8
rsBN 978-606_94954_6_9 Klaus Kenneth De ce suNT oRToDox Traducere din limba germane de Raluca Toderel Editura Siluana Fiurei,2020 t

De ce suNT oRToDox - Libris.ro ce sunt ortodox - Klaus Kenneth.pdfDe ce suNT oRToDox Traducere din limba germane de Raluca Toderel Editura Siluana Fiurei,2020 t. 300 Kleus KENNETH

  • Upload
    others

  • View
    18

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

  • rsBN 978-606_94954_6_9

    Klaus Kenneth

    De ce suNT oRToDox

    Traducere din limba germane deRaluca Toderel

    Editura Siluana

    Fiurei,2020

    t

    https://www.libris.ro/de-ce-sunt-ortodox-klaus-kenneth-AGN978-973-180-169-8--p13320250.html

  • 300 Kleus KENNETHEu cred cd cel mai important lucru ar fi sa gtie ce

    e bolnav, ca si se poati pregiti de moarte. Arfi ceamai brutali fapti a lipsei de dragoste sd nu ii spui, sdii ascunzi aga ceva. Oamenii se mint 9i cred ci iliubesc pe celilalt dacd ii ascund astfel de lucruri. Aincerca sd,,protejel" aga o persoanainseamna a privi

    lucrurile doar din punct de vedere lumesc, 9i nu spiri-

    tual. lar noi tocrnai vederea aceasta spirituald trebuie

    si o cAStigim.

    Cupnrns

    CuvAnt de in14mpinare...................................................5Go*ennrm

    ,,in Numele Meu vei fi tot mai puternic'............................7,,Doamne, dace Tu egti viata...'.....................................55

    CoHvoneRl

    "Calea Ortodoxiei este drumul regaf'.............................85De ce Ortodoxia?.........................................................96Pdrintele Sofronie 9i fascinalia dragostei lui Hristos...1 07,Au venitdemoniigi m i-au dat puterile ciutate gidorite'..125ln ghearele mor$i trupegti 9i suflete$ti...........................145

    "Dumnezeul nostru nu e fitecine'...............................1 68

    Eusruumoo,,Hristos, mereu, a fost cu vamegii...'..........-...............187,,A9 merge pAni in iad sd propovSduiesd'...................202

    lmenuuru pnrsr scrusA,Klaus Kenneth gi drumul intoarcerii la Hristos".........224

    "MaiintAi a fost iubirea, apoi a fost teo|ogia"...............236

    ,,Doud milioane de kilometri in ciutareaAdevardui'....248,,Doue milioane de kilometriin cdutareaAdevdrului" (ll)...260

    luneeAru g nAseursuru,,Sa cunoa$tem Ortodoxia cu adevirat'.....................268

  • 6 Kr-aus KlNlreruDe asemenea, mullumim colegilordin media, care

    ne-au permis, cu generozitate, reproducerea mate_rialelor difuzate / publicate in segmentele in care igidesf6goard activitatea.

    ^ gi, mai ales, ii mullumim lui Dumnezeu cd igifaceincd lucrarea Sa minunatd prin oamenii pe care doarEl gtie cum sd ii cov6rgeascd gi converteasce, prindragostea 9i pronie Sa, dezarmant de seducdtoare.

    Editura

    Coxrnnnrp

    ,,in Numele Meuvei fi tot mai Puternic..."1

    Ciprian Oniga (Preqedintele ASCOR Sibiu):Bund ieara gi bine ali venit. latd cd am dat buluc, inaceastd sear5, in Aula Facultdlii de Teologie, pentru

    a vedea gi a asculta un om nu tocmai obignuit' De

    ce? Pentru c6, in ochii oamenilor recenti, marea crimd

    este sd afirmi cd existd ceva mai degrabi decdtnimic, ci existd un adevdr mai degrabd decdt simu-late minciuni. Marea crimd este sd afirmi cd evacuarea

    lui Dumnezeu din discursul despre om 9i despre natud'a fost o nenorocire spiritua16 - o nenorocire spiritualdmai degrabd decdt un prilej de emancipare morald'

