Structuri si Caroserii Portante

Curs 1 Cap 1 Cadru si caroseri

1.1 Cadrul si sasiul autov: A. Rolul: cadrul este suportul turor organelor a autov. denumirea de sasiu folosit uneori se refer la ntreg ansamblul (cadru, organe mecanice,suspensia,trenurile de rulare si direcia)

Cadrul clasic se compune principal din 2 lonjeroane longitudnale reunite pritr-un nr de traverse sudate electric sau nituit

Primcipalele caliti ce trebuie sa aiba un cadru sunt urm:- rigiditate ct mai mare;- greutate ct mai mic n condii de rigiditate aceptate;- posibilitatea mon-tri si fixri diferite elem ale caroserie;- pre de cost sczut. Ori care ar fi metoda de realizare cadrele trebuie s cuprinde diverse traves de prindere si de rezisten care permit asamblarea pe cadru prin suruburi sau prin sudare. Cadrul trebuie s cuprinde diverse suporturi pt montarea motorului. Rigiditatea unui cadru este calitatea lui esenial pt meninerea caroserie n stare mai bun. Cadrul nu trebuie s sufere de deformaii n timpul exploatri si n plus echilibbarea motorului impune ca pct sale de sprijin sa fie imobile si mai ales s nu fie supus n zonele cadrului care permit vibrai. Cadrul clasic cu lonjeroane si traverse este util n general n cadrul autocam. autoutilitare autoturisme mari sau de teren si autoturisme de curse care au o caroserie mare

n cazul autoturismelor se adopt frecvent soluia mai simple fr a se pierde nimic din rigiditate si rezisten. Aceste soluii pot fi de urm tipuri:-sasiul de tip grind;-caroserie monochoc;-caroserie autoportant (cu sasiu integrat);-infrastructur tip platform

B. Construcia cadrelor: Cadrele clasice: n acest caz forma lonjeroanelor si a cadrului este condiionat de lonjeroane (lonjeroane ngrosate n mijloc) debracarea roii de fa (ngustarea micsorare n roii) si dezbaterea puniilor (deplasare pt vertical n special ale puni spate).Lonjeroane pot fi profilul n I (la autocam) sau grinz din tabl de oel ambutisate n forma de U pt vehicule mai usoare

Frgvena pt autoturisme lonjeroanele din tabla profilate se nlocuiesc cu tuburi re profilate traversele sunt fabricate prin aceasi teh. aceste cadre se numesc cadre tubulare.Avantajul lor este c ofer o rigiditate si o rezisten mult superioar fa de cele clasice la aceiasi mas de material dar au dezavantajul c nu permit fixare niste organe pe sasiu prin asamblari filetat. Pt aceast se foloseste sudura oxi-acelitenic sau elec mai ales pt fixarea caroserie pe sasiu. Pt a permite fixarea prin asambalri filetate unele cader tubulare pot fi prevzute cu decupaj cadre n X anumite cadre prezint ntrituri n forma de X pt mrirea rigiditi

Lonjeroanele cadrului pot fi de seciuni tubulare sau dreptunghiulare n partea anterioar se utilizeaz traverse masive care servesc drept suport pt elem suspensie punte fa si a motorului

Curbarea n plan vertical a motorului se poate face att n dreptul punii spate (pt a permite montarea puni dar si pt comprimarea arcurilor suspensie) ct si puni fa cobornd astfel centrul de mas acestuia suporturile transversale sunt sudate de lonjeron pt a servi la prinderea caroserie

Cadrul dreptunghiular:la acest tip de cadru lipseste poriunea de ntrire dar se util traverse pt obinerea rigiditii necesar. Lonjeroanele sunt tuburi de seciune dreptunghiulare aceste form constructiv este uzual ntalnite la autocam.Prin montarea pe acestea a grupului motor propulsor sist de frnare si sist de direcie precum si a cabinei se obine asa numit sasiur motor portante

Cadrele dreptunghiulare ntrit: aceste tip de cadru se util mai ales la unele autoturisme de tip coupe sau break si au curburi n plan vertical pt fixarea elem direcie si coborrea centrului de greutate

C. Construci speciale: care se apropie prin form de cadrele clasicese situeaz si sasiul de tip grind care se asociaz frecvena cu suspensia cu roi independente si lipsa puni rigide dar care necesit soluia construcia cu caroserie independent.

Pt realizarea unui autov usoar o dat cu introducerea traciuni puntea fa s dezvoltat ideia unui caroseri monochoc aceast soluie const dintr-un ansamblul sasiu caroseri care formeaz tot omogen avnd o rigiditate mult sporit si deforma-bilitate redus la greutate min. Aceast solui are dezavantajul de a complica mult demontarea elem caroserie n cazul unui accident. Caroserile autoportante au o podea foarte robust pe care se monteaz caroseria propriu zis deosebit de rigid fabricate din tabl ntrite n diverse metode

Organele mecanice se ataseaz acestui caroseri Solutia Dyna Panhard util ca infrastructur o platform pe care se monteaz ulterior prin sudur caroseria si punile. Unele firme pornesc de la un cadru simplu pe traversele si lonjeroanele cruia se construiesc caroseria soluia numinduse sasiu integrat n caroserie. Toate elem metalice care formeaz caroseria repr si suport pt elem direcie sist de frnare si de suspensie. Aceste elem ale caroserie sunt sudate n unul singur => astfel o singur compo-net din piesa metalice sudate.Lonjeroanele si unele traverse sunt de seciune dreptunghiulare distribuia sarcinipe suprafee mari a structuri soluia este util la autoturisme sport si este format dintr-un structur spaial de cadre tubulare pe aceste structuri const-ructive pe tevi se monteaz puni directoare si moto-are motorul si transmisia. Absena cadrului clasic nu este specific numai autoturismele asamblate prin se util o construcie din foi de tabl asamblate prin sudare sudur constructiva caracteristica prn absena lonjeroane si traverse dintr-o singur bucat. Ansamblul este construit dintro strc de zbrele format din tuburi dreptunghiulare fabricate din tabl subire de care se sudeaz plcile care formeaz podeaua montani caroseri consolele si braele de sprijin ale organelor mecanice.Toate asamblari sa face n sudura electric n pct cu excepia consolelor si a braelor de prindere care sunt sudate elec cu arc

Diferitele tubulare sunt ncastrate si apoi sudateCurs 2

1.2. Caroseria autoturismelor

Datorit vitezelor mari de deplasare a autoturismelor o ponder inportant din puterea dezvoltat din motor este util nvingerea rez aero-dinamice

De aceea se impune ca forma caroserie sa fie asa fel conceput n ct acesta rez sa fie min

