Curs 13.10.2015.pdf

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 1/50

© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija

Marketing internaţional

An I SPMK

Conf. univ. dr. Dan-Cristian DABIJA

1

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



110 puncte:

10 puncte din oficiu;

20 de puncte activitate la seminar (+ curs) studii de caz;

40 de puncte proiect în grup; realizat ca studiu de caz cu problemede discutat adresate colegilor (elaborare + susţinere = 10 puncte):lungime – cel puțin 20 de pagini de conținut;

20 de puncte: proiect individual – cel puțin 10 pagini de conținut.

20 de puncte: răspunsuri la întrebările care se regăsesc pe slideuri [email protected]; cel puțin 7 teme diferite din 7 cursuridiferite. Max: două puncte pe temă!

Eventual puncte bonus (pe parcursul semestrului)!

Structura notei (1)

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Focalizare = Companii din comerțul de retail și măsurile pe care le

adoptă / implementează acestea în sfera dezvoltării sustenabile, cât și pentru prelucrarea diferitelor segmente țintă de clienți de vârstediferite (diferite generații). Alegerea unui retailer, spre ex. Lidl;

Piețele prelucrate și dimensiunile angajamentului extern / pe piețeleinternaționale;

Măsuri de dezvoltare durabilă la Lidl în general, precum şi pe piaţa de origine(GE), respectiv pe cel puţin 3 pieţe extere prelucrate (neapărat RO). Concret:

care măsuri specifice DD sunt utilizate de Lidl;

Diferenţierea ofertei (1. ce se face efectiv; 2. cum se transpune în practică) pereprezentanţii diferitelor generaţii (tineri vs. bătrâni) / diferite grupuri ţintă.Concret: Exemple de oferte pentru persoanele tinere vs. în vârstă. Măsuri pentruabordarea grupurilor țintă, e.g. prin Smartapps, Smartphonuri, Social Media,

Lideri de opinie etc.

Concluzii, Anexe, Bibliografie.

Proiect de grup (2 pers)

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Cele 6 tipuride generații

Generația dinaintede Marea Criză

Generația Marii

Crize

Baby Boomers

Generația X

Generația Y

Generația Z

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Proiect individual

Oferta retilarilor adresată minorităților naționale dintr -o țară:

Oferta retailerilor din RO pentru minoritatea maghiară / germană /…;

Oferta retailerilor din GE pentru musulmani;

Oferta retailerilor din … pentru turci … ;

Cum se câștigă încrederea, atenția etc. a minorităților pentruofertele companiilor;

În ce măsură se adaptează retailerii diferitelor minorități, obiceiuri,tradiții etc.;

Așteptări: Descrierea minorității în cauză + tradiții și obieceiuri,norme și uzanțe de consum / cumpărare etc., precum și a retailerilorcare au o ofertă adecvată pentru aceste minorități (în ce constă, cum o

promovează, au succes, cum sum prețurile, cum o distribuie, de unde

provine etc.) în comerțul f ood și Non-Food. 5

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Structura cursului

1. Competiţia globală şi internaţionalizarea afacerilor

2. Evoluţii ale întreprinderii contemporane – de la compania naţională la cea

transnaţională3. Sistemul de marketing internaţional – rezultat al procesului de specializare al

marketingului

4. Analiza mediului de piaţă supranational (incluzând Euromarketing)

5. Analiza macro- si micromediului de piata la nivel international

6. Analiza concurenţilor pe piaţa internaţională + Oportunităţi şi riscuri ale dezvoltăriimarketingului internaţional7. Specificitatea şi particularităţile studierii pieţelor externe

8. Selecţia pieţelor externe9. Strategii în marketingului internaţional (planificare strategica, penetrare, prelucrare,

reragere)

10. Politica de produs în marketingul internaţional11. Globalizare versus specificitate în oferta destinată pieţei internaţionale12. Politica contractuală în marketingul internaţional13. Politica de distribuţie în marketingul internaţional14. Politica de comunicare în marketingul internaţional

15. Controllingul în marketingul internaţional16. Organizarea activităţii de marketing în compania internaţională6

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 7/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija

7

Lumea contemporană şi competiţia globală

Tranzacţiile între entităţi aparţinând unor

teritorii economice, sisteme juridice şi

relaţionale diferite.