    Cd viala confortabile ca ideal suprem al societililorprogresiste nu este ideal, ci injosire; cd guvernele 9istatele ne abuzeazd continuu, cu cregterea economi-

    ci la care e constransa societatea ca unic ideal devia!6 acceptat, deci respectabil. Marea crimi este sdafirmi ci, fdrd religie 9i culturd, omula devenit un ani-mal de consum, cd idealul societdlilor postmoderne

    1 Conferinld suslinuta de Klaus Kenneth inAula Facuftdliide

    TeologieAndrei $aguna din Sibiu, la data de 2 noiembrie 2009'

  • 8 KLAUs KINNETHeste transformarea tuturor oamenilori prin fo(a opinieigi constrdngerea legilor, in animale docile, politicoasegi gregare. Marea crimd, in ochii oamenilor recenli,este sd le afirmi banalitatea absolutd cd Dumnezeuexistd 9ic6, fdrd El, toatd lumea noastri este o nebu_nie. Marea crim6, in lumea bine de al, este s6 continuisd fii cregtin. Nu sunt cuvintele mele, ci sunt cuvintelelui Horia Roman Patapievici, care face un portret alomului recent, al omului mondial, alomului gregar, fdrdrdddcini in cer 9i pe pdm6nt.

    Klaus Kenneth, invitatul nostru din aceastd seard,defapt, oaspetele nostru, nu intr€ delocin tiparulomuluirecent. Ne vom convinge cu toliide asta, prin cele ceurmeazd. lnsetat de Dumnezeul Cel Viu dupd cumdoregte cerbul apele izvoarelor, a cdutat neobositodihna gi ardtarea felei lui Dumnezeu. $i a aflat, prinpocdinld, prin metanoia, iaorulvielii gi uga Raiului. Aajuns acasd gi-a venit intru sine, gi-a venit in fire. L_adescoperit pe MAntuitorul lisus Hristos, Calea, Adevd_rul 9i Viala. Pdrintele Rafail Noica, ucenicul mareluiSofronie 9i prietenuldomnului Kenneth, spune: Brben:ca Oftodoxd nu este o Biseicd intre altele, ci este,pur 9i simplu, firea in care Dumnezeu l_a creat peom. Esenla Oftodoxiei este firea omtilui.

    Domnul Kenneth se afld, de doud septamani, inRomdnia 9i suntem bucurogi sd-l avem oaspete, inaceasti seard, ?n Sibiu, la Facultatea de Teologie. V6dau cuvdntul.

    Klaus Kenneth: Doamne ajutd! Ciprian a spusdeja totulgi nu gtiu ce ag mai putea adduga. Cu toate

    Dp cp suNr onrooox 9acestea, eu am venit aici, pentru a vd spune o povestecare nu este a mea, ci este povestea mileigia haruluilui Dumnezeu, despre care spunem ce este Dumne-zeul viefii. Ei bine, pentru mine, aceste cuvinte -Dumnezeul yiefii - inseamne, acum, cu adeveratceva, nu sunt doar vorbe goale. De ce spun asta?Pentru cd, atunci cand am auzit, pentru prima date,cd Dumnezeu e Via!5 9i alte bla bla-uri de genulacesta, ele nu erau altceva dec6t lucruri pe carefiecare dintre noi le-a auzit cu mintea. Dar a venit 9iun moment in care me aflam atat de addnc in moarte,incdt acest cuvant, ce Dumnezeu este Viafi, acdpitat, deodati, inleles.

    Vedeli, eu nu am avut parte de multd fericire inviala mea. Se spune, de obicei, cd, la nagtere, un copilvede lumina zilei; dar eu, la nagterea mea, in 1945, nuam vdzut dec6t intunericul mo(ii. Moarte, distrugere,impugcdri... O casd a mo(ii era casa noastrd, iarmama igi daruise viata altor zei. Dacd Dumnezeulnostru este Viali gi Dragoste, atunci, c6nd mergemla alt dumnezeu, nu mai putem spera tot la via!6 9i ladragoste. $i despre acegti cellafldumnezei, Hristosa spus: L-al'n vezd pe satana cdzend ca un fulgerdin cer. $i, cu el impreunS, o intreagd armate dedemoni. intr-o astfelde lume m-am ndscut.