La autoturismele care se deplaseaz cu vit peste 150km/h este necesar ca forma caroseriei sa fie una speciale

n timpul deplasri autoturismul poate fi supus aciuni laterale (vnturi din lateral) care influeneaz pe acest pt aceast este necesar ca profilul caroserie sa aib o suprafa lateral mai mare pt ca centrul de pres al suprafeei laterale sa se deplaseze napoi fr a mri nlimea autovehiculului

Acest lucru poate fi realizat 2 ampinaje amplasate la partea din spate a caroserie n afar de acestea nbuntirea stabiliti se paote face n mrire limi si nlimi autovehicule

Pe lang aceste cerine caroseria autovehiculelor trebuie s asigure

- un spaiu interior suficient si confortabile

- nbuntire vizibiliti pt mrirea sigurane circulai prin parbriz curbat

- accesibilitate la organe de comand si control ale autovehiculelor

- armonia linilor si aspectul plcut

- usurina montri si demontri pri componente

Dup modul de construcie caroserile autovehiculelor pot fi nchise, deschis, decapotabil si special sau neportant, semiportante si portante

La ora actual este general util soluia tip autoportant varianta neportant este util al autoturisme de teren

Variantele constructive pt autovehicule sunt de tip:

- cuzbrele (se util la autoturismele sport dotat rigiti mari si greuti mici)

- cheson

- combinate (fig 1.1)

Scheletul caroseriei se acoper n unele situai cu foli de material plastic asigurnd prin acestea o greutate redus si o coef areo-dinamic acceptabil

Caroseria tip cheson este n general util pt construcia de autoturisme

mbinarea elem compuse se face prin sudare

Pt asigurarea mbinri suficent prin tabla pe care sunt unele componete se practic nervuri prin ambutisare

Componete nervurate snt n special podeaua(planseul caroserie) si cele care formeaz nvelisul ext al compantimentul motor

Pt o rigiditate sporit n unele cazuri partea din fa se execut din cuzbrele iar parte din spate este de tip cheson => astfel o caroserie combinate (fig1.1)

La autoturisme mici si mijloci se folosesc caroseride tip cadru grinda care este un fel de cheson care nlocuieste cadrul

Pe cheson sunt fixate prin sudur elem componet ale caroserie=> un bloc cu rigiditate mare n toate direci

Corpul caroserie este format din structuri inferioare structuri superioare si elem avobile (fig1.2)

1-planseul spate asamblat;2-planseul central asamblat;3-traversa planseului;4-traves inf fa

5,6,7-lonjeronul fa complet;8-ranfosarea planseului fa;9,18-elem de rigidizare a planseului;10-elem de nchidere a pari unf a caroseriei;11-traversa planseului spate;12-traversa spate stg;13-lonjeron spate stg asamblate;14-elem de sprijin pt arcul suspensie;15-traversa planseu spate asamblate

16-traversa spate asambalte;17-tunelul planseului

Elem componet al subprafeei strc caroserie

1-traversa superior;2-perete lateral;3-tabla port far

4-aripa interioar;5-dublura stalp fa;6-stalpul fa asamblat;7-pargul lateral a caroseri;8-stalpul central asamblat;9-panoul aripi spate;10-pasajul inferiorul roi;11-fusta spate;12-dublura ramei caroserie

13-traversa spate a pavilionului;14-pavilion

15-traversa fa a pavilionului;16-grinda elem de nclzire ahabitatului;17-tablur

Partea superioar a caroseriei si realizeaz prin sudarea elem componente

Elem avonibile sunt:

capota fa

haionul

usile

aripile fa

Caroseria autoportant a unor autoturism clasei mijlocie are platforma ntrite construcia acestui caroseri este repr n fig 1.3

La unele autoturisme pt a realiza izolaia fonic ntre piesele caroserie se introduc elem elastice din cauciuc si materiale plastice aranjarea interior a caroserie depinde de dimensiunile ce trebuie respectate n vederea confortul si sigurana pasagerului

Construcia caroseriei autoturismelor depinde n mare msur si de amplasarea organelor transmisie si ale porbagajui

Cabina pt pasageri este n todeauna amplasat n mijloc pt protecia acestora

n general problemele construciei sunt det de msuri ce trebuie luate pt protecia ct mai bune a pasagerilor

Celula de securitate se obine prin urm msuri

- rigidizarea construcia fr reducerea vizibiliti

- util unor materiale moi de grosime mare pt cptusirea tavanului si a perei lateral

- montarea unor mneri pt usi si macarale fr proeminent

- util unei coloane de direcie si a unei volan usor deformaie n direcia axial

- montare parbrizului n asa fel n ct unui deformaie a caroseri acestea sa sare n afar

1.3 Caroseriile autobuzelor

La autobuzele moderne caroseria sunt autoportante si ca urmare cadrul face parte integral din structura caroseri

Caroseria pt autobuzelor trebuie sa aib o rigiditate mare la solicitare de ncovoiere si torsiune

Acest lucru se realizeaz util construci cuzbrele din tuburi sau din profile laminate

Carcasa caroserie este mbrcat la ext cu panouri din tabla 0,75-1mm

Iar partea inter si plafonul se acoper cu fibre melaminta sau alte materiale

Izolarea fonic a interiorul se face cu panou din psl covoare bituminoase si spum poliuretanic

Podeaua caroseria autobuzelor este acoperit cu un covor din materiale plastic sau lemn ignifugat

Dup forma si destinaie caroserile pot fi

pt autobuze urbane care au mai multe usi

pt autobuze inter urbane cu o usa pe partea inferior si 1 sau 2 pe patrea opusa

autobuze de turism cu confort special

autobuze etajate

autobuze articulate de mare capacitate

Sarcinile de pe podea se tranzmit portanilor prin traverse trebuie asigurat o rigiditate corespunztoare n zonele de amplasare a usilor si ferestrelor

Caroserii autoportant protejeaz mai bine pasageri n caz de accident

n fig 1.4 este prezent construcia unei caroseri cuzbrele iar n fig 1.5 caroseri tip cheson

Caroserile tip cheson se pot realiza n 2 variante:

cu perei inf si ext din table de oel

n caz de deterioarare peretele ext poate fi nlocuit cu usornd c este nituit sau sudate n pct de scheletul caroseri

curs 3

Caroserile autocamioanelor

Se compune din cabina conductor auto si platforma transport mrfurilor

Cabinele sunt de tip nchis cu geamuri lateral mobile si au 2 sau 3 locuri iar uneor 6-8 locuri

La autocamioane pt transport pe disteane lungi cabina este prevzut si cu un pat pt conductorul de auto de schimb

Cabina poate fi amplasat n spatele puni fa sau pe puntea fa (cabin avansat)

