Dementa Vasculara, Senila Si Alzheimer

5/19/2018 Dementa Vasculara, Senila Si Alzheimer

1/8

Dintre afectiunilepsihiatrice,dementaeste una din cele mai dramatice atat pentru pacient cat

si pentru persoanele din jur deoarece afecteaza in primul rand memoria.

Aceasta boala apare in general la persoanele in varsta, fiind mai des intalnita la batrani. 20% din

persoanele de peste 80 de ani sufera de dementasevera, 50-60% de dementetipAlzheimersi

15-20% au dementedetipvascular. Barbatii sunt mai des afectati de aceasta patologie decat

femeile.

Cauzele dementei vasculare

Aceasta afectiunepsihicapoate fi datorata mai multor

cauze: drogurile,medicamentele, bolilecerbrovascularesi dementaAlhzeimersunt factori

raspunzatori pentru dementavasculara.

Trebuie sa te feresti de factoriideriscce predispun la dementa vasulara:

- fumatul- obezitatea- diabetul zaharat- colesterolul crescut- tensiunea arteriala crescuta-

ateroscleroza vaselor carotidiene

Acest lucru il poti face doar printr-un regim de viata echilibrat, cu o dieta saraca in grasimi si

dulciuri, dar bogata in antioxidanti.

Simptomele dementei vasculare

Persoanele cu dementa vasculara au deficite de cunoastere. Deteriorarea memorieieste

un simptomprecoce si absolut necesar in diagnosticulde dementa.

Persoanele cu dementavascularaau deteriorata capacitatea de a invata lucruri noi sau uita

lucrurile deja invatate. Adesea ei pierd obiecte pe care uita unde le pun, uita mancarea pe foc

sau se ratacesc.

In stadiile avansate de dementa, deteriorarea memoriei este atat de severa incat persoanele isi

uita profesia, studiile, data nasterii, membrii familiei si chiar numele.

In aceasta boala psihica alt simptomeste afazia(deteriorarea functiei limbajului). Vor fi

afectate atat limbajul scris cat si cel vorbit. In stadiile avansate, persoana cu dementapoate fi

chiar muta.

Persoanele cu dementa ajung in incapacitatea de a efectua miscari coordonate si nu pot

intelege rostul obiectelor (nu se pot pieptana, imbraca, manca).

Dementavasculara esteadesea asociata cu alte boli cerebrovasculare. Semneleunei

bolineurologicede cauza vasculara ar putea fi: semnul Babinski, paralizia pseudobulbara,


2/8

tulburari de mers, exagerarea reflexelor osteotendinoase ori lipsa de forta musculara intr-o

extremitate.

Delirulpoate fi suprapus sau asociat cu o dementavasculara.

Diagnosticul de dementa vasculara

Tomografiacomputerizatasi imagistica prin rezonantamagneticapundiagnosticulunei

afectari vasculare la nivelul scoartei cerebrale. Totusi aceste doua investigatii nu pot detecta

intotdeauna leziunile in dementa vasculara.

Electroencefalograma poate avea o contributie in diagnosticareaacesteiafectiunipsihiatrice.

Diagnosticulfinal de dementavascularase poate pune doar dupa o discutie amanuntita cu

pacientul si rudele acestuia si dupa aflarea bolilor asociate sau avute in antecedente.

Tratamentul dementei vasculare

Trebuie sa afli ca dementa vasculara este o boala care nu se trateaza. Singurul lucru pe care il

poate face medicul este sa incerce sa opreascaevolutiaboliisau sa o previna.

Prevenireadementei vasculare se face prin tratamentcu antiagregante, statine si

antihipertensive impotriva accidentelor vasculare cerebrale.

Tratamentulpentru stoparea evolutiei dementeivascularevizeaza interventia psiho-

terapeutica si stimularea memoriei. Este bine sa stii ca persoanele cu dementa au nevoie de

mult suport din partea familiei.


3/8

Dementa senila (senilitate)reprezinta o afectiune neurologica cronica , cu evolutie

progresiva , caracterizata printr-o regresie globala a activitatii intelectuale si a

personalitatii bolavului , ca urmare a procesului de atrofiere corticala.

