Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava

Facultatea de ştiinţe economice si administraţie publică

Specializarea: Administratie publica

Anul : III ID

PROIECT: DEMOGRAFIE

Tema nr.6:Creditul-factor de relansare economică a comunităţilor rurale

PROF.UNIV.DR. STUDENT

HAPENCIUC C. VALENTIN CONSTANTINESCU CARMEN

Întrebarea 1Analizaţi dacă obiectivele cercetării nr.6 se regăsesc în chestionarul anchetei.

Răspuns 1 Primul obiectiv: „Determinarea gradului de creditare a persoanelor fizice şi juridice aflate într-o comunitate rurală situată în judeţul Botoşani” se regăseste în ambele chestionare.Pentru primul chestionar întrebarea:”Aţi apelat în cursul activităţii dvs.la solicitarea unui credit de la o instituţie bancară din zona dvs.?” este cea care reflectă gradul de creditare al persoanelor fizice oferind un grad maxim de certitudine în comparaţie cu primele cinci întrebări care au rolul de a famileariza persoana interogată şi care nu au capacitarea de a atinge esenţialul,obiectivul propus.Aceeaşi întrebare este inclusă şi în cel de-al doilea chestionar cu referire la persoanele juridice.Următoarea întrebare ”Cu ce instituţie financiar bancară conlucraţi (colaboraţi sau aveţi deschis contul curent)?” oferă informaţii asupra gradului de creditare actual(„conlucraţi”=denotă o acţiune desfăşurată în prezent) care prin natura formularii deficitare ale sale oferă posibilitatea persoanei interogate să aleagă doar o singură instituţie-bancară şi nu mai multe din cele enumerate, îngrădindu-i astfel alegerea. Obiectivul al doilea ” Determinarea gradului în care locuitorii unei cominităţii rurale, bine determinate, utilizează creditul în scopuri personale sau în alte activităţi lucrative (persoanele juridice ce-şi desfăşoară activitatea în aceste perimetre rurale)” este atins;el se regăseşte în cadrul primului chestionar la nivelul intrebării închise numărul 8”Dacă aţi beneficia de un credit, cum l-aţi utiliza?” şi în cel de-al doilea la nivelul întrebării numărul 4 formulate asemenea celei destinate persoanelor fizice. „Stabilirea tipului de credit generalizat în cadrul comunităţii cercetate” constituie al treilea obiectiv propus a fi realizat prin intermediul acestui sondaj de opinie.Întrebarea închisă:„Dacă vi s-ar aproba un credit, ce sumă aţi solicita?” constituie baza materializării obietivului, ea fiind întâlnită în ambele chestionare.Având o formulare bine concepută întrebarea oferă libertatea persoanei intervievate de a alege din mai multe variante de raspuns,obţiunea dorită. Ultimele 6 obiective(„Cunoaşterea opiniei persoanelor fizice şi juridice cu privire la preţul creditelor (dobânda activă negociabilă)”; „Cunoaşterea opiniei beneficiarilor de credit cu privire la modalităţile de obţinere a creditelor şi întocmirea documentaţiilor de creditare.”; „Cunoaşterea opiniei beneficiarilor de credite cu privire la modalităţile de rambursare a creditelor.”; „Percepţia beneficiarilor de credit cu privire la cerinţele prudenţiale cerute de instituţiile bancare la întocmirea contractelor de credit.”; „Cunoaşterea gradului de accesibilitate a cetăţianului român la obţinerea unui credit.”;„Modul în care sunt percepute instituţiile financiar bancare de cetăţenii români.”) nu sunt atinse la nivelul lor maxim sau chiar în cel mai rău caz nu se regăsesc în cadrul chestionarului.Aceste obiective care din nefericire au fost neglijate, ar fi putut oferii informaţii importante referitoare la:gradul de documentare cu privire la mecanismele financiar-bancare,mai exact mărimea dobânzii practicate pe piaţă în concordanţă cu opinia publică, părerea personală referitoare la demersul contractării unui credit dar şi a rambursări treptate a acestuia,gradul de mulţumire a cetăţeanului în ceea ce priveşte sistemul bancar în general.Astfel în ceea ce priveşte nivelul dobânzii practicat pe piaţa financiar-bancară precum şi calitatea imaginii instituţiei bancare dobândite prin prisma