Cabinele obisnuite se execut dintr-un schelet mecanic tabl ambutisat din postament si mbrcmintea ext toate acest elem find amplasate sudate (fig 1.6)

La autocamioane cu motorul asezat n faa cabinei pericolul de accidentare a personalului este mai mic si de aceia construcia cabinei poate fi realizat mai puin rigid

Cabina avansat trebuie sa aib o rigiditate mare pt a spori sigurana personalului n acest caz pericolul de accidentare este mai mare

Cabina autocamioanelor trebuie s fie bine izolat termic si fonic si s aib o bun etansare

O atenie deosebit trebuie avut la suspensia cabinei deoarece frecvena oscilaie ce modific cu ncrctur cu autovehiculelor gol aceste frecvene pot deveni periculoase pt personal

Meninerea n limite strnse a frecvenei oscilaiei suspensiei n fc de ncrctur se asigur alegnd suspensia autocamioanelor astfel nct variaiastatic pe puntea spate sa fie ct mai mici

n afar de aceste cabinei se monteaz pe cadrul prin intermediul tampoanei de cauciuc sau unei suspensi compuse din arcuri si amortizoare

Organizarea int a cabinei se face conform standardelor internaionale conform autocamioanelor partea caroseriei ncrcturi utilizate poate avea forme diferite: n general pt transportul de bunuri se folosoesc autotrenuri care au construcia semiremorci sau remorcii asemntoare a autocamioanelor

CAP 2 Elemenete de proiectare si calc caroserilor

Proiectarea caroseriilor este o problem foarte complex si presiune mbinrilor n mod corespunztor a unui nr mare de factor

La pr trebuie rezolvate o grmad de probleme privind:

argonomie

arhitectur

rezistent

teh si organizarea fabricaiei

siguranta caroserie

Pr poate fi raliza pe 2 baze

sist secvenial

sist complex

Prin util elem metodei finit si a calc numeric la ora actual se util sist complex

Caroseria automobilului este supus la ncovoiere datorit stri statice si dinamice dac greutatea util si sarcine si la torsiune ca urmare deplasri pe pante transversale sa peste delimari asimetrice

Aceste solicitri au un caracter dinamic n special la demarare frnare si deplasare cu viteza relativ mari pe drumuri cu denivelri

n afar de acestea caroseri sunt supuse la vibrai continue care pot deveni periculoase daca se atinge regimurile de rezonan

La deplasarea peste denivelri simetrice solicitri dinamice pot fi mari

Coef dinamic de ncrcare a caroserie

2...2,5 autoturisme si autobuze

3 autocamioane

3,5...4 automobile speciale

Aceste sarcini solicit caroseria la ncovoiere

n cazul denivelri nesimetrice coef dinamic

1,3 autoturisme si autobuze

1,5 autocamioane

1,8 automobile speciale

De aceste solicitri trebuie sa se ine seama la calc dimensionare si verificarea caroseri

Verficarea rez caroserie (acele autoportante) este considerat rigiditate la torsiune

n acest scop pt compararea caroserilor se util unghiul de rsucire la 1m lungime => prin suspendare complet a unui roi unghiul relativ de torsiune admis pt autoturisme si autobuze 3...10/1m lungime

Calculul caroserie autoportante este foarte complex si la baz o serie de ipoteze simplificatoare specifice metodei elem finit

Acest calc difer n fc de destinaia si forma caroserie

Teste virtuale 3D de verificare a rezistenei caroseriei

Modelul 3D a unui autovhicul este discretizat (nprit) n elem finite non ideale si apoi util pt simularea testelor di impact forntale su mediale de tipul celor existene e autostrzi

Modelul a fost dezvoltat att ct sa scoat n eviden caracteristice de siguran si contabilitate autovehiculelor incluznd performanele la socuri frontale laterale la testele de formare barier ct si pt a specifica dizainul pri laterale ale autostrzi

Pt evaluarea performanelor sunt util machete ale autovehiculelor la scara 1:1 se fac 2 teste

cu impacrt frontal un perete rigid

cu impact oblic cu un parapet al soselei

Aplicaile pt impactele frontale si laterale implic deformau mari cu dur impactul >= 150ms

Impactul cu partea lateral implic deformari foarte mari dar datorit reaciunii prelungite dintre vehicul si obiectul lovit si a nevoi de a observa dinamic evenimentelor de dupa impactul propri simularea poate dura mai multe de 1s

Curs 4 Cap 3 Matriale pt construcia si protecia anticorozive a caroseriei auto:Cabin (n cazul autocamioane) respectiv caroseria (autoturisme si autobuze) repr habitatul n care este amplasat postul de conducere cu toate sist de comand control si semnalizare.Acestea trebuie s asigure:- condiii pt securitatea conductori aut si pasagerilor;- confort;- rezisten la solicitarile mecanice fizice si chi;- form estetic plcut;- un grad de finisare superioar.Cabinele si caroserie pot fi fabr prin materiale metalice plastice si compozite

3.1 Materiale metalice

1. table si benzi din oel negalvanizate pt presare la rece:Alegerea materialelor pt presare la rece a pieselor caroseriei se face fct de urm carac:

- tensiunea de rupere r;- tensiunea limita de curgere tehnic 0;- alungirea la rupere r;- indicele erickson i;- duritatea brinel HRBFabricarea reperelor de caroseri la cabinele auto cu deformare la rece se recomand util oel OL34, OL37 si a oeluri de calitate OLC10, OLC15, OLC25,OLC35. Tablele supuse ambutisri adnci sau medi trebuie sa aib un coninut redus de C 0,12%(0,15%) iar ale care se studeaz cu coninut de sub 0,3%.Tablele si benzile din oel cu coninut mic de carbon laminate la rece cu grosime 0,5...3mm destinate reperelor caroserilor se livreaz conform stas A4, A5 iele pot fi :- recoapte;-dresaten raport cu ambutisare tablele si benzile pt ambutisare se clasific n urm grupe:-A1-ambutisare obisnunit;-A2-ambutisare adnc;-A3-ambutisare foarte adnc. n fc de aspectul suprafeei iele pot avea simb 04, 03, 02 ultima calitate nseamn suplimentar cu urme locale de oxizi sau materiale recopt.Lonjeroanele si trversele cadrului sasiu sau cadrului planseu se fabric din table si benzi deformabil la rece cu raz mic de ndoire din oel de construci cu granulaie fin de ex L42

Aceste materiale prelucrate ca semifabricate prin laminare la cald au curgere satisfctoare si o bun sudabilitate

2. Table si benzi zincate:Aceste se fabric din tabl de oel decapat, recoapt si acoperit cu un strat de zinc depus prin galvarizare sau prin scufundare ntr-un bazim n zinc. Se livreaz n foi de dimensiuni standardizate sau tipizate.Pt condii climatice foarte severe se pot folosi tabl galvanizat pe ambele suprafee injeci , vopseaua sudabil bogat n zinc aplicate nainte de sudare masticuri de etabsare si vopsire speciale

