Curs 4 .pdf

7/24/2019 Curs 4 .pdf

1/82

1 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTUR URBAN: ECHIPARE TEHNIC INTERIOAR I EDILITAR ing. Ana Maria Biro

ncnclzirea prin radialzirea prin radiaie se realizeazie se realizeaz cu corpuri decu corpuri dencnclzirelzire(suprafe(suprafeeencnclzitoare) care cedeazlzitoare) care cedeaz ccldurldur prin radiaprin radiaie,ie,nnproporproporie mai mare de 50%.ie mai mare de 50%.

ParticularitParticularitiin raport cu celelalte sisteme:n raport cu celelalte sisteme: asigurasigur un grad de confort mai ridicat,un grad de confort mai ridicat,ntrucntruct temperatura suprafet temperatura suprafeelorelor

de construcde construcii ce delimiteazii ce delimiteazncncperea este mai ridicatperea este mai ridicat i mai uniformi mai uniform,,iar temperatura aerului din interior este mai sciar temperatura aerului din interior este mai sczutzut ci 1...3 grd.Cci 1...3 grd.C

realizeazrealizeaznnncncperi un gradient de temperaturperi un gradient de temperatur redusredus se reduce viteza de circulase reduce viteza de circulaie a aeruluiie a aeruluinnncncperepere i, ca urmare, rezulti, ca urmare, rezult oo

diminuare dediminuare demprmprtiere a prafului anorganic, suport al florei bacterienetiere a prafului anorganic, suport al florei bacteriene

asigurasigurncnclzirea spalzirea spaiilor deschiseiilor deschise posibilitatea folosirii instalaposibilitatea folosirii instalaiei pentru riei pentru rcireciren timpul veriin timpul verii

INSTALAINSTALAII DEII DE NCNCLZIRELZIRE

4.4. ncnclzirea prin radialzirea prin radiaieie

7/24/2019 Curs 4 .pdf

2/82


Dezavanatejele sistemului:Dezavanatejele sistemului: Cost de investiCost de investiie ridicatie ridicat InerInerie mare, posibilitie mare, posibiliti reduse de reglaji reduse de reglaj ModificModificri sau reparari sau reparaii foarte dificileii foarte dificile

Necesitatea strictei coordonNecesitatea strictei coordonri a lucrri a lucrrilor de construcrilor de construciiii iiinstalainstalaiiii

La pereLa perei, folosirea instalai, folosirea instalaiei de riei de rcire pe timp de varcire pe timp de varpoate crea senzapoate crea senzaia neplia neplcutcut de recede rece i aparii apariiaia

condensuluicondensului



7/24/2019 Curs 4 .pdf

3/82


n raport cu temperatura medie a suprafen raport cu temperatura medie a suprafeeieincnclzitoare,lzitoare,ncnclzirea prin radialzirea prin radiaie se clasificie se clasific astfel:astfel:de temperaturde temperaturjoasjoas:: max.max. 2525 grd.C (grd.C (prinprin pardosealpardoseal))de temperaturde temperatur medie:medie: max. 50max. 50 grd.C (grd.C (prin plafonprin plafon))

de temperaturde temperaturnaltnalt:: max. 90max. 90 grd.C (grd.C (prin pereprin perei)i)



7/24/2019 Curs 4 .pdf

4/82


ncnclzirealzirean pardosealn pardoseal avantaje:avantaje:1.1. repartizare idealrepartizare ideal a ca clduriilduriinnncncperepereDatoritDatorit temperaturii reduse a suprafetemperaturii reduse a suprafeei termice care este doar de 22ei termice care este doar de 22--262600C se limiteazC se limiteaz circulacirculaia aeruluiia aerului iin consecinn consecin scade semnificativscade semnificativcantitatea de praf puscantitatea de praf pusn min micare. Aceastcare. Aceast calitate acalitate ancnclziriilziriinnpardosealpardoseal este deosebit de valoroaseste deosebit de valoroasnnncncperile cu regim igienicperile cu regim igienicsever.sever.

2. nu sunt vizibile elementele de2. nu sunt vizibile elementele dencnclzirelzire3. temperatur3. temperatur scsczutzut de funcde funcionare a instalaionare a instalaieiiei

"Podeaua cald"Podeaua cald" spore" sporete confortulte confortuln asemenea mn asemenea msursurncnct se poatet se poatereduce temperatura aeruluireduce temperatura aeruluinnncncpereapereancnclzitlzit cu 2cu 200C, iar aceasta laC, iar aceasta larrndul sndul su face economie de energie (circa 12%). Agentul termic nuu face economie de energie (circa 12%). Agentul termic nudepdepeete 45te 4500C.C.



7/24/2019 Curs 4 .pdf

5/82


Sistemele deSistemele dencnclzire prin radialzire prin radiaie se pot folosi:ie se pot folosi: n cln cldirile civile,dirile civile,nnncncperi cu cerinperi cu cerine igienicee igienice i de conforti de confort

deosebite, precumdeosebite, precum i pentru asigurarea uneii pentru asigurarea uneincnclziri uniformelziri uniforme n cln cldiri industriale cu spadiri industriale cu spaii mariii mari i fi frr necesitnecesiti de ventilarei de ventilare

mecanicmecanic, pentru asigurarea unei distribu, pentru asigurarea unei distribuii omogene a cii omogene a clduriildurii nnncncperi de producperi de producie industrialie industrial, pentru a realiza o, pentru a realiza oncnclzirelzire

zonalzonal, puncte calde sau, puncte calde sauncnclzire perimetrallzire perimetral n span spaii semideschiseii semideschise

Acest tip deAcest tip dencnclzire nu se apliclzire nu se aplicncncperilor folosite cu programperilor folosite cu programintermitent, mai ales dacintermitent, mai ales dac durata de folosindurata de folosin este scurteste scurt(p(pnn la cla cteva ore) sau cteva ore) sau cnd clnd cldirea este supusdirea este supus la variala variaiiiitermice mari (inertermice mari (inerie termicie termic micmic,,nsorire, etc.).nsorire, etc.).