cerinţelor solicitate de potenţialul creditor, acestea poate fi deduse indirect prin analizarea datelor obţinute la întrebările enunţate anterior :”Aţi apelat în cursul activităţii dvs. la solicitarea unui credit de la o instituţie bancară din zona dvs.?”,”Dacă aţi beneficia de un credit, cum l-aţi utiliza?”.În acest context se pot trage următoarele concluzii:1)instituţiile bancare practică o dobândă suportabilă,relativ medie dat fiind faptul că atât persoanele fizice cât şi cele juridice au apelat la solicitarea unui credit de-a lungul activităţii lor cumulând un procent destul de ridicat:76% respectiv 80% din totalul persoanelor intervievate,însă utilizarea acestui credit nu este considerată a fi eficientă în constituirea de societăţi comerciale, achitarea unor datorii sau investirea în activităţile turistice.2)atât persoanele fizice cât şi cele juridice denotă o oarecare încredere în instituţiile financiar-bancare

Referitor la rambursarea creditelor, întrebarea „Care au fost cauzele care v-au creat dificultăţi în rambursarea creditelor?” este bine formulată; datele obţinute oferă informaţii nu numai asupra situaţiei deficitare de restituire a creditelor ci şi asupra nivelului de trai.

Întrebarea 8 Care sunt etapele succesive ce trebuie respectate în realizarea unui studiu statistic ? Realizaţi o ierarhizare a lor in funcţie de importanţa pe care credeţi ca o are fiecare în realizarea, în bune condiţii a studiului nr.6.

Răspuns 8În realizarea unui studiu statistic etapele succesive ce trebuie urmate sunt :

-identificarea problemei decizionale;-scopul cercetării;-stabilirea obiectivelor, ipotezelor si variabilelor cercetării;-stabilirea colectivitaţii cercetate,a unităţii de cercetare şi a unităţii de sondaj;-alegerea tehnicii de cercetare(stabilirea metodei de recoltare a informaţiilor precum şi stabilirea coordonatelor spaţiale,temporale şi modale);-stabilirea mărimii eşantionului şi a metodei de eşantionare;-construcţia chestionarului;-probleme de organizare a anchetei;-prelucrarea, analiza si interpretarea datelor.

Toate etapele sunt la fel de importante şi trebuie tratate cu seriozitate.Parcurgerea în formulă completă a lor, dacă avem în vedere un studiu statistic, ne oferă informaţii cât mai exacte care corespund în mare măsură realităţii.Fiecare etapă are un rol bine definit,ea fiind indispensabilă în procesul de realizare a unei cercetări statistice.

O importanţa strategică o are construcţia chestionarului în care trebuie urmariţi urmatorii paşi: -determinarea informaţiei specifice necesare şi modul sau de utilizare(se are în vedere atingerea obiectivelor);-selectarea procedurii de intervievare;-selectarea conţinutului întrebărilor.

Dacă un chestionar a fost realizat necorespunzător(obietivele cercetării neregăsindu-se în cuprinsul acestuia), cercetarea statistică în ansamblul ei va fi practic

inutilă deoarece nu oferă informaţiile necesare la nivelul cerut.În elaborarea chestionarului trebuie stabilite si respectate anumite standarde pentru fiecare întrebare ce va fi inclusa.Este important ca fiecare întrebare să furnizeze maximum de informaţie consumând minimum de timp si spaţiu.Un scop bine definit va atrage reuşita pe jumătate a cercetări în curs de desfăsurare. Alegerea eşantionului se face astfel încat, prin intermediul acestui studiu restrâns să se obţină concluzii cu valabilitate generală. Organizarea anchetei presupune stabilirea calendarului anchetei si asigurarea măsurilor de respectare a lui, precum si asigurarea mijloacelor de desfaşurare a anchetei. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor reprezintă etapa finală în realizarea unui studiu statistic, ea fiind importantă tocmai prin prisma faptului că nu trebuie să omită nici o eroare de natură a deplora calitatea datelor.

Întrebarea 24

Care este metoda de selectie adecvata din studiul nr 6? De ce?

