Curs FSM 4 cap

7/21/2019 Curs FSM 4 cap

1/14

Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir"

Facultatea de Management Turistic si Comercial

Curs: FUNDAMENTELE STIINTEI MARFURILOR

Profesor: Lect. Univ. Drd.Bogdan DRAGUT

CAPITOLE:

1. Obiectul si metoda de studiu

2. Proprietati generale ale marfurilor

3. Calitologia stiinta calitatii marfurilor

4. Calimetria masurarea si evaluarea calitatii marfurilor

5. noirea gamei de sortimente

6. Clasificarea si codificarea marfurilor

7. !tandardi"area la nivelul national# european si int$l.

. Marcarea produselor si%sau serviciilor

!. Calitatea si protectia consumatorului1". Calitatea si protectia mediului

11. &mbalarea marfurilor

12. Calitatea in relatia cu pastrarea marfurilor

FUNDAMENTELE STIINTEI MARFURILOR 1


2/14

C&P. . OBIECTUL SI METODA DE STUDIU

1.1 O#$%&'() d% *'(d$(

Merceologia studia"a calitatea si sortimentul marfurilor din punct de vedere te'nic#economic si social. (timonologia termenului )Merceologie$ privine din latina# MERCIS marfasi LOGOS stiinta# deci stiinta marfii. (volutia lui este datata de pe la sfarsitulanului *+,, cand a fost definita ca: merceologia se ocupa cu studiul originii produselor# alproprietatilor esentiale fi"ice si c'imice# al indicatorilor de variabilitate si bunatate precumsi mi-loacele de a stabilii si de a descoperii alternativele si de falsurile marfurilor.

Caracteristici: are un caracter interdisciplinar si comple/0 este una dintre disciplinele cele mai vaste si comple/e0

Temele Calitologiei !tudia"a calitatea produselor si%sau serviciilor Concepte0 Organi"are0 1elatii economice0 1elatii sociale0 Proprietati: 2enerale si !pecifice

Factorii care determina si influentea"a calitatea Calimetria !tandardi"area si certificarea Pastrarea calitatii 1elatia calitate protectia consumatorului 1elatia calitate protectia mediului

Costurile calitatii &nali"a valorii

Temele referitoare la sortiment clasificarea si codificarea marfurilor receptia calitativa marcarea si etic'etarea marfurilor pastrarea marfurilor transportul marfurilor optimi"area gamei sortimentale

Merceologia studia"a marfurile in toate etapele logistice ale acestora# si anume# nevoi#productie# comert# turism# consum# mediu. Merceologia studia"a marfurile din punct devedere te'nic 3proprietatile marfurilor finite si nefinite4# factori ce determina calitatea sunt:

o economic# implicatii economice ale calitatii# optimi"area calitatii si target

area sortimentaleo social# relatia produs confort sanatate mediu incon-urator



3/14

Cone/iunile merceologiei cu alte stiinte

Discipline te'nologice: fi"ica# c'imica# metrologica# standardi"area Discipline economice: economia politica# management# mar5eting# economia

comertului# economia turismului Discipline sociale: sociologia# psi'ologia# ecologia# protectia consumatorului#

estetica marfurilor 3ambala-ul4

Merceologia are un caracter modern si dinamic. (a sta la ba"a aparitiei altorspeciali"ari 3materii4 cum ar fi Managementul calitatii sau Total 6ualit7 management3T8M4 cea ce inseamna ca marfa sa a-unga la timpul potrivit# in locul potrivit# la calitateapotrivita.

Metrologia are careacter ...99 practic..................... # ne a-uta sa ...........................marfurile si sa ne formam anumite aptitudini. Pe plan international# in anul *;< a luatfiinta la =iena &sociatia nternationala de Merceologie si Te'nologie.

1.2 M%'odo)og$a G%n%+a)a d% C%+&%'a+% a Ma+,(+$)o+

Merceologia cercetea"a calitatea produselor in comple/itatea si dinamica ei in timp.Produsul repre"inta un sistem de structuri si functiuni.