7/24/2019 Curs 4 .pdf

6/82


Dimensionare:Dimensionare:temperatura agentului termic pe tur: 35temperatura agentului termic pe tur: 35 -- 505000C functie deC functie detemperatura externa.temperatura externa.temperatura interioara ti: 20temperatura interioara ti: 2000CC -- zone de locuit, 24zone de locuit, 2400CC -- baie /baie /dusdustemperatura la nivelul pardoselii tptemperatura la nivelul pardoselii tpmaxmax::

zona de locuit: 29zona de locuit: 2900CC zona perimetrala: 35zona perimetrala: 3500CC baie / dus: 33baie / dus: 3300CC

emisia termica specifica q max [W/m2]:emisia termica specifica q max [W/m2]: zona de locuit 100 W/m2 ;zona de locuit 100 W/m2 ; zona perimetrala 175 W/m2 ;zona perimetrala 175 W/m2 ; baie / dus 150 W/m2baie / dus 150 W/m2


4.4. ncnclzirea prin radialzirea prin radiaieie -- pardosealpardoseal

7/24/2019 Curs 4 .pdf

7/82




7/24/2019 Curs 4 .pdf

8/82




pentru podele din grinzipentru podele din grinzi

spatiate la 600 mm doar inspatiate la 600 mm doar incazul in care pardosealacazul in care pardosealarigida este fixata direct perigida este fixata direct pe

grinzigrinzi

pentrupentru pardoseli recipardoseli reci pardoseala flotanta pentrupardoseala flotanta pentruplansee intermediare rigideplansee intermediare rigide

ce necesita izolarece necesita izolaresuplimentarasuplimentara

7/24/2019 Curs 4 .pdf

9/82




7/24/2019 Curs 4 .pdf

10/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

11/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

12/82




7/24/2019 Curs 4 .pdf

13/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

14/82


Modulele de incalzire si racire prin pereteModulele de incalzire si racire prin peretesunt fixate direct in perete cu ajutorulsunt fixate direct in perete cu ajutorulcuielor speciale.cuielor speciale.

Panourile sunt fabricate fara materiale liantePanourile sunt fabricate fara materiale liantesi sunt materiale biologice.si sunt materiale biologice.Grosime totala de doar 25 mm.Grosime totala de doar 25 mm.Elementele care sustin teava au si rol deElementele care sustin teava au si rol dearmare a tencuielii.armare a tencuielii.


4.4. ncnclzirea prin radialzirea prin radiaieie -- perepereii

7/24/2019 Curs 4 .pdf

15/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

16/82



4.4. ncnclzirea prin radialzirea prin radiaieie -- tavantavan

7/24/2019 Curs 4 .pdf

17/82



4.4. ncnclzirea prin radialzirea prin radiaieie -- tavantavan

7/24/2019 Curs 4 .pdf

18/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

19/82


Izvorul pompei de cIzvorul pompei de cldurldur poate fi:poate fi: aerul (atmosferic, evacuat din incintele climatizate, gazele deaerul (atmosferic, evacuat din incintele climatizate, gazele de

ardere, etc)ardere, etc) apa (de suprafaapa (de suprafa, subteran, subteran, geotermal, geotermal, sau tehnologic, sau tehnologic))

solul (psolul (pmmntul, dentul, deeurile menajere)eurile menajere)Consumatorul de cConsumatorul de cldurldur poate fi:poate fi: ncnclzirea unor spalzirea unor spaii, cu menii, cu meniunea ciunea c se impun sisteme cuse impun sisteme cu

temperaturtemperatur scsczutzut (cu aer cald, cu panori radiante, de(cu aer cald, cu panori radiante, de

pardosealpardoseal, etc), etc) prepararea apei calde de consumprepararea apei calde de consum diverse procese tehnologice (uscare, distilare, etc)diverse procese tehnologice (uscare, distilare, etc)


5.5. ncnclzirea cu pompe de clzirea cu pompe de cldurldur

7/24/2019 Curs 4 .pdf

20/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

21/82


InstalaInstala

ia deia de

ncnc

lzire utilizlzire utiliz

nd pompe de cnd pompe de c

ldurldur

aer/aeraer/aer

ncnclzirea cu aer cald este economiclzirea cu aer cald este economic, necesit, necesitnd temperaturind temperaturireduse, de circa 30reduse, de circa 30ooC realizate cu pompe de cC realizate cu pompe de cldurldur cucueficieneficiene ridicate.e ridicate.

Pompele decPompele decldurldur aer/aer sunt raer/aer sunt rspspndite,ndite,n generaln generalnnzonele cu climzonele cu clim moderatmoderat,, i realizeazi realizeaz bune performanbune performaneennsezoanele de tranzisezoanele de tranziie.ie.

Pentru preluarea vPentru preluarea vrfului de consumrfului de consumn perioadele foarte reci,n perioadele foarte reci,sunt prevsunt prevzute de regulzute de regul, cu instala, cu instalaie clasicie clasic, alternativ, alternativ

(central(central termictermic la instalala instalaiile mai mari,iile mai mari,ncnclzire electriclzire electric lalainstalainstalaiile mai mici).iile mai mici).



7/24/2019 Curs 4 .pdf

22/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

23/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

24/82



5.5. ncnclzirea cu pompe de clzirea cu pompe de cldurldur aer/apaer/ap

7/24/2019 Curs 4 .pdf

25/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

26/82



5.5. ncnclzirea cu pompe de clzirea cu pompe de cldurldur apap/ap/ap

7/24/2019 Curs 4 .pdf

27/82


Puterile termice realizate suntPuterile termice realizate suntn concordann concordan cu disponibilulcu disponibilulizvorului de cizvorului de cldurldur, fiind, fiindntntlnitelniten domeniul valorilor mediin domeniul valorilor medii iimari (500....5000KW)mari (500....5000KW)

Din punct de vedere constructiv sunt realizate monoblocDin punct de vedere constructiv sunt realizate monobloc iiamplasateamplasatentrntr--un spaun spaiu tehnic.iu tehnic.

