DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 9,

27.04.2015

Chemarea in garantieSediul materiei art 72-74 NCPC.

Chemarea in garantie este admisibila:

In cazul drepturilor reale sau de creantagarantate legal ori conventional;

Ori de cate ori partea care cade in pretentii ar avea posibilitatea sa solicite de la o alta persoana despagubiri despre dreptul pe care l-a pierdut, respective pt obligatia ce a fost stabilita in sarcina sa prin hotarare judecatoreasca.

Desi de cele mai multe ori, cererea de chemare in garantie este formulate de catre parat, din dispozitiile art 73 alin 2 si 3 NCPC rezulta ca cererea de chemare in garatie poate fi formulate si de catre reclamant, precum si de catre intervenientul principal.

De asemenea, art 72 alin 2 NCPC permite si tertului chemat in garantie sa cheme in garantie la randul lui, o alta persoana.

Cererea de chemare in garantie, ca natura juridical, este o veritabila cerere de chemare in judecata, astfel incat ea trebuie sa indeplineasca toate cerintele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, in art 194 NCPC. Fiind o cerere incidentala, in cuprinsul sau se va indica si care este legatura cu cererea principala,legatura de natura a justifica solutionarea impreuna a celor 2 cereri.

Cererea de chmeare in garantie se timbreaza dupa regulile aplicabile obiectului cererii.

Termenul de depunere a cererii de chemare în garanţie

Cererea formulata de pârât. Potrivit art. 73 alin. (3) NCPC, cererea făcută de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării înaintea primei instanţe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecatâ.

Cererea formulata de reclamant sau de intervenientul principal. Potrivit art. 73 alin. (2) NCPC, cererea făcută de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai târziu pânâ la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe. Solutia se justifica cu atat mai mult in cazul intervenientului principal, care poate depune cererea de interventie voluntara principala pana la incheierea dezbaterilor.

Termenul de depunere a cererii de chemare in garantie fiind un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage decaderea partii respective din dreptul de a formula cererea incidental (norma este una de ordine privata, astfel incat, daca partile se invoiesc, o cerere de interventie fortata depusa tardive va putea fi solutionata impreuna cu cererea principala).

Procedura de judecata: Instanta trebuie sa se pronunte principiu a cererii de chemare in

garantie, conform proceduril stabilite de art. 64 NCPC, la care art. 74 alin 2 NCPC face trimitere pentru o aplicare corespunzatoare, verificand urmatoarele conditii:

1

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 9,

27.04.2015

- existenta unui proces cvil aflat in faza judecatii in prima instanta.

- existenta unei legaturi suficiente intre cererea principala si cererea de chemare in garantie, in sensul ca trebuie sa fie o legatura de dependenta si de subordonare intre cele doua cereri, asa incat solutia ce se va da cu privire la cererea principala sa poata influenta solutia ce se va pronunta asupra cererii de chemare in garantie.

- indeplinirea celorlalte conditii de exercitiu ale formelor procedurale ce alcatuiesc actiunea civila (calitatea procesuala si capacitatea procesuala),

- conditiile din art. 194 NCPC,

- conditiile extrinseci: dovada achitarii taxei judiciare de timbru, la dovada calitatii de reprezentant, etc.

Procedura de judecata: Asupra admislbilitatii in principiu a chemarii in garantie instanta de judecata se va pronunta printr-o incheiere motivata, cu caracter interlocutoriu, prin care va incuviinta in princlpiu cererea de chemare in garantie sau o va respinge ca inadmisibila.

Efectele juridice:

Dobandirea de catre tretul chemat in garantie a calitatii de parte in procesul in care este formulate o astfel de crere;

Chematul in garantie nu devine insa o parte subordonata celei care l-a introdus, in proces, ci se bucura de independent procesuala. In consecinta, in functie de situatia concerta din speta, tertul poate sprijini patea care l-a chemat in garantie, dar se poate apara si impotriva acestuia.