Cauzele pentru dementa senila (senilitate)nu sint cunoscute cu exactitate insa , se

pare ca un rol important il detin traumele suferite in copilarie. Acestea ar diminuacapacitatea de adaptare la varsta adulta si ar constitui o stare predispozanta la

imbolnavire in perioada de maturitate a vietii. Este recunoscut faptul ca stresul

impreuna cu alte boli (cerebrale sau extracerebrale) precum si anumite caracteristici

genetice constituie factori declansatori ai dementei senile.

Dementa seniladebuteaza obisnuit intre 65 si 70 de ani, mai rar si neobisnuit sub

aceasta varsta (considerata uzuala pentru dementele presenile) si evolueaza spre o

regresie globala a activitatii intelectuale si a personalitatii bolavului, ca urmare a

procesului de atrofie corticala, cu placi senile si degenerescente

neurofibrilare. Dementa senilaeste mai frecventa la femei decat la barbati (1,5 - 2 la1), de multe ori debutul fiind greu de stabilit deoarece boala se instaleaza insidios si

treptat.

Dementa seni la (seni l i tate) - simptome

Debutul pentru dementa senila (senilitate) se caracterizeaza printr-o diminuare

progresiva a functiilor cerebrale, in special a memoriei si orientarii. Un alt semnal este

aparitia de confabulatii... la inceput se observa unele mici erori (greseli ocazionale)

refritoare la unele detalii ale evenimentelor sau actiunilor, pentru ca mai apoi, cu timpul,

insusi evenimentul in sine sa fie uitat. Gandirea devine lenta, pacientul incepe sa seincadreze in anumite sabloane de mult insusite, se ingusteaza cercul preocuparilor, se

constata o schimbare a comportamentului afectivo-emotional, tinuta neingrijita,

neglijenta in general, activitate stereotipa, intalnindu-se frecvent colectionarismul de

obiecte inutile, episoade psihotice de furie, irascibilitate.

In cea de-a doua faza de dementa senila (senilitate) - numita "de stare" - sindromul

predominant devine amnezia progresiva, initial manifestata doar in ceea ce priveste

evenimentele recente, cele din trecutul indepartat mentinandu-se inca bine conservate.

Din moment ce tot ceea ce ajunge sa-si mai aminteasca bolnavul sunt evenimente din

copilarie, adolescenta, tinerete, acesta ajunge adesea sa se considere copil sau tanar sisa se comporte in consecinta. Dezorientarea este mai intai temporala si ulterior

spatiala, bolnavii uitandu-si numele, adresa, ratacindu-se pe strada, in curte, in casa

sau in spital. Pe langa aceste simptome majore, apar tulburari de gandire si limbaj,

acestea devenind dezordonate, cu pierderea sirului ideilor, cu repetitii de cuvinte si

expresii, uneori fara legatura intre ele. Bolnavii de dementa senila (senilitate)pot

prezenta anumite accese depresive, maniacale sau paranoide si halucintatii.


4/8

In stadiul final de dementa senila (senilitate), cand viata psihica abia mai palpaie in

organismul bolnavului, se instaleaza o stare de apatie, deteriorare intensa psihica si

somatica, ajungandu-se la o existenta mai mult vegetativa care duce, intr-un timp mai

lung sau mai scurt (in medie 3-5 ani) la moarte, in urma unor complicatii de tip

pulmonar, renal, cardiovascular, etc...

Semnele bolii numite dementa senila (senilitate)- din punct de vedere al modificarilor

neurologice - nu sunt evidente, constatandu-se uneori reflexe pupilare lente, un tremur

al degetelor mainii, usoara deformare a mersului - cu pasi mici si cu lipsa ridicarii

piciorului de pe sol. Electro-encefalograma evidentiaza trasee plate, cu ritmuri lente,

difuze. Pneumo-encefalograma arata dilatarea ventriculara, cu atrofie cerebrala in

grade diferite.


5/8

Dementa Alzheimer este o boal ce afecteaz creierul uman, producnd modificri distructive

ce determin pierderea memoriei i n final moartea bolnavului.

Simptomele bolii Alzheimer

Tulburari ale memoriei recente:pacientii pot uita evenimentele traite recent, informatii

memorate recent, nume sau numere de telefon; ulterior tulburarile de memorie se

generalizeaza.