[Miron, D., în Florescu, C.,Mâlcomete,

P., Pop, N. Al, Marketing Dicţionar explicativ,

Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 18]

Afacerile internaţionale

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


8

Actorii afacerilor internaţionale

•Persoane fizice

•Companii (organizaţii lucrative)

•Grupuri de companii (holding-uri, cartelurioligopoluri, monopoluri etc.)

•Agenţii guvernamentale

•Organisme neguvernamentale

•Instituţii internaţionale sau regionale

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


9

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


Consiliul Concurenței a sancționat cinci companii pentru

formarea unui cartel pe piața produselor de tehnică dentară

Consiliul Concurenței a sancționat cinci companii, cu amenzi în valoare totală de456.237 lei (102.613 euro), pentru încheierea unei înțelegeri anticoncurențiale destabilire a prețurilor de vânzare a unor produse de tehnică dentară, potrivit unuicomunicat al instituției.

Sancțiunile au fost aplicate în cadrul investigației declanșate în aprilie 2011 pe piața produselor de tehnică dentară și pe piața aparatelor pentru procesarea produselor pentru tehnică dentară din România.

Companiile sancționate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania,care a primit o amendă de 63.402 lei (14.260 euro), Dentotal Protect — 232.433 lei

(52.277 euro), Helios Medical & Dental — 75.263 lei (16.927 euro), Tehnodent

Poka — 65.726 lei (14.783 euro) și West Dental Teh-med — 19.413 lei (4.366

euro).

În urma investigației, Consiliul Concurenței a constat că furnizorul Vita ZahnfabrikGermania s-a înțeles cu patru distribuitori în privința discounturilor maxime pe careaceștia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale.

"Legea concurenței interzice orice înțelegeri exprese sau tacite, care conduc ladenaturarea concurenței. Fiecare companie trebuie să își stabilească politica de

prețuri independent, nu printr -o înțelegere cu alte companii….. 10

http://www.agerpres.ro/economie/2014/02/05/consiliul-concurentei-a-sanctionat-cinci-companii-

pentru-formarea-unui-cartel-pe-piata-produselor-de-tehnica-dentara-17-49-16

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


Cartel

11

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


Temă – 25.10.2015

Căutați cel puțin câte trei exemple de actori ai afacerilor

internaționale:Monopoluri internaționale

Holdinguri internaționale

Carteluri internaționale

Organisme neguvernamentale internaționale

Instituții internaționale sau regionale (suprastatele)

Nu uitați să indicați sursele!

12

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


13

Economia digitală

Legăturile interumane generate de lumeaafacerilor se caracterizează prin :

[vezi : Gummesson, E., Total Relationship Marketing ,

Third Ed., ELSEVIER, Amsterdam, Boston,

Heidelberg etc., 2008, pp. 3-16.]

Relaţii Reţele

Interactivitate

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


Globalizarea economică?

14

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 15/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija15

Globalizarea economică

Stadiu la care a ajuns procesul de lungă duratăal internaţionalizării economiei, determinând

mondializarea relaţiilor de schimb, bazate pe interdependenţe economice, ce antreneazătoate statele lumii.

[Bari, I., Tratat de economie politică globală,

Editura Economică, Bucureşti, 2010, p. 39]

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


•Competiţia globală

•Turbulenţele ce devinnormalitate

•Mutaţiile majore încomportamentul organizaţionalşi cel al consumatorului

O schimbare de

mentalitate în abordarearelaţiilor de piaţăîn rândul managerilor

impun :

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


Noi premise pentru

integrarea economiilor

naţionale în economiamondială şi sporirea

PMB

Se stimulează investiţiile

directe între naţiunila nivel transnaţional

Se dezvoltă şi seintensifică fluxurile de

schimburi comerciale la

nivel planetar

Se diversifică şi seredefinesc criteriile

competiţiei globale şicele ale competitivităţii

între naţiuni.