Principiile metodologiei de cercetare multilaterala:

*. !tabilirea gradului de concordanta dintre necesitatea produsului si eficientaeconomica la producatori si beneficiari

>. ntegrarea re"ultatelor partiale intrun sistem logic ptr construirea intregului# aunitatii# respectiv a calitatii produsului

?. Completarea reciproca a metodelor si anali"elor ptr obtinerea re"ultatului finale/act# al calitatii produsului.

Tipuri de metode si anali"e ale merceologiei

M%'od%)%sunt clasificate in trei categorii# si anume0 Metode 2enerala: inductiva# deductiva# anali"a# sinte"a# matematica# statistica0 Metode Clasice: psi'osen"oriale# e/perimentale0 Metode Moderne 3de conceptie4: anali"a valorii# morfologica# brainstormingul0

Ana)$-$-%)%la rundul lor sunt structurate in ? categorii:

&nali"a !tructurala &nali"a functionala &nali"a Comparativa



4/14

M%'od% G%n%+a)%

Metoda inductiva si deductiva

Inductiva legaturi cau"ale si legaturi generale ale datelor acumulate in timp. !efoloseste ptr elaborarea de progno"e plecad de la particular spre general.

Deductiva utili"ea"a te'nici plecand de la general catre particular# pentru adetermina caracteristicile unui produs nou si comportarea lui in util"are# conditiile depastrare % depo"itare.

&cest cuplu de metode# nductiv Deductiv este des uitili"at in practica comerciala.

Metoda &nali"a si !inte"a

Analiza presupune descompunerea unui fenomen# sau a unui produs# in particonstitutive ptr a cunoaste aportul fiecarei parti la calitatea ansamblului. (a se folosestela anali"a valorii si calculul calitatii optime# !upracalitatea sau subcalitatea fiind

daunatoare ne avand nevoie de ele.

Sintezapresupune recompunerea fenomenului#sau a obiectului cercetat# pe parti deanali"a. Produsul se cercetea"a in unitatea sa 3integritatea sa4 ca un sistem de relatiidintre necesitati# proprietati si calitatea produsului.

Metoda Matematica repre"inta un instrument de lucru si de anali"a a problemelorpriviind calitatea produselor# optimi"area structurii sortimentale# estimarea si cuantificareacalitatii.

Metoda !tatistica presupune preluarea# anali"a si interpretarea re"ultatelor urman

generali"area re"iltatelor de la esantion la lot.

M%'od% C)a*$&%

Psi'osen"oriale

Metodedele psi'osen"oriale 3organologice4 sunt ba"ate pe utili"area organelor desimt pentru determinarea 3cunoasterea4 caracteristicilor de forma# culoare# aspect# gust#

miros etc. &ceste metode au un grad ridicat de subiectivism# insa au o larga arie deaplicabilitate si sunt 'otaratoare pentru calitatea unor marfuri. (a se reali"ea"a prinobsrvarea directa vi"uala sau instrumentala prin microscop# lupa sau alte instrumente.



5/14


6/14

C&P . PROPRIETATILE GENERALE ALE MARFURILOR

2.1. Ca+a&'%+$*'$&$)% Ma+,(+$)o+.

Definitii:

Proprietate repre"inta totalitatea insusirilor unei marfi carei dau o anumita valoarede intrebuintare.

Caracteristicile de calitate cele mai importante proprietati ce determina calitatea3bun# produs# servicu4

Factorii determinanti ai proprietatilor sunt Materia primasi Procesul tenolo!ica. Ceidoi factori 'otaresc structura si compo"itia c'imica si stau la ba"a proprietatilor intrinseciale marfurilor.

C)a*$,$&a+%a P+o/+$%'a'$)o+ *% ,a&% d(/a '+%$ &+$'%+$$:

*. Dupa aportul adus la satisfacerea nevoi clientului:o te'nice 3fi"ice# c'imice# etc4

o functional constructive 3fiabilitatea mentabilitatea# disponibilitatea4

o psi'osen"oriala 3estetic# organologic# etc 4

o economica 3consum# intretinere4

o ecologice# ergonomice

>. Dupa importanta:o critice

o principale

o secundareo minore

?. dupa modalitatea de apreciere si masurare:o atributive sau psi'osen"oriale

o masurabile sau intrinseci 3e/primate numeric# cu un grad de obiectivitate

ridicat4

Proprietati "unctionale ele e/prima aptitudinea unui produs de folosinta indelungata dea satisface nevoile clientului pe o perioada de timp# fara caderi 3fiabil4# la defectare sapoate fi repus in functiune 3mentenabil# reparabil4# deci sa fie disponibil.