    Tata a divo(at gi, apoi, a plecat. Nu am fostniciodatd fdiicit, nu am cunoscut niciodata dragosteasau bucuria. Singurul sentiment pe care il simleampentru mama mea era frica. $i, astfel, in mine s-anescut o revolte, care m-a fecut sd fiu needucaf qineeducabil, iar urmarea purtdrilor mele rele erau

  • l0 Kreus Knxr,renrbitaile - s-a intAmplat chiar ca mama se me bate cuun drug de fier, lSs6ndu-md mai mult mort dec6t viu.Astfel, acasd nu era, cu adevdrat, acase - acestia eramediulin care trdiam.

    Mama credea, de multe ori, ce, noaptea, sunt inpat, insa, atunci €nd aveam vreo gapte ani, obignuiamsi md coco! pe acoperig, se ies pe geam, sd coborpe scoc ai s6 mri ascund intr-o capeld in care erauagezali mo(ii.

    Dumnezeu, in Sfdnta Scripturd, ne spune ca, dacdcineva se indepdrteazd de El, de Dumnezeul Tatd,atunci El se va rezbuna pe acea persoand p6nd la atreia 9i a patra generalie. $tiu cd deja bunica mea seafla in legiturd cu puterile oculte. A treia, a patrageneralie... Bunica, mama gicu mine.Agadar, mi-amddruit viala satanei, pentru cd nu cunogteam dragos-tea, iarviala mi-era secdtuitd de fricd. Fricd de adulli,fricd de moarte, fricd de toate. Cu timpul, am inceputsi lovesc ai eu cdnd cineva ?ncerca sd m6 bat6. Fap-tele mele, asffel, au ndscut multe probleme - cu adu[ii,cu profesorii, cu polilia. Pane cend, la un moment dat,mama nu m-a mai suportat, aga c6 m-a dat de la ea.A primit oferta unui preot catolic- ea insdgifiind o catolicdrigid6, care mergea, in fiecare zi, la impertdganie.

    Atunci cAnd am plecat de acasd gi am inceput sdlocuiesc in casa acelui preot, au venit urmetoareleincercdri. Preotul acela chema duhuri 9i, prin ele, amtr6it, poate, cel mai ingrozitor lucru ce i se poate intAm-pla unui om. Care e cel mai mare dar pe care l-a primitomul de la Dumnezeu? Liberul arbitru! Dumnezeu,dragoste fiind, l-a creat pe om cu acest liber arbitru.

    De cs suNroRTooox ll$i, prin aceastd libertate a voinlei, deja Adam a pututse se revolte im potriva lui Dumnezeu. lnsd, atunci, s-aterminatgi cu dragostea. in orice caz, preotul acela areugit sd-mi lege voinla, avand un plan diavolesc. Elcduta jertfe tinere, astfel cd a inceput sd me violeze.

    $apte ani de zile. Dupd cum vd puteli da seama, aces-ta a fost iadul pentru mine. Era chiar mai rdu decAtfusese mama! Dar incotro sd md indrept? Nu m6puteam intoarce la mama; nu puteam merge nici lapolilie, pentru c6 poliligtii erau dugmanii mei! Agindrdzni se spun ci acegti gapte ani au fost, pentrumine, perioada de ucenicie in cregtinism. Pentru asupravielui, am inceput se compun muzicd 9i sidescopir sexul. Md gandeam ce, poate, dacd voideveni celebru, voi gesi, in asta, sensul vielii. Sexul nua fdcut altceva decat se me sec5tuiascd, salvdndu-md,totugi, cel pulin de la sinucidere. Micile sentimente cisunt cineva, atunci c6nd oamenii md provocau, m-au

    linutin viald...Dupi ce mi-am luat bacalaureatul, am reugit sd

    ies 9i din ghearele acelui preot. Prima urmare a noiilibertSli a fost cd mi-a crescut parul. Nu era doarrevolta mea impotriva sistemului, ci ea se imbina cuintreaga revohd hippie din acea perioadS. lar sloganulera sd distrugem tot ce ne distruge pe noi. Astfel, amintrat intr-un grup alviolentei, o bandd care, in Germa-nia, se numea Bader Mainhof Bande giin care erauimplicali oameni care impugcau politicieni, ripeaubancheri - pe scurt, oameni pentru care a lua vialaaltuia era o simpld joacd. Mis-a pdrut, atunci, cd, prinasta, ag putea gdsi rezolvarea problemei mele. Totugi,

  • 12 Kr,.rus Knr..srnla un moment dat, am inleles ci violenla nagte violen,tagi ci nu oferd, cu adeverat, o solulie.Am pornit, deci,sd caut mai departe. Cred ce nu veli vedea nici mdcaro pozA fecuta in acea perioade, in care si parfericit...

