cursuri anato

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/16/2019 cursuri anato

    1/14

    CURS 1 ANATOMIE 25.02.2016DEZVOLTAREA CAPULUI SI A GATULUI

    - Capul si gatul reprezinta extremitatea cefalica sau anterioara a vertebratelor inferioare- Limita dintre cap-gat-torace este reprezentata de aperturile toracica superioara sau o

    linie ce porneste de la incizura jugulara a sternului, merge pe fata superioara aclaviculei, articulatia acromio-claviculara, procesul spinos al C7 (vertebra proeminenta)

    si simetric pe partea opusa pana la incizura jugulara a sternului- Limita dintre cap si gat este reprezentata de o linie ce porneste de la nivelul mentonului,

    merge pe baza mandibulei pana la acromion apoi o linie orizontala pana pe margineaanterioara a SCM, urcam pana la nivelul procesului mastoidian, traversam catre

    posterior apoi pe linia nucala superioara pana la nivelul protuberantei occipital externesi simetric pe partea opusa pana la nivelul mentonului

    - La vertebrate apare si neurocraniul ce se desfasoara in functie de conditiile de mediu side dezvoltare a encefalului

    n evolutia sa, craniul parcurge ! etape"#$ Craniul conjunctiv(desmal sau membranos)%$ Craniul cartilaginos!$ Craniul osos

    FACTORI CE DETERMINA OSIFICAREA CRANIULUI

    #$ Cresterea vitezei de deplasare in apa si cresterea presiunii apei manifestata in propulsive asupra polului anterior al pestilor &'aparitia unor elemente osoase la pesti

    2. Dezvoltarea encefalului si necesitatea de protectie a acestor formatiuni ce conducintreaga activitate a organismului rezultand sutura oaselor cu cresterea si mai mare arezistentei la factori externi

    3. Trecerea la viata terestra si schimbarea modului de alimentatie (impreuna cucomplexitatea factorilor de mediu) duc la specializarea unor organe si latransformarea altor organe de la nivelul extremitatii anterioare

    4. rhitectura craniului si structura oaselor acestuia precum si forma diferitelorcomponent este determinata la mamifere si de actiunea muschilor masticatori si

    craniomotori

    In mod sp !"#$ $# om% !'o("" ! d ' (m"n# d )*o$'#( # s" #sp !'+$ s+n'd ' (m"n#'" d ,

    !. Dezvoltarea preponderenta a encefalului si a emisferelor cerebrale" impreuna cu celecerebeloase rezultand astfel fenomenul de telencefalizare si frontalizare

    2. Dezvoltarea aparatului de fonatie" respective vorbirea articulate genereaza aparitiaunor camere de rezonanta cum ar fi laringele" cu modificarile aparute la nivelul sau si

    spatiile pline cu aer numite sinusuri paranazale3. #ederea binoculara4. $rtostatismul cu aparitita asa%numitului unghi &ol'er (unghi shelar%inflexiune a

    sfenoidului) si este specific omului. Trecerea de la statiunea patrupeda la bipeda si trecerea de la regimul vegetal la cel

    carnivore si in final" la cel omnivor

  • 8/16/2019 cursuri anato

    2/14

    . Trecerea de la alimente crude la alimente pregatite*. Diferentierea limba+ului articulate si concomitant perfectionarea encefalului

    ltimii ! factori au dus la scaderea din volum a spla nocraniului, retragerea acestuia,scaderea arcadelor dentare cu disparitia botului si aparitia mentonului care este specificomului$ La om se sc imba si pozitia de ansamblu a craniului si raportul cu restul corpuluirezultand o perpendicularitate pe coloana vertebrala, elementele intre care se formeaza un

    ung i de *+ $ Sc imbarea raportului dintre axul cavitatii bucale al faringelui si laringeluivor face posibila vorbirea articulata$ manizarea craniului este realizata de actiuneacomplexa a urmatorilor !'o(" d+p# - n"n /o&&,

    1. Dezvoltarea encefalului 2. Ridicarea la ortostatism3. Cresterea de volum al capului 4. Dezvoltarea organelor senzoriale5. Modificarea aparatului bucomasticator

