Curs 9 Disfagia

7/17/2019 Curs 9 Disfagia

http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-disfagia 1/7

DISFAGIA

Definiţie- Reprezintă senzaţia de dificultate sau de obstacol la trecerea alimentelor prin esofag, resimţită

de bolnav la nivelul gâtului, sau retrosternal.Etiologie

Fig.1- Cauzele disfagiei

1



A. NEUROMUSCULAR

SINDROMUL GUILLAIN-BARRÉ

- Boală autoimună caracterizată de o inflamaţie acută, urmată de o demielinizare a nervilor

periferici, datorită acţiunii auto-anticorpilor contra glicosfingolipidelor din nervii periferici.

- Reprezintă cea mai frecventă poliradiculonevrită, afecţiuni care au ca trăsătură comună

inflamaţia rădăcinilor nervilor n punctul de emergenţă din măduva spinării.

- Clinic apare o scădere a forţei musculare la membrele inferioare, boala putând progresa !i la

membrele superioare.

- Frecvent afectaţi nervii cranieni, care duc la apariţia disfagiei.

Fig."- #atologia sdr. $uillain-Barr%

MIASENIA GRA!IS- Boală autoimună caracterizată de o reducere a funcţionalităţii receptorilor musculari pentru

acetilcolină, care determină o scădere a forţei musculare.

- Caracterizată de fatigabilitate musculară, ptoză, diplopie, grimasă miastenică, disfagie.

Fig.&- #atologia n 'iastenia $ravis

"



B. COM"RESIUNE E#RINSEC$

FISULA RA%EO-BRON&IC$

- #oate apărea n cursul unor patologii benigne sau maligne (e)* +BC, traumatisme, neoplasmul

traeal, esofagian sau bron!ic, cât !i iatrogen (esofagoscopii, bronoscopii sau postradioterapie pentru

afecţiuni maligne. #ot fi !i congenitale.

- e manifestă prin /uinte de tuse la deglutiţia de solide sau licide, disfagie, infecţii respiratorii

recurente.

DI!ERICULII ESOFAGIENI

- unt dilatatii e)centrice, circumscrise, ale peretelui esofagian.

- #ot fi diverticuli faringo-esofagieni (0ener, sau epifrenici.

- imptomatologia este dată de* disfagie, regurgitaţii, ipersalivaţie, dureri retrosternale.

Fig.2- 3iverticului faringo-esofagian 0ener

C. COM"RESIUNI INRAMURALE

- 4a acest punct se nscriu bolul alimentar !i corpii străini, ntâlniţi n special la copii. 5mbele

evoluează prin apariţia disfagiei.

&



D. AFEC'IUNI ALE "EREELUI ESOFAGIAN

SCLERODERMIA

• clerodermia este o afecţiune sistemică, caracterizată n special prin inflamaţia ţesutului

con6unctiv subcutanat, urmată de fibroza progresivă, ceea ce duce la atrofia pielii, grăsimii subcutanate

!i arterita vaselor pielii.

• clerodermia poate să afecteze multe organe (tractul gastrointestinal, respirator, renal,

cardiovascular, genitourinar.

• #acienţii cu sclerodermie pot să prezinte forma localizată sau forma sistemică. clerodermia

localizată, de obicei, afectează numai pielea de pe mâini si faţă.

• 7n sclerodermia sistemică (denumită !i scleroza sistemică, sunt afectate organele. 5ceastă

forma are " variante* limitată (denumit sindromul CR8+- calcinoză, fenomen Ra9naud, t(l)(*a*e

+oto*ie esofagian, disfagie, sclerodactilie, telangiectazie si scleroderma difuză.

BOALA C%AGAS

• :umită !i ;A+e*i/an t*01anoso+iasis2, este o afecţiune parazitică tropicală, cauzată de

+r9panosoma cruzi.

• Boala evoluează pe mai mulţi ani, primele simptome fiind reprezentate doar de prezenţa

semnelor celsiene la locul inoculării.