    Pdnd cdnd, intr-o buni zi, am intAlnit-o pe Ursula.Ea a fost primul om care m-a iubit cu adevdrat. Primulom pentru care nu sexul era important, ci iubirea ade-vdratd. La vremea aceea, eram un DJ celebru intr-unclub de noapte, iar ea lucra acolo, era chelndrild. $iea a inceput sd vadi ceva in mine. Dacd arfi si rezum,ag spune cd mi-a zis aga: Klaus, tu egti cel mai mareporc pe care l-am in6lnit vreodatd, dar ai gi cea maimare inimd pe care am cunoscut-o vreodatd! Ceeace inseamnd cd, Tn mine, exista ceva ce eu nu cunog-team. Dar ce puteam eu se in,teleg din dragoste, c6ndeu nu primisem niciodatd aqa ceva? Pdni la urm5,Ursula a ajuns se me sufoce cu dragostea ei, astfelinc6t am impins-o la sinucidere. Voiam si vdd cum ecdnd moare cineva. Am rdmas rece ca gheala gi tareca piatra in fata suferinlei ei. Abia in ultima clipd, ampus mAna pe telefon, am sunat la crucea rogie gi le-am spus ce, aici, e cineva pe moarte - dacd vor, sdvind sd o ia.lar, astdzi, gtiu cd Ursula a fost darul luiDumnezeu, pentru cd ea va apdrea iaragi gi iarSgiinpovestea mea. Ea mi-a atras atenlia asupra faptuluice am o problemd gravd. Vdzusem deja cd violenlanu e o solulie. Egti bolnav! Du-te Ia psiholog! Fd oterapie!Bine, haisd ?ncerc. Doui semestre. Daromulacela nu a fdcut altceva decdt sd dea explicalii -bunica, mama, rdzboiul - explicalii gi iar explicalii.Degtepte, ce-i drept, dar eu nu cdutam explicalii, eu

    f)E cE suNT oRToDox 13voiam si fiu ajutat 9i se Tmi mearge mai bine! $i maivoiam ceva: sd am putere asupra oamenilor.

    intruc6t, in acea perioadS, a preotului catolic, amsuferit at6t de mult, aveam doar doud dorinle: prima

    era sd ii distrug pe to[i cregtinii - nu uitali ce eucunogteam drept cregtini doar oameni care mi--auadus multd suferinle -, 9i, a doua, venitd din tristefe gisingurdtate, era sd gdsesc dragostea, fare a Sti, insa,

    cd degeaba o gdsesc, daca nu suntin stare sd o inleleg.Astfel, aflAndu-md in Hamburg, am cizut tot maiaddncin criminalitate, in inchisoare, in conflicte cu polilia, inpornografie, in furt git6lhririe. Era un iad, nu o viald!^

    $i, atunci, am primit marele,,ajutor": drogurile! lnsf6qit, pot sd ies din suferinla acestei lumi- drogurileme ajut6! Doar cd genul acesta de ajutor poarti pece-tea satanei. $ase ani de zile... pdnd c6nd, de douiori, am fost foarte aproape de moarte 9i am supravie-

    !uit doar prin mila lui Dumnezeu.Apoi, am pornitTntr-o cdldtorie. Md g6ndeam ci,

    poate, exist5 intelepciune giadevdr la indieni.Am plecat

    in America, dar am fost dezamdgit. Acolo gdsegtidumnezei ai munlilori dumnezeiai cdmpiilor, dumnezeiai pomilorgi... rasism impotriva albilorl Din nou, am inleles

    ce nu aceasta este solutia. M-am intors, deci, in Europa,

    unde m-am ldsatamegit de speranF ce a9 putea gasi

    rdspunsurile la intrebirile mele in filozofie. Epicur'Platon, filozofia greacd, filozofia romand -foarte intere-sant! insd, am descoperit, nu dupi mult timp, cdmajoritatea filozofilor a stAqit prin sinucidere. $i m-amgAndit cd, de fapt, gi eu md aflu pe pragulsinuciderii 9icd nu de o Tndemnare spre asta am nevoie...