Solutia care se va da asupra cererii de chemare in garantie depinde de solutia ce se va pronunta cu privire la cererea principala:

- In cazul in care cererea principala este admisa, inseamna ca paratul a cazut in pretentii, astfel incat se va admite si cererea de chemare in garantie de catre parat, daca este intemeiata;

- cererea de chemare in garante formulata de catre reclamant, respectiv de intervenientul principal, in masura in care este intemeiata, se va admite daca se respinge cererea de chemare in judecata, respectiv cererea de interventie principala, deoarece reclamantul, respectiv intervenientul principal este cel care a pierdut procesul, avand astfel dreptul sa se indrepte impotriva celul pe care 1-a chemat in garantie;

- daca insa cererea de chemare in judecata sau de interventie principala se admite, atunci cererea de chemare in garantie formulata de catre redamant sau de catre intervenientul principal se va respinge ca fiind lipsita de obiect.

ARĂTAREA TITULARULUI DREPTULUI

2

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 9,

27.04.2015

Sediul materiei: art 75-77 NCPC.

DEFINITIE: arătarea titularului dreptului poate fi efectuata numai de catre parat si numai in cazul in care cererilor prin care urmareste valorificarea unui drept real, in masura in care parat si tretul aratat ca titular al unui dreptului real exista un raport juridic cu privire la lucrul ce formeaza obiectul cererii.

CERINTE SPECIFICE:

- prin cererea introductive de instant, reclamantul sa urmareasca valaorificarea unui drept real ( de pilda, actiunea in revendicare, actiunea in garantie, actiunea de partaj, actiunea posesorie, actiunea confesorie, actiunea negatorie), iar nu actiuni personale sau mixte;

- paratul sa detina dreptul cu titlu precar sau sa exercite in numele altuia un drept asupra lucrului sau obiectului dreptului real invocate de catre reclamant ( locatar, psosesor, chirias, depozitar, comodatar etc);

- paratul sa indice titularul dreptului.

Termen de formulare: Paratul poate face aratarea tătularului dreptului printr-o cerere motivata, depusa odata cu Intampinarea, sau daca Intampinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecata in fata primei inscante.

Procedura de iudecata: La fel ca cazul celorlalte cereri de interventle fortata, reglementarea actuala, instanta trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii in pnncipiu a cereni de aratare a titularului dreptulut.

Efectele admiterii: După admiterea în principiu a cererii de arătare a titularului dreptului, terţul indicat dobândeşte calitatea de parte litigantă. Acesta are obligaţia de a formula întâmpinare.

În funcţie de poziţia procesuală exprimată de reclamant şi de terţul indicat ca titular al dreptului, acesta din urmă va dobândi calitatea de pârât sau de intervenient principal, cu următoarele distincţii:

a) dacă terţul recunoaşte susţinerile pârâtului (printr-o cerere scrisă trimisă instanţei sau verbal în sala de şedinţă), iar reclamantul consimte, chiar şi verbal (legea neprevă-zând vreo condiţie de formă specială pentru exprimarea consimţământului reclamantului la înlocuirea pârâtului) ca terţul să ia locul pârâtului initial. Pentru aceasta iopteza art 77 alin 3 NCPC prevede ca tretul aratat ca titular al dreptului real va lua locul paratului, care va fo scos din proces, in acest caz procesul continuand intre reclamantul initial si cel indicat ca titular al dreptului real , care va dobandi pozitia procesuala de parat;

b) dacă terţul se înfăţişează în instanţă, însă contestă cele susţinute de pârât;

3

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 9,

27.04.2015

c) tertul desi legal citat, nu se înfăţişează si nici nu isi expirma pozitia fata de sutinerile paratului.

Pentru aceste ipoteze tertul dobandeste calitatea de intervenient principal, dispoz art 62 si art 64-66 NCPC aplicandu-se in mod corespunzator. Asadar, procesul va continua intre reclamant, parat si tert, acesta din urma dobandind calitatea de intervenient principal.

Introducerea forţată în cauză, din oficiu, a altor personae

Sediul materiei art 78-79 NCPC.

In cadrul procedurii necontencioase, instanta poate dipune introducerea fortata din oficiu, chrar daca partea se opune.

In cadrul procedurii contencioase:

Regula: instanta nu poate dispune direct introducerea fortata a tertulu in proces, ci doar va pune in discutia partilor necesitatea introducerii, in cauza a altor persoane, atunci cand raportul jundic dedus judecatii o impune. Daca niciuna dintre parti nu solicita, instanta nu va putea dispune, din oficiu, introducerea in cauza a tertutut insa, daca apreciza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, aceasta va putea respinge cererea, fara a se pronunta pe fond.