    STADII SI TIPURI DE OSIFICARE

    n dezvoltarea lor oasele craniului trec prin ! stadii"

    1. F" (os s#+ d smo!(#n"+2. C#('"$# "nos s#+ !ond(o!(#n"+

    . Osos s#+ os' o!(#n"+

    u toate oasele care intra in alcatuirea sc eletului capului trec obligatoriu prin toatecele ! stadii$ nele dintre ele se osifica direct in mezen.in sarind stadiul cartilaginos$ /easemenea se intalnesc oase care au portiuni ce se dezvolta trecand prin cele ! stadii ,iar altelenumai prin %$

    n functie de mediul in care se produce osificarea exista mai multe tipuri"

    #$ En!ond(#$ d s+ s'"'+'" 3 in care oasele trec prin cele ! stadii $ n functie de

    localizarea mineralizarii poate fi "a$ P ("!ond(#$# " se intalneste la formarea oaselor lungi b$ En!ond(#$# " se intalneste la formarea oaselor late si scurte astfel luand

    nastere cea mai mare parte a oaselor de la baza craniului%$In'(#m m (#no#s# d "n* s'"'" 3 in care se trece de la desmocraniu (tesut

    conjunctiv necalcificat) direct la osteocraniu$ Se formeaza astfel oasele late ale boltiicraniului si unele segmente ale oaselor bazei$ Se desfasoara in acelasi timp cu cea decartilaj, oasele unindu-se apoi prin continuitate

    !$ M"4'# "exista oase care au portiuni ce se osifica encondral , iar altele

    intramembranos $

    DEZVOLTAREA NEUROCRANIULUI

    $ DE M!CR"#$%& (neurocraniul membranos)

  • 8/16/2019 cursuri anato

    3/14

    0rima etapa in dezvoltarea neurocraniunul o constituie formarea craniului membranoscunoscut si sub numele de fibrocraniu sau desmocraniu$ 1cesta incepe sa se dezvolte lasfarsitul saptamanii 2 de viata intrauterine$ 1pare sub forma unei capsule mezen.inale careacopera intreaga suprafata a veziculei cerebrale$ /ensitatea si grosimea maxima a paturiimezen.inale se gaseste la baza encefalului in special in jurul extremitatii craniale a corzilorsale$ La acest nivel ia nastere p$#!# #)"$#(# ( placa occipitala ) ce poarta aceasta denumiredeoarece ea va forma po('"+n # #n' ("o#(# ( bazilara ) a osului occipital$ La formarea ei vor

    participa si primele ! somite occipitale$

    0laca occipitala se prelungeste in mai multe directii"

    1$ An' ("o( p $"n"# m d"#n# , formand"1. cleroblastemul corpului sfenoidului 'incon(oara primordial )ipofizei*2. cleroblastemul etmoidal care va forma lama perpendiculara a etmoidului + dar

    participa si la formarea capsule fibroase olfactive ,. L#' (#$ prelungirile se alungesc si delimiteaza gaura hipoglosiana

    C$ An' (o $#' (#$# prelungire a placii bazilare va forma"#$ Capsulele fibroase auditive 'otice* care include veziculele auditive, acestea fiind derivate

    ectodermice din care se formeaza urec ea interna$ lterior se diferentiaza in % parti " do(so$#' (#$# s#+ * s'" +$#(# s" * n'(o m d"#$# s#+ !o/$ #(# intre care se gaseste un canal

    profund ce adaposteste nervul cranian 7$ 3eziculele auditive fuzioneaza cu prelungirealaterala a placii bazilare formand un iatus prin care trec34 (555) si nervii *, #+, ##$ 1cest

    iatus va fi viitoarea gaura rupta posterioara sau gaura jugulara%$Capsulele fibroase optice in jurul unor detivate din creierul anterior, veziculele optice,

    transformate apoi in cupe reoptice care raman conectate de creier prin nervii optici$ nsaptamana 6 ,mezen.inul se diferentiaza in % straturi" intern, comparabil cu pia mater si vaforma coroida si extern, comparabil cu dura mater in jurul nervului optic$ Capsulafibroasa mezen.inala a desmocraniului se cliveaza in % foite "profunda , din care seformeaza meningele si superficiala , din care se formeaza oasele boltii craniului$