  • 14 Kr.q.us Kp.N.rF.rH

    La sf6rgitul perioadei de droguri, chipurile oame-nilor pe care ii int6lneam se prefdceau, sub ochii mei,in cranii ce md inspeimantau gi md chinuiau! Din nou,am supravietuit prin muzicd.Am fondat o trupi in Ham-burg, tdiam din muzicS, alcool gidroguri, dardiminea-!a, la ora 3, cdnd md urcam in pat, eram groaznic desingur. 9icred cd, giastdzi, singudtatea este cea maimare suferintd din lume, boala veacului! Dupd cumCiprian a spus, la inceput, fdrd Dumnezeu, suntemdespdrfi1r" de frate gi de sord... $i mle dat sd vdd pestetot, in toati lumea, aceasti singudtate. Ea e cea caretransformi, de fapt, viala intr-o vegetare. Ce era defdcut? Eu nu mai suportam singurdtatea, aga ci amhotirAt sd sar pe geam, sd mor. incercasem deja s6md sinucid prin somnifere, dar am fost gdsit gi salvat.De aceea, mi-am zis ci 9i de data aceasta me vorg6si, doar cd acum voi fi mort, strivit de betonul dinfa{a casei mele. Atunci, insd, am triit, pentru primadatd, o experienla foarte stranie...

    Din sufrageria mea gipdni la uga balconului, eraumaxim cinci pagi, pe care voiam s6-i parcurg pentrua sdriin moarte, cdnd, deodatd, a apirut Cineva l6ngdmine. in spatele umdruluimeu drept, stdtea Cineva. Eo experienli pe care, ast6zi, o inleleg mult mai binedec6t atunci: gtim cd existd o lume vdzuti gi o lumenev6zuti. De exemplu, cei mai multi dintre ortodoc$i,atunci cAnd merg la bisericd, vdd icoanele de pepereti, frescele 9i pot sa-gi dea cu pirerea - suntfrumoase sau nu sunt frumoase. Dareistd, dupi cumgtim cu tolii, o biserici vizuti 9i una nevizutS. $iacelacare privegte cu ochii inimii, acela va vedea ce nu e

    Dr cs sINr ontooox 15vorba de icoane, de imagini, ci cd acegti sfinfi suntprezenliin biserici. Ei bine, in acea clipi, in Hamburg,am tr6it asta pentru prima datd. Cu ochii mei biologici,am vdzut clar gi gtiam: l6ngi mine, nu e nimeni! Darmd aflam intr-o stare care nici mdcar nu poate fi des-crisa, eram foarte-foarte convins cd in spatele meuchiar std Cineva. $i, atunci, am auzit un glas tare, caremi-a spus: Nu egfi singur! lar acel glas rdspAndeaatata mangaiere giatata dragoste, inc6t, in mine, s-atrezit ndzuinla spre un Dumnezeu despre care eramconvins cd trebuie se existe, o putere, o dragoste, unadevdr. in acea clipe, am inceput se scriu cAntece.Am compus un cdntec pe care il voi c6nta imediat.Mai tdziu, am scos gi un CD... Versurile sunt cam aga:Credeai cd fi-ai pierdut dragostea / $i cd nu maiinlelegiviala/Totul e suferinld/ $istigi cd, de-acum,nu te mai agteaptd decdt moartea. / $i fiecare noudincercare / Prin violenld, psihologie, filozofie / nu faceattceva decilt sd-mi strdngd mai tare gdtul. Dacitpurtdm un cdine de lesd, in clipa in care el se indepdr-teazi prea mult, este str6ns de g6t. La fel, cAnd neindepdrtdm de Dumnezeu, sim,tim cum suntem stransi

    de gAt. Aga cd am scris, aici, c6 sunt aproape de sufo-care. C6nd, deodatd, simli o atingere magice / Hei,parcd voiai sd sari pe geam./ Nu, pentru ce aici batevdnful. $ivdntul era Duhul Sf6nt, pe care, ins6, atuncinu il cunogteam. in orice caz, prin aceaste intalnire,am Tnleles, pentru prima dat5, c5, undeva, trebuie sdexiste o inimi 9i ce existe o dragoste ce nu poate fipierdutS. Niciodati nu o putem pierde! Dar cumputeam se scriu aga ceva, cand eu nu cunogteam

  • 16 Kreus Ksmrarndragostea? Pentru cd noi suntem creali dupe chipulgi asemenarea lui Dumnezeu. Daci suntem creatidupd acest chip, atunci dragostea trebuie s6 fieundeva. Doar c6, atunci, ince nu gtiam unde...