FuncFuncionarea pompei de cionarea pompei de cldurldur este asociateste asociat unei surseunei sursealternative de calternative de cldurldur (sistem bivalent)(sistem bivalent) i unui turn de ri unui turn de rcirecire(pentru eliminarea excesului de c(pentru eliminarea excesului de cldurldur))

Pot funcPot funcionaionan regim de pompn regim de pomp de cde cldurldur i ca instalai ca instalaieie

frigorificfrigorific. Reversibilitatea este asigurat. Reversibilitatea este asigurat prin inversareaprin inversareaciclului agentului de lucru (la instalaciclului agentului de lucru (la instalaiile de puteri mai mici) sauiile de puteri mai mici) saua circuitelor de apa circuitelor de ap (la instala(la instalaiile mari).iile mari).



7/24/2019 Curs 4 .pdf

28/82


InstalaInstalaia deia de ncnclzire utilizlzire utiliznd pompe de cnd pompe de cldurldursol/aersol/aeri sol/api sol/ap

Utilizarea solului ca izvor de cUtilizarea solului ca izvor de cldurldur prezintprezint urmurmtoareletoareleavantaje:avantaje:


5.5. ncnclzirea cu pompe de clzirea cu pompe de cldurldur--sol/aersol/aer

accesibilitateaccesibilitate

constanconstana temperaturiia temperaturiin timp, de la on timp, de la oadadncime dependentncime dependent de zona climaticde zona climatici natura terenuluii natura terenului

temperatura destul de ridicattemperatura destul de ridicat, chiar, chiar ii

n sezonul recen sezonul rece

ccnd se folosend se folosete ca izvor solul cute ca izvor solul cudedeeuri menajere, ceuri menajere, cldura degajatldura degajatnntimpul fermenttimpul fermentrii acestora ridicrii acestora ridictemperatura solului cu 2...3temperatura solului cu 2...3ooC.C.

7/24/2019 Curs 4 .pdf

29/82


Dezavantajele principale sunt:Dezavantajele principale sunt: conductivitatea termicconductivitatea termic a solului foarte sca solului foarte sczutzut, care, care

conduce la suprafeconduce la suprafee mari pentru captarea ce mari pentru captarea clduriildurii investiinvestiie ridicatie ridicat, datorat, datorat acestor mari suprafeacestor mari suprafeebaleebale

captatoarelor plasatecaptatoarelor plasaten soln sol Aceste pompe de cAceste pompe de cldurldur sunt utilizate lasunt utilizate lancnclzirea locuinlzirea locuinelorelor

individuale, asigurindividuale, asigurnd integral necesarul de cnd integral necesarul de cldurldur.. Se preferSe prefer utilizarea unui fluid intermediar (aputilizarea unui fluid intermediar (ap glicolatglicolat), care), care

preia cpreia cldura din solldura din sol i o cedeazi o cedeaz agentului de lucruagentului de lucrunn

vaporizator. Astfel, instalavaporizator. Astfel, instalaia devine de fapt o pompia devine de fapt o pomp dedeccldurldur apap/aer sau ap/aer sau ap/ap/ap..

Modul de dispunere alModul de dispunere al evilor de captareevilor de captaren sol poate fi verticaln sol poate fi verticalsau orizontal.sau orizontal.


5.5. ncnclzirea cu pompe de clzirea cu pompe de cldurldur--sol/aersol/aer

7/24/2019 Curs 4 .pdf

30/82



5.5. ncnclzirea cu pompe de clzirea cu pompe de cldurldur sol/apsol/ap

7/24/2019 Curs 4 .pdf

31/82


Utilizarea energiei electrice pentru producerea de cUtilizarea energiei electrice pentru producerea de cldurldur sesebazeazbazeaz pe efectul Joule al curentului electric, potrivit cpe efectul Joule al curentului electric, potrivit creiareiaenergia electricenergia electric potenpotenialial pe care o pierde electronul prinpe care o pierde electronul princiocnire cu reciocnire cu reeaua unei rezisteneaua unei rezistene este transferate este transferat acesteiaacesteiasub formsub form de cde cldurldur..

Din punct de vedere tehnic, utilizarea energiei electrice pentruDin punct de vedere tehnic, utilizarea energiei electrice pentruncnclzirea cllzirea cldirilor prezintdirilor prezint multiple avantajemultiple avantajen raport cun raport cucelelate sisteme decelelate sisteme dencnclzire bazate pe folosirea combustibililorlzire bazate pe folosirea combustibililorclasici.clasici.

Costul destul de ridicat al energiei electrice face ca utilizareCostul destul de ridicat al energiei electrice face ca utilizarea eia eiss fie limitatfie limitat..


6.6. ncnclzirea electriclzirea electric

7/24/2019 Curs 4 .pdf

32/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

33/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

34/82


ncnclzirea electriclzirea electriclocallocalcu acumulare de ccu acumulare de cldurldur Acumularea cantitAcumularea cantitii de cii de cldurldur produsprodus de un aparat electricde un aparat electric

utilizat pentruutilizat pentruncnclzire a aplzire a aprut ca urmare a facturrut ca urmare a facturriiriidiferendifereniate, la un preiate, la un pre redus, a energiei electrice consumateredus, a energiei electrice consumatenntimpul noptimpul nopii (de regulii (de regulntre orele 22ntre orele 22 i 6)i 6)

Sistemul se bazeazSistemul se bazeaz pe acumularea cpe acumularea cldurii produse de energialdurii produse de energiaelectricelectricn orele cn orele cnd aceasta este ieftinnd aceasta este ieftin i livrarea ei maii livrarea ei maimult sau mai pumult sau mai puin constantin constant pe toatpe toat durata unei zile.durata unei zile.

