Curs psihologie clinică APASC EVALUAREA STRESULUI ȘI ANXIETĂȚII Lector universitar doctor GHERASIM CĂTĂLIN MARIUS

ATITUDINEA FAŢĂ DE STRES

SCOP : - Cunoaşterea fenomenului şi conştientizarea efectelor sale . - Contracararea efectelor dăunătoare ale stresului; formarea unui repertoriu de răspunsuri adaptative.

SUBTEME: I. STRESUL - Sindrom general de adaptare. II. STILUL DE VIAŢA - Factor potenţial de stres. III. DIAGNOSTICAREA STRESULUI. IV. MODALITAŢI DE CONTRACARARE -a efectelor stresului.

I. STRESUL - Sindrom general de adaptare A. OBIECTIVELE ÎNVĂŢĂRII :

� cunoaşterea nivelului actual de stres din perspectiva situaţiilor trăite; � identificarea situaţiilor stresante şi a ponderii lor; � diferenţierea stres pozitiv - stres negativ.

B. CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII :

� Evaluarea iniţială: Chestionarul nr. 1 (ANEXA 1) pentru determinarea

nivelului de stres actual. � Analiza evaluării. � Definirea stresului în cele trei accepţiuni:

� din perspectiva situaţiei stresante; � din perspectiva răspunsului subiectului; � din perspectiva interacţiunii între situaţie şi subiect.

� Situaţii generatoare de stres : � de natură fizică (noxe, aglomeraţie,etc.) � de natură psihică (teama de eşec, dezacord sexual, deces,etc.) � de natură socială (neadaptarea sau excluderea socială, conflicte,

şomaj ). � Stresul negativ -DISTRES ; şi stresul pozitiv - EUSTRES ; în funcţie de

semnul şi încărcătura afectogenă a situaţiilor de viaţă. � Stresul ca rezultat al dicrepanţei între solicitări şi autoevaluarea

propriilor posibilităţi. � Concluzii parţiale.

� Concluzii parţiale:

a. Stresul este un fenomen inerent oricărei solicitări dar având semne şi ponderi diferite.

b. Intensitatea şi semnul stresului depinde de impactul dintre stimulul stresant şi un anumit individ cu o anumită structură şi o experienţă de viaţă, fiind determinant în particular şi de o anumită stare particulară conjuncturală.

II. STILUL DE VIAŢĂ - factor potenţial de stres

A. OBIECTIVELE ÎNVĂŢĂRII : � Conştientizarea nivelului potenţial de stres ca urmare a unui stil de viaţă

neadaptiv. � Identificarea setului de deprinderi şi obişnuinţe cu potenţial stresor

ridicat. B. CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII :

� Evaluarea iniţială privind stresul potenţial : Chestionar 2 (Anexa 2 ). � Analiza evaluării. � Factorii de slăbire a rezistenţei la stres - Scala Hanson (1986) : ereditate

nefavorabilă; insomnia; alimentaţia; obezitatea; fixarea unor scopuri nerealiste; fumatul; abuzul de stimulente şi sedative; situaţia materială nefavorabilă; munca nesatisfăcătoare; instabilitatea familiei.

� Stilul de viaţă şi sistemul deprinderilor şi obişnuinţelor cu potenţial stresor ridicat.

� Concluzii parţiale : a. Vulnerabilitatea la stres este determinată de stilul de viaţă şi de

ecuaţia personală. b. Pentru a anticipa modalităţile de adaptare ale unei persoane în

diferite situaţii trebuie cunoscute nu doar situaţiile stresante ci şi resursele individuale, gradul de autocontrol, trăsăturile stabile ale personalităţii se concretizează în anumite “stiluri adaptative”.

III. DIGNOSTICAREA STRESULUI

A. OBIECTIVELE ÎNVĂŢĂRII :

� Cunoaşterea nivelului de stres în funcţie de ponderea efectelor sale în plan psihofiziologic şi social.

� Identificarea semnelor stresului.

B. CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII : � Efectele stresului în plan social (situaţii conflictuale, inadaptare, dificultăţi

de comunicare, suspiciune etc.).

� Evaluarea iniţială a simptomatologiei stresului: Chestionar 3 (Anexa 3). � Analiza evaluării. � Efectele stresului în plan neurofiziologic (perturbarea funcţiilor sistemului

nervos central, a sistemului hormonal şi imunofagocitar). � Efectele stresului în plan psihoemoţional (depresie, iritare, dificultăţi de

concentrare, oboseală patologică). � Reacţia organismului la stres :

a ) faza de alarmă b ) faza de rezistenţă c ) faza de epuizare.

� Concluzii parţiale : � În evaluarea efectelor agenţilor stresori asupra subiectului trebuie

corelat un ansamblu de indicatori fiziologici, psihoemoţionali şi comportamentali în vederea stabilirii reacţiei dominante a EULUI.

IV. MODALITĂŢĂI DE CONTRACARAREA EFECTELOR STRESULUI

A.OBIECTIVELE ÎNVĂŢĂRII : -Înţelegerea propriilor emoţii şi a modului de a le domina. -Înţelegerea şi interpretarea corectă a indiciilor pentru a ţine stresul sub

control. -Aplicarea conştientă a unui comportament adaptativ. B.CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII :

1. Mecanismele de apărare ale EULUI (raţionalizarea, proiecţia, intelectualizarea, regresia, reacţia inversă). 2. Modalităţi conştiente de apărare :

� evaluarea corectă şi obiectivă a situaţiilor; � adaptarea scopurilor şi aspiraţiilor la posibilităţi (în zona

proximei dezvoltări ). � reconsiderarea stilului de viaţă: formarea timpurie a unor

deprinderi de igienă fizică şi mentală; � rezolvarea situaţiilor conflictuale; � relaxarea, practicarea exerciţiilor fizice etc.

• PSIHOTERAPIA STRESULUI

• Tehnicile de relaxare (antrenamentul autogen al lui Schultz, relaxarea progresivă a lui Jacobson, yoga, meditaţia, exerciţii de relaxare prin respiraţie).

Prin instruire şi învăţare fiecare militar trebuie familiarizat cu marile solicitări psihofizice ale activităţii sale, adesea cu acţiuni neîntrerupte, fără pauze suficiente de odihnă, astfel încât el să ajungă să-şi cunoască limitele. Pentru a exploata la maximum timpul scurt de care dispune militarul în asemenea situaţii de solicitare extremă şi pentru întâmpinarea extenuării timpurii, se pot folosi cu eficienţă, mai multe tehnici de relaxare.

� Antrenamentul autogen este un concept dezvoltat de medicul neurolog şi psihoterapeut J.H. Schultz. În anumite poziţii, fie şezând, cu ajutorul unor formule simple, cum ar fi: “sunt complet liniştit”, se poate obţine deconectarea şi capacitatea de concentrare asupra a ceea ce se întâmplă în organism. De exemplu, relaxarea muşchilor încordaţi şi dilatarea vaselor sangvine resimţită ca o senzaţie de căldură duc la deconectare.

� Încordarea progresivă a muşchilor (denumită şi relaxarea progresivă şi destinderea profundă) este o metodă dezvoltată de Edmund Jacobsen din SUA. Scopul relaxării progresive a musculaturii este ca printr-o încordare şi destindere sistematică a unor grupe de muşchi, să se obţină concentrarea asupra senzaţiei de încordare şi relaxare, capacitatea de deosebire a acestor stări, pentru a se ajunge la o diminuare conştienta a încordării musculaturii.

� Yoga - prin diferitele poziţii ale corpului, ajută ca prin alternarea mişcărilor de contractare şi destindere a muşchilor, în strânsă legătură cu respiraţia, să se ajungă la o relaxare completă. Prin aceasta, yoga favorizează o mai buna irigare şi un mai bun schimb de substanţe în organism.

� Meditaţia ajută la educarea atenţiei. De câte ori nu ne preocupă mai mult trecutul sau viitorul, decât prezentul? De câte ori nu reacţionăm ca nişte automate, în loc să acţionăm propriu-zis? De câte ori nu conducem automobilul fără a fi conştienţi de mediu? Suntem, totuşi suficient de “prezenţi”pentru a ajunge la ţintă. Meditaţia educă atenţia, măreşte capacitatea de control a proceselor

de gândire şi de trecere peste sentimente şi ajută la relaxarea fizică. � Exerciţii de relaxare prin respiraţie.

Stresul nu este un fenomen patologic. Cunoaşterea factorilor stresanţi, a simptomelor stresului şi a mecanismelor de

apărare ale EULUI ne permite luarea în stăpânire conştientă a propriilor trăiri dar şi a propriilor reacţii la stres.

STRESUL CONTROLAT ÎNCETEAZĂ DE A MAI FI UN STRES PSIHIC!

GESTIUNEA STRESULUI COTIDIAN

După D.SALAH şi O.FONTAINE, noţiunea de stres suscită o abundentă literatură în mijlocul specialiştilor de dicipline uneori foarte îndepărtate de psihologie, ergonomie şi sociologie. Fenomenul este în general abordat din două puncte de vedere.

Primul punct de vedere considera stresul că presiunea mediului înconjurător asupra individului; atenţia este îndreptată spre evenimentele de viaţă ca divorţul, decesul cuiva apropiat, condiţiile de lucru, supraîncărcarea activităţii în raport cu timpul liber.

Al doilea punct de vedere permite studierea răspunsului în faţa unor stresori externi (şoc psihic, temperatură) sau intern (boală, emoţie intensă),”sindromul general de adaptare”(după SELYE) ilustrează acest aspect, care defineşte stresul ca răspuns al organismului pe baza modului de excitaţie a sistemului ortosimpatic şi axa hipotalamo-hipofizară.

TABLOU CLINIC : Din punctul de vedere al clinicianului confruntat cu întrebarea unui pacient, aceste

modele se arată foarte reducţioniste şi vor favoriza în acest caz o apropiere interactivă. Sub acest aspect stresul poate fi definit ca ansamblul răspunsurilor motrice,

psihologice şi cognitivo-verbale (ce spune şi ce-şi spune subiectul) emise de individ în faţa stimulărilor care depăşesc capacităţile sale de adaptare (gerer= a administra în contul altuia) ceea ce înseamnă emiterea comportamentului adecvat.

Subiectul mijloceşte decodarea evenimentului potenţial stresant şi îi răspunde în funcţie de patrimoniul sau ereditar, de dezvoltarea caracteristicilor sale din mijlocul mediului său socio-cultural.

Conform acestui model stresul poate fi împărţit în 5 etape artficiale (în mod artificial), pentru că ele în realitate se întrepătrund, dar prezintă interes din punct de vedere al tratamentului.

1. STAREA DE ALARMĂ : un element potenţial stresant este identificat, orientează atenţia subiectului şi impiedică activitatea în curs.

2. EVALUAREA : în funcţie de caracteristicile individuale, individul decodifică evenimentul:s emnifică un pericol psihic, o pierdere (daună), nemulţumire (plictiseală).

3. RECĂUTAREA UNEI STRATEGII ADAPTATIVE : strategiile adaptative constau într-un ansamblu complex de procese psihologice, în parte automate, puse în loc de către individ în scopul atenuării impactului unui stresor asupra funcţionării emoţionale.

Se disting în general strategiile de abordare de aproape - caracterizate prin vigilenţă, recăutare de informaţii şi de mijloace pentru a acţiona asupra stresorului şi de a controla emoţiile care-l declanşează, şi strategiile de evitare - individul se sustrage de la confruntarea cu stresorul şi poate merge până la negarea răspunsurilor la stresul emiţător.