Răspuns 24

Referitor la proiectul nr.6 metodele de selecţie adoptate sunt cele mecanice

respectiv dirijată.Selecţia dirijată a fost utilizat pentru a stabili mărimea eşantionului în cazul persoanelor juridice.Astfel din cadrul celor 199 de societăţi comerciale ce activează în cele 17 localităţi rurale, au fost aleşi 72 de administratori de firme (patroni,întreprinzători particulari, directori etc.) Celălalt tip de selecţie(mecanică) este utilizată în cazul persoanelor fizice(mărimea eşantionului=360 persoane) Cele două metode de selecţie alese sunt cele mai eficiente, ele fiind singurele modalităţi de stabilire a mărimii eşantionului care conferă o probabilitate maximă în ceea ce priveşte asigurarea reprezentativităţii eşantionului şi nu necesită efectuarea unor cheltuieli mari. Selecţia dirijată conferă reprezentativitatea cea mai mare în acest caz, ea având avantajul unor cheltuieli mici, fiind specifică unei colectivităţi reduse. Eşantionarea dirijata apare în cadrul sondajului efectuat de un expert, bun cunoscător al caracteristicilor populaţiei din care se extrage eşantionul.Celălalt tip de selecţie(mecanică) este semialeatoare, ea constituie metoda ce oferă reprezentativitate eşantionului dar are dezavantajul unor cheltuieli mai ridicate decât în cazul selecţiei dirijate.

Întrebarea 25Care sunt criteriile de îndeplinire în realizarea unui chestionar ?În ce masură au

fost respectate la realizarea chestionarului din studiul nr. 6 ?

Răspuns 25Un chestionar eficient trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii :

-să fie cât mai scurt si simplu cu putinţă, dar să cuprindă întrebări cu privire la toate datele relevante;-să aibă în vedere obiectivele propuse;-să asigure răspunsuri cât mai complete;-să evite înregistrarea datelor nesemnificative si a celor deja culese ;-să uşureze întelegerea cerinţelor întrebărilor de către intervievaţi ;-să conţină întrebări închise şi deschise, filtru si de control, care să permită identificarea subiectului intervievat cu exigenţele de reprezentativitate a eşantionului,fără a se abuza de acestea;-să nu conţină întrebări de tipul;” Nu-i aşa că………?”, sau alte tipuri de formulări asemănătoare;-să faciliteze controlul , prelucrarea , analiza datelor statistice si interpretarea rezultatelor .-chestionarul trebuie să se potrivească cu mediul studiat;să nu contină întrebări inutile sau incomode si sa nu combine metode de culegere a datelor.-chestionarul trebuie sa conţină scrisoarea de insoţire si sa fie scurt si simplu.

Analiza chestionarelor prezentate în cadrul proiectului nr.6Ambele chestionarele din cercetarea nr.6 sunt scurte: primul cu referire directă la

persoanele fizice posedă un număr de 16 întrebări pe când celălalt de tipB,destinant persoanelor juridice conţine doar 12 întrebări, timpul maxim alocat pentru completarea unui astfel de formular este de 10-15 minute.

Chestionarele nu conţin întrebări de control. Predomină întrebările închise cu scopul de a preveni situaţiile în care persoana intervievată ar da răspunsuri superficiale, sau chiar nu ar răspunde(datorită faptului că nu se găndeşte la întrebare). .În cadrul chestionarului se pot întâlni următoarele tipuri de întrebări care dn punct de vedere structural sunt bine amplasate:

-întrebări introductive(care au scopul de „a sparge gheaţa”, de a antrena subiectul în dialog).În chestionarul de tip A acestea sunt incluse în setul de întrebări 1-5 iar în chestionarul adresat persoanelor juridice acestea sunt în număr redus,mai exact apare doar o singură întrebare (nr.1).

- întrebări ce vizează obiectivele cercetării.În cazul persoanelor fizice acestea se regăsesc incluse în setul de întrebări 6-11,respectiv 2-7 pentru cele juridice.