Aparatele utilizateAparatele utilizaten aceastn aceast situasituaie dispun de un sistem deie dispun de un sistem de

producere a cproducere a cldurii alcldurii alctuit din rezistentuit din rezistene electricee electricenglobatenglobatentrntr--o maso mas de acumulare de cde acumulare de cldurldur..



7/24/2019 Curs 4 .pdf

35/82


Un fluid purtUn fluid purttor de ctor de cldurldur preia cpreia clduralduranmagazinatnmagazinat i oi otransfertransfer spaspaiiloriilorncnclzite. Pentru reducerea transferului delzite. Pentru reducerea transferului deccldurldur, necontrolat, prin pere, necontrolat, prin pereii carcasei aparatului deii carcasei aparatului dencnclzire,lzire,ntre masa de acumularentre masa de acumulare i carcasi carcas este preveste prevzut unzut unstrat izolator termic.strat izolator termic.

ncnclzirea electriclzirea electric locallocal cu acumulare de ccu acumulare de cldurldur folosefolosete cate caagent purtagent purttor aerul sau apa,tor aerul sau apa,n cazul stocn cazul stocrii centralizate.rii centralizate.



7/24/2019 Curs 4 .pdf

36/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

37/82


ncnclzirea electriclzirea electriccentralizatcentralizat n afara stocn afara stocrii crii clduriilduriin aparate individuale mici se poaten aparate individuale mici se poate

realiza o acumulare de crealiza o acumulare de cldurldurn aparate mari cu posibilitan aparate mari cu posibilitai dei dedistribudistribuie a ei, la mai multeie a ei, la mai multencncperi, agentul termic fiind aerulperi, agentul termic fiind aerulsau apa.sau apa.

SoluSoluia este eficientia este eficientn cazul instalan cazul instalaiilor deiilor dencnclzire bazate pelzire bazate pesurse de csurse de cldurldur combinate.combinate.



7/24/2019 Curs 4 .pdf

38/82


ncnclzirea electriclzirea electric centralizatcentralizat cu aer caldcu aer cald: masa de stocare a: masa de stocare accldurii este alcldurii este alctuittuit din elemente modulate, astfel profilatedin elemente modulate, astfel profilatencnct, prin montare, st, prin montare, s rezulte canale de circularezulte canale de circulaie a aerului.ie a aerului.

ncnclzirea electriclzirea electric centralizatcentralizat cu apcu ap caldcald: sistem: sistemasemasemnntor cu cel clasic detor cu cel clasic dencnclzire cu radiatoare, numai clzire cu radiatoare, numai c

prepararea agentului termic (apa caldprepararea agentului termic (apa cald) se face electric.) se face electric.InstalaInstalaia se poate aplica atia se poate aplica att la clt la cldiri existente cdiri existente ctt i la celei la celenoi. Se utilizeaznoi. Se utilizeaz pentrupentruncnclzirea cllzirea cldirilordirilor i spai spaiilor la careiilor la carenu se poate aplica un sistem denu se poate aplica un sistem dencnclzire clasic (cu centrallzire clasic (cu central

termictermic folosind combustibili lichizi, gazofolosind combustibili lichizi, gazoi sau solizi) sau lai sau solizi) sau lacare sistemul decare sistemul dencnclzire clasic este neeconomic.lzire clasic este neeconomic. n aceastn aceastcategorie se potcategorie se potncadra clncadra cldirile izolate: cabane, casele dedirile izolate: cabane, casele devacanvacan, benzin, benzinriile, etc.riile, etc.



7/24/2019 Curs 4 .pdf

39/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

40/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

41/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

42/82



6.6. ncnclzirea electriclzirea electric -- pardosealpardoseal

7/24/2019 Curs 4 .pdf

43/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

44/82




7/24/2019 Curs 4 .pdf

45/82




7/24/2019 Curs 4 .pdf

46/82




7/24/2019 Curs 4 .pdf

47/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

48/82



6.6. ncnclzirea electriclzirea electric tavan radianttavan radiant

INSTALAII DE NCLZIRE

7/24/2019 Curs 4 .pdf

49/82


ncnclzirea electriclzirea electricbijoncbijonciuneiune Este un procedeu deEste un procedeu dencnclzire electriclzire electric directdirect, destinat numai, destinat numai

locuinlocuinelor colective (birouri)elor colective (birouri) Acest sistem se compune din:Acest sistem se compune din:

aparate de electrice deaparate de electrice dencnclzire cu dubllzire cu dubl alimentarealimentaremontatemontaten fiecaren fiecarencncperepere

doudou circuite electrice de racordarecircuite electrice de racordare


6.6. ncnclzirea electriclzirea electric -- bijoncbijonciuneiune

7/24/2019 Curs 4 .pdf

50/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

51/82


7/24/2019 Curs 4 .pdf

52/82


CCldura internldura intern a Pa Pmmntului se disipeazntului se disipeazntrntr--o formo form regulatregulat

spre suprafaspre suprafaa Pa Pmmntului, dar efectele sale suntntului, dar efectele sale suntn generaln generalimperceptibileimperceptibile i existeni existena sa nu se manifesta sa nu se manifest decdect printrt printr--oocrecretere lenttere lent a temperaturii cu ada temperaturii cu adncimea (valoare mediencimea (valoare medieeste de 0,033 grd/m).este de 0,033 grd/m).

Subsolul conSubsolul conine formaine formaii poroase,ii poroase,n care sunt depozitaten care sunt depozitatecantitcantiti mari de api mari de ap cu temperaturi variabilecu temperaturi variabilentre 30ntre 30 i 150i 150grd.Cgrd.C i a ci a cror existenror existen uneori se traduce prin izvoareuneori se traduce prin izvoaretermale de suprafatermale de suprafa..

n Islanda aprox.50% din construcn Islanda aprox.50% din construcii suntii suntncnclzite cu ajutorullzite cu ajutorulenergiei geotermale.energiei geotermale.