Pe fondul procesului de

globalizare economică:

Efectele procesului de

globalizare economică

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 18/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija18 h t

t p : / / w w w . z i a r e . c

o m / a f a c e r i / i n v e s t i t i i - s t r a i n e / i n v e s t i

t i i l e - s t r a i n e - i n -

r o m a n i a - i n - 2 0 1 2 - i n d u s t r i a - p e t r o l i e r a -

s i - b a n c i l e - a u - f o s t - v e d e t e l e - v e z i -

t o p u l - p e - t a r i -

1 2 5 9 7 0 4

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


Repartizarea investițiilor

străine directe pe regiunide dezvoltare și țări de

proveniență

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


Evoluţia exporturilor, importurilor şi a investiţiilor directe la nivel

mondial, comparativ cu produsul mondial brut (P.M.B.) în miliarde USD

Surse:

• WTO• www.dti.gov.za/econdb/raportt/WorldTradeTotal.html• www.de.wikipedia.org/wiki/Welthandel/Tabellen_und_Grafiken• www.dti.gov.za/econdb/raportt/pr401_e.pdf • www.bpb.de/wissen/VULE3D• www.stats.unctad.org/Handbook/TableViewer/tableView.aspx

Anii

Exporturi Importuri Investiţii directe

Produs Mondial

Brut

mld.

USD %

mld.

USD %

mld.

USD %

mld.

USD %

1970 316,9 100,0 329,4 100,0 13,4 100,0 3.280,3 100,0

1980 2.034,1 641,8 2.075,1 629,9 55,1 411,2 11.291,8 344,2

1990 3.448,7 1.088,3 3.549,7 1.077,6 207,9 1.551,5 22.129,8 674,6

2000 6.446,2 2.034,1 6.705,0 2.025,5 1.396,5 10.421,6 31.850,3 970,9

2004 8.880,0 2.802,1 9.215,0 2.797,5 734,9 5.484,3 41.609,8 1.268,5

2005 10.431,0 3.291,5 10.000,0 3.035,8 973,2 7.262,7 44.923,5 1.369,5

2006 12.083,0 3.812,8 12.413,0 3,768,4 1.461,1 10.903,7 48.597,9 1.481,5

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


Temă – 25.10.2015

Identificați pentru ultimii patru ani (2010, 2011, 2012, 2013, 2014),

cât și pentru anul în curs (2015) cele mai relevante și mari cinciinvestiții străine directe realizate: la nivel mondial

în Europa

în România

în județul Dvs. de reședință

Nu uitați să indicați sursele!

22

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


Internaționalizarea afacerilor?

De ce?

23

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


24

Decizia de internaţionalizare în cadrul întreprinderii

Internaţionalizarea afacerilor reprezintă ansamblulde metode, tehnici şi instrumente puse în slujba demersuluistrategic al întreprinderii de a activa în străinătate.

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


25

Comerţ de mărfuri inter- şi intraregional

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


Numiţi trei companii străine cu activităţi în România!

27

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija28

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Care ar putea fi tendinţele contemporane

majore în afacerile internaţionale?

29

Exercițiu pe grupe – 5 minute

Ce impact consideraţi că a avut criza

economico-financiară asupra companiilormulti- şi transnaţionale?

Identificaţi posibili factori de influenţă aievoluţiei afacerilor economice

internaţionale

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


i i i fi i i i ii

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Impactul negativ al crizei financiare asupra investiţiilor

străine directe realizate de companiile multi- şi

transnaţionale se datorează

Reducerii capacităţii de accesare a noi credite şi diminuarea posibilităţii deoperare a noi investiţii;

Noilor condiţii impuse de instituţiile de credit;

Scăderii cererii şi a capacităţii multinaţionalelor de a realiza profituri sau dea se autofinanţa;

Previziunilor sumative privind evoluţia unor economii, respectiv pieţe străine;

Perceperii unui grad ridicat de risc sau a unei incertitudini în realizareainvestiţiilor pe pieţele externe;

Amânării sau "îngheţării“ investiţiilor pe o anumită perioadă în mai multe ţări

ale lumii

Principalele grupe de factori de influenţă ai

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Principalele grupe de factori de influenţă ai

evoluţiei afacerilor economice internaţionale1. Internaţionalizarea pieţelor bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi

forţei de muncă determinată de procesul de destindere politicăconsemnat la nivel mondial