    . CONDROCRANIUL !(#n"+$ !#('"$# "nos3- -ste incomplete penrut ca prin acest stadiul trece numai o parte a neurocraniu" fiind limitat

    la oasele bazei- ncepe sa se formeze in saptamana * la baza fibrocraniului in +urul extemitatii craniale acorzii dorsale

    - /e intinde din regiunea interorbitonazala %0 extremitatea craniala a C# - au nastere precursori cartilaginosi sistematizati in 2 grupe in raport cu coarda dorsala

    !. egmentul cordal ( paracordal ) 1 este situate de o parte si de alta a extremitatii craniale acorzii dorsale" si fuzioneaza cu sclerotoamele occipitale" fiind cel mai vechi dpdv filogenetic"motiv pentru care se mai numeste si paleocraniu .

    2. egmentul precordal 1 situate inaintea corzii dorsale si implicit a segmentului cordal" mainou filogenetic" se mai numeste si neocraniu

    #$ S m n'+$ !o(d#$ cuprinde "a$ ,artea segmentata " alcatuita dintr-o perec e de cartilagii paracordale, ce deriva din

    sclerotoamele occipitale si primul sclerotom cervical, reprezentand niste elemente

  • 8/16/2019 cursuri anato

    4/14

    vertical modificate$ 1u forma unor lame alungite, asezate de-o parte si de alta aextremitatii craniale a corzii dorsale$ 8le fuzioneaza intre ele foarte repede si inglobeazaextremitatea craniala a corzii dorsae &' o placa unica numita 91: ;CC 0

  • 8/16/2019 cursuri anato

    5/14

    sustinut de condrocraniu si acoperit de desmocraniu$ 0laca bazilara va prezenta o serie de orificii ,ce vor face comunicarea endobaze cu exobaza, sau cu alte spatii si prin care vor trece vasele sinervii craieni ce intra sau ies din cutia craniana$

    III. OASTEOCRANIUL NEUROCRANIUL OSOS

    - -ste ultima etapa a dezvoltarii neurocraniului" fiind foarte lunga" continuand si dupa nastere.- $sificarea cutiei craniene incepe in luna a 3 a de viata intrauterine" cand in schitelecartilaginoase ale oaselor apar !%2 puncte de osificare ce substituie modelul cartilaginos

    Sudarea pieselor nou formate in os se face la cativa ani dupa nastere$Mecanismele de osificare sunt diferite " initial se realizeaza prin spicuri calciforme care se extend

    diar, de la centrii primari spre periferie$ lterior, in perioada fetala sau c iar postnatala, oasele crescrin apofiza de noi straturi la exterior si rezorbtie osteoclastica la interior$

    n capsula fibroasa a boltii craniene apar 2 perec i de centre de osificare "#$ C n'("" &(on'#$" " pe linia mediana intre cei % centri se gaseste un spatiu care prin sudare

    devine sutura metopica$ ncepe in primii % ani si este complete la ani%$C n'("" p#(" '#$"" pot fi 2%3" dar fuzioneaza rapid. Cele 2 oase parietale vin in contact pe

    linia mediana dupa 22 ani si se sudeaza complet dupa 39 ani 10 setura sagitala!$ C n'(+$ so$)+$+" ' mpo(#$ " cate 2 de fiecare parte 2$ C n'(+$ so$)+$+" o!!"p"'#$+$+" " destinat osificarii solzului occipitalului , respective portiunii

    dintre cele % parietale, deasupra protuberantei occpitale externe

    FONTANELELE s+ " !' 4#m n3- /unt portiuni ale capsule fibroase- 5u se osifica pana la nastere- u rol important la nastere" permitand modelarea craniului fetal pt a putea trece prin canalul

    de nastere- n copilarie" permit cesterea neurocraniului in toare directiile" avand si rol diagnostic

    Sunt principale (naturale)"#$ Fon'#n $# m#( #n' ("o#(# ( m#'"!# "