3. Table Sandwich:Pt a reduce zgomotele transmise caroserie sau dezvoltat materi noi. Tablele Sandwich se obine prin colaminare a 2 table din oel separate print-un pla vscose. Util acestor table Sandwich permite ncadrarea n normele de zgomot impuse de legislaia internaional. Tablele Sandwich sunt compozite formate din 3 straturi:- 2 straturi din table de oel cu grosime 0,35...1mm;-1 straturi din table polimer cu grosime 0,045mm. Amortizarea vibraiei din material este posibil prin disipare energie acestor sub forma de caldur n polimerul solictate la forfecare.Proprietile mecanice sunt dependente de cele din table metalice la alegerea polimerului trebuie s ine seama nu numai de proprieti sale vscoelastice ci si de proprietii sale termice.Dup tratamentul termice caracterului de hidrofabricare contribuie n mod semnificativ la cresterea sa la coroziune iar relativ sau la rigiditatele det realizarea unei aleziune bune cu elem metalic.Sudura este asigurat prin dispersia elem metalic n stratul de polimer.Sub aciunea unei exicai amortizarea vibr se face de ct tablelor clasice.Pt un regim vibrator ntreinut tab Sandwich det o diminuare a vrfului de rezonan la frecvena considerat. Procesul de fabricare se bazeaz pe laminarea la temp ridicatp a tablelor din oel

Linie de fabricaie cuprind:- 2 compartimente de intrare unde se deruleaz tablei din oel;- 2 compartimente de tratamente soluie a suprafeelor care cuprinde un post de introducere a cromate urmat de etuva de uscare. Banda superioara este acoperit dupa racire cu rsin si este uscat n cuptor si n acelasi timp banda inferioar este nclzit

Dup traversarea celor 2 cuptoare benzile de oel ajung ntr-un cuptor de laminare unde 2 perechi de rulou de laminare asigur laminarea. Dup rcire tabla Sandwich este nfsurat pe rol.Tablele Sandwich trebuie sa ndeplineasc simultant 3 cerine:- s contribuie eficient la atenuare de strct deci la diminuarea zgomotului radiat;- s fie conpatibile cu ansamblul de procese de fabricare ale beneficiarului;- s aib un comportament de servi-ciu echi cu cele tradiionale sau al ori crui material pe care l nlocuiesc. Posibilitatea de ambutisare a acestor table depinde de aderen polimerului dac aderena este slab la ambutisare apare cute n zona de strngere sau n zona unde metalul este comprimat

La defor tablei Sandwich este necesar majorare pres de strngere pt a compensa tendina de a formare

Dup ambustisare este important sa se controleze aderena elem si integritatea structuri controlul se poate realiza cu ultra sunete. Asamblare prin lipire se util pt toate tablele Sandwich a cror proprietii acustice nu sunt degrodate prin nclziri la temp 200...210OC. Sudarea tablelor Sandwich se face prin pct pe utilaje industrial. Structura metalic n pct de sudur nu difer prea mult de cea de a tabl clasic

Polomerul este expolzat din zona pct de sudur sub efectul efortului strngeri electrozului si ca urmare a vaporizri la temp n jur 300OC. La asamblarea cap la cap care se realizeaz prin sudur cu arc electric este recomanadabil efectuarea unor reglaje ale tensiuni min a unor jocuri riguloase si acordarea unui ateni materialului aport. Sudarea cu laser prezint aceleas particulariti ca si sudura cu arc.

Pt a garanta compatibilitatea tablei Sandwich cu procesul recoacere a vopselei puse 3 condiii:- conservarea coef de conservare;- pstrarea aderenei n straturi;- absena interaciuni cu alte elem n timpul acestui proces

Parametrul care condiioneaz comportarea la corziune a tablei Sandwich este caracterul hidrofab al rinii

Aceste factori este primordial la fel ca acoperirea cu Zn la interfaa oel polimer

La unele aplicaei cum ar fi carterul motorului, tabla Sandwich trebuie sa funcioneze la temp nalt n prezena uleiului

S-a dovedit c proprietile de amortizare si de aderen nu sunt alterate n timp, iar uleiul nu penetreaz prin straturile Sandwichului

nlocuirea unei table monolitice cu una Sandwich conducer la diminuare masei cu 20-35% datorit suprimri materilale clasice de amortizare, nivelul de zgomot fiind acelai

Tablele Sandwich se pot utiliza pt urm componente

-la caroserie:- prin util tablelor Sandwich este redus zgomotul provcat de impactul cu aerul; - se pot util att pt podea sai planseu ct si pt pasajele roilor spate;- pot fi util si la fabr panourilor laterae so a pavilionului n acest caz ameleorarea confortului n habitaclu det o uoar crestere a masei autov si a preului de cost

-pt piese de sub capot:- tablele Sandwich sunt util pt fabr carterelor de motor si de cutii de viteze si a elem de transmisie

-pt plcue de frn:- util plcuilor din table Sandwich grosime redusp permite reducerea cu 10...30dB a zgomotului produs la frnare

Exigenele pe care le satisfac tablele Sandwich sunt urm:- un bun comportament la aciunea agrnilor corozive;- un serviciu ireprosabil n condiile contactului cu ulei;- o bun rigiditate

curs 5

Aliaje de Al pt caroserie

Srabilitatea valorilor parametrilor mecanice este o cerin foarte importan pt tablele ce sunt depozitate pe o perioad ndelungat de timp nainte de folosirea n procesul de fabricaie, de aceea aliajele de Al trebuie s-si pstreze aceste proprieti mecanice pe timpu stocri. Ex Anticordal 120Prelucrabilitatea trebuie s rspund cerinelor impuse de design dar un Al cu prelucrabilitate foarte mare permite o mai mare libertate n conceperea panourilor caroseriei

D p v acest Anticordal 120 este perfect adaptat pt ambitisare adnc si ndoire

Metoda cea mai util pt asamblarea pieselor ext cu cele int n cazul unei caroserii de automobile este agrafarea

Partea ext este ndoit peste partea int cu un unghi de 180% Pt Al este recomandat s se util raze ext de ndoire mai mari dect 1,5 x grosimea tablei

Dac apar probleme n ceea ce privete fisurarea material acestea se datoreaz n general unei metode de agrafare incorecte cu raz mai mic de racordare

Pt toate panoiurile ext cerinele impuse de industria de automobile sunt urm

1-limit elasticitate sczut pt a se diminuare efectul de SPRING Back

2-limit de elasticitatecreste pt piesele finite pt a obine o bun elasticitate la impact

