vor examina n inst de dr comun.

Dac n revendicrile conexe unele sunt de competena instanei de judecat economice, iar altele de contencios administrativ, toate se vor examina n instana de judecat economic.

2) Delimitarea competenei instanei de judecat de dr comun i economic

Conf. Legii cu priv la instanele de judecat economice, n cadrul sistemului judectoresc actualmente funcioneaz:

1. Judectoria economic de circumscripie Chiinu

2. Curtea de Apel Economic

Instanelor judectoreti economice le este atribuit competena soluionrii unor categorii de litigii, delimitarea crora de litigiile atribuite judectorilor de dr comun se face dup mai multe criterii.

Calitatea subiecilor implicai n litigiu de competen judectoria economic permite delimitarea competenei doar dac subiecii sunt antreprenori sau desfoar activitatea de antreprenoriat, indiferent de calitatea de pers juridic sau pers fizic. n consecin caracterul economic produs ntre subiecii antreprenorului este criteriul de delimitare ntre competenele instanelor de dr comun i a celor specializate economic.

Conf art.39, litigiile ce apar n raporturile juridice civile, financiare, funciare i altele, formeaz principala categorie de cauze ce pot fi examinate conf criteriului enunat de ctre instana de judecat economic.

n judectoria economic se mai examineaz alte categorii de pricini n alte feluri de proceduri civile dect cea general.

Exclusiv de procedura judectoriei economice este procedura insolvabilitii, n egal msur posibil de aplicat n judectoria economic este procedura n ordonan.

Dintre procedurile de control desfiinarea datoriilor arbitrale i eliberarea titlurilor executorii pentru hotrrile arbitrale de asemenea posibil de atibuit n competena judectoriei economice.

Pricinile priv contestarea actelor administrative ce vizeaz dr de proprietate asupra unui bun ce a intrat n circuitul civil conf art.26(b), 36(c) i 32(1) se regsesc att n competena judectoriilor economice, ct i a judectoriile de dr comun.

Instana judectoreasc economic nu examineaz pricini n contenciosul administrativ, iar pricina enunat n art.29(b) este susceptibil de examinare n ordine general i n funcie de calitatea de ageni economici sau lipsa acestuia pentru prile n litigiu competena va reveni instanei de judecat economice sau celei de dr comun.

Conf art.35(2), 29(b) pricinile dintre acionar i societate pe aciune, membrii altor societi i societate indiferent de subiect dac rezult din activitatea ce se examineaz n judecata economic, dac putem avea dou pers fizice ntre ele dac au statut de antreprenor.

3) Delimitarea competenei instanei de judecat i a Curii Constituionale

Anumite cereri cu referire la aspectul contestrii actelor administrative inclusiv cu caracter normativ sau care rezult din procesele electorale ori din activitatea partidelor politice, interfereaz n soluionarea cu competena Curii Constituionale i a instanelor judectoreti.

Conf Codului Jurisduciei Constituionale (art.4) Curtea Constituional verific constituionalitatea legilor, regulamentelor, decretelor preedintelui, hotrrilor guvernamentale, precum i a tratatelor internaionale la care suntem parte.

Conf. Legii contenciosului administrativ (art.7, 13, 33(3)) instanele judectoreti, mai exact Curile de Apel de dr comun verific legalitatea actelor administrative emise de Parlament, Guvern, Preedinte dac acestea vtmeaz drepturile i interesele legitime ale anumitor persoane.

Constituionalitatea actelor verific Curtea Constituional

Legalitatea actelor verific instana de judecat

Actele administrative supuse controlului judectoresc pot avea caracter individual sau normativ.

n materie electoral

Curtea Constituional confirm:

- rezultatele referendumului republican

- rezultatele alegerii Preedintelui, Parlamentului

- valideaz mandatele respectivelor persoane

Judectoria: (art.135, 197 Cod electoral)

- confirm rezultatele alegerilor locale

- confirm referendumurilor locale

- valideaz mandatele consilierilor i a primarilor

Curtea Constituional constat circumstanele ce justific:

- dizolvarea Parlamentului

- demiterea Preedintelui RM

- interimatul funciei de Preedinte

- imposibilitatea exercitrii funciei mai mult de 60 zile de ctre Preedintele RM.

Judectoria constat circumstanele ce justific suspendarea activitii consiliului local de nivel I (sat, ora) Legea contenciosului administrativ (art.32(2,b), art.7).

Curtea Constituional hotrte ce au ca obiect constituionalitatea unui partid, iar conf Legii nr.224 din 21.12.07 priv alte chestiuni cu priv la nregistrare, dizolvarea partidului politic ine de competena Curii de Apel.

4) Delimitarea competenei instanei de judecat de competena arbitrajelor

5) Efectele juridice ale nclcrii normelor de competen general

nclcarea normelor de competen general are diferite efecte n funcie de felul competenei i conduita prilor conf. art.169 (al.1, lit.a) i art.265 (al.1 lit.a).

Instanele de judecat vor refuza primirea cererii sau vor nceta procesul dac cererea nu urmeaz a fi examinat n instana de judecat n procedur civil.

Refuzul sau ncetarea procesului n temeiurile enunate, determin imposibilitatea examinrii n viitor a acelor pretenii cu aceleai temeiuri i aceleai pri.

Examinarea cererilor de competen exclusiv a instanei de judecat de ctre alte autoriti jurisdicionale, semnific depirea de atribuii i lipsa de for juridic a actului emis de organul fr competen.

De aceea, instana de judecat este n dept s anuleze acte administrative, s desfiineze hotrri arbitrale, s nu ncuvineze executarea hotrrii arbitrale.