Tulburari de limbaj:pacientii uita cuvinte uzuale, pe care le inlocuiesc frecvent cu expresii de

genul: asta, cum ii spune, intelegi tu, nu-mi vine acum numele.

Tulburari ale gandirii abstracte:imposibilitatea de interpretare a numerelor sau de calcul

Dezorientare:aceste persoane se pot rataci in locuri pe care le cunosc foarte bine, pot sa uite

adresa la care locuiesc.

Tulburari ale dispozitiei:schimbari bruste de dispozitie- pot deveni usor suparati sau furiosi

fara motiv, nu mai gasesc placere in lucrurile care ii bucurau inainte, alteori par aplatizati

afectiv

Dificultati in indeplinirea sarcinilor zilnice:cum ar fi prepararea mesei Modificari ale

personalitatii: confuzie, suspiciune, teama de a deveni dependent de un membru al familiei.

Lipsa de initiativa:manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si

refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.

Devin neingrijiti:In multe cazuri, igiena personala precara este cel mai evident semn - pot

deveni neingrijiti, imbraca haine patate sau uita sa se spele.

Comportament bizar:au tendinta de a pune lucrurile in locuri ciudate, se imbraca cu haine

nepotrivite pentru vremea respectiva.

Uneori mai pot aparea si alte simptome:

- Halucinatii vizuale sau auditive

- Lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare, prieteni si familie

- Activitati repetitive fara un scop anume.

- Agresiune fizica sau verbala

Evolutie

Evolutia bolii este spre deteriorare intelectuala progresiva si deces.O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.

Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii, altele pierd

capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce.

La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la

probleme mentale si functionale severe.


6/8

Faza initiala

Se manifesta de obicei cu:

- dezorientare temporo-spatiala

- pierderea abilitatii de a efectua anumite activitati

- evitarea situatiile noi, nefamiliare- capacitate de memorare diminuata

- vorbire mai lenta

- dificultati in manevrarea banilor si efectuarea platilor

- tulburari de judecata, uneori cu decizii gresite

- tulburari de dispozitie: depresie, iritabilitate

Faza intermediara

In aceasta etapa:

- pacientul are momente cand nu isi mai recunoaste familia si prietenii- seara este frecvent agitat

- apar probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor

- probleme de gandire si de logica

- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza cuvinte noi pentru a substitui ceea ce

a uitat

- are dificultati in a se imbraca singur

- are momente de ostilitate, lipsa de cooperare

- apar suspiciuni nefondate

- pierde orientarea temporala

- necesita ingrijire permanenta

Faza tardiva

In faza tardiva pacientii:

- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance fara

ajutor

- pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii

- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent

- devin confuzi seara si au insomnii

- comunica dificil sau deloc prin cuvinte

- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta).

Decesul poate aparea ca o complicatie a escarelor, infectiilor, pneumoniei datorate imobilizarii

la pat.


7/8

Tratament

Nu se cunosc modalitati de prevenire a bolii Alzheimer (se pregateste aparitia unui vaccin care

spera sa previna boala).

Tratamentul existent la ora actuala nu vindeca boala, dar incetineste progresia ei si amelioreaza

simptomele pacientilor, imbunatatindu-le calitatea vietii. Tratamentul este gratuit si se prescrie

de catre medicul psihiatru, neurolog sau geriatru.

Examinarea periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie,

detecteaza problemele nou aparute, monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua

familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. Pe masura ce boala progreseaza

se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme

aparute.

In faza tratamentului initial trebuieclarificate anumite aspecte alaturi de familie:

- ingrijirea de care are nevoie pacientul

- persoana care il va ingriji pe pacient pe masura ce boala va avansa

- aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa

- planul de terapie si ingrijire a bonavului.

Majoritatea pacientilor pot fiingrijiti la domiciliude un membru al familiei sau un prieten, cel

putin pana cand boala devine severa. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu

inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva

sau minimiza tulburarile de comportament, ca tulburarile deviante si de somn.

Pe masura ce boala avanseaza, asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila, indiferent de

pregatirea sau de devotamentul fata de persoana bolnava. Internarea bolnavului intr-o

institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat, dar in unele cazuri e cea mai buna solutie.


8/8

Documents

Dementa Vasculara, Senila Si Alzheimer