Aceste condiii sunt ndeplinite de aliajul de Al notat 6xxx

Defapt tablele sunt livrate dup tratament de aliaje si de clire

Pe parcursul tratamentului termic care urmeaz imediat dup operaia de vopsore, n aliaj se produce o precipitare ce duce printre altele la creterea limitei de elasticitate

Dup acest tratament sunt se afl ntr-o stare stabilp si propr sale nu mai sunt variabile n timp

Aleajele de Al util n industria de automobile au o bun rezisten la coroziune si prin util lor se reduce masa autov

Mat plastice si compoziia pt caroserii

Mat plastice au fost introduse la fabr autov ncepnd cu ani 1960 find fin ce n ce mai mult util ulteriol iar mat compoziie au aprut n ani 1970 fiind ulterior folosite si pt elem ext ale caroseriei(ranforsarea portare sin spate) pt elem ae suspensiei (arcurile de foi) pt elem ale ramei caroseriei componente ale podelei, carcase pt cutii de viteze, puni si ambreaje, pistoane, biele, pinioane capace cartere

Prin nlocuierea oelului cu mat neconvenionale(mase plastice si compozite) n construcia caroseriei =>:

o reducere a rezistenei aerodinamice

o nbuntire a carac acustice

o reducere a greutii caroseriei

o majorare a singuranei active si pasive

Problemele ce trebuie rezovate pt facilitarea integrri mat neconvenionale n strctura caroseriei sunt urm:

- realizarea unei legturi optime cu piesele din oel

- dezvoltarea unor reete de materiale si a tehnici de fabr

- optimizarea soluiilor tehnice pt pct de fixare a balamaleor

- proiectarea optim a remei parbirzului

- mbuntirea comportamentului static n strc de ansamblu

- calculul tuturor reperelor caroseriei prin metod elem finite

Compozitele plastice ramforsate (ntrite) (cu fibre de sticl, metal sau chevlar) pt piesele de automobil vor avea 2 domeni de implicare

extinderea major a aplicaiilor curente sub forma panourilor de nvele a caroseriei

introducerea mat compozite n segmente structurale puternic solicitate

Mat compozite sunt realizate dintr-o matrice sau reea metalic sai nemetalic ce este ntrit prin dispresia unor particule sau fibre

Mat ce intr n strc compozitelor sunt

masele plastice

fibre: ce pot fi : sintetice, de sticl , azbest, carbon,bor , ceramice , celulozice

metale: Mi Co Al etc

Reperele din mat compozite au desnitatea mult mai mici nct cele metalice rezisten mare la traciune, coef dilatare liniar mai mici dect ai metalelor, rezisten mare la soc si la aciunea agenilor corozivi si abrazive capacitate mare de amortizare a vibraiilor siguran mare n fct stabilitate chi si carac mecanice const la temp ridicate n condiiile execuiei lor consumuri energetice sczute pe instalaii mai ieftine n raport cu metalele

n grupul mat compozite se identific de clase

- mat anizotrope (neomogene) cu orientare preferenial ce posed o rezisten mare n direia fibrajului

- mat izotrope (GMT) repr un sistem de mat ce mbine matricea termoplastic cu mplititur de sticl mat orientat aleator

Configuraia sticlei mate permite curgerea fibrelor n timpul operaiei de formare prin comprimare n paralele cu meninerea abilitii de a pstra propr izotropice

Curs 6 Tipuri de materiale polimere si compozite

1. Materiale polimere fine: din aceast grup fac parte termoplastele cu rezisten la ncovoiere si modul de elasticitate relativ reduse si care au coef de dilatare termic mare. Pot ridica probleme la acoperirea cu vopsea aplicaii repr interioare

2. Materiale relativ dure: sunt compozite cu matrice din material polimer termplastici ntrite cu fibre de azbesr sau parial orientate(fibre scurte sau foarte lungi) au un modul de elasticitate foarte mare rez la ncovoiere bun o foarte mic elongaia pn la rupere duritate bun si coef de dilatare termic apropiat de cel oelului.Aceste materiale sunt apte pt structuri rigide si nuclei de ntrire dar nu pt elem care au rolul de absorie a energie 3. Materiale compozite cu matrice termoplastifiabil cu fibre de ramforsare continue si lungi(sticl grafit si kevlar): au modulul de elasti-citate foarte mare si rez la ncovoiere comesnd astfel elongaia redus pn la rupere.Avantajul fa de oel ca au o densitate aplicate modele de construcie conplicate

4.Materiale super fluide: au un coninut redus de fibre de sticle scurte (sub 10%) coef de elongaie pn la rupere este foarte mare au o calitate bun a suprafeei aplicaii bare para soc proteci laterale strc interne de absorie a energie si n unele cazuri tablierele ext ale caroserie. 3.3. Materiale pt protecie anticorozive a caroseriilor:Pt elimnuarea coroziuni caroserie materialului metalice aceste se acoper cu straturi rezistente de natur organice sau anorganicesi uneori cu materiale mulii strat.Strc depuse trebuie sa fie continue lipsite de pori aderente la suportul metalice uniforme cu grosime stabile d.p.v chi si cu o bun rez mecanic.Un sist de vopsire este alctuit din straturi de materiale peliculogene grunduri, chituri, vopsele si emaiul compatibile care formeaz prin uscare si lustruire o pelicul de protecie rez si elastic.Tratarea suprafeelor cuprinde operai mecanice, chi, si electro-chi,(prelucrarea mecanic degresare si decaparea pt ndeprtarea inpuritilor) precum si acoperii chi (fosfatarea si pasivizarea).Pt curatarea a suprafeelor se foloseste sablarea cu alice.Acoperirea cu straturi si compusi anorganice prin fosfatare (realizat controlate pe cale chi sau electro-chi) constituie o metoda a meninere a metalelor fa de diferite medi corozive.Datorit avantajelor pe care le prezint Zn procedel de fosfatare cu Zn este metoda rspndit cel mai mult la ora actual.Datorit porilor care apare n procesul de fosfatare acest proces este urmat de pasivizare. Pasivizarea : se realizeaz prin formare asupra metalului a unui strat de compusi metal-oxigen. Grundurile: sunt dispersi de pigmrni si materiale de umplutur n uleiuri sau lacuri ele formeaz straturi de baz care realizeaz aderena dintre suport si celelate straturi ale sist de vopsire.Are si rolul de a acoperi neregularitile de ordine 0,1...0,5mm. Dup uscare dau pelicule dure aspect materiale sau semi materiale. Chiturile: se obin din dispersi de lacuri un procent mare de pigmeni si materilale de umpluturi. Chiturile sunt materiale de egalizare si netezire a suprafeei de vopsit care se aplic peste grundul anticoroziv. Dup uscare dau straturi dure cu aspect mat si elasticitate redus. Pot fi de cuit sunt paste aplicate manuaal n straturi multiple cu un spaclu de oel sau celuloid. Ele pot fi cu uscare n aer si uscare rapid