Astfel la subiecţii hiperactivi, simptomele de oboseală, de tulburări de somn, relaţii familiale nesatisfăcătoare pot duce la o activitate sporită (strategia de evitare - ca să nu se pună faţă în faţă cu problemele) sau a unei consultaţii (strategia de apropiere - cu recăutarea informaţiei ). 4. RĂSPUNSURILE LA STRES - se manifestă la nivel psihologic (tahicardie, transpiraţie, hipersecreţie gastrică), motor (hiperactivitate, febrilitate) şi cognitivo-verbal (plânset, sentimente de disperare, suferinţă şi neputinţă). Tonalitatea acestor răspunsuri poate fi anxioasă sau disforică cu plânsete somatice sau mixte. Ele pot lua forma dificultăţilor în viaţa profesională, şcolară sau familială şi să amorseze astfel buclele de retroacţiune agravante. Tonalitatea anxioasă sau disforică a plânsetelor legate de stres nu ascunde ansamblul simptomelor de tulburare anxioasă şi tulburări de dispoziţie descrise în DSM - IV şi ele nu posedă intensitate. Din contră o problematică de stres poate face

parte dintr-o tulburare anxioasă sau depresivă sau constituie un factor de risc pentru declanşarea acesteia. 5. REPERCURSIUNEA RĂSPUNSULUI LA STRES ASUPRA SĂNĂTĂŢII : Stresul cronic constituie un factor de risc pentru adevărate tulburări somatice (cardiace, gastro-intestinale) şi poate contribui la declanşarea manifestărilor anxioase depresive. EVALUARE, DIAGNOSTIC ŞI ANALIZA FUNCŢIONALĂ : Evaluarea unei stări de stres se va efectua prin descrierea precisă a factorilor luaţi în considerare în urmatoarele 5 puncte : -natura, frecvenţa, durata şi intensitatea evenimentului stresant pentru pacient; -natura, frecvenţa, durata şi intensitatea răspunsurilor la stres la nivelurile motor psihologic şi cognitivo-verbal; -consecinţele răspunsului la stres asupra mediului înconjurator-familial, profesional cu o atenţie deosebită asupra evenimentelor susceptibile să contribuie la menţinerea răspunsurilor inadaptate (neadecvate); -consecinţele răspunsului la stres asupra sănătăţii psihice şi mentale a individului; -natura şi gradul eficacităţii strategiilor adaptative utilizate de către subiect; -antecedentele subiectului susceptibile de a lămuri reactivitatea prezentă (stil educativ, atitudine în raport cu munca, context familial); Reproducem în anexa nr.4 o grilă de auto-observaţie zilnică care permite o culegere de date concrete pe teren şi măsurarea schimbărilor observate în cursul tratamentului. TRATAMENTUL : Programul de tratament adoptat de “Tres Inoculation de cameron et meichenbaum-1982 “ se înscrie într-un cadru contractual de co-terapie şi comportă 3 etape : 1. ETAPA DE CONCEPTUALIZARE : Începutul este prin a determina pacientul să devină un foarte bun observator al propriilor comportamente şi să le decodifice singur pe baza unui model explicativ.Tratamentul începe prin explicarea fenomenului de stres în termeni generali (modelul interactiv descris mai sus). În al doilea rând informaţiile culese în timpul stabilirii diagnosticului sunt integrate acestui model. Putin câte puţin pacientul învaţă să-şi observe atitudinile cu ajutorul acestui model şi mai ales să-şi împartă reacţiile în faţa stresului în etape potenţial rezolvabile (administrabile), decât să le considere ca un răspuns global care să-l copleşească. Grilele de auto-observare cotidiană constituie uneltele în acest antrenament. Combaterea cu motive temeinice a explicaţiilor inadecvate aduse de către pacient are loc egal în această primă etapă (ex : supraestimarea dispoziţiilor înăscute contra cărora nu se poate face nimic; toată lumea este nervoasă la mine, mama ia calmante de ani de zile) în detrimentul factorilor situaţionali asupra cărora este posibil să acţionezi (familia în discuţie reacţionează cu nervozitate şi consum de medicamente in anumite situatii; aceste situaţii pot fi înţelese în mod diferit şi pot fi gestionate în acelaşi timp eficace). 2. ETAPA DE ACHIZIŢIE ŞI DE ACTIVARE : Vizează punerea în loc a strategiilor adaptative adecvate. În funcţie de indicaţii, diferite căi vor permite pacientului să găsească răspunsul mai eficace la situaţii în care propriile strategii se vor fi arătat ineficace:

-antrenarea (obişnuirea) cu o tehnică de relaxare care s-ar putea utiliza într-o situaţie; -punerea la punct a unei gestionări mai raţionale a timpului, cu eventuale prescrieri de de pauze, orare rezervate activităţilor plăcute; -un antrenament a afirmării de sine dacă stresul se manifestă într-un context de dificultate a contactelor sociale; -utilizarea unei tehnici de soluţionare a problemelor admisă în mod particular de subiecţi ce iau în considerare dificultăţile lor cotidiene în manieră abstractă, foarte puţin sistematizate, irealiste sau foarte simple, pe care le consideră ca şi inabordabile. Obişnuinţa şi repetiţia la domiciliu a acestei tehnici va permite abordarea situaţiilor stresante într-o manieră mai rezonabilă în detrimentul unei reactivităţi puţin propice, la punerea la cale a unui comportament adecvat. CELE 6 ETAPE DE ÎNVĂŢARE A STRATEGIEI ADAPTATIVE SUNT :

1. Puterea de a recunoaşte caracterul normal şi să administreze situaţiile problemă;

definirea şi descrierea în termeni concreţi şi precişi şi luarea în considerare a cauzelor şi consecinţelor (este vorba de propriile situaţii problemă). Plecând de la o descriere vagă de genul :”Sunt depăşit, nu am nici un minut pentru mine, am impresia că nu mă mai opresc din fugă “, sau “Sunt la capăt - tot timpul sunt obosit“, se caută să se aleagă situaţiile care în viaţa de toate zilele crează probleme, putând conduce subiectul către acest tip de gânduri. Situaţiile vor fi descrise concret şi cu precizie în aşa manieră de a se dispune de parametri necesari unei înţelegeri adecvate. De exemplu :- “eu dispun de puţin timp dimineaţa pentru a trezi copii, să-i conduc la şcoală, să mă pregătesc pentru a merge la lucru“ sau “aproape o zi din două colegul de birou îmi cere un lucru în ultimul moment care mă împiedică să am timp liber după-amiaza“; “ies aproape în toate serile, nu ştiu să nu spun nu invitaţiilor pe care le primesc, dar aş vrea să am seri pentru mine “. 2. Inventarierea tuturor soluţiilor posibile în manieră cât mai creativă, cenzurate cât mai puţin posibil (brain -storming ); “Acum că avem o idee mai precisă asupra situaţiilor care vă creaza probleme, vă propun să vă imaginaţi toate soluţiile pe care le-aţi putea avansa, chiar şi pe cele fanteziste, chiar şi pe cele care vi se par cel mai dificil de realizat; deci chiar dacă aceste propuneri vor fi numeroase, există şansa de a găsi pe cele care vă vor conveni”. Aceste soluţii imaginate sunt notate şi repuse una după alta în următoarea etapă: ”se trezeşte cu o oră mai devreme, afişează un orar pe uşa de la baie, doarme îmbrăcat, ia autobuzul copiilor mai devreme să-i conducă etc.” 3. Evaluarea fiecărei soluţii : avantajele sale, inconvenientele, impactul asupra sa şi asupra celorlalţi, implicaţiile materiale : “Dacă copii iau autobuzul eu caştig ¾ ora…dar ei nu ştiu să ia autobuzul…mi-e teamă că se vor înşela la oprire….vecinii mă vor considera un părinte ciudat..” 4. Alegerea unei soluţii (sau a unui ansamblu de soluţii ) cea mai realistă posibilă şi nu cea mai perfectă.

5. Punerea la cale a comportamentelor cerute de realizarea soluţiei alese (în timpul week-end-ului învăţarea copiilor să călătorească cu autobuzul, să-şi imagineze ce va gândi anturajul, cum va reacţiona…). 6. Evaluarea rezultatului in functie de definitia 1. Dacă rezultatele sunt satisfăcătoare se reformulează problema şi se reiau cele 6 etape (dispun de suficient timp liber dimineaţa să-mi trezesc copii şi să mă pregătesc să merg la servici…şi în mod larg : ”am impresia că alerg mai puţin ?”) Materialul utilizat pentru punerea la cale a acestei tehnici adaptative va consista în situaţii curente de viaţă, la început simple, apoi considerate stresante pentru pacient. Aceste tehnici vor fi iniţiate şi consolidate “in vitro“, la cabinetul practicianului înaintea începerii discuţiei despre faza a treia a programului. 3. ETAPA APLICĂRII : Pacientul este determinat să utilizeze tehnicile învăţate in vitro în relitatea cotididiană, auto-observarea comportamentelor sale permite ajustările necesare după aceea până la şedinţele următoare. Experienţa de reuşită generează un sentiment crescut de eficacitate personală şi o impresie de control potenţial asupra situaţiilor stresante. Cauzele eşecurilor sunt examinate şi o recăutare a soluţiilor sub forma de brain-storming, poate fi întreprinsă în funcţie de natura şi intensitatea dificultăţilor pacientului, de stăpânirea tehnicilor de relaxare, de capacităţile sale de a-şi imagina posibile solutii. Numărul şedinţelor este foarte variabil, literatura furnizează o scară largă de la 10 – 30 de şedinţe. REZULTATE : Această tehnică pare să convină în mod particular la evantaiul de dificultăţi legate de stresul vieţii cotidiene, dar în mod egal şi anumitor tulburări anxioase şi la pregătirea persoanei care va suferi o situaţie dificilă (examen, operaţie, divorţ). Singura contraindicaţie relevată se referă la tehnica de soluţionare a problemei în caz de anxietate particulară acută (intensă); un calmant - un medicament mai ales - va fi necesar. ANEXA D - ÎNREGISTRAREA SITUAŢIILOR DE STRES ŞI REACŢIILE CARE LE ÎNSOŢESC. ______________________________________________________________________

SITUAŢIA EMOŢIA GÂNDURI AUTOMATE ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ La fiecare situaţie care declanşează în dumneavoastră o emoţie negativă (stres ) descrieţi situaţia, indicaţi tipul de emoţie negativă care o suscită (tristeţe, manie)la fel şi gândurile care le însoţesc.