Efectele nclcrii competenei generale multiple, condiionale sau imperative semnific posibilitatea restituirii cererii de chemare n judecat, sau scoaterea acestuia de pe rol n temeiurile art.170(1), 267(a) CPC.

Efectele restituirii sau scoaterii cererii de pe rol permit reclamantului readresarea cu aceleai pretenii i aceleai temeiuri ctre a


Priv id-23okt08-eenblikopdetoekomst

Priv id-23okt08-eenblikopdetoekomst

Technology
Evolución di priv

Evolución di priv

Education
PROYECTO NUEVO - Transparencia Tlaquepaque · 2016-06-27 · priv. s/n av. patria magnolia priv. avila camacho iturbide paseo de las rosas benito juarez priv. margaritas priv. linda

PROYECTO NUEVO - Transparencia Tlaquepaque · 2016-06-27 · priv. s/n av. patria magnolia priv. avila camacho iturbide paseo de las rosas benito juarez priv. margaritas priv. linda

Documents
Experiente Si Viziuni

Experiente Si Viziuni

Documents
PRIV. LOS FRESNOS PRIV. LOS PINOS PRIV. ALDAMA PRIV ... · priv.loma de la mora loma del bosque victor gallo luis castillo ledon abraham castellano ignacio manuel altamirano jose

PRIV. LOS FRESNOS PRIV. LOS PINOS PRIV. ALDAMA PRIV ... · priv.loma de la mora loma del bosque victor gallo luis castillo ledon abraham castellano ignacio manuel altamirano jose

Documents
Sadhu Sundar Singh - Profeţii şi Viziuni din lumea spirituală

Sadhu Sundar Singh - Profeţii şi Viziuni din lumea spirituală

Documents
VIZIUNI ALE MANAGEMENTULUI CALITĂȚII – AUDITUL CLINIC

VIZIUNI ALE MANAGEMENTULUI CALITĂȚII – AUDITUL CLINIC

Documents
REGULAMENTUL Priv Aditivii Alimentari

REGULAMENTUL Priv Aditivii Alimentari

Documents
EXPERIENŢE ŞI VIZIUNI - godfrey.rogodfrey.ro/files/experiente-si-viziuni.pdf · Experienţe şi viziuni La cererea unor prieteni dragi, am consimţit să ofer o descriere sumară

EXPERIENŢE ŞI VIZIUNI - godfrey.rogodfrey.ro/files/experiente-si-viziuni.pdf · Experienţe şi viziuni La cererea unor prieteni dragi, am consimţit să ofer o descriere sumară

Documents
Dir Priv Comp Laterza

Dir Priv Comp Laterza

Documents
Tulburatoarele Viziuni Ale Staretului Rus Antonie

Tulburatoarele Viziuni Ale Staretului Rus Antonie

Documents
Cunoasterea-Viziuni Asupra Cunoasterii -27.Oct

Cunoasterea-Viziuni Asupra Cunoasterii -27.Oct

Documents
PRIV. LOS FRESNOS PRIV. LOS PINOS PRIV. …siapa.gob.mx/sites/default/files/3.3.3_plano_adecuacion...PRIV. ALLENDE PRIV. LOS PINOS PRIV. LOS FRESNOS MORELOS PRIV.LOMA DE LA MORA LOMA

PRIV. LOS FRESNOS PRIV. LOS PINOS PRIV. …siapa.gob.mx/sites/default/files/3.3.3_plano_adecuacion...PRIV. ALLENDE PRIV. LOS PINOS PRIV. LOS FRESNOS MORELOS PRIV.LOMA DE LA MORA LOMA

Documents
viziuni despre modernizare

viziuni despre modernizare

Documents
SEVILLA PRIV. 2021 05

SEVILLA PRIV. 2021 05

Documents
Viziuni Despre Modernizare in Europa Secolelor XIX Xx

Viziuni Despre Modernizare in Europa Secolelor XIX Xx

Documents
opšta def priv sistema

opšta def priv sistema

Documents
EXPERIENŢE ŞI VIZIUNI - jumaravasile · experienŢe Şi viziuni ellen g. white cuprins • experienŢe Şi viziuni • prima mea viziune • viziuni care au urmat • sigilarea

EXPERIENŢE ŞI VIZIUNI - jumaravasile · experienŢe Şi viziuni ellen g. white cuprins • experienŢe Şi viziuni • prima mea viziune • viziuni care au urmat • sigilarea

Documents
d. intr priv

d. intr priv

Documents
Sundarsing viziuni din lumea spiritelor

Sundarsing viziuni din lumea spiritelor

Documents
Ellen G. White Experiente Si Viziuni

Ellen G. White Experiente Si Viziuni

Documents
EG White - Experiente Si Viziuni

EG White - Experiente Si Viziuni

Documents
PROY. INV. PRIV..ppt

PROY. INV. PRIV..ppt

Documents
Sundar Singh - Viziuni Din Lumea Spiritelor

Sundar Singh - Viziuni Din Lumea Spiritelor

Documents
Mindfulness priv

Mindfulness priv

Education
Produktblatt Priv@cyAssist

Produktblatt Priv@cyAssist

Services
3097488 presentacion internacional priv

3097488 presentacion internacional priv

Documents
Viziuni de Viitor 5-Mese-rotunde Raportul Final

Viziuni de Viitor 5-Mese-rotunde Raportul Final

Documents
Viziuni Din Lumea Spiritelor

Viziuni Din Lumea Spiritelor

Documents
Partenariat Public/Priv”

Partenariat Public/Priv”

Documents