- întrebări de identificare(necesare în realizarea diferitelor corelaţii) care permit caracterizarea persoanelor fizice şi a celor juridice după:-sex, stare civila, varsta; -nivel de instruire; -ocupaţia actuală.Aceste întrebări de identificare se regăsesc la sfărşitul chestionarelor, la nivelul setului de întrebări 12-16 pentru chestionarul de tip A, respectiv 8-12 pentru cel de tip B.

Chestionarele posedă răspunsuri complete, dar întrebările nu au în vedere toate obiectivele prezentate în primele pagini ale proiectului.Astfel printre obiectivele rămase neatinse se numără: „Cunoaşterea opiniei persoanelor fizice şi juridice cu privire la preţul creditelor (dobânda activă negociabilă)”;

„Cunoaşterea opiniei beneficiarilor de credit cu privire la modalităţile de obţinere a creditelor şi întocmirea documentaţiilor de creditare’’„Percepţia beneficiarilor de credit cu privire la cerinţele prudenţiale cerute de instituţiile bancare la întocmirea contractelor de credit.”;„Cunoaşterea gradului de accesibilitate a cetăţeanului român la obţinerea unui credit.”„Modul în care sunt percepute instituţiile financiar bancare de cetăţenii români.” Obiective ce ar fi putut oferi informaţii importante cu privire la nivelul dobânzi practicate de aceste instuţii, mărimea efortului depus pentru a contracta un credit,gradul de mulţumire a persoanelor fizice şi juridice în ceea ce priveşte serviciile financiar-bancare(raportul dintre eforturi şi efecte), gradul de accesibilitate a cetăţeanului român la obţinerea unui credit.Alte întrebări sunt formulate neglijent, dând naştere la efecte negative în ceea ce priveşte culegerea datelor(întrebarea ”Cu ce instituţie financiar bancară conlucraţi (colaboraţi sau aveţi deschis contul curent)?” oferă posibilitatea persoanei interogate să aleagă doar o singură instituţie-bancară şi nu mai multe din cele enumerate, îngrădindu-i astfel alegerea).

Chestionarul evită înregistrarea datelor nesemnificative, nu foloseste întrebări „capcană” cu scopul de a influenţa decizia persoanei. În concluzie ambele chestionare nu respectă în totalitate condiţiile realizării unui chestionar complet şi efecient.

Întrebarea 29Care sunt erorile care pot apărea în realizarea unei cercetări statistice? Cum s-a

încercat înlăturarea lor în cadrul studiului cu nr.6?

Răspuns 29 Erorile care pot apărea în realizarea unei cercetări statistice sunt:-erori de înregistrare-erori de prelucrare-erori de reprezentativitate (erori sistematice,erori întâmplătoare)-erori de modelareErorile de înregistrare, în cadrul studiului nr.6, au fost evitate prin alegerea unei selecţii dirijate în stabilirea eşantionului reprezentativ pentru persoanele juridice.Această selecţie se bazează pe experienţa unui specialist în domeniu. Erorile sistematice de reprezentabilitate sunt determinate de nerespectarea principiilor stabilite pentru constituirea esantionului , care determina unitatilor din cadru colectivitatii generale sanse neegale de a fi cuprinse in esantion.

Întrebarea 31Ce modalitaţi de prezentare grafică cunoaşteţi?Care ar fi cele mai sugestive in

prezentarea rezultatelor din studiul nr. 6 ? Argumentaţi.

Răspuns 31Rezultatele analizelor statistice pot fi “citite” de către un nespecialist în statistică,

în două moduri: prin reprezentări tabelare sau prin reprezentări grafice. Dacă reprezentările tabelare nu pun probleme de metodologie interpretativă (rezultatele fiind citite pe rânduri şi coloane), cele grafice necesită o iniţializare în prealabil (a beneficiarului informaţiei statistice, pentru a înţelege rezultatul statistic). Modalităţi de reprezentare grafică:        diagrama (circulară sau de comparaţie) – prezintă datele în baza unor axe plane sau circulare( prin benzi si coloane);        histograma (cronograma) – reprezentare grafică a seriilor de timp, utilizează arii dreptunghiulare sau sub formă de bare, folosindu-se sistemul axelor rectangulare;        poligonul frecvenţelor – pe axa ordonată sunt indicate valorile centrale ale claselor de valori, iar pe abscisă frecvenţele absolute;        curba frecvenţelor cumulate – pentru prezentarea comparativă a două sau mai multe grupuri inegale numeric, frecvenţele fiind exprimate în procente;        curba procentajelor cumulate – identică cu precedenta, cu deosebirea că în locul frecvenţelor sunt afişate procentajele, pe axa abscisei.Prezentarea rezultatelor grafic este mai sugestiva si ajuta la citirea mai rapida a rezultatelor .