GESTIONAREA STRESULUI - ACTIVITATE DE MAXIMĂ IMPORTANŢĂ A MANAGERILOR

Capacitatea de a acţiona sub tensiune este evident importantă pentru comandanţii de la toate nivelurile. Lideriii eficienţi învaţă cum să-şi controleze stresul şi să-l folosească pentru îmbunătăţirea performanţelor. Stresul este răspunsul organismului la o solicitare. Solicitările pot fi de natură fizică (frig, răni, boli ) ori psihică (teamă, conflict, tensiune). Capacitatea de a acţiona la nivelul optim de stres este denumita “FLOW STATE” : (STARE DE REVARSARE). În această stare, solicitarea percepută sau dificultatea unei situaţii este în echilibru cu capacitatea percepută ori cu nivelul profesional. Liderii trebuie să înţeleagă care este nivelul adecvat de stres pentru ei, deoarece aceste niveluri sunt diferite de la om la om. În vederea atingerii “stării de revărsare”, un individ trebuie să fie capabil să-şi regleze nivelul de stres atunci când devine prea înalt ori, uneori, chiar prea scăzut. Această menţinere sub control a nivelului de stres poate fi realizată doar printr-un efort şi o practică intensă. MODALITĂŢI DE GESTIONARE A STRESULUI : *Concentraţi-vă atenţia asupra activităţii însăşi; *Concentraţi-vă doar pe prezent;

*Staţi relaxaţi fizic şi alertaţi mental (învăţarea unor tehnici simple de relaxare se poate dovedi utilă pentru lidedri ; se aşteaptă ca ei să rămână calmi şi să fie un exemplu pentru subordonaţi, iar tehnicile de relaxare pot să-i ajute să facă aceasta cu succes; există un număr disponibil de tehnici de relaxare; una dintre cele mai eficiente pentru lideri este tehnica relaxării respiraţiei ); *Formaţi-vă obişnuinţa în a vă pregăti pentru situaţii de stres; *Folosiţi vizualizarea pentru a reexperimenta o “stare de revărsare“ anterioară ; *Aplicaţi tehnica de stopare a gândului; *Aplicaţi tehnica de gândire raţională pentru reducerea stresului (aceasta tehnică include discuţii interioare de tipul : “sunt bine pregătit şi mulţi alţii înaintea mea au făcut aceasta, aşa că şi eu pot”.) GHID DE STABILIRE A SCOPURILOR : -Rezervaţi timp pentru stabilirea scopurilor;

-Stabiilţi scopurile (dificile, îndrăzneţe, dar realiste); -Stabiliti scopuri specificeşsi nu de ordin general; -Stabiliţi scopuri pozitive opuse unor scopuri negative;

-Raportaţi scopul particular la scopul general. CAPACITATEA DE VIZUALIZARE - Sfaturi pentru o vizualizare reuşită : -Relaxaţi-vă! -Începeţi cu imagini simple şi “construiţi”aşa cum puteţi mai bine. -Creaţi imagini însufleţite; folosiţi cât mai multe sensuri posibile ale acestora. -Ţineţi sub control şi manevraţi imaginile. Opriţi-le şi daţi-le drumul la voinţa dumneavoastră: repede, încet şi în mod normal. -Închipuiţi-vă reuşita viitoare la starea prezentă! VIZUALIZAREA - reprezintă un instrument puternic care poate duce la creşterea

performanţelor. Ea implică “folosirea tuturor simţurilor pentru a crea sau recrea o experienţă în gând”. Fiecare are o capacitate diferită de vizualizare. O parte din oameni vizualizează uşor fără un antrenament special, alţii au dificultăţi chiar făcând antrenament. Una din cele mai simple tehnici de vizualizare, care este folosită deseori, este să fantazezi, să visezi cu ochii deschişi. Conştient sau nu, majoritatea oamenilor folosesc vizualizarea într-o formă sau

alta. Este o problemă simplă să se identifice şi să se practice propriile tehnici. Dacă vizualizarea este bine înţeleasă, opţiunile sunt nelimitate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea performanţelor. Prin practicarea şi dezvoltarea capacităţii de a vizualiza, deprinderile complexe

pot fi mai uşor de format într-un timp mai scurt. Obiectivele complexe, cum ar fi pilotarea unui elicopter, pot fi vizuzlizate pentru ameliorarea timpilor de reacţie. a ) APLICAREA LECŢIILOR ISTORIEI : Studierea ultimilor bătălii poate deveni un instrument preţios când se combina cu vizualizarea evoluţiei lor şi în viitor. Aşa cum a firmat Liddell Hart, valoarea practică a istoriei constă în “a trece filmul trecutului prin prisma prezentului pe scenariul viitorului “. b ) ÎNVĂŢAREA DEPRINDERILOR DE CONDUCERE : Vizualizarea este un instrument puternic în sprijinul exersării multor deprinderi necesare conducerii. De exemplu generalul G. PATTON jr. îşi repeta în gând, în mod frecvent discursurile şi avea despre el însuşi imaginea limpede a unui luptător autentic. Napoleon înţelegea de asemenea valoarea vizualizării : ”dacă întotdeauna sunt pregătit, aceasta se datoreşte faptului că, înainte de a începe o acţiune, meditez mult timp şi prevăd ce se poate întâmpla. Nu există un “spirit” care să-mi dezvăluie pe loc şi pe ascuns ce voi face în situaţii neprevăzute de alţii; acest “spirit” este imaginaţia şi meditaţia”. c ) STRESUL SUB CONTROL : O vizualizare adecavată poate influenţa modul în care individul înfruntă o situaţie stresantă. Prin această tehnică, un om poate simţi că este în stare să îndeplinească

un obiectiv stresant aşa cum ar fi făcut-o în condiţii normale. Puterea evidenţei a condus oamenii de ştiinţă la credinţa că vizualizarea poate influenţa o serie de probleme fiziologice, cum ar fi ritmul inimii, respiraţia şi presiunea sângelui. d ) DEZVOLTAREA IMAGINAŢIEI LA TINERII MANAGERI “ “Viziunea reprezintă miezul de la care decurge forţa conducerii şi autorităţii care aprinde imaginaţia şi susţine voinţa de a învinge”. Această capacitate imaginativă, care este atât de esenţială la ofiţerii superiori, trebuie să fie dezvoltată şi la tinerii comandanţi pentru a le permite organizarea cu succes a activităţilor. Tinerii comandanţi trebuie să-şi cultive capacitatea de a vedea dincolo de ceea ce este evident, prin învăţarea vizualizării, la începutul carierei lor. Acest lucru le va asigura evoluţia la stadiul de ofiţeri superiori cu viziune. ATITUDINILE POZITIVE : Atitudinile sunt trăsături generale ale minţii. Ele se bazează pe o experienţă anterioară şi servesc ca puncte bune de pornire. Cu toate acestea, pot crea serioase probleme, îndeosebi în sens negativ, atunci când începi să permiţi atitudinilor să te împovăreze în loc să te ghideze. Conduita şi deprinderile noastre sunt modelate de modul în care, şi ce anume gândim despre noi înşine. Dacă credem că putem face ceva, de regulă o şi facem. Importanţa acestui principiu este că ne putem influenţa, direct sau indirect, performanţele prin direcţionarea gândurilor noastre printr-un efort conştient. În bine sau în rău, noi devenim ceea ce gândim. Dacă ne gândim îndelung la nereusită, cu siguranţă că va avea loc. Autorii performanţelor de înalt nivel au învăţat mult despre necesitatea unei firi pozitive. Ei nu au moştenit atitudini pozitive ori încredere în ei înşişi, ci au învăţat, în mod deliberat şi în deplină cunoştinţă de cauză, să se pregătească pentru a avea opinii personale pozitive care să le ghideze acţiunile şi performanţa. TEHNICI DE FORMARE A UNEI ATITUDINI POZITIVE : a ) STOPAREA GÂNDULUI -capacitatea de a-ţi schimba gândurile negative în gânduri pozitive - este foarte importantă pentru a avea o atitudine pozitivă. Procesul implică concentrarea pentru scurt timp asupra gândului nedorit şi apoi, dintr-o dată, stoparea lui, limpezirea minţii şi înlocuirea acestuia cu un gând dorit şi pozitiv. Aceasta tehnică s-a dovedit a fi foarte eficientă pentru oamenii care stăruie în greşeli. Cu motivaţia şi dorinţa de schimbare, puteţi opri un gând negativ şi-l puteţi înlocui cu unul pozitiv, fiind astfel pe calea spre o atitudine mult mai productivă. b ) DISCUŢIA POZITIVĂ CU TINE ÎNSUŢI - o dată ce ai oprit gândurile negative, trebuie să le înlocuieşti imediat cu gânduri pozitive care se ocupă de aspectele benefice ale unei situaţii. Deoarece noi toţi “discutăm cu noi înşine”în mod constant, învăţarea angajării într-o discuţie asupra soluţiei proprii poate fi un pas important spre a ne permite să acţionăm la întregul potenţial. Pentru a începe acest proces, trebuie să

încercaţi să vă treceţi în revistă gândurile negative cu care v-aţi confruntat în timpul unui eveniment stresant recent. Apoi, inventariaţi gândurile pozitive pe care le-aţi fi putut avea în timpul aceluiaşi eveniment. Această comportare vă va pune la dispoziţie un bun punct de plecare pentru a vă ajuta să înţelegeţi cum să vă schimbaţi atitudinea. Acum este necesar să munciţi la aceasta zilnic, prin exerciţii repetate. c ) CONCENTRAREA ATENŢIEI Performanţele superioare survin în momentul în care individul este capabil să-şi concentreze atenţia asupra unor probleme a căror rezolvare îi stă la îndemână. În general, suntem capabili să ne schimbăm gândurile de la un obiectiv limitat,cum ar fi citirea unui articol, la un obiectiv mai larg, cum ar fi conducerea automobilului. Capacitatea de a ţine sub control comutarea gândurilor, are o influenţă importantă asupra posibilităţilor noastre de a acţiona eficient în situaţii critice, cum ar fi să pilotezi un elicopter, să comanzi nişte subordonaţi ori să iei hotărâri majore la un eşalon mai mare. • O alta dimensiune importantă a acţiunii de concentrare a atenţiei este direcţia spre care este îndreptată. În orice moment, atenţia este atrasă fie de stimuli interni, fie de stimuli externi. • Când concentrarea atenţiei este îndreptată spre interior, sunteţi cufundat în propriile gânduri, idei şi sentimente; atenţia îndreptată spre exterior urmăreşte obiecte şi evenimente aflate în afara propriului corp (mediul ambiant ). Majoritatea situaţiilor complexe impun schimbarea foarte rapidă a direcţiei de concentrare a atenţiei de la stimulii interni la stimulii externi. Problemele care survin la focalizarea deprinderilor tind să fie foarte importante când un individ se află sub tensiune sau stres. Pe măsură ce tensiunea sau stresul se amplifică, omul are tendinţa de a se baza prea mult pe o capacitate de atenţie dezvoltată în cel mai înalt grad. De exemplu, instinctiv, oamenii au tendinţa de a reacţiona prea repede. Aflaţi sub o stare tensionată, se poate ca ei să nu reuşească să analizeze şi să planifice când situaţia o impune. Ei îşi pierd capacitatea de adaptare, sunt enervaţi de un lucru făcut în repetate rânduri, nu învaţă din propriile greşeli. Dacă stresul într-o anumită direcţie, este suficient de mare, un individ poate deveni extrem de limitat în ceea ce priveşte atenţia şi face greşeli bazate pe incapacitatea de a analiza corespunzător o situaţie. Concentrarea reprezintă capacitatea de a menţine atenţia pe stimulii aleşi o anumită perioadă de timp.

O concentrare adecvată a atenţiei reclamă ”nemişcare” sau “ancorare” a minţii pe sarcinile prezente. Când mintea alunecă spre trecut sau spre viitor, nu suntem suficienţi în performanţe. Acest lucru poate fi exersat, observând cât de mult vă puteţi concentra asupra unui singur gând, controlându-vă atenţia când începe să rătăcească. Nu vă concentraţi asupra concentrării; trebuie să vă concentraţi atenţia asupra sarcinii curente şi nu a capacităţii de concentrare.

Asiguraţi-vă că folosiţi repetări ale unor experienţe simulate. Aceste experienţe

îi permit individului să devină atât de obişnuit cu stimulii asociaţi situaţiei curente încât aceştia să nu-i mai distragă atenţia.

ANEXA 1

PROFILUL VULNERABILITĂŢII LA STRES FACTORII DE STRES Citiţi fiecare enunţ si însemnaţi-l dacă se referă la ce vi s-a întâmplat în ultimul an.

1. Aţi suferit în ultimul an vreo pierdere importantă: a) a partenerului de viaţa. b) a unei rude apropiate.

c) a unui prieten apropiat. 2. Relaţiile din familia”dumneavoastră” au fost marcate de situaţii mai

importante: a) divorţ. b) separare de soţ/soţie. c) neînţelegeri mai serioase cu soţul/soţia. d) neînţelegeri(tulburari)sexuale cu soţul/soţia. e) împăcarea cu soţul/soţia.