2

http://en.wikipedia.org/wiki/Trypanosoma_cruzi





• Faza cronică a bolii este caracterizată de apariţia afecţiunilor sistemului nervos, digestiv, a

inimii, etc.

• 4a apro)imativ o treime din pacienţi este afectat sistemul digestiv, sub forma apariţiei dilatărilor

la diverse nivele- megacolon, megaesofag (acompaniat de disfagie.

AC%ALA3IE

• 3enumită !i cardiospasm sau dolico-megaesofag, reprezintă o tulburare funcţională constând

dintr-o pierdere a sinergismului motricităţii ntre diferitele segmente ale esofagului terminal, cu staza

alimentelor n esofag, care n consecinţă se dilată (megaesofag !i apoi se !i alunge!te (dolico-

megaesofag.

• Disfagia* - este de lungă durată

- este intermitentă

- paro)istică

- parado)ală

NEO"LASMUL ESOFAGIAN

• Reprezintă unul dintre neoplasmele digestive cu prognostic rezervat.

• DISFAGIA este cu debut relativ recent (&-< săptămâni, permanentă !i cu accentuare

progresivă.

=



ESOFAGIELE "OSCAUSICE

• Reprezentate de arsurile cimice ale esofagului, produse prin ingestia accidentală sau n scop

suicidar a substanţelor acide sau a bazelor

• 'area ma6oritate a esofagitelor postcaustice apar după ingestia de sodă caustică.

• 3urere acută cu caracter de arsură n bucofaringe !i retrosternal de-a lungul esofagului.

• Disfagie total, ce nu permite ingestia nici a apei (n ciuda setei intense.

• 3upa "-& zile, dacă pacientul supravieţuie!te*

• 3urerea se ameliorează.

• Disfagia di+in(,, fiind posibilă reluarea alimentaţiei.

• 3upa 1-" luni de la accident

• Disfagie /( e4ol(ţie os/ilant,, cu perioade de disfagie totală (care cedează după câteva zile de

repaus alimentar alternând cu scurte perioade de remisiune> n evoluţie se a6unge la disfagie total,

1e*+anent,.

ACI!I $'I- Faceţi e)amenul obiectiv al unui pacient cu disfagie. ?rmăriţi pacientul din momentulinternării, notând n caietul de stagiu e)aminările paraclinice efectuate, modul n care s-a stabilitdiagnosticul, precum !i intervenţia cirurgicală suferită, dacă a fost cazul.

- 7nsoţiţi pacientul n cabinetul de endoscopie, participând la gastroscopie cu biopsie.- #articipaţi la intervenţia cirurgicală.- Căutaţi utilizând ;motorul de căutare@ $AA$48 date suplimentare despre afecţiunile care

prezintă disfagie, afecţiuni prezentate succint n cursul de faţă.- Căutaţi n ;D#835@ afecţiunile descrise pe scurt n cursul prezent.

5NREB$RI RECA"IULAI!E1. 3isfagia poate apărea datorită următoarelor cauze*a. :euromusculare b. ntramuralec. 8)trinsecid. 'uralee. :iciun răspuns corectR* 5,B,C,3". 3intre cauzele murale de apariţie a disfagiei, amintim*

<



a. :eoplasmul bron!ic b. 5calaziac. pasmul esofagian difuzd. :eoplasmul esofagiane. Corpii străiniR* B,C,3&. ?rmătoarele sunt cauze e)tralumenale ale difagiei*

a. Boala Cagas b. clerodermiac. :eoplasmul esofagiand. 5nevrismul de arc aortice. :eoplasmul bron!ic sau traealR* 3,82. Care din următoarele cauze de diafagie sunt determinate de afecţiuni neuromusculare*a. Boala Cagas b. clerodermiac. 'iastenia gravisd. dr. $uillain-Barr%

e. tricturile postcausticeR* C,3.

E

Documents

Curs 9 Disfagia