De stropit sunt fluide de consitena grundului si se aplic prin stopire cu pistolul ntro singur trecere

Emailurile lacuri si vopselele: Emailurile de vopsea sunt lacuri care conin pigmeni organici si anorganici cu sau fr materiale de umplutur

Au o mare acoperire dau pelicule dure foarte lucioase divers colorate si netede.n prezent se util numai emailuri sintetice.Lacurile sunt incolore sau slab colorate de rsinile util sau de coloroni.Dup uscare dau pelicule lucioase cu excepia lacurilor bituminoase. Se util ca ultim strat peste vopseaua intermediar cnd se cere un luciu intens sau ca substane protectoare pt suprafee metalice sau metalizate. Vopselele find suspensi de pigmeni uneor si materiale de umplutur n diferite substane periculogene dau dup uscare pelicule cu aspect de semimat la semi lucios.Vopselele pot fi finite sau intermediale.Dup substana pelicogen vopselele finite sunt:-vopselele pe baz de uleiuri;-vopselele emulsoinateVopsele intermediale asigur o stratului anterior reducnd nr de straturi email.Doi nou direci de dezvoltare n domeniul vopselelor sunt:- eliminarea organelor anorganice prin util vopselei pudre si vopsele diluate n ap;- reducerea organelor anorganicePudrele sunt amestecuri de rsine solide si pigmeni util sub forma topit dup concasare si finedivizare aplicarea pe produse se face electrostatic

Uscarea se face la o temp suficient de mare prin provocare prin fuziune formarea unui film continu

Compoziia materialelor pt antifonarea caroseriei este alctuite din 2 mari categori de produse n amestec:- produsul de baz care posed prop visco-elastice care pot fi produse din hrtie, fibre, produse bitumoas petroliere, etc;- materiale de umplutur care permit adaptarea produselor de baz la necesiti ex de materiale: grafit sub forma lamenar sau granulat mic, ardezie, cretPt etansarea golurilor dintre diverse panouri asamblate se util masticuri.

Masticurile au urm propr:-sunt permanent eleastice;

-inerte d.p.v.chi;-nu conin componete volativ;-ele au fc de antifonare

Cap.4. Procede moderne de asamblare a caro-serilor si cabinelor:Iniial caroserile se fabric ntregime din lemn care apoi se acopereau cu tabl.Caroseriile actuale se execut din tabl ambutisat si sudate electric prin pct.Caroseria repr o strc din tabl armat prin ncorporarea unui schelet matalice a crui rigiditate depinde de rigiditate infrastructuri.De cele mai multe ori caroserile chiar dac este instinct de sasiu contriubuie la mrirea rigiditi acestuia.n unele cazuri pt micsorarea masei tabla de oel se nlocuieste cu tabla din Al da fabr este mai complicat.Se util si mat plastice pe baza de rasini sintetice care sunt impregnate pe fibre obinnd astfel un fel de plci numite fiberglass, texiglass.Aceste materiale nu se preteaz la fabr n serie datorit tehnic necesare.Caroserile astfel fabr sunt foarte usoare inoxidabile si insonare dar au rez mai mic la soc necesitnd o strc care s preia toate tensiunile de torsiune si ncovoiere.Modulul de elasticitate a masei plastice precum si difivulti la asamblate cu piesele metalice fac ca acestea s nu fie util la fabr autov autoportante ale autov.Pt a obine o rez egal de obicei masa de material plasitce trebuie sa fie de 3 ori mai mare de a tablei de oel ce a ce reduce greutatea dac nu se renun la criteriu rez strc.Asamblarea elem caroserilor se realzeaz prin sudur prin pct prin proeminen sudur n mediul protector sudarea prin laser blouri sudate nituire nituire prin suriburi si mbinri combinate.La sudura prin pct n fc fr timpul producie si de nivelul de dotare teh manipularea clestei de sudur se poate face manual sau cu ajutorul roboilor.Pt piesele de capotaj precum si cele cu capete multi pct cu capete multiple.Sudura prin pct este proprie asamblelor elem de capotaj si caroseri.Avantajele sunt lipsa mat de aport si caden ridicat (30...90 pct/min).n ce a ce priveste sudura n mediu de gaz procesul cel mai util n cazul caroserii este prevzut MAG

Productivitatea procedeului MAG este 3...4 ori mai mare de ct n cazul suduri cu electrozi clasici perei de cost cu 35...65% mai redus si o calitate suprafeei de sudur a cordonului de sudur

Sudarea n mediul protector se aplic la mbinarile lonjeroanelor, traverselor, si altor elem de caroserie

ncepnd cu anul 1969 pe linile de montaj a caroseriei au fost introdusi roboi industrial de sudur ca au permis realizarea rapid a celulelor si sist flexibile de fabr

Extinderea liniei de fabricaie este det de necesitatea reduceri costului de fabr creste productivitate liniei de montaj asigurarea integrare rapide a noi teh si pstrarea stabiliti procesului teh de fabr

Curs 7

Sudarea cu laser

Laserul este un sist prin care se amplific lumini prin simularea emisilor radiate electro mag inversie populaie generatoarele laser util la prelucrri teh realizeaz puteri specifice au sist optice de dirijare si concentrare a radiailor pe suprafaa prelucrate si folosesc medi active sub forma solide sau gazoase

Instalaia cu prelucrare cu laser pot fi prevzute cu comand numeric plasri pieselor prelucrate (montare pas cu pas) si cu alte echipamenete cum sunt cele care permit realiza unor atmosfer controlabile n incinta de lucru si de urmrire cu monitor TV a zonei fascicolului

Principale particule de prelucrare care se pot executa cu aceste lasere sunt gaurirea de mare finee pe adncim 3...4 mm sudura prin pct cu adncime de 0,3mm tierea materialelor metalice 0,5...1,0mm si tratamente termice aplicate pieselor de dimensiuni mari

Teh de perelucrare cu laser ofere soluii avantajoase la executarea pieselor de precizie ridicat cu rez mecanice ridicat n condiile micsorri de lucru si diminare defromaielor si tensiuni termice care apar n tumpul prelucrare

Un alt domeniu de aplicare a laserului este sudarea prin topire

Prin acest procedeu se pot asambla piesele din materiale cu pct de fuziune (oel Al, oel Cu, oel Br)cu vitez de sudare foarte mari si penetrare profund opinnduse mbinri cu rez mecanic superioare celor executate prin metode clasice