3. În familia ”dumneavoastră” s-au produs evenimente mai importante: a) căsătorie. b) sarcina. c) apariţia unui alt membru al familiei (naştere). d) părăsirea domiciliului de către copii (căsătorie,armată,vagabondaj). e) angajarea în muncă,concedierea sau pensionarea partenerului de cuplu.

4. Aţi avut probleme de sănătate (îmbolnăvire,rănire): a) dumneavoastră. b) un membru al familiei.

5. În ce priveşte evoluţia “dumneavoastră” profesională s-au înregistrat evenimente mai importante:

a) începerea sau absolvirea unor studii sau cursuri. b) modificari în situaţia şcolara, instruire şi educaţie. c) succese sau reuşite profesionale deosebite. d) modificarea responsabilităţilor de serviciu. e) schimbarea stilului sau locului de muncă. f) schimbarea orarelor sau condiţiilor de muncă. g) retragerea din activitate sau pensionare. h) neînţelegeri cu şeful ierarhic. i) pierderea serviciului (concediere,somaj).

6. Situaţia ”dumneavoastră” financiară este influenţată de situaţii precum: a) existenţa unor datorii modeste. b) angajarea obligatorie în viitorul apropiat a unor datorii sau obligaţii

financiare. c) existenţa în prezent a unor datorii mari (faţă de stat , faţă de bancă,faţă de persoană particulară. e.t.c.) care trebuie achitate urgent.

7. V-aţi confruntat în ultimii ani cu probleme de ordin administrativ sau şi legal: a) încălcări minore ale legilor, uşoare conflicte cu autorităţile. b) conflicte cu ordinea de drept datorită încălcărilor legilor.

c) încălcări majore ale legilor sau abateri care s-au soldat cu întemniţarea. 8. Semnalaţi alte modificări produse în viaţa dumneavoastră de zi cu zi:

a) modificarea condiţiilor produse în viaţa , locuinţa sau mediu (natural,de muncă sau social). b) schimbarea locuinţei. c) modificarea numărului de persoane în spaţiul locativ personal. d) modificarea obiceiurilor, tabieturilor şi hobby-urilor. e) modificarea ritmurilor de activitate, viaţă, odihnă. f) modificări în practicile şi obiceiurile religioase (orientarea către altă

religie ). g) modificări în activităţile şi obiceiurile sociale (angrenarea în activităţi

sociale vizite între familii). h) modificarea orarului şi obişnuinţelor legate de somn şi odihnă. i) modificarea obiceiurilor alimentare. 9. În ultimii ani aţi avut un concediu (vacanţă )care v-a satisfacut?

a) da (v-aţi odihnit, aţi fost plecat unde v-aţi propus etc.). b) nu (aţi stat acasă, aţi muncit, nu v-aţi permis financiar un concediu ).

10. Obişnuiţi să organizaţi şi să păstraţi obiceiurilor sărbătorilor în familie (religioase, aniversări, revelion, etc.):

a) da. b) nu.

11. Semnalaţi orice altă modificare produsă în existenţa “dumneavoastră”care a avut repercursiuni pozitive sau negative.

ANEXA 2 CHESTIONAR NR. 2 PROFILUL VULNERABILITĂŢII LA STRES – STRESUL MANIFEST COTE : 1 – TOTDEAUNA 2 – DESEORI 3 – CÂTEODATĂ 4 – RAREORI 5 – NICIODATĂ 1. Iau cel puţin o dată pe zi o masă caldă, echilibrată caloric. 2. Dorm 7-8 ore pe noapte de cel puţin patru ori pe săptămână. 3. Dau şi primesc afecţiune în mod regulat. 4. Am în jurul meu cel puţin o persoană în care am încredere. 5. Fac exerciţii fizice până la transpiraţie de cel puţin două ori pe săpămână. 6. Fumez mai puţin de jumătate de pachet de ţigări pe zi. 7. Consum băuturi alcoolice în mai puţin de 5 zile pe săpămână. 8. Am o greutate normală în raport cu înălţimea.

9. Am un venit care îmi asigură necesităţile de bază. 10. Credinţa religioasă îmi dă putere. 11. Particip în mod regulat la activităţi sociale-culturale. 12. Am un cerc de prieteni şi cunoştinţe. 13. Sunt sănătos (inclusiv văd bine, aud bine, am dinţii sănătoşi). 14. Sunt în stare să vorbesc deschis despre propriile stări când sunt trist sau supărat. 15. Discut regulat cu cei din familie despre problemele casnice, treburile casei,bani. 16. Am unul sau mai mulţi prieteni cărora mă pot confesa în probleme personale. 17. Mă distrez cel puţin odată pe săptămână. 18. Sunt în stare să-mi organizez efectiv timpul. 19. Beau mai puţin de 3 ceşti de cafea, ceai, cola, pe zi. 20. În timpul zilei am momente în care mă relaxez.

PUNCTAJ ETALON 20 - 25 = NORMAL, ECHILIBRAT 26 - 50 = STRES MINOR

51 - 75 = STRES MODERAT 76 - 95 = STRES ACCENTUAT 96 - 100=STRES MAJOR ANEXA 3 CHESTIONAR NR. 3 PROFILUL VULNERABILITĂŢII LA STRES STRESUL FIZIOLOGIC, STRESUL PSIHOEMOŢIONAL, STRESUL SOCIAL ŞI COMPORTAMENTAL COTE : 1 - NICIODATĂ 2 - RAREORI 3 - UNEORI 4 - DE OBICEI 5 - TOTDEAUNA

1. Mâinile îmi sunt reci şi umede. 2. Simt o tensiune (apăsare) în jurul capului. 3. Îmi simt gâtul înţepenit şi mă doare când mişc capul. 4. Simt o durere în partea de jos a spinării. 5. Simt că nu am suficient aer. 6. Muşchii pieptului sunt încordaţi. 7. Mă simt ameţit şi împrăştiat. 8. Îmi simt maxilarele încleştate şi-sau scrâşnesc din dinţi. 9. Am crampe şi dureri la somac.

10. Am de multe ori senzaţia că îmi creşte tensiunea. 11. Mă supăr pentru orice nimic. 12. Am dificultăţi să-mi amintesc nume, adrese, etc. 13. Mă simt deseori trist, deprimat. 14. Nu-mi amintesc ce-am citit. 15. Îmi tot spun ce-ar trebui să fac dar nu fac. 16. Îmi amintesc eşecurile dar uit repede succesele. 17. Simt că nu mă pot debarasa de obiceiurile rele. 18. Mă simt obosit şi epuizat. 19. Mă simt responsabil pentru lucrurile rele care se întâmplă altora. 20. Mă irită când planurile mele nu se finalizează. 21. Strig la alţii fără motiv. 22. Mă simt tulburat când sunt între oameni străini. 23. Am dificultăţi să spun altora ce doresc. 24. Mă simt jenat când sunt lăudat de alţii. 25. Mă simt înstrăinat de familia mea. 26. Prietenii mei par a avea mai mult succes decât mine.

27. Nu ştiu niciodată cum să reacţionez faţă de oamenii agresivi. 28. Mă simt neliniştit în legătură cu modul în care ceilalţi îmi percep reacţiile. 29. Am dificultăţi în exprimarea diferenţelor de opinie faţă de alţii. 30. Sunt nerăbdător cu ceilalţi oameni.

Din însumarea notelor la întrebările 1-10 rezultă NOTA F - INDICATORII FIZIOLOGICI AI STRESULUI. Din însumarea notelor la întrebările 11-20 rezultă NOTA P - INDICATORII PSIHOEMOŢIONALI AI STRESULUI. Din însumarea notelor la întrebările 21-30 rezultă NOTA S - INDICATORII COMPORTAMENTULUI SOCIAL.

PUNCTAJ - ETALON

10 - 12 = NORMAL, ECHILIBRAT 13 - 22 = STRES MINOR 23 - 37 = STRES MODERAT 38 - 47 = STRES ACCENTUAT 48 - 50 = STRES MAJOR

ANEXA 4

PROFILUL SINTETIC AL VULNERABILITĂŢII LA STRES ŞI AL STRESULUI

MANIFEST NUME…………………………………….. PRENUME……………………………….. VÂRSTA…………………………………. STUDII…………………………………… PROFESIUNE…………………………….

CLASA PROBA

NOTA 1 2 3 4 5

CHESTIONAR Nr.1

CHESTIONAR Nr.2

CHESTIONAR Nr.3 F

P

S

ANEXA 5 FACTORII DE STRES SCALA DE MĂSURARE CUMULATIVĂ A STRESULUI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 a 100 73 50 53 26 17 11 25 5 1 b 63 65 40 44 20 30 29 20 25 20 c 37 35 39 28 30 65 15 d 39 29 29 38 24 e 45 26 36 39 19 f 20 19 g 45 18 h 23 16 i 47 15 SCORUL PENTRU STRES 5………..PESTE 400 - STRES MAJOR 4……….. 300 - 399 - STRES ACCENTUAT 3……….. 200 - 299 - STRES MODERAT 2……….. 150 - 199 - STRES MINOR 1……….. SUB 150 - FĂRĂ STRES

ANEXA NR. 6

Ψ SCARA DE EVALUARE A FACTORILOR DE STRES

(după Charly Cungi) NUME :……………………………. PRENUME:…………………………………... FUNCŢIA :………………………… UNITATEA :…………………………………. DATA :…………………………….. STUDII:……………………………………….

NR. CRT. SITUAŢIA PREZENTATĂ

Semnificaţie deloc slab puţin destul mult f.

mult NOTA 1 2 3 4 5 6

1. M-am confruntat, în cursul vieţii mele, cu situaţii traumatizante (deces, concediere, decepţie amoroasă etc.)?

2. Sunt pe cale de a trăi o situaţie traumatizantă (deces, concediere, decepţie amoroasă etc.)?

3.

Suport o suprasarcină profesională frecventă sau permanentă? Şi/sau sunt dominat de sentimentul urgenţei şi/ sau există o ambianţă puternic competitivă la locul meu de muncă?

4.

Serviciul meu nu-mi convine, nu corespunde dorinţelor mele sau este o sursă de insatisfacţie, îmi dă senzaţia că pierd timpul? Mai mult, mă deprimă?

5. Am griji familiale importante (de cuplu, părinţi, etc.)? Familia mea este mai degrabă o povară decât o binecuvântare ?

6. Am datorii, câştig prea puţin în raport cu modul meu de viaţă, îmi fac probleme din această cauză ?

7. Am multe activităţi extraprofesionale şi ele sunt surse de oboseală sau de tensiune (asociaţii, sport, etc.) ?

8. Sufăr de vreo boală ? Care este gravitatea sau importanţa blocajului cauzat ?

► TOTAL COLOANĂ ► TOTAL GENERAL

OBS. Marcaţi o cruciuliţă în căsuţa corespunzătoare cazului dumneavoastră.

ANEXA NR. 7

Ψ SCARA DE EVALUARE A STRESULUI

(după Charly Cungi) NUME :……………………………. PRENUME:………………………………….. FUNCŢIA :………………………… FIRMA :……………………………………… DATA :…………………………….. STUDII:……………………………………….

NR. CRT. SITUAŢIA PREZENTATĂ

Semnificaţie deloc slab puţin destul mult f.

mult NOTA 1 2 3 4 5 6

1. Sunt emotiv, sensibil la remarcile sau criticile cuiva ?

2. Sunt coleric sau devin rapid iritabil ?

3. Sunt perfecţionist, am tendinţa de a nu fi mulţumit de ce am făcut eu sau alţii ?

4. Inima îmi bate repede, transpir abundent, tremur, am spasme musculare, de exemplu la faţă sau la pleoape?

5. Mă simt tensionat la nivelul muşchilor, am o senzaţie de crispare la nivelul maxilarelor, al feţei, al corpului în general ?