2. Creşterea gradului de interdependenţă dintre economiile naţionaleaccentuat de năzuinţa statelor lumii spre reciprocitate

3. Accentuarea fenomenelor concurenţiale de succes în lumeaafacerilor, în toate zonele geografice ale Terrei

4. Prezenţa tot mai accentuată a întreprinderilor care operează activităţila nivel mondial şi care provin, mai ales, din ţările asiatice

5. Difuzia de tehnologii noi sau tehnologii cheie şi dezvoltarea acestora,mai ales în sectorul informaţional şi comunicaţional

6. Globalizarea pieţelor lumii în condiţiile estompării continue adiferenţelor specifice dintre acestea

33

Principalele gr pe de factori de infl enţă ai e ol ţiei afacerilor

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Principalele grupe de factori de influenţă ai evoluţiei afacerilor

economice internaţionale (1)

1. Internaţionalizarea pieţelor bunurilor, serviciilor, capitalurilor

şi forţei de muncă determinată de procesul de destindere

politică consemnat la nivel mondial

• Liberalizarea comerţului mondial sub egida OrganizaţieiMondiale a Comerţului (WTO);

• Armonizarea structurilor economice, internaţionalizarea pieţelorşi polarizarea lor;

• Concentrarea puternică a domeniului activităţii bancare şi deasigurări

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Cele mai mari institute de credit la nivel mondial, în funcţie de capitalul

consolidat la sfârşitul anului financiar 2009 în milioane USD

Loc 2009 Banca Ţara Capitalul consolidat

(Mil. USD)

Rang 2008

1 JP Morgan Chase & Co SUA 136.1044

2 Bank of America Corp SUA 120.814 5

3 Citigroup SUA 118.758 2

4 Royal Bank of Scotland Marea Britanie 101.818 3

5 HSBC Holdings Marea Britanie 95.336 1

6 Wells Fargo & Co SUA 86.397 23

7 Mitshubishi UFJ Japonia 77.218 6

8 ICBC China 74.701 8

9 Cr édit Agricole Group Franţa 71.681 7

10

Santander Central

Hispano Spania 65.267 9

Sursa: The Banker, 2009; d.i. Date inexistente


7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



2. Creşterea gradului de interdependenţă dintre economiile

naţionale accentuat de năzuinţa statelor lumii sprereciprocitate

•măriri avantajoase ale capacităţilor de producţie, corelate cu

reduceri de costuri şi de preţuri pe unitatea de produs;•activitate de C-D mai eficientă, în folosul înnoirii ofertei

•un spor calitativ la bunurile şi serviciile oferite pieţei;

•efecte sinergetice în prelucrarea pieţelor externe




7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



4. Prezenţa tot mai accentuată a întreprinderilor care operează

activităţi la nivel mondial şi care provin, mai ales, din ţările

asiatice

• Cei patru “dragoni“ asiatici sau „tigrii est asiatici” (RepublicaCoreea, Singapore, Taiwan, Hong-Kong)

• Cei trei “sateliţi “ (Filipine, Thailanda, R. Vietnam)



Sursa: Scott DeCarlo, Special Report – The World Biggest Companies, Forbes, 04.08.2009

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Repartiţia pe ţări a primelor 1.500 de companii nefinanciare cu activităţi

internaţionale

Loc Ţara Număr

companii

CA (mlrd

USD)

Angajaţi

(mii)