"ia#ilitatea acest termen e/prima aptitudinea# sau probabilitatea# ca un produs safunctione"e de la un moment dat# sau intrun interval de timp# fara caderi in conditiile defunctionare specificate. &cest termen provine din frantu"escul AfiabiliteB insa prescurtareau"uala este 1t din engle"escul Areabilit7B



7/14

!ensurile folosite in practica pentru fiabilitate:

marimea care e/prima siguranta in functionare masura probabilitatii de buna functionare a unui produs% bun% serviciu conform cu

normele scrise sansa ca timpul de functionare sa depaseasca o durata de timp# adica formula

R'0 P T '

$nde% 1t fiabilitateP produsT timp de functionaret durata 3timpul4 stabilit

1e"ulta ca fiabilitatea 31t4 este dimensiunea in timp a calitatii.

ndicatorii Fiabilitatii se impart in doua categorii:

*. Indicatori Specifici% Fiabilitatea si onfiabilitatea>. Indicatori rezultati din Prelucrarea datelor fia#ilitatilor: (/perimental si Operational

Calcularea ndicatorilor de Fiabilitatea

!e pot calcula doi indicatori si anume:o media timpului de buna functionare 3MT@F4

o rata caderilor 3 lamda4

Media timpului de #una functionare &M'(") se calculea"a ca medie a sumei timpilor

de buna functionare# dupa formula:

n $nde: MT@F media timpului de bunafunctionare

'$ ti timp de buna purtare$01 n repre"inta numarul total al caderilor

MTBF 0 N

Rata caderilor & * ) e/prima intensitatea de defectare# frecventa caderilor# prin numarulde caderi in unitatea de timp.

1

0 MTBF



8/14

mposta"ele fiabilitatii se pot clasifica astfel:

dupa etapa de realizare a fia#ilitatii# astfelo Fiabilitatea Proiectate

o Fiabilitatea (/perimentala

o Fiabilitatea Operationala

dupa modalitatea de e+primereo Fiabilitatea ominala 3prescrisa in standarde4

o Fiabilitatea (stimata

2.2. M%n'%nan'a *$ M%n'a#$)$'a'%a

Mentenanta repre"inta probabilitatea ca un produs defect sa fie restabilit si repus instare de functionare intrun anumit interval de timp.

Mentenanta este strans legata de mentabilitate si fiabilitate si consta in ansamblututuror activitatilor te'nici si organi"atorice efectuate in scopul mentinerii sau restabiliriiprodus in starea de asi indeplini functiile preva"ute.

Tipuri de Mentenanta.

*. Mentenanta Preventiva repre"inta efectuarea de revi"ii % verificari periodice sieste facuta la intevale de timp prestabilite

>. Mentenanta Corectiva ce se efectuea"a dupa aparitia unei defectiuni pentru

restabilirea capacitatii de functionare.

Tipuri de reparatii: Curente, Mi-lociisi Capitale.

Factorii Mentabilitatii sunt:

*. Accesi#ilitatea repre"inta aptitudinea unui produs comple/ de a permite accesulla demontarea si montarea rapida a oricarei componente. Totodata influentea"apo"itiv disponibilitatea prin cresterea productivitatii muncii in operativitatea dementenanta

>.Piesele de Scim#

necesarul acestora se stabileste in functie de fiabilitateafiecarui piese si de modul de conectare 3redundanta# re"ervare# ciclicitateaaprovi"ionarii# etc4

?. Service.ul repre"inta mi-locul eficient de urmarire a comportarii produselor lautili"area lor.