6. Am probleme cu somnul ? 7. Sunt anxios, îmi fac adesea griji ?

8. Am manifestări fizice ca tulburări digestive, dureri, migrene, alergii, eczeme ?

9. Sunt obosit ?

10. Am probleme de sănătate mai grave – ulcer, boli de piele, colesterol ridicat, hipertensiune arterială, tulburări cardiovasculare ?

11. Fumez sau beau pentru a mă stimula sau pentru a mă calma ? Folosesc alte produse sau

medicamente în acest scop ? ► TOTAL COLOANĂ ► TOTAL GENERAL

OBS. Marcaţi o cruciuliţă în căsuţa corespunzătoare cazului dumneavoastră.

ANEXA Nr.8

CHESTIONAR DE STRES (HOLMES CIT.DE THROP) (bazat pe scala Holmes şi Rahe) Vi s-a întâmplat, pe parcursul ultimului an, unul din următoarele evenimente enumerate mai jos? Dacă da, încercuiţi punctajul corespunzător şi adunaţi-l la scorul dumneavoastră. Categoria de “altele “vă stă la dispoziţie ca să înscrieţi orice stresor personal şi care nu este indicat în listă. Nr.crt. EVENIMENTE PUNCTAJ

1. Decesul unuia dintre soţi 100 2. Pierderea credinţei religioase 100 3. Divorţ 75 4. Separarea soţilor 65 5. Închisoare 65 6. Pierderea reputaţiei 60 7. Moartea unui membru aprapiat al familiei(în afară de soţ) 60 8. Pierderea încrederii de sine 60 9. Vătămarea fizică sau boală 50

10. Reîmpăcarea soţilor 50 11. Pensionare 50 12. Schimbarea sănătăţii unui membru al familiei 45 13. Graviditate 40 14. Dificultăţi sexuale 40 15. Creşterea numărului membrilor familiei 40 16. Modificări în afaceri sau la serviciu 40 17. Schimbarea reşedinţei 40 18. Schimbare în starea financiară 35 19. Moartea unui prieten apropiat 35 20. Schimbarea profesiei 35 21. Exacerbarea tensiunilor conjugale 35 22. Pierderea unor împrumuturi sau garanţii 30 23. Preluarea unei răspunderi financiare majore 30 24. Schimbare în responsabilităţile de serviciu 30 25. Fiul sau fiica păraseşte căminul 30 26. Conflicte cu rudele 30 27. Realizări personale iesite din comun 30 28. Schimbare în condiţiile de viaţă 25 29. Probleme cu şeful 25 30. Schimbare în activităţile de biserică 20 31 Schimbarea orelor de serviciu sau a condiţiilor de lucru 20 32. Schimbări în programul şi condiţiile de somn 15

33. Schimbări în activităţile sociale 15 34. Concediu 15 35. Crăciun, Anul Nou 15 36. Mici conflicte cu legea 15 37. Altele -

SCOR FINAL

CRITERII GENERALE DE EVALUARE A REZULTATELOR 0 - 150 FĂRĂ PROBLEME SEMNIFICATIVE 151 - 200 UŞOARĂ CRIZĂ DE VIAŢĂ 201 - 300 CRIZĂ MEDIE DE VIAŢĂ 301 - şi peste CRIZĂ MAJORĂ DE VIAŢĂ

ANEXA NR. 9 TESTUL DE ANXIETATE Nr.1

Adaptare după D.Magnusson şi N.S.Endler – Personality at the crossroades Conţinut şi instrucţiuni : Proba se prezintă sub forma unui chestionar compus din Forma I şi Forma II, fiecare formă cuprinzând 20 de enunţuri. În Forma I, cele 20 de enunţuri descriu fie prezenţa unei stări de anxietate trecătoare, posibil determinată de evenimente psihotraumatizante şi manifestată prin stări de nelinişte, teamă, îngrijorare, încordare, tensiune, neîncredere în forţele proprii, fie prezenţa unei stări de echilibru neuropsihic manifestat prin stare de bine, calm, încredere în forţele proprii, tonus afectiv pozitiv. Forma II, prin enunţurile sale, conturează prezenţa sau absenţa anxietăţii ca trăsătură, însuşire stabilă a personalităţii. Cele 20 de enunţuri exprimă, de asemenea, descrieri ale unor stări sufleteşti. Cotarea şi interpretarea : Forma I. Pentru alegerile dumneavoastră marcate cu semnul X se acordă un număr de puncte, de la 1 la 4. În Fişa de răspuns , pentru fiecare dintre cele 20 de enunţuri ale Formei I, se indică numărul de puncte ce se acordă fiecărei variante. Enunţurile 3, 4, 6, 7, 9, 12, 13, 14, 17, 18 sunt simptomatice pentru existenţa unei stări de anxietate, cu atât mai marcante cu cât suma punctelor acumulate este mai aproape de 40. Pentru o bună evaluare a stării de anxietate, este necesar să se analizeze calitativ răspunsurile la enunţurile 3, 9, 12, 13, 18. Enunţurile 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20 conturează prezenţa unei stări de echilibru neuropsihic, subiectul examinat prezentând tonus afectiv pozitiv, încredere în forţele proprii, stare de calm şi linişte interioară, la un scor apropiat de 10. În revers, un scor apropiat de 40 reflectă carenţe în stabilitatea psihoafectivă. Se vor analiza calitativ răspunsurile mai ales la enunţurile 1, 8, 10, 11, 15, 20. La Forma I, valoarea maximă de anxietate este dată de scorul 80 (20 enunţuri x4). Valoarea scăzută de anxietate este situată în zona imediat superioară scorului de 20. Se apreciază că scorurile ce depăşesc valoarea de 40 indică faptul că persoana investigată prezintă o stare anxioasă. Forma II. Marcajele într-una dintre cele patru căsuţe (A B C D ) conferă acordarea unui anumit număr de puncte. Enunţurile 2, 3, 5, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 17, 18, 20 conturează anxietatea ca trăsătură relativ stabilă a personalităţii, generatoare a unui anumit comportament de evitare. Se vor analiza calitativ, în special, răspunsurile 3, 5, 9, 12, 14, 15. Enunţurile 1, 4, 6, 7, 10, 13, 16, 19 sunt semnificative pentru starea de echilibru neuropsihic, absenţa anxietăţii ca trăsătură de personalitate. Se vor analiza calitativ în special răspunsurile la enunţurile 1, 6, 13, 16, 19.

Asemănător Formei I, valoarea maximă de anxietate-trăsătură este dată de scorul 80 (20x4). Scorurile mici ce se apropie de valoarea 20 exprimă niveluri scăzute de anxietate. Global, nivelul de anxietate relevat de cele două forme ale testului este apreciat prin scorurile obţinute. Scorul total, maxim este de 160 de puncte (80+80). El reflectă o anxietate manifestă, puternică. Scorul de 40 sau valorile apropiate de acesta exprimă stabilitate psihică, absenţa anxietăţii. Scorurile ce depăţesc 80 indică intrarea în zona stării de anxietate. Aceasta va fi cu atât mai accentuată cu cât se apropie de scorul de 160.

FIŞA DE RĂSPUNS PENTRU CHESTIONARUL DE ANXIETATE – FORMA I Nr.....................Din...................

Citiţi cu atenţie fiecare descriere în parte din Forma I şi, în măsura în care aceasta corespunde cu felul în care vă simţiţi acum, în acest moment (în Fişa de răspunsuri, Forma I), marcaţi semnul X în căsuţa lui A,B,C sau D.

Semnificaţiile lui A,B,C,D sunt următoarele : A – deloc ; B – puţin; C – destul; D – foarte mult. Nu există răspunsuri bune sau rele. Nu pierdeţi prea mult timp cu vreo descriere şi daţi acel răspuns care pare să

înfăţişeze cel mai bine felul în care vă simţiţi în prezent. Timpul pentru completarea chestionarului este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi

în ritm susţinut.

Nr.crt. ENUNŢUL A B C D 1. Mă simt calm 4 3 2 1 2. Mă simt liniştit 4 3 2 1 3. Sunt încordat 1 2 3 4 4. Îmi pare rău de ceva 1 2 3 4 5. Sunt în apele mele 4 3 2 1 6. Sunt trist 1 2 3 4 7. Mă îngrijorează nişte neplăceri posibile 1 2 3 4 8. Mă simt odihnit 4 3 2 1 9. Mă simt neliniştit 1 2 3 4 10. Mă simt bine 4 3 2 1 11. Am încredere în puterile mele 4 3 2 1 12. Mă simt nervos 1 2 3 4 13. Sunt speriat 1 2 3 4 14. Mă simt enervat 1 2 3 4 15. Sunt relaxat 4 3 2 1 16. Mă simt mulţumit 4 3 2 1 17. Sunt îngrijorat 1 2 3 4 18. Mă simt agitat şi zăpăcit 1 2 3 4 19. Mă simt vesel 4 3 2 1 20. Sunt bine-dispus 4 3 2 1

Total

TOTAL GENERAL NUME.................................................... VÂRSTA................................ PRENUME............................................. OCUPAŢIA............................ SEXUL................................................... STUDII................................... TIPUL DE ANXIETATE.....................................

FIŞA DE RĂSPUNS PENTRU CHESTIONARUL DE ANXIETATE – FORMA II

Citiţi cu atenţie fiecare descriere în parte din Forma II şi, în măsura în care aceasta corespunde cu felul în care vă simţiţi în general, marcaţi semnul X într-una dintre căsuţele A, B, C, D ale Fişei de răspunsuri, Forma II.

Semnificaţiile lui A,B,C,D sunt următoarele : A – aproape niciodată;B – câteodată; C – adeseori; D – aproape totdeauna Alegeţi acel răspuns care pare să înfăţişeze cel mai bine felul în care vă simţiţi în general. Nu există răspunsuri bune sau rele.

Timpul pentru completarea chestionarului este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi în ritm susţinut. Nr.crt. ENUNŢUL A B C D

1. Sunt bine –dispus 4 3 2 1 2. Obosesc repede 1 2 3 4 3. Îmi vine să plâng 1 2 3 4 4. Aş dori să fiu la fel de fericit cum par să fie alţii 1 2 3 4

5. De multe ori îmi scapă unele lucruri pentru că nu mă pot decide destul de repede 1 2 3 4

6. Mă simt odihnit 4 3 2 1 7. Sunt calm, concentrat şi lucid 4 3 2 1

8. Simt că se adună greutăţile şi nu le mai pot face faţă 1 2 3 4

9. Mă frământă prea mult anumite lucruri care în realitate nu au importanţă 1 2 3 4

10. Sunt fericit 4 3 2 1 11. Sunt încântat să iau lucrurile prea în serios 1 2 3 4 12. Îmi lipseşte încrederea în puterile mele 1 2 3 4 13. Mă simt liniştit 4 3 2 1 14. Încerc să evit un moment critic sau o dificultate 1 2 3 4 15. Mă simt abătut 1 2 3 4 16. Sunt mulţumit 4 3 2 1

17. Îmi trece prin minte câte un gând lipsit de importanţă şi mă sâcâie 1 2 3 4

18. Aşa de mult pun dezamăgirile la suflet, că nu mai pot scăpa de ele 1 2 3 4

19. Sunt un om echilibrat 4 3 2 1 20. Când mă gândesc la necazurile mele prezente 1 2 3 4

devin nervos şi prost - dispus Total

TOTAL GENERAL

NUME.................................................... VÂRSTA................................ PRENUME............................................. OCUPAŢIA............................ SEXUL................................................... STUDII................................... TIPUL DE ANXIETATE..................................... ANEXA NR. 10 CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 2 MANIFEST ANXIETY SCALE – ( MAS ) de J.A. TAYLOR Conţinut şi instrucţiuni : Chestionarul este o adaptare după Scala de anxietate manifestă întocmită de J.A.Taylor („A Personality Scale of Manifest Anxiety”, J. Abnorm Soc. Pschol, 48). MAS (Manifest Anxiety Scale) îţi propune să discrimineze şi să evalueze simţămintele de insecuritate, de lipsă de încredere în forţele proprii, stările de nelinişte, în genere, stările evitante în relaţie cu anumite simptome fiziologice şi psihosomatice.