7.7. ncnclzirea cu aplzirea cu ap geotermalgeotermal


7/24/2019 Curs 4 .pdf

53/82





7/24/2019 Curs 4 .pdf

54/82





7/24/2019 Curs 4 .pdf

55/82





7/24/2019 Curs 4 .pdf

56/82


n Romn Romnia utilizarea apelor geotermale,nia utilizarea apelor geotermale,n scopuri terapeuticen scopuri terapeutice

este cunoscuteste cunoscut de pe vremea romanilor. Cea mai vechede pe vremea romanilor. Cea mai vecheatestare documentare dateazatestare documentare dateaz din anul 1221din anul 1221 i se referi se refer lalaefectul terapeutic aefectul terapeutic all apelor termale de la Bapelor termale de la Bile Felix de lile Felix de lngngOradea.Oradea.

Din anul 1962 sDin anul 1962 s--a trecut la cerceta trecut la cercetriri tiintiinifice privind apeleifice privind apelegeotermale din judegeotermale din judeul Bihor.ul Bihor. Din rezultatele cercetDin rezultatele cercetrii srii s--a tras concluzia ca tras concluzia c se poate contase poate conta

pe o cantitate de appe o cantitate de ap geotermalgeotermal de 400.000 mc/zi cude 400.000 mc/zi cu

temperaturi 50temperaturi 50--100100oo

C.C. n prezent suntn prezent suntn exploataren exploataren acestn acestjudejude sonde de apsonde de ap geotermalgeotermal cu un debit de pcu un debit de pnn la 45.000la 45.000mc/zimc/zi i temperaturi de 40i temperaturi de 40--130130ooC.C.




7/24/2019 Curs 4 .pdf

57/82




CT OradeaCT Oradea

7/24/2019 Curs 4 .pdf

58/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

59/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

60/82


7/24/2019 Curs 4 .pdf

61/82


Domenii de valorificare a apelor geotermale :Domenii de valorificare a apelor geotermale :

ncnclzirea cllzirea cldirilor, preparare apdirilor, preparare ap caldcald de consumde consum agriculturagricultur: sere, solarii, culturi de alge, piscicultur: sere, solarii, culturi de alge, piscicultur balneologie, agrementbalneologie, agrement separare gaze combustibileseparare gaze combustibile valorificare chimicvalorificare chimic: extragerea substan: extragerea substanelor minerale utileelor minerale utile




7/24/2019 Curs 4 .pdf

62/82


n funcn funcie de mie de mrimea acestor consumatoririmea acestor consumatori i de densitateai de densitatea

sarcinii termice desarcinii termice dencnclzire, sistemele de alimentare cu clzire, sistemele de alimentare cu cldurldurpot fi: centralizatepot fi: centralizate i locale.i locale.Sistemele centralizateSistemele centralizatese prevse prevd pentru alimentarea cud pentru alimentarea cuccldurldur a unei grupa unei grupri de consumatori (o localitate, un cartier)ri de consumatori (o localitate, un cartier)

avavnd sarcina termicnd sarcina termic de peste 5 MW.de peste 5 MW.Sistemele localeSistemele locale se utilizeazse utilizeaz pentru alimentarea cu cpentru alimentarea cu cldurldur aaunor mici consumatori, amplasaunor mici consumatori, amplasaiin vecinn vecintatea sondei detatea sondei deproducproducie, a cie, a cror sarcinror sarcin termictermic este de 1...4 MW.este de 1...4 MW.




7/24/2019 Curs 4 .pdf

63/82


Energia solarEnergia solar se utilizeazse utilizeazn scopuri gospodn scopuri gospodrereti, pentruti, pentruncnclzirea spalzirea spaiilor sau/iilor sau/i prepararea apei calde de consum.i prepararea apei calde de consum.

Deoarece cererea de energie termicDeoarece cererea de energie termic nu coincide cunu coincide cudisponibilul de energie solardisponibilul de energie solar, sistemele de, sistemele dencnclzire solarlzire solar au oau orrspspndire mai micndire mai mic..

Astfel,Astfel,n perioada rece cn perioada rece cnd necesarul de cnd necesarul de cldurldur este maieste maimare,mare, i a ci a crui valoare crerui valoare crete o datte o dat cu sccu scderea temperaturiiderea temperaturiiexterioare, aporturile de cexterioare, aporturile de cldurldur solarsolar sunt mai micisunt mai mici i scad oi scad odatdat cu reducerea timpului de strcu reducerea timpului de strlucire a soarelui.lucire a soarelui.

INSTALAS II DE NCCLZIRE

8.8. ncnclzirea solarlzirea solar


7/24/2019 Curs 4 .pdf

64/82


Energia solarEnergia solar disponibildisponibil este defazateste defazat cu 180cu 18000, fa, fa dede

necesarul de cnecesarul de cldurldur pentrupentruncnclzire, de aceea este importantlzire, de aceea este importantprevedereaprevederean cadrul sistemului, a unei componente den cadrul sistemului, a unei componente deacumulare a cacumulare a cldurii, a izolldurii, a izolrii suplimentare a construcrii suplimentare a construcieiiei i ai aprevederii unor surse auxiliare.prevederii unor surse auxiliare.

Folosirea energiei solare ca sursFolosirea energiei solare ca surs termictermic impuneimpune i oi oarhitecturarhitectur aparte a claparte a cldirilor, precumdirilor, precum i o orientare a lori o orientare a lornnraport cu poziraport cu poziia soarelui pe bolta cereascia soarelui pe bolta cereasc. Elementele de. Elementele decaptare a energiei solare va trebui scaptare a energiei solare va trebui s fie orientate pe cfie orientate pe cttposibil spre sud.posibil spre sud.