    - Situata la locul de inalnire dintre frontal si parietal- 1re forma romboida- Se inc ide la aprox #,D ani- 1re importanta practica deoarece prin palpare se apreciaza presiunea intracraniana,se poate

    punctiona,reprezinta un indice de minimalizare pt copil- Daca persista peste 3 ani & (#/"'"sm

    2. Fon'#n $# m"!# $#m do"d# pos' ("o#(#- /ituata pe linia mediana intre parietale si solzul occipitalului

    - re forma triunghiulara- /e inchide dupa 3 luni de la nastere

    . Fon'#n $# #s' ("!#- /ituata pe partile postero%laterale ale craniului" intre solzul temporalului" parietal si accipital - /e inchide la ! an dupa nastere

  • 8/16/2019 cursuri anato

    6/14

    7. Fon'#n $# p' ("!# s& no"d#$# #n' (o $#' (#$#- Situata intre aripa mare a sfemoidului, parietal si solzul temporalului- Se inc ide la %-! luni dupa nastere

    Fon'#n $ $ s+p(#n+m (#( ,1. -ontanela metopica2. -ontanela sagitala3. -ontanela glabelara4. -ontanela cerebeloasa

    Membrana ce acopera fontanelele are ! straturi "- -xten ce se continua cu periostul oaselor vecine- :i+lociu ce adera la marginile oaselor vecine . se va osifica din aproape in aproape "

    inchizand fontanela- ntern " reprezentat de dura mater cerebrala.

    SUTURI

    Sunt articulatii fixe dintre oasele craniului$ 0ot fi "- S"n!ond(o) "

    o Sunt pt oasele bazei craniuluio Sunt articulatiince contin cartilaj ialin

    -S"nd smo) " sunt legaturi realizate prin intermediul tesutului conjunctiv $/upa forma pot fi"

    - S+'+( p$#n " intre oasele nazale- S+'+( d"n'#' " sutura sagitala- S+'+( d n'"!+$#'- S+'+( s!+#mo#s , se realizeaza prin suprapunere, de ex" intre temporal si parietal

    Gom&o)# & sutura dintre o cavitate si o extremitate concava$ /e ex" articulatia intre dintre sialveola

    La nastere si la copilul mic, exista spatii suturale ocupate de tesut conjunctiv bogatvascularizat, cee ace permite cresterea si dezvoltarea encefalului$

    STRUCTURA OASELOR CRANIULUI

    La nivelul oaselor craniului se observa % tipuri de s compact (int si ext) intre care exista tesutspongios$ ;asele craniului sunt acoperite de periost si captusite de dura mater$

    DURAMATER prezinta % foite "

  • 8/16/2019 cursuri anato

    7/14

    - -xterna ; aderenta de fata interna a oaselor" se mai numeste si periost intern- nterna; deramater propriu%zisa

    -ste o structura mecano%functionala ce trimite fibre catre suture" acestea se impletesc cu fibrele periostului extern" realizand o rezistenta crescuta a oaselor cutiei craniene.

    8a nivelul solzului temporaluui " dura mater 57 este aderentam gasindu%se aici o zona decolabila" prin care trece artera meingee medie. 8ezarea acestei artere poate duce la formarea unorhematoame intracraniene" dar extradurale.

    ntre foitele durei mater se formeaza niste canale veoase 1 sinusuri venoase cerebrale . acesteacolecteaza sangele venos din interiorul cutiei craniene si din afara acestuia prin asa numitelevene emisare.

    Dura mater are o dispozitie asemanatoare arcurilor dintr%o cupola din care pleaca niste prelungiri

  • 8/16/2019 cursuri anato

    8/14

    • /tau in santurile omonime• 7nesc sinusurile cavernoase cu vena +ugulara interna

    6$ S"n+s+("$ '(#ns* (s• /ituate de o parte si de alta a protuberantei occipitale interne si santurile omonime• /inusul transvers drept continua sinusul sagital superior • /inusul transvers stang continua sinusul drept

    D$ S"n+s+("$ s" mo"d" n• /e gasesc in santurile omonime (postero%inferior de stanca temporalului)• Continua cu vena +ugulara interna " la nivelul gaurii +ugulare• mpreuna cu sinusul pietros inferior formeaza bulbul venei +ugulare interne

    inusurile neperec)e

    #$ S"n+s+$ s# "'#$ s+p ("o(• /e intinde de la crista gali %0 creasta occipitala interna