Chestionarul cuprinde un număr de 90 de enunţuri pe care subiectul este chemat sţ le clasifice în două categorii : Adevărat-Fals. Citiţi fiecare enunţ în parte şi, după modul cum se potriveşte cu starea dumneavoastră actuală, marcaţi semnul „X” în coloanele corespunzătoare lui „Adevărat” = A sau „Fals” = F.

Nu există limită de timp în parcurgerea şi soluţionarea testului. Răspundeţi la toate enunţurile cu deplină sinceritate.

Cotare şi interpretare: Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns marcat cu semnul „X” care corespunde următorului tabel : Nr. Crt.

Răspuns Nr. Crt.

Răspuns Nr. Crt.

Răspuns Nr. Crt.

Răspuns Nr. Crt.

Răspuns

1. A 21. A 41. F 61. F 81. A 2. A 22. A 42. F 62. F 82. A 3. A 23. A 43. F 63. F 83. F 4. A 24. A 44. A 64. F 84. F 5. A 25. A 45. A 65. A 85. F 6. A 26. F 46. A 66. A 86. A 7. A 27. F 47. A 67. A 87. A 8. A 28. A 48. A 68. A 88. A 9. A 29. A 49. A 69. A 89. F 10. A 30. A 50. A 70. A 90. F 11. A 31. A 51. A 71. A 12. F 32. F 52. F 72. F 13. F 33. F 53. F 73. F 14. F 34. F 54. F 74. F 15. A 35. A 55. A 75. A 16. A 36. A 56. A 76. A 17. A 37. A 57. A 77. A 18. A 38. A 58. F 78. A 19. A 39. A 59. F 79. A 20. A 40. A 60. F 80. A

Încercuiţi semnele X care corespund numerelor menţionate în tabel. Totalizaţi numărul de puncte obţinut. Numărul maxim de puncte care poate fi obţinut este de 90.

Etalon întocmit pe baza investigării a 200 de subiecţi, între 20 şi 45 ani , de ambele sexe. Număr de puncte Semnificaţii

0-9 Lipsa oricărei forme sau manifestări de anxietate.

10-25 Unele stări anxioase, reactive, de mică însemnătate şi intensitate, efemere, rapid estompate de şuvoiul cotidian al faptelor de viaţă.

26-50 Prezenţa unopr stări anxioase în conduita individuală.

51-90 Stări de anxietate care pot ridica semne de întrebare, puternic asociate cu manifestări fiziologice sau psihosomatice.

FIŞE DE RĂSPUNS PENTRU CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 2 MANIFEST ANXIETY SCALE – ( MAS ) de J.A. TAYLOR NR.

CRT. ENUNŢURI OPŢIUNE

Adevărat Fals 1. Mă îngrijorează o mulţime de lucruri 2. Am dificultăţi în concentrare 3. M-am simţit deprimat 4. M-am simţit descurajat 5. M-am blamat pentru diverse lucruri, întâmplări 6. M-am simţit tensionat , „ de o sensibilitate excesivă” 7. M-am simţit stingherit, stânjenit 8. Nu mă simt atras de nici un fel de activitate 9 Nimic nu-mi face plăcere

10. M-am simţit ameţit, aerian, cu capul golit 11. Mi-au tremurat mâinile 12. M-am simţit cu adevărat plin de viaţă 13. Am simţit că sunt plin de energie 14. Am fost amuzat de ce se întâmplî în jur 15. M-am simţit nemulţumit de lucruri (treburi) 16. M-am simţit confuz, năucit 17. M-am simţit trist 18. M-am simţit in inferior altora 19. Muşchii mei sunt tensionaţi sau dureroşi 20. Am stări de greaţă 21. M-am simţit retras în mine, închis în mine 22. Am simţit că am lăsat-o mai moale 23. Am tremurat de frică 24. Am dificultăţi la înghiţire 25. Când mi-e cald, când mi-e rece 26. M-am simţit cu adevărat mulţumit, satisfăcut 27. Sunt capabil să râd cu uşurinţă 28. M-am simţit iritat 29. Am dificultăţi în luarea deciziilor 30. Obosesc cu uşurinţă 31. M-am simţit disperat, fără speranţe 32. Sunt pesimist în ceea ce priveşte viitorul 33. M-am simţit nervos 34. M-am simţit speriat 35. Am făcut un efort extraordinar să încep un lucru 36. Gura mi-e uscată 37. M-am simţit ca şi când mă înec, nu am aer 38. M-am simţit sleit, istovit 39. Am avut dureri în coşul pieptului 40. Am avut frecvent senzaţie de urinat 41. M-am simţit bine cu mine cu mine însumi 42. Am avut multe lucruri interesante de făcut 43. M-am simţit sigur pe mine 44. Aţtept cu nerăbdare să se deruleze evenimentele

45. M-am simţit fără astâmpăr, agitat, neliniştit 46. Am simţit că ar putea să se întâmple ceva îngrozitor 47. Mi-am pierdut pofta de mâncare 48. Mă simt dezamăgit de mine însumi 49. Îmi venea să plâng 50. Sunt capabil să mă relaxez 51. Am deranjamente la stomac 52. M-am simţit plictisit 53. M-am gîndit la moarte , la suicid 54. Am dificultăţi la respiraţie (respiraţii scurte, întretăiate) 55. Am mîinile reci, sau asudate, umede NR.

CRT. ENUNŢURI OPŢIUNE

Adevărat Fals 56. Mi-e frică să nu mor curând 57. Tresar cu uşurinţă aproape din orice 58. Am avut şi am multe la care să mă gândesc 59. M-am simţit vesel, bine dispus 60. M-am simţit optimist 61. Am acţionat, m-am pus pe treabă repede şi cu uşurinţă 62. M-am simţit plin de speranţă în ceea ce priveşte viitorul 63. M-am simţit cu adevărat guraliv, vorbăreţ 64. Am dificultăţi în a acorda atenţie celor ce se întâmplă în jurul meu 65. Am adormit foarte bine 66. M-am simţit ca şi cum aş fi avut un eşec, ca un ratat 67. M-am simţit obosit, apatic 68. Am avut diaree 69. Nimic nu mi s-a părut interesant sau amuzant 70. Am tremurături, contracturi ale muşchilor 71. Mi-a fost frică că îmi voi pierde controlul 72. Am simţit că am realizat multe 73. Am fost mândru de mine 74. M-am simţit sociabil, ca şi când aş fi în compania altora 75. Am simţit că nu am nevoie să dorm prea mult 76. Am dificultăţi în a-mi aminti despre lucruri 77. Am dificultăţi în a dormi bine (a dormi în cursul nopţii fără să mă trezesc) 78. M-am simţit ca fiind fără valoare 79. Am simţit un „nod” în gât 80. M-am simţit ca fiind singur 81. Am bătăi puternice sau rapide ale inimii 82. M-am simţit ca şi când voi înnebuni 83. M-am simţit plin de succes 84. Ideile îmi vin foarte uşor 85. M-am simţit foarte vioi 86. Am dificultăţi în a adormi 87. M-am simţit „într-un moment critic” agitat 88. Am simţit amorţeli sau furnicături 89. M-am simţit cu capul foarte limpede 90. Aş putea face orice aş avea nevoie

TOTAL

NUME.................................................... VÂRSTA................................ PRENUME............................................. OCUPAŢIA............................

SEXUL................................................... STUDII...................................

TIPUL DE ANXIETATE.....................................

ANEXA NR.11 CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 3

TRAIT STATE ANXIETY TEST – după SPIELBERGER C.D., GORSUCH R.L., LUSCHENE R.A.

Chestionarul este o adaptare după chestionarul de anxietate elaborat de Spielberger C.D., Gorsuch R.L., Luschene R.A. (California, 1968) şi este destinat identificării diferenţelor de anxietate la elevii şi studenţii din colegii şi facultăţi, situaţi în condiţiile stresante ale solicitărilor psihointelectuale din sesiunile de examene. Aplicarea chestionarului a evidenţiat existenţa unor accentuate diferenţe individuale în privinţa prezenţei/absenţei anxietăţii, aformelor de manifestare ale acesteia, subiecţii fiind investigaţi în condiţii aproximativ egale sub raportul vârstei, dificultăţii materiilor de învăţământ, al vieţii în campusul universitar. Anxietatea era mai puternic manifestată la „boboci” comparativ cu studenţii din anii superiori, în genere, la cei nefamiliarizaţi sau mai puţin bine adaptaţi la cerinţele şi problemele vieţii studenţeşti. S-au constatat corelaţii semnificative statistic cu însuşirile temperamentale. Pentru oficialii învăţământului şi organizaţiile studenţeşti, datele rezultate au constituit surse de informaţii şi temeiuri pentru crearea condiţiilor şi situaţiilor care să prevină apariţia manifestărilor anxietăţii.

Conţinut şi instrucţiuni : proba constă în 20 de enunţuri care se referă la genul de persoană care sunteţi, la ceea ce aţi simţit sau la felul în care v-aţi comportat în ultima perioadă, la starea dumneavoastră actuală. Dacă răspunsul dumneavoastră este „Da”, marcaţi „X” în caseta corespunzătoare numărului întrebării, coloana „Da”; dacă răspunsul este „Nu”, marcaţi „X” în caseta corespunzătoare numărului întrebării, coloana „Nu”.

Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Gradul dumneavoastră de sinceritate este foarte important. Timpul pentru completarea răspunsurilor la acest chestionar este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi în ritm susţinut.

Cotarea şi interpretarea rezultatelor : Pentru răspunsurile la enunţurile chestionarului acordaţi punctele prevăzute în tabelul de mai jos :

Numărul Enunţului

RĂSPUNS PUNCTAJ RĂSPUNS PUNCTAJ

1. Da 1 Nu 0 2. Nu 0 Da 1 3. Da 1 Nu 0 4. Nu 0 Da 1 5. Da 1 Nu 0 6. Da 1 Nu 0 7. Nu 0 Da 1 8. Da 1 Nu 0 9. Nu 1 Da 0

10. Da 1 Nu 0

11. Da 1 Nu 0 12. Da 1 Nu 0 13. Nu 1 Da 0 14. Da 1 Nu 0 15. Nu 1 Da 0 16. Da 1 Nu 0 17. Nu 0 Da 1 18. Nu 1 Da 0 19. Da 1 Nu 0 20. Nu 0 Da 1

Totalizaţi numărul de puncte. Interpretare : Dacă scorul este de 8 puncte şi mai puţin - sunteţi o persoană calmă,

linştită, stabilă emoţional, cu un comportament relaxat, firesc; aveţi reacţii normale la situaţiile neaşteptate, intempestive ale vieţii. Priviţi viitorul cu încredere şi seninătate. Dispuneţi de resurse psihice care vă permit să faceţi faţă cerinţelor şcolare sau profesionale. Nu vă simţiţi jenat să cereţi sprijin atunci când consideraţi că este cazul. Manifestaţi grijă în asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii; apreciaţi corect perspectivele şi cântăriţi cu luciditate şansele viitorului.