7/24/2019 Curs 4 .pdf

65/82


7/24/2019 Curs 4 .pdf

66/82



7/24/2019 Curs 4 .pdf

67/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

68/82


7/24/2019 Curs 4 .pdf

69/82


Sistemele pasiveSistemele pasive se caracterizeazse caracterizeaz prin faptul cprin faptul cncnclzirealzirea

spaspaiilor se faceiilor se facen mod natural, fn mod natural, frr intervenintervenia unui mijlocia unui mijlocmecanic care smecanic care s producproduc circulacirculaia unui agent termic.ia unui agent termic. Sistemul activSistemul activ presupune existenpresupune existena unor echipamentea unor echipamente

macanice care smacanice care s producproduc circulacirculaia agentului termic careia agentului termic care

transporttransport cclduraldurantre elementele de captarentre elementele de captare i spai spaiuliulncnclzit. Acest sistem poate asiguralzit. Acest sistem poate asigura i producerea apei calde dei producerea apei calde deconsum.consum.

Procesul de captareProcesul de captare i conversie a radiai conversie a radiaiei solareiei solaren cn cldurldur sesebazeazbazeaz pe utilizarea efectului de serpe utilizarea efectului de ser, specific unor materiale, specific unor materialetransparente (sticla, policarbonat, plexiglas, etc)transparente (sticla, policarbonat, plexiglas, etc) i sei serealizeazrealizeaz prin sisteme specializate incluse sau nuprin sisteme specializate incluse sau nun structuran structuraconstrucconstruciei solare.iei solare.



7/24/2019 Curs 4 .pdf

70/82


moment, producmoment, producia vaia vancepe sncepe s scadscadn fiecare an cu circa 3%.n fiecare an cu circa 3%.DacDac se mense menine ritmul actual de creine ritmul actual de cretere economictere economic (ce presupune o cre(ce presupune o cretere atere aconsumului de petrol cu 2% pe an) nu va mai trece mult timp pconsumului de petrol cu 2% pe an) nu va mai trece mult timp pnn ccnd cerereand cerereade petrol va depde petrol va depi produci producia. Prin urmare, va rezulta o penurie cronicia. Prin urmare, va rezulta o penurie cronic de petrol,de petrol,crecreteri foarte mari ale preteri foarte mari ale preului, o crizului, o criz economiceconomic globalglobal iintrntr--un final, sfun final, sfrritulitullumiilumii -- aaa cum o cunoaa cum o cunoatem azi.tem azi.Cantitatea de petrol rCantitatea de petrol rmasmasn subsolul planetei nu depn subsolul planetei nu depeete 830 miliarde dete 830 miliarde de

barili. Cu un consum anual la nivel mondial de 20 miliarde de babarili. Cu un consum anual la nivel mondial de 20 miliarde de barili, cel trili, cel trziu prziu pnnn 2050, rezervele de petrol vor seca. Peste toate acestea, se adn 2050, rezervele de petrol vor seca. Peste toate acestea, se adaugaug iincnclzirealzireaglobalglobal. Uragane, iarn. Uragane, iarnn plinn plin varvar, c, cldurldur ca la tropiceca la tropicen anotimpul rece,n anotimpul rece,dezechilibre meteorologice. Toate acestea vin sdezechilibre meteorologice. Toate acestea vin s sussusinin necesitatea adoptnecesitatea adoptrii uneirii uneipolitici globalepolitici globalegreengreen..

9. Energii alternative9. Energii alternative

CivilizaCivilizaiaia contemporancontemporan a ajuns la o ra ajuns la o rscruce.scruce.Folosirea pe scarFolosirea pe scar larglarg a combustibilor fosili nua combustibilor fosili nu

poate continua la nesfpoate continua la nesfrrit. Resursele subsolului nuit. Resursele subsolului nusunt infinitesunt infinite -- odatodat i odati odat ele se vor termina.ele se vor termina.VVrful petrolului reprezintrful petrolului reprezint punctulpunctuln care am extrasn care am extrasjumjumtate din petrol. Odattate din petrol. Odat ce am depce am depit acestit acest


7/24/2019 Curs 4 .pdf

71/82


9. Energii alternative9. Energii alternative -- biodieselulbiodieselul

este un combustibil diesel 100% natural, produs din rapieste un combustibil diesel 100% natural, produs din rapi, palmier, soia, floarea, palmier, soia, floarea--soarelui, ulei de msoarelui, ulei de msline : lemnul, pleava, uleiurilesline : lemnul, pleava, uleiurile i dei deeurile vegetale din sectoruleurile vegetale din sectorul

forestier, agricolforestier, agricol i industrial, dari industrial, dar i cerealelei cerealele i fructele, din care se poate face etanol.i fructele, din care se poate face etanol. poate substitui dieselul obipoate substitui dieselul obinuit, fnuit, frr a fi nevoie sa fi nevoie s fie realizate modificfie realizate modificri la motor,ri la motor, este biodegradabil, nontoxiceste biodegradabil, nontoxic i nu coni nu conine sulfine sulf reduce emisiile nete de dioxid de carbon cu 78%,reduce emisiile nete de dioxid de carbon cu 78%,n comparan comparaie cu dieselul petrolier.ie cu dieselul petrolier. fostele terenuri industrialefostele terenuri industriale terenuri maroniiterenuri maroniiimbibate cu diferiti poluanti, greu deimbibate cu diferiti poluanti, greu de

recuperat, pot fi cultivate cu plante care absorb si tolereazarecuperat, pot fi cultivate cu plante care absorb si tolereaza diferitii contaminantidiferitii contaminanti((bioremedierebioremediere))

poate fi obpoate fi obinutinut i din alge care produc uleiuri cu o eficienta mult mai mare decai din alge care produc uleiuri cu o eficienta mult mai mare decattplantele.plantele.

prin distilarea lemnuluiprin distilarea lemnului i a dei a deeurilor forestiere se poate obeurilor forestiere se poate obine metanol un carburantine metanol un carburant

alternativ pentru transportalternativ pentru transport i industrie,i industrie, prepreul unui litru de biodiesel, ful unui litru de biodiesel, frr taxetaxe i accize, este la o treime din cel al unui litru dei accize, este la o treime din cel al unui litru de

motorinmotorin..

