CURS

ECOLOGIA SI AMENAJAREA PEISAGERALector drd. arh. David Tiberiu

MOTTO“Liniştea profundă a lucrurilor se compune din dinamica

peisajelor” Victor Hugo

CUPRINS1. Ecologia si mediul;

1.a. Ecologia, noţiuni de bază; (curs 1)1.b. Mediul şi peisajul (curs 2)1.c. Protecţia mediului şi a peisajului; (curs 3)

2. Mediul şi peisajul;2.a. Conceptul de peisaj; 2.b. Scurtă istorie a peisajului; (curs 4)

3. Dezvoltarea durabilă şi peisajul; 3.a. Planificarea peisageră durabilă;3.b. Conservarea resurselor peisagistice, pilon al dezvoltării

durabile; (curs 5)

4. Introducere in bazele proiectării arhitecturii peisajere; (curs 6)4.a. Apariţia unei societăţi care creează peisaj;4.b. Principii generale de proiectare a peisajelor;4.c. Noţiuni de bază compoziţionale in arhitectura peisajului;4.d. Fazele de proiectare unui proiect de amenajare peisageră;

5. Terenul – cadrul general;5.a. Mărimea, forma şi relieful terenului;(curs 7) 5.b. Condiţiile edafice şi sistematizarea verticală;(curs 8) 5.c. Exerciţiu practic;

6. Construcţiile specifice peisagistice; 6.a. Construcţii funcţionale; 6.b. Construcţii decorative şi mobilier peisagistic;(curs 9)6.c. Exerciţiu practic;

7. Principii de distribuţie spaţială a vegetaţiei in construirea peisajelor;7.a. Noţiuni, principii şi generalităţi; 7.b. Vegetaţia lemnoasa; (curs 10)7.c. Vegetaţia erbacee; (curs 11)

Elementele naturale ce se pot modifica

5. Terenul – cadrul general;

5.a. Mărimea, forma şi relieful terenului;

CURS  7

TERENUL, CADRU GENERAL AL PROIECTARII AMENAJARILOR PEISAGISTICE

sitesite peisagistic rural,

site peisagistic periurban,

site peisagistic urban

Marimea terenului

Forma terenului

Parc national de la Plitvice Croatie Parcul Herastrau, Bucuresti

importanta mare importanta medie

Parcul Cismigiu, Bucuresti

Parcul Carol, Bucuresti

Parcul Modrogan, Bucuresti

Intervenții artificiale in relieful terenului;

Relieful terenului

Tratarea terenurilor cu vai si coline

NORTHALA FIELD PARK, LONDON, by FORM ASSOCIATES, 2007

Proiectantul modeleazaelemente materiale: terenul, rocile, apele, vegetatia. 

obiectul proiectarii cai de circulatie, constructii de obiective decorative, amenajari utilitare, edilitare, mobilier de exterior, instalatii si echipamente tehnico‐edilitare

Terasarea terenului

GRĂDINILE BAHA’I, HAIFA, ISRAEL

Valonament

Corectarea pantelor naturale

Tratarea terenurilor orizontale

BULINGRIN

bulingrin in Cismigiu

rocarii

Conditiileedafice ale terenului

Elemente de baza

gradina alpina

Apele

Cascada Niagara

Cascada Iguazu, Argentina

KITSCHURI!!!!!!

A.CE ESTE UN BULINGRIN?

SAU

B.DESCRIETI SUCCINT NOTIUNEA DE SISTEMATIZARE VERTICALA(in 3-4 randuri)

•Curba de niveleste proiectia orizontala a liniei ce unestepunctele de aceeasi cota de pe teren. 

•Curbele de nivel se obtin prin sectionarea formei de relief prin suprafete plane, orizontale si echidistante. 

•Distanta pe verticala si constanta dintre planele de sectionarese numeste echidistanta naturalasi este, de obicei, un numarintreg. Curbele de nivelCorespunzator echidistantei, curbele de nivel sunt de mai multe feluri:curbe de nivel normale, care se traseaza pe plan printr‐o linie subtire si continua, corespunzatorechidistantei naturale, e;curbe de nivel principale, care se traseaza ingrosat la cote reprezentand un multiplu de echidistanta, de exemplu pentru 5e sau 10e;curbe de nivel ajutatoare, care se traseaza prin linii intrerupte la 1/2e;curbe de nivel euxiliar, care se traseaza prin linii punctate la 1/4e;

•Curbele de nivela) principaleb) secundarec) auxiliare d) accidentale 

•Un punct situat pe o curbă de nivel are cota curbei pe care se află ( ZA= 475m).

•Pentru determinarea cotei unui punct situat între curbe de nivel se consideră că panta terenului între curbe naturale este uniformă.

•Se stabilesc cotele curbelor între care se află punctul, folosind cotele curbelor principale, echidistanţa naturală, e, şi sensul de creştere sau descreştere a pantei;

•Se trasează linia de cea mai mare pantă prin M(perpendiculara din Mpe curbele vecine) şi se notează cu 1şi 2intersecţia acestei linii cu curbele de nivel, iar apoi se măsoară distanţele în milimetri d1şi d2;

•Se calculează diferenţa de înălţime h.

•Se calculeaza cota punctului MCalculul :ZM= Z1+h

Spatii Deschise SD, deloc sau rar folosit in Romania in sensul lui urbanistic corect, fiind o noţiune mai nou (~1980) in vocabularul de specialitate. Spatiul deschis se caracterizeaza cu adâncimea vizibilă a priveliştei, cu distante intre diferite obstacole, cu înălţimea lui (poziţia pe verticala a SD in raport cu o functie invecinata lui), cu conţinutul peisagistic etc. Dar nu se confunde cu spatii verzi existente in teren sau ca funcţiune în documentaţii urbane, sau spaţii deschise publicului in diferite ipostaze in structura urbana. SD nu are o functiune urbana anume, el poate sa aiba orice functiune inscrisa in documentatia urbana, ca de exemplu functiune agricola, silvica, de protectie, spati verzi, retrageri obligatori din diferite UTR-uri, in orice caz este o zona non-edificabila, se poate spune ca este o anti-functiune. Poate forma un sistem sau reţele legate intre ele mai mult sau mai puţin coerent in structura urbana, rurala sau in teritorii administrative mai largi interurbane. Se poate include in PUG-uri(Master Plan) ca si spatii de rezervă urbană pentru dezvoltare in viitor, spatii in care se poate dezvolta diferite amenajări peisagistice.

* Procentul spaţiilor plantate - PSP - raportul procentual caracteristic uneiparcele, între suprafaţa totală a parcelei/terenului, notată St. şi suprafaţa liberăde construcţii şi de amenajări exterioara (drumuri, alei, pavaje, trotuare, terase) aparcelei/terenului, care are legătură directă cu straturile adânci ale scoarţeiterestre şi nu se suprapune niciunei construcţii (subsol, fundaţie, dotări aferentereţelelor edilitare ş.a.), notată Sp.

PSP=100 x Sp/St (%). Documentaţiile de urbanism se stabilesc PSP minim (PSP min).