Deoarece durata executri sudri este mici zona de influena min este foarte mic

Prin folosirea calc numerice se poate efectua un control automat al turor parametrilor de lucru la intervale de timp 20ms n registrare acestor abateri si verificarea vit de deplasare a piesei si sculei

Sudarea cu laser se pot fece cap la cap sau cu piese suprapuse

n general se aplic la piesele cu grosim 0,05...1,5mm

Sudare cu facicole laser se aplic din realizare 2 sau 3 buci a arborilor de cuti de viteze (ford) si la ambinare nedemontabile a elem caroseriei

Sudarea materiale plastice se fec n mod curent cu fascicole laser

Avantaje:

- cordonul realizat prin acest procedeu se poate executa aproape de baza flansei oferind acestuia o bun rez la covoiere si rez

- cordonul realizat prin acest procedeu are o densitate redus n zona marginale

Greutatea caroseri de autov asamblate prin suduri prin lasere poate fi diminuate prin micsorarea grosimi tablei cu pn la 30%

Deoarece suduri cu laser nu existe contact mecanic ntre scula si piesa nu apare uzura ntre elem ce a ce reduce considerent cheltuiere

Procedeul de sudare cu laser permite integrarea a lini automate de asamblare

Curs 8

Teh de asamblare cu adeziv sintentici

Adezivi sintentici sunt subsatane de natur organice si anorganic care pot mbina corpurile prin fenomenul adeziune fr a schimba strc materiale mbinate

Ca adeziv sunt considerate: uleiurile, dispersile, adezive, chituri adeziv, adezive de topire etc

Adeziv sintentici asigur realizri unui mbinri cu etansare si rez mecanic ridicat folosind n acest scop teh simple

Cnd suprafeele sunt protejate(cadmiate, zincate,cromate) sau aceste sunt fabr din nemetale se execut tratarea lor cu solui activatoare

Dup evacuaresoluie se aplic adezivul

La mbinrile filetate adezivul se aplic numai pe filetul surubului

n cazul prezoanelor adezivul se aplic pe filetul int pt a se preveni mpingerea acestuia de aerul evacuat din gaur

n cazul unui jocuri mici adezivul se aplic pe suprafea unei piese suprafee unei jocuri mai mari se aplic pe ambele piese

Acest adeziv pot fi folosite pt fixare, blocare si etansare

Rsinele anerobe de fixare se folosesc pt nbinare pieselor cilindrice supuse sarcin radiale si aciale cum ar fi bucse, lagre,boli

mbinrile realizate cu acest tip de rsine sunt mbinri la care ficarea se face prin lipire sau prin lipire si fretare la cald sau rece

Rsinele aero-blocare sunt util asamblri filetate =>mbinri rez la socuri si vibrai

Reglajele pot efectuate printr-o usoar nclzire mbinri

Rsinile de aerobe si se folosesc pt mbinarea filetelor ale conductelor instalailor pneu si hid

Etansare cu aceste aditiv asigur o etansare perfect pn la explozia conductei

Pt asigurare etasri ntre elem caroserie se folosesc masticul

Acestea se aplic sub forma unei cordon cu diam 3...4mm sa se pulverizeaz n straturi 2...4 mm cu pistoale speciale

Dupa aplicare aceste masticuri sunt uscate la temp 50...70OC

Lipirea elem din oel, font sau Al ale celor din cauciuc si mase plastice se face pe baza cianoacrilai

Cap 5 Teh moderne de fabr a cabinei sia a caroserie

n prezent se consider c este necesar sa se conteze mai puin pe echipamentul specializate pe elem caroseriilor si mai mult pe automatizare flexibile integrare pe CAD-CAM,CAO

Prin roboi industrial au fost folosite pe linile de montaj pt sudarea si vopsirea caroseri de automobile ncepnd cu anul 1969 cauzele existentea SFF (sist felexibil de fabr) si la asamblare sudare si lipire sunt generale legate de socurile suferite de industrie mondial de autov (cresterea preului combinate , metalice si nemetalice cresterea concurenei pe plan internaional) si de necesitate de reducere de costul de fabr si majorarea productiviti n raport cu concurena asigurarea productiviti n raport cu concurena asigurarea integrri rapide si economice a schimbului teh metodei si procedeie n condiile unei diversiti largi de modele de caroseri si de autov cerut de benficiar si meninerea stabiliti proceselor si sist teh n producia de autov

Activitatea de sist de comand a unui robo industrial const n coord uneia sau mai multor miscri n conformitate cu prog cerut de procesul teh

Secvena manipulri si aciunilor sunt specificate n program specificate pe controler

Se realizeaz prelucrarea datelor venit de la senzor ca urmare ntr-o oarecare msurare procesul predefinit miscri si aciunea modificate sau alte necunoscute

Proceduri de programare sunt proceduri de planificare pt generarea prog de util

Un prog de util repr o succesiune de comenzi care au ca scop executarea unei sarcin de fabr

Procedeul de prog pot fo clasificate n 3 categori

- procedurile de programare direct numit on line

- procedurile de programare indirect numit off line

- procedurile hibride o combinaie ntre cele 2-a

Procedurile de programare direct: sunt caracterizate prin faptul c folosesc sist roboi pe a realiza generarea programului. Integrarea operaional a sist pe baz de date este posibil numai pe un domeniu limitat

Procedurile de programare indirect:sunt carac. prin faptul ca generarea programului este ralizat separat de roboi pe un sist de calc independent. n acest caz este necesar un model compuiterizat al sist robotului si al spaiului ncojurtor

Programarea hibride: este o combinaie a procedurilor de programare direct si indirect

Fazele principale de studiu pt sinteza sist fabr si a lini teh aferente sunt:

- studiul pieselor asamblate

- studiul geometrie asamblri

- studiul pct coord de sudur

- det ritmului lini teh principale

- studiul de flexibilitate

- alegerea roboi industriale pe baza unui sist de criteri

- studiul general de meiu

- definirea linie flexibile automatizate de asamblare

Pt asambalare caroserie si a cabinelor se folosesc roboi industrial pt sudura n pct n linie sau arc n mediul protector

Roboi industrial util trebuie sa aiba un mecanism generator de taraictorie cu 3 grade de libertate iar mecanismul de orintare 2 sau 3 grade de libertate astfel ca clestele sau capul de sudare sa poate fi poziionate n ct mai multe variante sau pozii fa de sudat

Aceste roboi sunt acionai pintr-un sist electric sau hid comand automat find asigurat n sudure n pct printr-un program pct cu pct ia cu sudare cu arc este multi pct sau traictorie continu

Linile robotizate pe sudura are n pct si cu arc electric al reperelor si subansamblelor care intr n componen caroserilor si cabinei auto sunt instalai complexe care necesit investii mari