7/24/2019 Curs 4 .pdf

72/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

73/82

7/24/2019 Curs 4 .pdf

74/82


7/24/2019 Curs 4 .pdf

75/82


9. Energii alternative9. Energii alternative electricitate transmiselectricitate transmis prinprincabluri subacvaticecabluri subacvatice

Companiile engleze vor construi prima "fermCompaniile engleze vor construi prima "ferm" de producere a energiei marine" de producere a energiei marinefolosindfolosind forfora valurilora valurilor situatsituat pe fundul mpe fundul mrii, la o distanrii, la o distan de 15 kilometri dede 15 kilometri de

plajele comitatului Cornwall. Electricitatea astfel produsplajele comitatului Cornwall. Electricitatea astfel produs va fi transmisva fi transmisn ren reeauaeauananaionalional printrprintr--un cablu subacvatic.un cablu subacvatic. Tehnologia PowerBuoy constTehnologia PowerBuoy const dintrdintr--un convertizor de energie oceanicun convertizor de energie oceanic, imersat la o, imersat la o

adadncime de mai mult de un metru.ncime de mai mult de un metru. nnuntrul suntrul su, un piston e pusu, un piston e pusn funcn funciune deiune demimicarea ascendentcarea ascendent i descendenti descendent a valurilor. Aceasta valurilor. Aceast mimicare alimenteazcare alimenteaz unun

generator situat pe fundul mgenerator situat pe fundul mrii, carerii, caretrimite apoi electricitatea la mal. Uneletrimite apoi electricitatea la mal. Unelebalize PowerBuoy vor avea stbalize PowerBuoy vor avea stlpi care slpi care sindice prezenindice prezena lor la suprafaa lor la suprafa prinprinlumini de navigalumini de navigaieie i reflectarea undelori reflectarea undelorradar. Ele nu afecteazradar. Ele nu afecteaz viaviaa marina marin i nui nu

produc electrocutproduc electrocutri sau cri sau cmpurimpurielectromagnetice puternice datoritelectromagnetice puternice datoritizolizolrii foarte bune a cablurilor derii foarte bune a cablurilor detransmisie.transmisie.


7/24/2019 Curs 4 .pdf

76/82


9. Energii alternative9. Energii alternative ferme eolieneferme eolienen largul mn largul mriirii

Conform calculelor efectuate de Stephen Connors si colegii sai dConform calculelor efectuate de Stephen Connors si colegii sai de lae la MassachusettsMassachusettsInstitute of TechnologyInstitute of Technology, turbinele situate la distanta semnificativa in largul marii, turbinele situate la distanta semnificativa in largul marii

produc electricitate la un pret mult mai mic comparativ cu echivproduc electricitate la un pret mult mai mic comparativ cu echivalentele lor de pealentele lor de pecontinent sau din apropierea tarmului.continent sau din apropierea tarmului. In aceste zone, vantul are o viteza mai mare si este mult mai coIn aceste zone, vantul are o viteza mai mare si este mult mai constant, iar turbinelenstant, iar turbinele

pot functiona la 50% capacitate depot functiona la 50% capacitate de--a lungul intregului an, comparativ cu 30% pentrua lungul intregului an, comparativ cu 30% pentruturbinele de pe continent. Fermele eoliene de acest tip au avantturbinele de pe continent. Fermele eoliene de acest tip au avantajul ca pot fiajul ca pot fi

amplasate destul de aproape de orasele mari, reducand costurileamplasate destul de aproape de orasele mari, reducand costurile pentru infrastructurapentru infrastructuranecesara transportarii electricitatii.necesara transportarii electricitatii.


7/24/2019 Curs 4 .pdf

77/82


9. Energii alternative9. Energii alternative energie din apa de ploaieenergie din apa de ploaie

Cercetatorii europeni de la Comisia de Energie Atomica au gasitCercetatorii europeni de la Comisia de Energie Atomica au gasit noi metode pentru anoi metode pentru afolosi apa de ploaie prin capturarea energiei pe care fiecare stfolosi apa de ploaie prin capturarea energiei pe care fiecare strop o elibereaza inrop o elibereaza in

contactul cu o suprafata dura.contactul cu o suprafata dura. O picatura de ploaie absoarbe o cantitate importanta de energieO picatura de ploaie absoarbe o cantitate importanta de energie prin evaporare.prin evaporare.

Aceasta energie creste odata cu inaltimea la care se gaseste. DuAceasta energie creste odata cu inaltimea la care se gaseste. Dupa ce picatura devinepa ce picatura devineprea grea sa ramana in nor, cade si loveste pamantul. Este momenprea grea sa ramana in nor, cade si loveste pamantul. Este momentul in care energiatul in care energiase elibereaza sub forma fortei mecanice. Cercetatorii folosesc use elibereaza sub forma fortei mecanice. Cercetatorii folosesc un material specialn material special

pentru a captura forta si a o transforma in electricitate.pentru a captura forta si a o transforma in electricitate. Din pacate electricitatea obtinuta dintrDin pacate electricitatea obtinuta dintr--o picatura este mica, aproape 12 miliwati, asao picatura este mica, aproape 12 miliwati, asa

ca este nevoie de precipitatii abundente pentru a produce electrca este nevoie de precipitatii abundente pentru a produce electricitate pentru consum.icitate pentru consum.Furtunile sau grindina ar putea schimba insa acest lucru.Furtunile sau grindina ar putea schimba insa acest lucru.

Urmatorul pas ramane combinarea celulelor solare cu aceste materUrmatorul pas ramane combinarea celulelor solare cu aceste materiale speciale iniale speciale inacoperisuri care vor alimenta casele cu energie proprie si curatacoperisuri care vor alimenta casele cu energie proprie si curata.a.