Cea mai mare

companie

1 SUA 551 10.057,7 23.69 General Electric

2 Japonia 288 4.632,5 8.037 Toyota Motor

3 Marea Britanie 102 1.952,7 5.532 BP

4 China 91 935,2 4.561 ICBC

5 Franţa 72 2.240,0 5.43 Total

6 Coreea de Sud 61 936,8 535

Samsung

Electronics

7 Germania 57 2.017,0 4.355 Volkswagen

8 Canada 55 641,4 1.562 R.B.C.

9 India 47 387,8 1.561 Reliance Industries

10 Australia 46 540,6 953 BHP Billiton

11 Elveţia 45 691,0 1.402 Nestle

12 Taivan 45 343,9 1.468 Hon Hai

13 Hongkong 40 271,4 1.227 China Mobile

14 Italia 41 874,3 1.211 Eni

15 Spania 33 599,1 1.274 BSCH


7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



5. Difuzia de tehnologii noi sau tehnologii cheie şi

dezvoltarea acestora, mai ales în sectorul informaţional şi comunicaţional

•Robotica, tehnica medicală, bioinformatica, informatica

cuantică, inteligenţa artificială, neuro informaţia,nanotehnologiile;

•Biotehnologiile •Verde – agricultură• Roşie – medicină /farmaceutică

• Albastră – produse din mare• Albă – produse industriale

•Gri – reciclare, refolosire

•Galbenă – producerea de alimente



7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Biotehnologii – exemple de companii

Verde – agricultură

Euralis Seminte

TCE 3 Brazi

Interagro

Roşie – medicină/farmaceutică

INTERCELL AG

Horvath Partners

Terapia Ranbaxy

Albastră – produse din mare

Exxon Mobil Corp.

Hytor

Maersk

Albă – produse industriale

Grupul Baran

Polaris Industries Inc.

Western Digital Corp.

Gr i – reciclare, refolosire

GreenWeee

ECO-X SRL 42

• Conceperea și dezvoltarea unor tehnologii moderne

pentru obținerea de biopreparate terapeutice pe bază deuleiuri vegetale;

• Obținerea unor produse cu acțiune imediată tehnologie

de valorificare energetică sub formă de biogaz a

deșerturilor și/sau subproduselor vegetale din

agricultură;• Culturi alternative cu potențial de adaptare la diferite

condiții ecologice și valorificarea complexă a acestora prin biotehnologii;

• Procesarea integrată, automatizată a reziduurilor agro-

alimentare în scopul obținerii de fertilizanți naturali cu potențial energetic ridicat;

• Soluții biologice de combatere a bacteriozelor patogene

la plantele horti-viticole;

• …

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Sunt tocați cu dispozitive speciale și transformați în îngrășământ natural, peleți sau

alte materiale combustibile.

Tot acest morman de brazi, adică aproximativ 6.000 de bucăți, a fost colectat dintr -un singur sector al Capitalei. La nivelul țării vorbim despre milioane de conifere.

Într -o stație de compostare din Oradea se transformă zilnic zeci de tone de brazinefolositori în îngrășăminte organice.

Cu ajutorul acestor utilaje speciale, pomii de Crăciun sunt măcinați pentru început în bucăți de câțiva centimetri, după care resturile vegetale sunt puse la macerat.

Îngrășământul organic realizat ajunge așadar în parcurile din marile orașe sau lafirmele care se ocupa cu amenajările grădinilor. Prețul unui sac de 3 kilograme costădoar un leu.

Brazii care nu ajung în pământ nu sunt irosiți. Au o altă utilitate, spun firmele desalubrizare, care adună coniferele uscate pe care oamenii le aruncă. Există mai multemateriale combustibile care se pot face din pomii reciclați.

Brazii de Crăciun mai pot fi folosiți și la brichetele cu care funcționează centralele pe peleți. Aceste centrale, subvenționate de stat, sunt căutate de cei care vor să deamai puțin pe încălzire. 43

http://stirileprotv.ro/stiri/social/brazii-de-craciun-aruncati-la-gunoi-

sunt-reciclati-se-transforma-in-ingrasamant-sau-peleti.html

T ă

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Temă

46

Identificați câte două – trei exemple pentru fiecare dintrecei șase factori de influenţă ai evoluţiei afacerilor

economice internaţionale!

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Care ar putea să fie motivele

internaţionlizării unei companii?

47

Cum s-ar putea clasifica aceste

motive?

Motive ale internaţionalizării după natura

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Motive ale internaţionalizării după natura

elementelor ce asigură un potenţial avantaj competitiv

•Acces mai avantajos la resurse (de forţă de muncă, materiale şifinanciare)

•Reglementări favorabile investiţiilor străine pe piaţa ţintă (de natură juridică, financiară, fiscală etc.)