Exceptia: poate dispune introducerea din oficiu a unor terti in proces doar in cazurile expres prevazute de lege, art 78 alin 1 NCPC. Reprezinta astfel de situatii:

- art 93 NCPC, care dispune ca in cazurile in care procurorul poate porni din oficiu procesul civil potrivit art 92 alin 1 NCPC, titularul dreptului va fi introdus in proces;

- art 16 indice 1 din legea nr 554/2004, conform caruia instant de contencios administrativ poate introduce in cauza, la cerere, organismele sociale interesate ori poate dispune din oficiu, necesitatea introducerii acestora,dar si a altor subiecte de drept;

În ipoteza în care legea prevede expres posibilitatea instantei de a dispune din oficiu, intrducerea fortata a altor pers, aceasta nu este tinuta de vointa partilor initiale, nefiind necesar acordul lor pentru intrducerea unor alte pers in process. Mai mult, instanta va disune introducerea fortata din oficiu, a unor terti, chiar daca partile initiale se opun.

Potrivit articolul 78 alin. (3) NCPC, introducerea în cauză din oficiu a unor persoane se dispune prin încheiere, pânâ la terminarea procesului înaintea primei instanţe.

In mod execeptional, leguitorul a prevazut si posibilitatea ca, in ipoteza in care ulterior incheierii dezbaterilor si retinerii cauzei in pronuntare, cu ocazia deliberarii, instant constata ca se impune a fi introdusa o terta persoana in proces,aceasta se repune in cauza pe rol, dispunand citarea partilor initiale, fiind necesar sa indice in ce citatie si motivul repunerii pe rol.

4

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 9,

27.04.2015

Avand in vedere ca necesitatea introduceni tertului in proces este stabilita de instanta, nu mai este necesara discutarea admisibliitatii in principiu a unei asemenea interventii. Cel introdus va fi citat, odata cu citatia comunicandu-i-se, in copie, incheierea prin care s-a dispus introducerea sa in proces, cererea de chemare in judecata, intampinarea, precum si inscrisurile anexate acestora. Totodata, prin citatie, i se va comunica si tertului termenul pana la care va putea sa arate exceptiile, dovezile si celelalte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca, termen care nu va putea fi mai lung decat termenul de judecata acordat in cauza.

Tertul introdus fortat, din oficiu, se bucura de independenta procesuala, putand face orice act procesual de dispozitie, independent de pozitia celorlalte parti litigante. Tertul introdus fortat in cauza va lua procedura in starea care se afla la momentul introduceni sale in proces. Totodata, acestuia i se recunoaste dreptul de a readministra probe si dreptul de a administra probe noi in proces (instanta fiind obligata sa incuviinteze aceasta, daca exista solicitare, in caz contrar fiind incalcat dreptul la aparare).

Reprezentarea convenţională in procesul civil

Sediul materiei art 83-89 NCPC.

DEFINITIE: reprezentarea in procesul civil reprezinta situatia in care o pers (numita reprezentant) indeplineste cte de procedura in numele si interesul altei pers, care este parte in process (numita reprezentat).

Potrivit art 80 alin 1 teza a II-a, reprezentarea partilor poate fi legala, conventionala sau judiciara.

Reprezentarea legala intervine in cazul persoanelor fizice lipsita de capacitate procesuala de exercitiu, in cazul persoanelor juridice (art. 209 C.civ) precum si in alte cazuri prevazute expres de lege.

De lege lata, reprezentarea partilor in procesul civil poate sa aiba izvor si o hotarare judecatoreasca, caz in care reprezentarea este judiciara. Cand circurmstantele cauzei o impun, pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecatorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant in conditiile art. 58 alin, 3, aratand in incheiere durata reprezentarii.

Reprezentarea partilor este conventionala atunci cand izvorul este conventia paitlor.

Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice

In fata primel instante, precum si in apel, partile pot reprezentante de catre avocat sau alt mandatar. In reglementarea actuala, reprezentarea persoanei fizice prin mandatar neavocat poate interveni atat in fata primei instante si m apel, deci si a instantelor de fond, cat si in recurs, potrivit deciziei Curtii Constitutionale nr. 462/17.09.2014, publicata in M.Of. nr. 775 din 24 octombrie 2014.