Dacă scorul este între 9 şi 15 puncte : - prezentaţi unele manifestări de anxietate, în special în situaţii care implică afirmarea disponibilităţilor pentru performanţă, cum ar fi examenul, concursul sau întrecerea, în general situaţiile agonistice. Aţi observat că alte persoane aflate în situaţii , condiţii identice cu cele în care vă desfăţuraţi activitatea nu manifestă nici o formă de teamă, nelinişte sau tensiune nervoasă, comportându-se „normal”, firesc, în felul lor obişnuit. Când vă pregătiţi pentru o anumită activitate, vă reprezentaţi sau anticipaţi desfăşurarea acesteia ca având multe piedici şi obstacole, că veţi avea unele neplăceri mai mari sau mai mici. Deseori starea psihică neplăcută de îngrijorare şi incertitudine pe care o resimţiţi este asociată cu unele manifestări fiziologice. Aveţi tendinţa să ascundeţi această stare. În genere, astfel de trăiri le încercaţi în perioadele imediat premergătoare evenimentului care vă interesează, fie acesta un examen, participarea la un interviu pentru angajarea, promovarea pe un post râvnit sau un rendez-vous cu o persoană extrem de atrăgătoare şi incitantă. În cazul unui examen sau concurs, o dată cu începerea sau derularea acestuia, vă „eliberaţi” de nelinişte şi, prin aceasta, vă concentraţi atenţia, sunteţi mobilizat pentru lucrul intensiv, sunteţi puternic orientat pentru adjudecarea rezultatului dorit.

Dacă scorul este între 16 şi 20 de puncte : sunteţi o persoană anxioasă , neliniştită, crispată corporal şi încordată psihic. Înaintea unei confruntări simţiţi o sfârşeală interioară, dorinţa de a termina ceva care, de fapt, nici nu a început. Este posibil ca starea neplăcută pe care o resimţiţi să fie însoţită de stări fiziologice derenjante : cefalee, vomă, micţiune. Resimţiţi acut o stare de neputinţă cu atât mai accentuată cu cât solicitările sunt mai complexe şi mai intense.

FIŞA DE RĂSPUNS PENTRU CHESTIONARUL DE ANXIETATE – Nr.3

TRAIT STATE ANXIETY TEST – după SPIELBERGER, GORSUCH, LUSCHENE

Conţinut şi instrucţiuni : proba constă în 20 de enunţuri care se referă la genul de persoană care sunteţi, la ceea ce aţi simţit sau la felul în care v-aţi comportat în ultima perioadă, la starea dumneavoastră actuală. Dacă răspunsul dumneavoastră este „Da”, marcaţi „X” în caseta corespunzătoare numărului întrebării, coloana „Da”; dacă răspunsul este „Nu”, marcaţi „X” în caseta corespunzătoare numărului întrebării, coloana „Nu”.

Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Gradul dumneavoastră de sinceritate este foarte important. Timpul pentru completarea răspunsurilor la acest chestionar este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi în ritm susţinut.

Nr. Crt.

ENUNŢURI DA NU

1. Îmi vine greu să încep o acţiune dacă nu se găseşte o persoană care să mă sfătuiască, să mă ajute sau să mă susţină.

2. Mi se par dificile o mulţime de lucruri pe care ceilalţi colegi le consideră normale, fireşti.

3. Sunt tăcut în prezenţa unor persoane importante pentru mine, cum ar fi cadrele didactice, pentru că îmi este frică să nu spun ceva greşit şi astfel să mă fac de ruşine.

4. Am nevoie de multe sfaturi sau asigurări din partea celorlalţi înainte de a lua decizii.

5. Evit situaţiile în care sunt nevoit să vorbesc cu alte persoane pe care nu le cunosc sau le cunosc într-o măsură mai mică.

6. Mă simt dezagreabil rănit chiar într-o măsură mai mare decât majoritatea oamenilor, dacă cineva mă critică sau nu este de acord cu ceea ce spun sau fac.

7. Îngădui altor persoane să ia decizii importante pentru mine.

8. Evit sarcini sau angajamente care implică colaborarea cu mulţi oameni .

9. Îmi face plăcere să particip la concursuri, indiferent de natura acestora.

10. Înaintea unui examen sau colocviu, mă simt neliniştit şi încordat.

11. Chiar înainte de a intra la un examen, observ că îmi bate inima mai repede decât de obicei.

12. Deşi m-am pregătit temeinic, cu deplină seriozitate şi stăpânesc întreaga materie, în preajma unui examen sunt îngrijorat de faptul că nu voi obţine rezultatele pe care drept le merit.

13. Înaintea unui examen, mă simt relaxat, calm şi am siguranţa că voi obţine rezultate pe măsura stădaniilor mele.

14.

De fiecare dată când mă prezint la un examen, simt stări de frică, teamă şi nelinişte, deşi sunt familiarizat cu cerinţele şi condiţiile cerute, întrucât în decursul studiilor mele am participat la foarte multe examinări, la care am obţinut de fiecare dată rezultate mulţumitoare.

15. Înaintea unui examen mă simt relaxat.

16. Îmi este imposibil să mănânc ceva în dimineaţa zilei când am un examen.

17. De obicei sunt speriat de dificultăţile unui examen, de exigenţele şi severitatea

cadrului didactic examinator.

18. Mă pregătesc pentru un examen cu mult timp înainte, practic săptămână de săptămână, pe baza unor scopuri bine fixate în minte.

19. Cred în prezicerile horoscopului pentru ziua când am un examen dificil.

20. Sunt de acord cu butada :”Întâmplările îi ajută pe cei bine pregătiţi şi hotărâţi”.

NUME.................................................... VÂRSTA................................ PRENUME............................................. OCUPAŢIA............................ SEXUL................................................... STUDII...................................

TIPUL DE ANXIETATE..................................... ANEXA NR. 12

ZUNG SELF- RATING DEPRESSION SCALE -SDS Citiţi cu atenţie întrebările, după care încercuiţi valoarea răspunsului din tabel. RAR sau NICIODATĂ= 4; UNEORI = 3; ADESEA = 2; TOTDEAUNA =1 La rubrica TOTAL treceţi valorile alese , iar la rubrica TOTAL GENERAL faceţi suma alegerilor dumneavoastră. Răspundeţi cât mai corect, căutând să arătaţi starea reală a dumneavoastră. Nr. crt.

ÎNTREBAREA RAR SAU

NICIODATĂ UNEORI ADESEA

TOT- DEAUNA

TOTAL

1. Mă simt abătut şi tris. 1 2 3 4 2. Mă simt mai bine dimineaţa 4 3 2 1

3. Plâng sau îmi vine să plâng fără motiv 1 2 3 4

4. Dorm rău noaptea 1 2 3 4

5. Am poftă de mâncare ca şi înainte 4 3 2 1

6. Îmi place să fiu într-o companie plăcută (bărbat / femeie)

4 3 2 1

7. Am slăbit 1 2 3 4 8. Sunt constipat 1 2 3 4

9. Inima îmi bate mai repede ca de obicei 1 2 3 4

10. Mă simt obosit fără motiv. 1 2 3 4

11. Mă simt la fel de dispus / vioi, vesel / ca şi înainte. 4 3 2 1

12. Lucrurile obişnuite le fac la fel de uşor ca şi în trecut. 4 3 2 1

13. Sunt agitat şi nu pot rămâne / sta / linştit 1 2 3 4

14. Privesc viitorul cu încredere. 4 3 2 1 15. Sunt mai iritat în prezent. 1 2 3 4

16. Nu încerc nici o greutate în a lua o hotărâre. 4 3 2 1

17. Am sentimentul de a fi util şi necesar. 4 3 2 1

18. Viaţa mea este suficient de împlinită. 4 3 2 1

19. Am sentimentul că ar fi mai bine să fiu mort. 1 2 3 4

20. Totdeauna mi-a plăcut să fac lucruri pe care le fac şi în prezent.

4 3 2 1

TOTAL GENERAL NUME.................................................... VÂRSTA................................ PRENUME............................................. OCUPAŢIA............................ SEXUL................................................... STUDII................................... TIPUL DE DEPRESIE....................................

ZUNG SELF- RATING DEPRESSION SCALE - SDS Scala se dă pacientului să fie completată şi nu se admite nici o sugestie sau

imfluenţă din partea examinatorului. Se acoperă trei domenii : - Afectivitate (2 itemi : 1, 17) - Concomitenţe somatice (8 itemi : 4,5,7,8,9,10,12,13) - Concomitenţe psihologice (10 itemi : 2,3,6,11,14,15,16,18,19,20) Calculul indicelui de depresie = (nota totală x 100) : 80 Indice de depresie :

- mai mic de 50 – scor normal (absenţa depresiei) - între 50 – 59 – depresie uşoară - între 60 -69 – depresie moderată - peste 70 – depresie severă

Scala SDS este o scală de autoevaluare a severităţii depresiei dar poate fi şi studiile epidemiologice din populaţia general pentru detectarea simptomelor depressive sau a cazurilor de depresie.

ANEXA NR. 13

Ψ FACTORII DE DIMINUARE ŞI DE SPORIRE

A REZISTENŢEI LA STRES

NUME :……………………………. PRENUME:…………………………………... FUNCŢIA :………………………… UNITATEA :…………………………………. DATA :…………………………….. STUDII:……………………………………….

FACTORII DE DIMINUARE A REZISTENŢEI LA STRES

FACTORII DE SPORIRE A REZISTENŢEI LA STRES

PUNCTAJ PUNCTAJ Nr. crt. FACTORI Limită personal Nr.

crt. FACTORI Limită personal

1. Ereditate nefavorabilă -10 1. Ereditate favorabilă +10 2. Insomnia -20 2. Simţul umorului +20 3. Dieta greşită -30 3. Dieta corectă +30 4. Obezitatea -40 4. Stresul alternativ +40 5. Scopuri nerealiste -50 5. Scopuri tangibile +50

6. Abuzuri de stimulente şi substanţe sedative

-60 6. Cunoaşterea factorilor de stres

+60

7. Fumatul -70 7. Somn odihnitor, relaxare eficientă

+70

8. Situaţia materială deficitară

-80 8. Situaţia materială bună +80

9. Munca nesatisfăcătoare -90 9. Munca satisfăcătoare +90 10. Instabilitate în familie -100 10. Armonie în familie +100

SCOR PARŢIAL (A) -550 SCOR PARŢIAL (B) +550

SCOR FINAL A+B =……….

ANEXA NR. 14 SIMPTOMELE STRESULUI PSIHIC Nr.crt

Tipul de Symptom

DESCRIEREA SIMPTOMELOR

1. SIMPTOME

FIZICE

-durerile de cap; -clipitul nervos; -contractarea nărilor; -durerile faciale sau de maxilare; -gură sau gât uscat ; - dificultăţi în înghiţire; - inflamaţiile limbii; -dureri de gât;-ameţeala;-dificultăţi de vorbire,proasta articulare a cuvintelor cuvintelor sau bâlbâiala; -durerile de spate; -durerile musculare; -slăbiciunea; -constipaţia -indigestia; -starea de greaţă şi/sau de voma; - durerile de stomac -diareea ;-câştigul sau pierderea în greutate; -pierderea poftei de mâncare sau pofta excesivă de mâncare; -mâncărimile, urticariile sau alte probleme ale pielii; - durerile de piept; - arsurile la stomac; - palpitaţiile; - urinatul frecvent; -mâinile / picioarele reci; -transpiraţie excesivă; -insomnia; -starea de somnolenţă ;-iritabilitatea; -trecerea rapidă de la o stare de spirit la alta ; - stările depresive;- nepotrivire sexuală; - tensiune ridicată; -oboseala cronică; - încheieturi umflate; - alergiile exagerate; -răcelile şi stări gripale frecvente; -tremuratul şi / sau ticurile nervoase;- predispoziţia la accidente; -menstruaţia excesivă sau durerile menstruale; -respiraţia rapidă sau dificilă.