7/24/2019 Curs 4 .pdf

78/82


7/24/2019 Curs 4 .pdf

79/82


9. Energii alternative9. Energii alternative cogenerarecogenerare

Ideea de baza a instalatiilor termoenergetice cu cogenerare consIdeea de baza a instalatiilor termoenergetice cu cogenerare consta in faptul ca gazeleta in faptul ca gazeledede ardere produse prin arderea combustibililor au tempereraturi ridardere produse prin arderea combustibililor au tempereraturi ridicate, deci prezintaicate, deci prezinta

un grad deun grad de transformabilitate mare a energiei interne in energie mecanica.transformabilitate mare a energiei interne in energie mecanica. UtilizareaUtilizareacaldurii la acesticaldurii la acesti parametri pentru producerea de abur tehnologic sau pentru incalzparametri pentru producerea de abur tehnologic sau pentru incalzireireeste insotita de pierderieste insotita de pierderi importante de eimportante de ennergie, adica duce la o utilizare nerationala aergie, adica duce la o utilizare nerationala aunui "bun calitativ superior".unui "bun calitativ superior".

Varietatea instalatiilor termice cu cogenerare esteVarietatea instalatiilor termice cu cogenerare estefoarte mare. Astfel, in unele cazuri, gazelefoarte mare. Astfel, in unele cazuri, gazele de arderede ardereproduse prin arderea combustibilului se folosesc maiproduse prin arderea combustibilului se folosesc maiintai pentru producerea de lucruintai pentru producerea de lucru mecanic si de abiamecanic si de abiacand ajung la o temperatura mai scazuta se utilizeazacand ajung la o temperatura mai scazuta se utilizeazapentru producerea de aburpentru producerea de abur tehnologic sau apa calda.tehnologic sau apa calda.In alte cazuri numai cadura reziduala a unui ciclulIn alte cazuri numai cadura reziduala a unui ciclul

motor cu vapori semotor cu vapori se foloseste in scopuri de incalzire, saufoloseste in scopuri de incalzire, sauuneori gazele de ardere care parasesc generatorul deuneori gazele de ardere care parasesc generatorul deabur alabur al unei centrale termice trec printrunei centrale termice trec printr--o turbina unde,o turbina unde,prin destindere pana la parametrii mediuluiprin destindere pana la parametrii mediului ambiant,ambiant,produc lucru mecanic.produc lucru mecanic.


7/24/2019 Curs 4 .pdf

80/82


9. Energii alternative9. Energii alternative pe Lunpe Lun

Germania aGermania anceput snceput s punpun la punct prima ei misiunela punct prima ei misiunespaspaialial i a anuni a anunat cat c va trimite o rachetva trimite o rachet ffrr echipajechipaj

pe Lunpe Lun, pentru a "culege" un izotop de heliu, foarte rar, pentru a "culege" un izotop de heliu, foarte rarntntlnit pe plnit pe pmmnt.nt. Acest izotop poate ajuta la construirea unei centraleAcest izotop poate ajuta la construirea unei centrale

nucleare de tip nou, mult mai sigurnucleare de tip nou, mult mai sigur i mai eficienti mai eficient decdecttcele construite pcele construite pnn acum. Izotopul vizat, numit "Heliu 3",acum. Izotopul vizat, numit "Heliu 3",

este prezenteste prezentn straturile superioare ale Soarelui, caren straturile superioare ale Soarelui, carell"proiecteaz"proiecteaz" ritmic" ritmicn tot Sistemul Solar. Respins den tot Sistemul Solar. Respins deatmosferatmosfer i de ci de cmpul magnetic terestru, acest izotop sempul magnetic terestru, acest izotop seacumuleazacumuleaz cu ucu uurinurin pe suprafape suprafaa Lunii, care nu area Lunii, care nu areatmosferatmosfer i prezinti prezint un cun cmp magnetic mult mai slab.mp magnetic mult mai slab.Cele mai multeCele mai multe ri cu industrie dezvoltatri cu industrie dezvoltat manifestmanifest,,nn

ultimele luni, acelaultimele luni, acelai gen de preocupi gen de preocupri.ri.


7/24/2019 Curs 4 .pdf

81/82


DistribuDistribuia teritorialia teritorial a energiilor regenerabilea energiilor regenerabilen Romn Romniania

II -- Delta DunDelta Dunrii (energie solarrii (energie solar);); IIII -- Dobrogea (energie solarDobrogea (energie solar, energie, energie

eolianeolian);); IIIIII -- Moldova (cMoldova (cmpiempie i platou: microi platou: micro--

hidro, energie eolianhidro, energie eolian, biomas, biomas);); IVIV -- CarpaCarpaii (IV1ii (IV1 -- CarpaCarpaii de Est; IV2ii de Est; IV2 --

CarpaCarpaii de Sud; IV3ii de Sud; IV3 -- CarpaCarpaii de Vest,ii de Vest,

potenpotenial ridicat in biomasial ridicat in biomas, micro, micro--hidrohidrosi eoliana);si eoliana);

VV -- Platoul Transilvaniei (potenPlatoul Transilvaniei (potenial ridicatial ridicatpentru micropentru micro--hidro si biomasa);hidro si biomasa);

VIVI -- CCmpia de Vest (potenmpia de Vest (potenial ridicatial ridicat

pentru energie geotermicpentru energie geotermic si eolianasi eoliana););

VIIVII -- SubcarpaSubcarpaii (VII1ii (VII1 -- SubcarpaSubcarpaii getici; VII2ii getici; VII2 -- SubcarpaSubcarpaii de curburii de curbur; VII3; VII3 --SubcarpaSubcarpaii Moldovei: potenii Moldovei: poteniial ridicat pentru biomasal ridicat pentru biomas, micro, micro--hidro);hidro);

VIIIVIII -- CCmpia de Sud (biomasmpia de Sud (biomas, energie geotermic, energie geotermic, energie solar, energie solar).).


7/24/2019 Curs 4 .pdf

82/82


HIDROFORHIDROFOR i BOILERi BOILER

Documents

Curs 4 .pdf