    %$S"n+s+$ s# "'#$ "n& ("o(• /e intinde de la marginea inferioara libera a coasei creierului %0membrana tectoria

    !$ S"n+s+$ d( p'• /e intinde intre cortul cerebelului si coasa creierului

    2$ S"n+s+$ o!!"p"'#$• /ituate inferior de protuberanta occipital interna• Comunica cu plexul bazilar prin sinusurile marginale

    6$ P$ 4+$ #)"$#(? s"n+s p$ 4"&o(m• /e gaseste la nivelul clivusului

    1fluentii sinusurilor venoase ale durei mater "• #ene encefalice• #ene diploice• #ene emisare

    "nomalii de dezvoltare

    1nomaliile cranio-faciale au o etiologie multipla, unele fiind de cauza genetica demonstrate,altele fiind produse de actiunea factorilor teratogeni ,dintre care cei mai importanti sunt " alcoolul,radiatiile ionizante, fumul de tigara, toluenul, unele medicamente$

    Malformatiile craniene se datoreaza defectelor de dezvoltare a oaselor si suturilor$#$ "crania (acefalia ) & lipsa capului sau a craniului$ Se asociaza in encefalita & lipsa de

    dezvoltare a encefalului%$ Macrocefalia & capul are o dimensiune foarte mare$ Se datoreaza idrocefaliei (find genetica

    de acumularea exagerata de lic id cefalora idian in ventriculii laterali)

    !$ Craniosc)izis & nesudarea oaselor intre ele2$ Craniosinostozis & sudarea precoce6$ Microcrania & craniu micD$ Megalocefalia & craniu marit7$ Craniu bifid & prezinta un defect de inc idere pe linia mediana

    $ Meningocelul & ernierea meningelui cerebral

  • 8/16/2019 cursuri anato

    9/14

    *$ Encefalocelul & ernierea meningelui si a continutului cutiei craniene E * apar in orbita sau la nivelul fontanelei posterioare

    #+$Craniul pergamentos &mineralizarea oaselor

    1lte forme de malformatii si anomalii(&deviere de la normal, dar cu pastrarea functiei)

  • 8/16/2019 cursuri anato

    10/14

  • 8/16/2019 cursuri anato

    11/14

    - Cranial, p(o! s+$ "n' (m#4"$#( participa la formarea primordiului septului nazalin final va alcatui partea membranoasa a septului nazal$

    2. F+)"on#( # m+ +( $+" n#)#$ 4' (n !+ ! $ n#)#$ "n' (n /omo$#' (#$" d #! s"p#(' 3.

    - n aceasta etapa, m+ +("" n#)#$" exteni cresc descendent spre m+ +("" m#4"$#(" ,iar m+ +("" n#)#$" interni trimit o prelungire laterala numita proces globos(globular) care se va lipi de mugurele nazal extern corespunzator$

    - /rept urmare s#n'+("$ n#)#$ (o$!'"* ) se transforma intr-o cavitate largaunica, numita sac nazal ectodermic B comunica cu exteriorul prin cele % narine

    primitive (inc ise initial printr-un dop epitelial)$. F+)"on#( # m+ +("$o( m#4"$#(" !+ m+ +("" n#)#$" +n"'"

    - 1cestia cresc ascendent spre linia mediana, trec inaintea mugurilor nazali si sealipesc de ei ($$$$mugurii nazali sunt intr-un plan posterior in timp ce cei maxilarisunt intr-un plan anterior)

    7. F+)"on#( # m+ +("$o( .... !+ p(o! s+$ "n' (m#4"$#(- /uce la formarea buzei superioar, a osului zigomatic si cea mai mare parte a

    maxilei$- n urma fuzionarilor de la etapele ! si 2 se formeaza si cavitatile orbitare$

    5. F+)"on#( # m+ +("$o( m#nd" +$#(" "n'( " p $"n"# m d"#n#.- Cei % muguri mandibulari, stang si drept, cresc oblic catre inainte si inauntru

    alipindu-se pe linia mediana$- /epresiunea intermandibulara este umpluta in saptamana 2-6 prin proliferarea

    mezenc imului care formeaza primordiul buzei inferioare, barbia si in profunzime viitoarea simfiza mentoniera aceasta alipice este cea mai precoce$