5

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 9,

27.04.2015

Pentru ipoteza in care mandatul este dat unei alte pers decat unui avocet art 83 alin1 teaza a II-a NCPC stabileste ca mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor. Prin urmare, mandatarul care nu are calitatea de avocet poate sa formulize cereri in fata insantei, s propuna probe, sa indeplineasca alte acte de procedura in numele si in interesul partii care o reprezinta.

De la regula potrivit careia mandatarul neavocat nu poate pune concluzii decat prin avocat, sunt exceptati licentiantii in drept, care dac sunt mandatari in pricinile sotuluii sau rudelor pana in gradul al II-lea inclusive, pot pune concluzii in fata oricaror instante, inclusive in recurs.

De asemenea, daca dreptul izvoraste din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca, asistarea reprezentatului de catre un avocet nu este obligatore, deci reprezentantul poate sa puna concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului atat in etapa cercetarii procesului, cat si in etapa dezbaterilor in fata primei instante si in apel.

Totodata, mandatarul al carui drept izvoraste din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca va putea proceda la redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si la exercitarea si sustinerea recursulul.

In situatia in care cererea in justitte se face prin reprezentant conventional, trebuie ca in cererea adresata instantei sa specifice si aceasta, si sa alature procura in original sau in copie legalizata.

Referitor la continutul mandatului judiciar, indiferent ca este dat unui mandatar neavocat ori unui avocat, trebuie sa fie o procura ad litem, adica o procura speciala de reprezentare in judecata. Procura ad Iitem este o procura dată pentru exercitul dreptului de chemare in judecată sau reprezentare in judecată.

Prin exceptie, conform art. 86 NCPC, mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume.

Cu toate acestea, daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara (cele 2 conditii sunt cumulative), daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat. In ceea ce priveste limitele mandatului judiciar, acesta este presupus dat pentru toate actele indeplinite in fata aceleiasi instante.

In actuala reglementare, nu mai este presupus dat pentru tot procesul, ci numai pentru o anumita etapa procesuala (instanta) cu privire la care s-a dat mandatul. Astfel, daca in procura nu se precizeaza faptul ca mandatarul are dreptul de a declara si sustine cai de atac sau de a reprezenta partea si in faza executarii silite, atunci procura depusa in fata primei instante nu este valabila in urmatoarele etape ale procesului.

6

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 9,

27.04.2015

Renuntarea la judecata sau la dreptul dedus judecatii, achiesarea la hotararea pronuntata, incheierea unei tranzactii, precum si orice alte acte procedurale de dispozitie NU se pot face de reprezentant decat in baza unui mandat special, distinct de mandatul de reprezentare in justitie.

Potrivit art. 88 teza I NCPC, mandatul ad litem nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit Incapabil. Asadar, spre deosebire de mandatul de drept comun, mandatul judiciar, indifferent ca este dat unui avocat sau unui mandatar neavocat, nu inceteaza prin moartea mandantului si nici daca acesta a devenit incapabil, ci dainuie pana la retragerea lui decatre mostenitorii sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.

Renuntarea la mandate, precum si revocarea acestuia nu pot fi opuse celelilate parti dacat de la comunicarea, cu exceptia cazului in care au fost facute in sedinta dejudecata si in prezenta partii careia i se opune renutarea, respective revocarea. Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiintezepe cel care i-a dat mandatul, cat si instant, cu cel putin 15 zile inainte de termenul imediat urmator renuntarii, in reglementarea actuala, mandatarul nu mai poate renunta la mandate in cursul teremenul de exercitare a cailor de atac.

Participarea Ministerului Public în procesul civil

Sediul materiei: art 92-93 NCPC.

Procurorul este acel participant în procesul civil care reprezintă interesele societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituţia României, fiind considerat parte în proces numai în ipoteza în care porneşte acţiunea civilă.

Art 63 din Legea nr 304/2004 privind organizarea judiciara, repubilicata, stabileste atributiile Ministerului Public, din care in materie civila sunt urmatoarele:

- exercitarea actiunii civile, in cazurile prevazute de lege;

- partciparea, in conditiile legii, la sedinta de judecata;

- exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;

- apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale per souse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor pers, in conditiile legii;

- exercita orice alte atributi stabilite de lege.