2. SIMPTOME

EMOŢIONALE

-concentrare slabă;-nelinişte sau hiperexcitabilitate;-iritare din cauze minore; -coşmarurile; - comportamentul impulsiv; - sentimentele de neajutorare; -agresivitate neobişnuită;-pierderea memoriei sau a capacităţii de lucru sau de frustrare; -autoizolarea ; - comportamentul nevrotic ; - gândirea incoerentă ; -furia; -incapacitatea de a lua decizii; -stările de nelinişte; - panica; - reprizele repetate de plâns ;- gândul la sinucidere; -senzaţia de pierdere a controlului ; -lipsa interesului sexual; -perioadele de confuzie.

3. SIMPTOME

COMPORTA- MENTALE

-scrâşnitul dinţilor; - încruntarea sprâncenelor; - râsul nervos pe un ton înalt; -bătutul din picior sau din deget; - roaderea unghiilor; - smulgerea părului, răsucirea acestuia pe degete; - fumatul excesiv; - excesul de medicamente prescrise ; -consumul excesiv de alcool ; - mâncatul nervos ; - regimul

alimentar neselictiv;-mersul în lungul şi-n latul camerei;-meditaţia prelungită; -pierderea interesului faţă de propria înfăţişare; - schimbarea bruscă a obiceiurilor sociale; -încetineala cronică.

ANEXA NR.15 CHESTIONAR PENTRU DETECTAREA TIPULUI “A” Citiţi fiecare frază cu atenţie, apoi încercuiţi numărul corespunzător categoriei comportamentale care vi se potriveşte cel mai bine (1: niciodată, 2: rareori, 3:câteodată, 4:de obicei, 5:întotdeauna). După ce terminaţi, adunaţi cifrele încercuite. Nr. Crt. AFIRMAŢIA Nici

odată rareori Câte

odată De

obicei Întot

deauna

1. Mă enervez sau mă supăr de câte ori trebuie să stau la coadă mai mult de 15 minute. 1 2 3 4 5

2. Pot rezolva mai multe probleme în acelaşi timp. 1 2 3 4 5

3. Îmi este greu să-mi fac timp să mă relaxez sau să uit de toate în timpul zilei. 1 2 3 4 5

4. Mă enervez sau mă supăr atunci când cineva vorbeşte prea rar. 1 2 3 4 5 5. Îmi dau osteneala să câştig în întreceri sportive sau la jocuri. 1 2 3 4 5

6. Când pierd în întreceri sportive sau la jocuri mă supăr pe mine sau pe ceilalţi. 1 2 3 4 5

7. Îmi este greu să fac lucruri deosebite pentru mine. 1 2 3 4 5

8. Lucrez mai bine atunci când sunt stresat sau când mi se fixează termene. 1 2 3 4 5

9. Mă surprind uitându-mă la ceas ori de câte ori pierd vremea sau nu sunt activ. 1 2 3 4 5

10. Îmi iau de lucru acasă, de la serviciu . 1 2 3 4 5

11. Mă simt plin de forţe proaspete şi satisfăcut după ce am trecut printr-o situaţie stresantă. 1 2 3 4 5

12. Mi se pare că trebuie să preiau responsabilităţile unui grup de oameni, pentru a pune lucrurile în mişcare. 1 2 3 4 5

13. Mă surprind mâncând repede, pentru a mă întoarce la lucru. 1 2 3 4 5 14. Acţionez rapid fie că am, fie că nu am timp. 1 2 3 4 5 15. Îi întrerup pe oameni în timp ce vorbesc,dacă nu sunt de acord cu ei 1 2 3 4 5

16. Sunt inflexibil şi rigid când este vorba de schimbări acasă sau la serviciu. 1 2 3 4 5

17. Devin agitat şi simt nevoia să mă mişc ori de câte ori încerc să mă relaxez. 1 2 3 4 5

18. Mă surprind mâncând mai repede decât oamenii din jurul meu. 1 2 3 4 5

19. La serviciu, trebuie să fac mai multe lucruri în acelaşi timp pentru a mă simţi productiv. 1 2 3 4 5

20. Îmi iau concedii mai scurte decât aş avea dreptul. 1 2 3 4 5 21. Uneori, sunt foarte cusurgiu şi acord atenţie amănuntelor minore. 1 2 3 4 5 22. Mă supără oamenii care muncesc mai mult decât mine. 1 2 3 4 5 23. Cred că ziua are prea multe ore. 1 2 3 4 5 24. Îmi petrec mare parte din timp gândindu-mă la munca mea. 1 2 3 4 5 25. Mă plictisesc foarte uşor. 1 2 3 4 5

26. Sunt activ în weeckend-uri : fie muncesc, fie fac planuri. 1 2 3 4 5 27. Mă cert cu oamenii care au păreri diferite de ale mele. 1 2 3 4 5 28. Îmi este greu să mă descurc ori de câte ori apar probleme. 1 2 3 4 5 29. Întrerup discursul cuiva, pentru a grabi lucrurile. 1 2 3 4 5 30. Iau în serios tot ceea ce fac 1 2 3 4 5 TIP A : 100 – 150 p. COMPORTAMENT : TIP AB: 76 – 99 p. TIP B : 30 – 75 p.

TOTAL………………………

ANEXA NR. 16

MARKERII STRESULUI PSIHIC A. DATE DE OBSERVAŢIE CLINICĂ

1. MIMICA - crispată

- anxioasă - depresivă 2. TENSIUNEA MUSCULARĂ - hipertonie (“încordare”)

- hipo/atonie (“leşin”) 3. COMPORTAMENT a. activ - euforie (logoree) b. pasiv - “blocaj”(groaza) - excitaţie - furie - vertij, ameţeli - agitaţie motorie c. paradoxal = a + b

4. CONSTANTE CARDIO - RESPIRATORII a. frecvenţa respiraţiei (hiperventilaţie, apnee) b. puls - tahicardie c. T A - creşteri - bradicardie - colaps - extrasistole

B. CONSTANTE UMORALE IN STRESUL PSIHIC

1. HORMONII DE STRES - catecolaminele - cortizolul - alţi hormoni (GH,ATH,PL) - opioidele 2. GLICEMIA 3. ACIZI GRAŞI LIBERI, COLESTEROL

C. INDICATORI PSIHOFIZIOOGICI IN STRESUL PSIHIC

1. ECG - segmentul ST - tulburări de ritm 2. GALVANOMETRIE CUTANATA 3. PLETISMOGRAFIE 4. TIMPI DE REACŢIE

ANEXA NR. 17

MANIFESTĂRI DISFUNCŢIONALE DE COMPORTAMENT

DETERMINATE DE INFLUENŢA FACTORILOR STRESANŢI

Nr crt MANIFESTĂRI OBSERVABILE

MANIFESTĂRI NEOBSERVABILE dar declarate sau contestate

1. -Încetinirea sau oprirea activităţii -Slăbiciune generală 2. -Tremurul întregului corp sau a unor părţi a lui -Tensiune arterială crescută 3. -Tremurul vocii -Puls mărit

4. -Contracţii musculare însoţite de imposibilitatea executării unor mişcări

-Afecţiuni digestive : crampe intestinale, deranjamente stomacale, diareee, ulcer, greaţă

5. -Transpiraţie -Afecţiuni respiratorii – senzaţie de axfixiere

6. -Piloerecţie -Forme delirante acute, concretizate în idei obsesive, delirante, maniacale.

7. -Dilatare pupilară -sentimentul profund de culpabilitate

8. -Vomă -forme isterice, tremurăturile, crize isterice propriu zise

9. -Afecţiuni sexuale ţinând de ritm şi de dinamică : ptr. bărbaţi inhibare la erecţie şi facilitare la ejaculare.

-cefalee

10 -Afecţiuni nervoase: anxietate, excese emoţionale, euforie, râs, plâns.

-artrită

11 -Deficienţe de concentrare: scăderea vigilenţei,dezorganizarea gândirii, nehotărâre.

-reumatism

12 -Mobilizarea pentru luptă sau fugă, chiar în spatele frontului, dezertare.

-sensibilitate la acţiuni

13 -Insomnie -reacţii hiperemotive imediate – furie, agresivitate, panică.

14 -Îmbătrânire prematură (albire) -reacţii nevrotice sau psihice de durată

15 -Forme depresive – autodistrucţia (automutilare, sinucidere)

-nevroza de război se poate transforma în alte sindromuri.

16 -Forme caracteriale- indiferenţă, dezinteres, -sindrom de repetiţie – bolnavul trăieşte

iritabilitate, placiditate. obsedant scena traumatizantă.

ANEXA NR. 18 SURSE DE STRES ÎN MUNCĂ FACTORI INTRINSECI MUNCII :

� exces sau lipsa de muncă � presiuni în timpul executăii; � necesitatea de a lua multe decizii; � călătorii lungi, oboseală fizică; � munca de noapte, condiţii proaste de muncă.

FACTORI CARE DEPIND DE :

� informaţii inadecvate privind munca de realizat; � responsabilitatea asupra altor persoane; � lipsa de participare la decizii.

FACTORI LEGAŢI DE RELAŢIILE INTERPERSONALE:

� cu superiorii: sprijin puţin, încredere scăzută; � cu subordonaţii: neconcordanţă între puterea formală

şi puterea reală; � cu colegii: rivalitate, “singuratatea conduceriii”;

FACTORI LEGAŢI DE DESFĂŞURAREA MUNCII :

� insecuritate în postul de lucru; � promovare insuficientă; � a fi conştient că ai atins limita capacităţii;

FACTORI LEGAŢI DE STRUCTURA ŞI CLIMATUL MUNCII:

� a te simţi străin de organizaţie; � lipsa de participare la decizii;

� control extern şi lipsa de autonomie.

FACTORI FĂRĂ LEGĂTURĂ CU MUNCA

� probleme familiale, economice, personale etc.

ANEXA Nr. 19 PROCEDEE DE CONTROL ALE STRESULUI SIMPTOME Relaxare Autosu- Medi- Antren Analiza Analiza Ajutor Metoda ale gestie tatie psihot. Examin stres. Psihol. leg.inv. Stresului a b c a b c a b c a b c a b c a b c a b c a b c Îngrijorare deosebită 313 3 1 3 3 1 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 1 1 1 2 1 2 Tensiune emoţ.mare 3 13 3 1 3 3 1 3 2 1 2 2 3 2 3 2 3 3 2 3 3 1 3 Excitabilit. Ridicată 3 13 3 1 3 3 1 3 2 1 2 2 1 2 2 1 2 2 1 2 2 1 2 Comport. Impulsiv 3 1 3 3 1 3 3 1 3 2 1 2 2 2 2 3 2 3 3 2 3 3 2 3 Nelinişte interioriz. 3 1 3 3 1 3 3 1 3 3 1 3 3 2 3 3 2 3 1 1 1 2 2 2 Acţiuni riscante 3 13 3 1 3 3 1 3 2 1 2 2 2 2 3 2 3 3 2 3 3 2 3 Fumatul intens 3 13 3 1 3 3 1 3 1 1 1 2 2 2 2 2 2 1 1 1 2 2 2 Apetit vorbire 313 3 1 3 3 1 3 2 1 2 2 2 2 3 2 3 1 1 1 2 2 2 Tremur 313 3 1 3 3 1 3 3 1 3 3 2 3 3 2 3 3 2 3 3 2 3

TIMPUL : a. înaintea începerii activităţii Val.met. 1.eficienţă mică b. pe timpul ducerii activităţii 2.eficienţă medie c. după terminarea activităţii 3.eficienţă ridicată