    6. F+)"o#n#( # p#('"#$# # m+ +("$o( m#4"$#( s" m#nd" +$#( /omo$#' (#$".- n ziua %2 are loc ruperea membranei bucofaringiene cu formarea gurii

    embrionare largi$ n luna a %aea este redusa prin alipirea mugurilor maxilar simandibular cu reducere santului trnsversal si formarea obrajilor$

    - La sfarsitul saptamanii a Da si inceputul saptamanii a 7a planseul si peretele posterior al sacului nazal plorifereaza si formeaza o membrana ectodermicagroasa care separa sacul nazal de cavitatea orala$

    - n interiorul ei apar ulterior vacuole care fuzioneaza cu sacul, il maresc, iarmembrana se subtiaza luand numele de membrana oronazala$

    - n saptamana 7 se rupe si formeaza o desc idere numita c oana primitiva$ 1stfelse formeaza o cavitate oronazala ce comunica cu exteriorul prin % nrine primitivedelimitete de mugurii nazali si un orificiu bucal delimitat superior de muguriimaxilari, nazali interni si externi si inferior de $$$$$$$$

    - asul ca entitate anatomica va fi alcatuit din"• M+ +( $ &(on'on#)#$ B va forma radacina nasului• M+ +("" n#)#$" "n' (n" B vor forma dosul si varful nasului• M+ +("" n#)#$" 4' (n" B vor forma aripile nasului

    III. E'#p# d !omp#('"m n'#(

  • 8/16/2019 cursuri anato

    12/14

    n saptamana D incepe compartimentarea cavitatii oronazale unice in cavitatea bucala sinazala, in acelasi timp avand loc si compartimentarea cavitatii nazale formate pt a separa cele% fose nazale$

    a) Compartimentarea orizontala a cavitatii oronazale#$ 1re ca rezultat formarea boltii palatine care va separa cavitatea bucala de cea

    nazala$%$ 1cest proces are loc intre saptamanile 6-#% si este unul din procesele majore al

    dezoltarii intrauterine$

    Se realizeaza prin aparitia unor procese mezodermice ce parcurg o evolutiecomplexa"

    1. P(o! s+$ p#$#'"n m d"#$- 1pare in saptamana 6- 1re forma de pana si formeaza palatul primar - @ealizeaza portiunea palatina a segmentului intermediar, ulterior prin

    osificare va forma o mica parte a palatului dur la adult$2. P(o! s $ p#$#'"n $#' (#$- Sunt prelungiri ce pornesc de pe partea interna a mugurilor maxilari in

    saptamana D$- nitial au o directie aproape verticala coborand pe marginea limbii- n saptamana 7 limba coboara in spatiul arcului mandibular care s-a

    dezvoltat si care are o pozitie protruziva, apoi se aplatizeaza$- n acest context, in saptamana * procesele palatine laterale se

    deplaseaza in pozitie orizontala deasupra limbii$

    - @otatia se datoreaza sintezei si idratarii acidului ialuronic dincompozitia matricelor extracelulare, iar asezarea in plan orizontal estedeterminata de orientarea celulelor mezenc imale si a fibrelor decolagen

    - 1pofiza palatina mediana fuzioneaza cu cele % apofize palatine lateralecare si alipesc si median intre ele dar si cu marginea inferioara aseptului nazal formand palatul secundar$ 0rocesul incepe in saptamana* progresand anteroposterior si se termina in saptamana #%$

    - 0ozitia orificiului incisiv la adult marc eaza locul de intalnire aapofizelor palatine si serveste ca punct de reper intre palatul primar sisecundar$

    - @afeul palatin medial indica locul de sutura a apofizelor palatine intreele$

    - /in cauza acestor procese complicate (complexe) de sudare, cele maifregvente defecte ale fetei apar in cursul compartimentarii orizontale sisunt despicaturile labiale sau palatine$