Formele participării procurorului în procesul civil sunt prevazute in art 92 NCPC, dupa cum urmeaza:

- pornirea actiunii civile;

- participarea la judecata precesului civil si punrea de concluzii;

- exercitarea cailor de atac;

7

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 9,

27.04.2015

- punerea in exercitare a anumitor titluri executorii.

Apreciem ca procuroul are o pozitie indepnedenta in proces, fiind acel participant in procesul civil care reprezinta interesele societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si lieberatile cetatenilor, potrivit art 131 alin1 din Constitutie.

Formele participării procurorului în procesul civil

A.Porinirea procesului civil

Potrivit art. 92 alin. (1) NCPC, procurorul poate porni orice acţiune civilă, ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

Atunci cand actiunea este initiate de procuror, titularul dreptului subiectiv dedus judecatii va fi introdus in process. El va putea sa uzeze de dreptul de dispozitie cu privire la procesul civl declansat de procuror, prin renunatarea la judecata sau la dreeptul subiectiv prin incheierea unei tranazactii, iar in cazul in care procurorul si-ar retrage cererea, titularul dreptului subiectiv dedus judecatii, va putea solicita instantei continuarea judecatii.

In toate cazurile, ministerul public nu va datra taxe de timbre si nici cautine.

B.Participarea la judecata procesului civil

Procurorul poate să pună concluzii în orice proces civil, în oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi intereselor cetăţenilor.

Regula în materie este aceea că participarea procurorului la judecarea acţiunii civile este facultativă. Excepţia de la această regulă este prevăzută în art. 92 alin. (3) NCPC, potrivit căruia în cazurile anume prevăzute de lege, participarea şi punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii, sub sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii. Ca atare, în situaţia în care legea prevede în mod expres faptul că judecata unei cereri se face cu participarea procurorului, atunci aceasta este obligatorie, iar soluţionarea cauzei trebuie să fie amânată dacă, de pildă, procurorul nu este prezent. Exemplu:

- cererile în materie de adopţie;- cererea de punere sub interdicţie judecătorească şi cererea de ridicare a interdicţiei

judecătoreşti;- cererea de înregistrare tardivă a naşterii.C.Exercitarea cailor de atac

In conformitate cu art. 92 alin. (4) NCPC, procurorul poate să exercite căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate în cazurile privitoare la:

- drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale pers puse sub interdictie si ale disparutilor;

- in cele pentru care legea prevede in mod expres posibilitatea procurorului de a porni actiunea civila, chiar daca nu a pornit actiunea civila, precum si atunci cand a participat la judecata, in conditiile legii.

8

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 9,

27.04.2015

In legatura xu aceasta forma de participare a procurorului la procesul civil, trebuie facute urmatoarele precizari:

- limitele dreptului procurorului de a exercuita caile de atac cunoaste anumite restrictii, in sensul ca acesta nu poate exercita caile de atac decat impotriva hot,. Prnuntate in cauzele privitoare la dreprurile si interesele legitime ale minorilor, ale pers puse sub interdictie si ale disparutilor, a celor pronuate in care legea prevede in mod expres posibilitatea procurorului de a porni actiunea civila, precum si atunci cand a participat la judecata;

- o doua precizare se refera la momentul inceperii curgerii termenului de exerciare a cailor de atac pentru procuror. Termenul de apel curge: de la pronuntarea hot jude, cand nu a articipat la judecata si de la comunicarea hot jude, cand procurorul a participat la judecata cauzei.

D. Punerea in executare a unor titluri executorii

Potrivit art. 92 alin. (5) NCPC, procurorul poate să ceară punerea în executare a oricăror titluri executorii emise în favoarea persoanelor prevăzute la alin. (1).

In faza de executare silita, procurorul poate participa si in alte forme. Astfel, acesta poate exercita contestatia la executare şi cerere de întoarcere a executării silite numai în măsura în care este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor sau poate pune concluzii in contestatiile la executare introduce de parti sau de terti, precum si in cererile de introducere a executarii introdude de parti.

9