•Avantaje de proximitate (faţă de piaţa resurselor sau faţă de cea

de utilizare /consum)

•Un cadru instituţional şi /sau internaţional favorabil investiţiilor externe

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Motive ale internaţionalizării companiilor

Un studiu efectuat în anul 2007 pe 12 companii suedeze active în sectorul Cercetării şi al Dezvoltării

produselor reliefează cele mai relevante motive ale internaţionalizării acestora (a se vedea tabelul următor):Motive de internaţionalizare la companiile suedeze

Motiv Valori medii

Adaptarea produselor la piaţa locală 3,50

Unităţile de producţie au nevoie ele î nsele de cercetare şi dezvoltare 3,40

Acces la personal calificat de cercetare şi dezvoltare 3,00

Apropierea companiilor cu activităţi de cercetare şi dezvoltare similare cu propriul sector de

activitate

3,00

Costuri mai reduse la personalul din străinătate activ î n cercetare şi dezvoltare 2,80

Apropierea companiilor cu activităţi de cercetare şi dezvoltare care completează propriul

sector de activitate

2,20

Monitorizarea atentă a dezvoltării tehnologiilor î n cadrul propriului sector de activitate 2,10

Adaptarea la reglementările şi legile locale 1,90

Beneficierea de programe publice de cercetare şi dezvoltare 1,60

Climat de cercetare – dezvoltare nefavorabil pentru Suedia 1,50

Sursa : Salsbäck, Halkjaer, 2007

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Motive active vs. reactive?

50

Motive ale internaţionalizării după caracterul

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



51

Motive ale internaţionalizării după caracterul

factorilor motrici :

Motive active, respectiv reactive ale internaţionalizării

Motive active Motive reactive

· mărirea profitului; · presiunea concurenţei;· avantaje tehnologice; · capacităţi de producţie excedentare;

· monopolul producţiei unor articole; · regresul cererii şi al vânzărilor pe piaţa domestică;

· avantaje de ordin fiscal; · producţie excedentară;

· filozofia companiei; · saturarea pieţei domestice;

· etc. · avantaje poziţionale (apropierea de clienţi şi de

locul de desfacere);

· etc.

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



52

Argumente care susţin internaţionalizarea întreprinderii

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



53

Argumente care susţin internaţionalizarea întreprinderii

Alte posibile motive …

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



… imaginea pozitivă a companiei într -o anumită ţară (consumatorii ocunosc, înainte ca această să fie prezentă pe piaţa considerată);

… extinderea gamei de produse şi prin urmare atacarea de noi pieţe;

… creşterea interesului consumatorului asupra produselor/serviciilorcompaniei;

… creşterea comenzilor online într -o anumită piaţă poate duce laintrarea pe piaţă a companiei;

… compania „mamă” cumpără diverise întreprinderi mai mici ceactivează pe o piaţă nouă drept urmare are loc şi un transfer de

prestaţii în acea piaţă;

… creşterea valorii brandului companiei;

… poziţionarea pe diferitele pieţe naţionale, astfel încât în caz de crizăeconomică mondială efectele negative resimţite pot fi estompate prin

distribuirea de produse în ecnomiile mai puţin dependente de pieţelelobale.54

e pos b e o ve …

Probleme de rezolvat!

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf



Identificaţi câte trei posibile motive ale internaţionlizării pentrucompanii provenind din cel puțin trei sectoare de activitate diferite!

Găsiţi exemple de companii care au recurs la diferite motive pentruimplementarea internaţionalizării! Numiţi motivul (motivele) şiindicaţi şi sursa bibliografică!

Evidenţiaţi pentru o companie la alegere impactul crizei economico-

financiare recente asupra activităţilor sale în străinătate!

Identificaţi cel puţin trei companii care recurg la biotehnologiile verzi,albe, albastre, gri etc. și descrieți corespunzător activitățile acestora!

Identificaţi topuri de companii cu activităţi internaţionale ! (indicaţisursa)

55

7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf


56

Vă mulţumesc pentru atenţie !

Documents

Curs 13.10.2015.pdf