    - n partea anterioara a palatului secundar are loc o condensare

    mazenc imala din care, prin osificare encondrala se dezvolta palatuldur$ n partea anterioara, initial, se formeaza premaxila care includeincisivii, se extinde apoi spre procesele palatine laterale care se osificanumai in partea anterioara$ 0osterior se produce o condensare

  • 8/16/2019 cursuri anato

    13/14

    mezenc imala miogena (generatoare de musc i) care va forma palatulmoale si ovula$

    - /upa formarea boltii palatine, mugurele frontonazal isi reducedezvoltarea in timp ce mugurii maxilari si-o accentueaza, aceastadezvoltare inegala duce la oprirea dezvoltarii fetei in sens sagital la om$La animale cei % muguri se dezvolta egal si formeaza botul$

    b) Compartimentarea sagitala (verticala) a cavitatii nazale este realizata de septul nazal

    care are urmatoarea origine;#$ P#(' # m m (#no#s# se formeaza din - segmentele intermaxilare ale mugurilor

    nazali interni care avanseaza catre superior si din mugurele frontonazal$%$P#(' # !#('"$# "no#s# B provine de la baza craniului$ n luna a %a in portea

    posterioara a septului cartilaginos apar mai multe puncte de osificare din care sedezvolta vomerul iar in luna a 2a inaintea acestuia (anterior de el) se dezvoltalama anterioara a etmoidului$ nirea septului cartilaginos cu palatul se face insaptamanile *-#%$ n final fosele nazale se desc id in faringe prin c oanele

    definitive$

    OSIFICAREA VISCEROCRANIULUI

    Majoritatea oaselor viscerocraniului se osifica prin osificare de membrana $

    M#nd" +$# se osifica mixt, unele portiuni prin osificare de membrana altele encondrala$ 8a seformeaza din cartilajul lui Mec el al primului arc bra ial si se osifica incepand cu ziua !+-2+de viata intrauterinara$

    0entru fiecare emiarcada se descriu mai multe puncte de osificare" central (principal), incisiv(secundar), mentonier, condilian, coronoidian, pt spina lui Spix$

    DEZVOLTAREA CAVITATILOR AERIENE PARANAZALE

    1. S"n+s+("$ m#4"$#(- Se dezvolta in luna a !a din invaginari ale sacului maxilar care se extind in oasele

    maxilare$- La nastere au !-2 mm si ajung la dezvoltare maxima la %6 de ani dupa ce eruptoti dintii

    %$C $+$ $ 'mo"d#$ B apar in luna a 6a ca invaginari ale meatului inferior, inainte de %ani sunt mici si reduse ca numar$ Se dezvolta intre D si ani$

    !$ S"n+s+("$ &(on'#$- ncep sa se dezvolte dupa nastere la 6-D luni- 1u origine diferita, nu sunt simetrice si dreneaza separat in fosele nazale, unul ia

    nastere din celulele etmoidale anterioare celalalt din meatul mijlociu

    2$ S"n+s+$ s& no"d#$- Se dezvolta la 6 luni dupa nastere din celulele etmoidale posterioare care se

    extind in osul sfenoid

  • 8/16/2019 cursuri anato

    14/14

    PARTICULARITATILE CRANIULUI FETAL IN RAPORT CU CRANIULADULTULUI S.E3

    1. O#s $ s+n' s p#(#' p("n s+'+(" o!+p#' d ' s+' !on9+n!'"* s"n&" (o) 3.2. P( )"n'# &on'#n $ .

    . N +(o!(#n"+$ s' m+$' m#" d )*o$'#' d !#' *"s! (o!(#n"+$.7. P#('"$ o#s $o( ! s d )*o$'# d"n m#" m+$'" ! n'("" d os"&"!#( n+ s+n' s+d#' .5. D"n'"" n+ s+n' (+p'".6. S"n+s+("$ p#(#n#)#$ n+ s+n' d )*o$'#' .:. M#( "n # "n& ("o#(# # o( "' " s' $# #! $#s" n"* $ !+ m#( "n # "n& ("o#(#

    #o("&"!"+$+" n#)#$ osos.;. C#n#$+$ #+d"'"* 4' (n s' m#" s!+('% m m (#n# '"mp#n+$+" &""nd $# s+p(#'#.