Datorit flexibiliti mari a roboi industrial se realizeaz cu un coef de recuperare 70...95% la schimbarea caroseriilor ce a ce constituie motivul pt util celulei flexibile de sudare robotizat

Posturile de sudare multi pct repr investii foarte mari si de aceia ele pot fi nlocuite dect dup recuperarea cheltuirilor n plus ele nlocuite dect dup recuperarea cheltuierilor n plus ele sunt mai compacte de ct echipamentul robotizate pt robotizare este necesar un spaiu suplimentar si proiectare corespuztoare a halelor de producie

Curs 9

Fabr cabinelor auto

Elem componetete ale cabinei se execut prin deformare plastic la rece cu procedeie clasice sau neconvenionale pe pres sau instalai speciale

De regul semifabricatul sunt laminate cu grosime e la 1...2 mm

Piesele aambutisate sunt sudate prin pct cu laser sau mediu de gaze protector realiznd subansamble care la rndul lor se constiuie din componete ale caroserie cabinei un ex n fig 5,3

n general se evit mbinrile la 90O dac totusi aceste apare vori fi mascate cu colare sau scuturi nainte de mbinare reperele componente si subansamblele sunt fixare n dispozitive speciale care le asigur o bun poziionare si mpiedic deformare controlul final si cel pe faza se execut pe machete

Elem care formeaz carcasele la cote dimensionale se mbin cu sudur n pct

Sudarea este urmat de etansarea mbinrilor

Pt a reduce zgomotele transmise de la calea de rulare pe podeaua cabinei se aplic peste stratul de antifon plci fono-izolante

Dup operai de etansare si antifonare la mbinrile profilului parbrizelor si n zonele care prezint denivelri se aplic chit poli esteric care dup uscare se slefuieste cu hrtie abaraziv

Carcasele splate cu ape si uscate cu aeer cald sunt introduse n cabina de vopsire unde se aplic emailurile uscarea se face n cuptor

mbinarile prin sudur n mediul gazos protector se execut dup ce carcasele sunt scoase din dispozitivul de asamblare

Dup efectuarea sudurilor mbinrile si suprafee ext sunt rtusate cu masini de slefuit

Aceast operaie este urmat de montarea aripilor , uilor, balamalelor, msti radiator etc

Insonorizarea se face prin aplicarea unui paste antifonic cu grosime de 1 mm

Cap 6 Comportamentul n exploatare a caroseriei

6.1 Tipuri de deterioare a sasiului Deteriorarea sasiului apare de obicei n urma unui coliziuni dar se poate ntmpla ca n urma coloziuni sasiul s nu se deformeze

De obicei direcia impactului ofer indici cu privire asupra tipului de deformare a sasiului care trebuie cutat

Sa observat aproximativ 50% dintre coliziuni au ca efect deteriorarea pri fronatale a autov 40% deteriorarea pri posterioar si 10% pri central

Deoarece partea central este cel mai puin probabil s fie deteriorat n coliziun este normal ca acesta s fie prima cercetat si dac este nedeteriorat va prezenta referin pt msurri ulterioar asupra seciuni central a sasiului pot apare 4 tipuri de deformai dar nu toate deterioaz lonjeroanele

- deformaia romboidal: aceast repr o abatere de la coaxilitate care apare atunci cnd fora impactului a det ca una dintre lonjeroane sa se deplaseze axial fa de cellalt provocnd o deplasae a caroseriei fa de sasiu. Rezultat a impactului asupra unei colt a autov deformarea romboidal se observ n spaiul inegal dintre bara din spate si panoul din spate a autov. n partea de desubt partea romboidal se manifest prin deformarea buloanelor de fixare a caroseriei pe o singur parte a autov lovit. Deasemenea imediat dup accident un alt indiciu asupra acestui tip de deformare este faptul ca stratul de praf si noroi depus pe sasiu va fi fisurat n dreptul mbinri dintre traverse si lonjeroane n locul unde are loc deformare. Acest tip de deformare apare la cadrele dreptunghiulare care au formele si construcia lor det acest tip de deformare

- rsucire: acesta apare de obicei la autov care n urma accidentelor se nbordat observnduse ridicare n plan vertical a unui lonjeron fa de celalt. Un vehicul are sasiul rsucit nu mai st perfect orizontal pe sosea. Acelas efect l poate avea si un arc moale sau rupt

- ndoirea lonjeroanelor n sus sau jos: deformaia poate avea loc la unul sau la ambele lonjeroane vizual ndoirea n plan vertical a lonjeroane vizual ndoirea n plan vertical a lonjeron se manifest prin deformaia a plafonului caroseriei si prin ne nchidere a usilor. De asemenea lonjeronul se cuteaz la partea superioar dac este lovit de sus n jos sau invers. n mod obisnuit n urma coliziunilor lonjeroanele se deplaseaz mai de grab n jos de ct n sus

- ndoirea lateral a lonjeroanelor:apare atunci cnd o parte sau ambele a lonjeronului sunt ndoite spre interior sau ext a autov n fc de direcie de impact semnele acestui ndoire sunt cutele care apare pt int sau n ext lateral a lonjeronului. Dac toate stifturile sunt aliniate de alungul axei de simetrie a autov atunci seciunea central nu prezint ndoire lateral

Dac n urma testelor sa dovedit c sec central nu este deformat se trece la cercetarea extremiti sasiului

Dac partea frontal a autov este evident deteriorat se trece la verificarea pri din spate de obicei n urma defor lonjeroanelor se cuteaz n faa curburi din spate si de asupra pni din fa

Principalele defor care pot apare pe partea fa se localizeaz de obicei n zona bordului (de a lungul liniei parbrizului) zone n care se pot remarca si eventuale cute ale lonjeroanelor

Deasemenea va apare si o deformare locasului pt suspensie care va avea form eliptic n locul unei circulare

6.2 utilaje pt lucrrile ndreptare a caroseri si cabine metalice

ndreptarea (redresare) cabinelor se caroseriei se realizeaz prin unei fore si const n efectuarea de ntindere presare si lovirea prii deformare pn la obinerea dimensiuni si forme constructive iniiale

Pt ndreptarea cabinei si caroseri au fost realizate standuri complexe care sunt de 2 tipuri

platform

cadrul spaial

Standul platform(fig 6.5) este constituite din cadru fix o instalaie hid pt acionarea cilidric hidro-static axiale set de dispozitive de asezare-fixare (ancorare) a caroserie autov si altele

Cadrul standului serveste pt a fix autov reparat pt instalarea suporturilor de aplicare a forelor de teh de deformare a sist de ntindere cu cablu sau lan si altor dispozitive

Pe stand se poate redresa fie toate autov fie fr puntea spate sau suspensi fa ori numai caroseria

PAGE 17