    Hristos a aperut in acea clip6 gi a aprins o micdalarmd care nu mi-a mai permis sd sar. Teoretic, dup6aceaste experienta minunatd, se ndscuse, cumva,posibilitatea ca eu s6-L gdsesc pe Hristos, si devincregtin. lnsd, in locul Lui, a apdrut Maharishi Mahesh.Acest om propovdduia medita!ia transcendentali 9ipromitea libertatea, fericirea, echilibrul interior. Exactceea ce cdutam!Aga cd m-am lisat ini{iat in secreteleacestei m e d itali i t ra n sce n de nfale... Atunci, insd, s-aintdmplat un lucru ingrozitor, pentru cd Maharishi era,defapt, un lupimbrdcatin bland deoaie, lucru pe careeu, desigur, nu l-am observat. O astfel de iniliere nuera tocmai ieftin5, se mai practicd 9i azi, in anul 2009- 8700 de franci elvefieni. gi acolo poliinvdla sd zbori- tocmai ceea ce voiam gi eu: si transcend dinsuferinld in ne-sufer,rfdl Asta se gdsea acolo.

    Sd vd spun, insd, 9i lucrul groaznic care s-a int6m-plat. Faptul cd astdZ existd cregtiniil datorim primilormartiri, pentru ce ei nu au primit sd se inchine zeilorromani, iar suferinla loro gtim din Scriptur€: li s-atdiatgdtul, au fost aruncali la lei. insi au preferat sd moar6a9a, dec6t sd se inchine unor idoli strdini. gi, ast6zi,in intreaga Europd giin intreaga lume, vin astfel de zeistrdini, iar oamenii, in timpul unor inilieri cum a fost gicea la care am participat eu, li se inchind lor, le aducjertfe - 9i s-a petrecut drama! Pentru ce, prin gesturileacestea, ne vindem sufletele. $i acegti zei sunt cei

    Dt cB sr.wt onrooox l'1care mi-au goptit: K/aus, nu ai nevoie de Hristos! Tuegti Dumnezeu. Este exact lucrul care s-a intamplat 9icu Adam gi Eva. $i lor li s-a promisl. Putelifi Dumnezeu!

    M-am ldsat, deci, iniliat gi am pdtruns intr-o lumecare are nu mai pulin de 33 de milioane de zei. Pedrum intr-acolo, inspre lndia, am cunoscut 9i islamul,insd nu a durat mult pAni sd inteleg ce acesta este oreligie fdrd niciun fel de dragoste. Acolo se pedep-segte 9i se pedepsegte 9i se pedepseste. Ai furat' ilitaie m6na; ai minfit, ilitaie limba; omoare femeile cupiefe - dar eu pedepsit fusesem toatd viala, nu aveamnevoie de acelagi lucru 9i in religie!

    Dezamdgit gi de islam, am plecat spre lndia, ladivergi guru, am practicat medita{ia, yoga' $i yogavine, vine giin Rom6nia. Toli vi vor spune: yoga facebrhel$iyoga chiarface bine!insi nu e binele pe careni-l di Hristos. Pe moment, poate se ne linigteascdnervii, dar neindepdrteazi foarte mult de Dumnezeu.

    $i vi spun gi cum - e necesar sd f(i informali cu privirela astfel de lucruri.

    intruc6t suntem creali dupd chipul gi aseminarealui Dumnezeu, in noi existe o dinamica, o energie care

    tinde se ne preschimbe in tposfasun. Fiecare omdoregte sd ajungd la Dumnezeu. $i hindugii! Tolioamenii! insd, prin yoga, tocmai aceaste dinamicieste paralizata. CAnd fac un exerciliu de yoga - 9isubliniez: yoga nu este gimnasticd!-, fiecare asanaeste legatd de o zeitate hindusd, a cdrei energiep,aralizeazd ceva in noi, iar oamenii confundi tocmaiaceaste paralizie cu pacea interioarS. Dumnezeulnostru ne spune cd devenim liberi doarin clipa in care