9/14

C&P. . CALITOLOGIA

dei de ba"a despre Calitologie:

Calitatea e/prima insusirile esentiale ale unui obiect Calitatea produselor este conferita de sinte"a optima a principalelor proprietati

care e/prima gradul de utilitate in satisfacerea nevoilor e/plicite sau implicite Calitatea repre"inta aptitudinea unui ansamblu de caracteristici intrinseci de a

satisface cerintele Calitatea are un caracter dinamic# caracter dat de progresul te'nicostiintific. n

plus dinamica este data si de cresterea e/igentelor consumatorilor dar si deconcurenta din piata.

posta"ele Calitatii:

Calitatea Proiectata Calitatea Omologata Calitatea Prescrisa ceruta de parteneri Calitatea Controlata calitatea garantata Calitatea 1eala calitatea produsului finit

Din punct de vedere al furni"orului si beneficiarului calitatea se imparte in:o calitatea te'nica

o calitatea comerciala

Functiile Calitatii sunt:

*. "unctia Produsului &marfii) repre"inta o parte din proprietatiile ce conferaacestuia caracterul unei valori de intrebuintare partiala# componenta a valorii deintrebuintare totala. Produsul este important prin utilitatea care o confera# nu princontinutul adus. Functia produsului# serviciului# marfii repre"inta suma ponderatade functii partiale# distincte intre ele si in acelasi timp se interconditionea"areciproc pentru obtinerea calitatii optime.

>. "unctia 'enicaa calitatii este conferita de caracteristicile intrinseci de naturate'nica menite sa satisfaca intrun anumit grad utilitatea e/primata prin serviciuladus. &ceasta functie o putem impartii in doua caracteristici# Te'nice si

Functionale. ivelul caractersticilor te'nico functionale determina gradul decompetivitate al produsului respectiv in piata.

?. "unctia Economica. Calitatea e/prima gradul indeplinirii serviciului in conditiile decost global minim. (ficienta economica consta in stabilirea unui raport optim intreefortul producatorului pentru asigurarea calitatii si c'eltuielile utili"ate# dar si ingradul de satisfacere a nevoilor. nfluentele economice ale calitatii sunt laproducator 3repre"entand costul de productie4 si la beneficiar 3repre"entand



10/14


11/14

C&P. =. CALIMETRIA

1epre"inta masurarea si estimarea calitatii marfurilor prin metode matematice sistatistice in principalele etape de reali"are si comerciali"are a produselor.

E+plicatii de termeni%Estimarea repre"inta calculul apro/imativ al nivelului de calitate.Cuantificarea estimarea nivelului calitatii prin cuante 3prin puncte4/ecesitate &rol) repre"inta planificarea# urmarirea si diri-area nivelului calitatii de

catre managerul firmei.

Principii de ba"a ale Calimetriei:

*. Ponderea caracteristicilor dupa importanta

>. !uma ponderilor este constanta?. Convertirea parametrilor numerici# nationali# intro singura scara generalaE. Calitatea este o functie a caracteristicilor

7 0 F 89 9 -9 ... ;

$nde: 8 calitatea F functie

!i se calculea"a astfel:

70 *(a d% P=

$nde% H- valoarea caracteristiciiP- ponderea carcteristicii

Un tip de scala folosita pentru caracteristicile atributive este urmatoarea:

I > foarte bineI * bine , obisnuit

* prost > foarte prost



12/14


13/14

ndicatorii oncalitatii

Metoda .... noncalitatii determina nivelul calitatii prin penali"area defectelordupa gravitatea lor

(tapele aplicarii: dupa natura# functionale# aspect# ambalare# dupa gravitatea sipenali"area.

In functie de !ravitatea se penalizarea astfel:

Pentru defecte critice cu *,, de puncte 3c4. Pentru defecte principale


14/14

$nde% M* masurareaM> metodaM? materii primeME masini% utila-e% ec'ipamenteM< forta de muncaMG mediu

Fiecare cau"a principala poate avea mai multe cau"e secundare.

Dia!rama Pareto &23453) permite anali"a ponderii defectelor calitatii.

(tape: identificarea defectelor clasificarea defectelor critice

ma-ore minore

Avanta-e cunoasterea ponderii defectelor si a posibilitatilor de inlaturare a acestora cu

ponderea cea mai mare.


Documents

Curs FSM 4 cap