Cele mai sugestive modalităţi de reprezentare grafică, în afară de cele tabelare, specifice studiului nr.6 sunt:-diagrama(circulară sau de comparaţie) specifică pentru a reprezenta datele nominale obţinute în urma răspunsurilor primite aferente întrebărilor închise din chestionare,mai puţin întrebările de identificare(de exemplu:”Cunoaşteţi semnificaţia termenului CREDIT” Da/ Puţin/ Nu Ştiu/ Mă Abţin).-histograma este specifică pentru a reprezenta datele numerice, de forma intervalelor( de exemplu:Dacă vi s-ar aproba un credit, ce sumă aţi solicita? 1-5 milioane/ 5-10 milioane/ 10-20 milioane/ 20-50 milioane/ 50-100 milioane/ peste 100 miliaone/ mult mai mult/ nimic), se are în vedere frecvenţa- poligonul frecvenţelor poate fi utilizat pentru a reprezenta datele numerice,în cazul nostru pentru reprezentarea datelor de identificare referitoare la vărstă.

Întrebarea 33Care este, în opinia dumneavoastră, importanţa stabilirii unor obiective clare şi

precise în realizarea cu succes a unei cercetări statistice?Argumentaţi.

Răspuns 33De o mare importanţă pentru derularea oricărui studiu de piaţă este formularea

obiectivelor ce trebuie ulterior atinse.Realizarea acestei etape se cere a fi efectuată cu multă atenţie,de calitatea acestora depinzând în mare măsură succesul sau eşecul cercetării.Formularea obiectivelor trebuie să ţină seama de îndeplinirea a trei condiţii pentru a putea fi considerate ipoteze valide:-verificabilitate(necesitatea de a se baza pe

observarea faptelor reale); - specificitatea (posesiaa unui înalt conţinut informaţional); - comformitatea (conţinutul va ţine cont de nivelul actual al cunoaşterii ştiinţifice din domeniul respectiv).Stabilirea unor obiective necorespunzătoare sau care nu satisfac anumite cerinţe va duce la nereprezentativitatea eşantionului care nu va avea capacitatea de a fi extrapolat la nivelul întregii colectivităţi.

Întrebarea 36Care sunt tipurile de întrebări utilizate în realizarea unui chestionar ?Enumeraţi-le

dupa mai multe criterii de clasificare.

Răspuns 36În primul rând în alegerea unei întrebări dintr-un chestionar trebuie ţinut cont ca

persoana intervievată să aibă acces la informaţia necesară pentru a da un răspuns corect.Într-un chestionar se întâlnesc doua mari categorii de întrebari,dupa continut:

-întrebări factuale;-întrebări de opinie.Întrebările factuale privesc fapte si sunt întrebări asupra motivaţiei sau asupra posibilitaţii de informare.

Dupa forma lor de prezentare întrebările pot fi :-întrebări deschise;-întrebări cu răspunsuri precodificate;-întrebări multi-opţiune; Întrebări închise -întrebări dihotonice;-întrebări mixteÎntrebările deschise sunt cele la care se poate răspunde cu propriile cuvinte si exprimă orice idee sugerată de întrebare.Întrebările cu răspunsuri precodificate sunt cele cu răspunsuri încadrate într-o variantă codificata anterior (maxim 10-12 variante).Întrebările multi-opţiune sunt cele cu variante multiple de răspuns din care se pot alege unul sau mai multe răspunsuri.Întrebările dihotonice sunt cele cu doua posibilitati de raspuns (Da/Nu).

În raport cu funcţia lor întrebările pot fi:-întrebări introductive;-întrebări de trecere;-întrebări filtru;-întrebări bifurcate;-întrebări „de ce”;-întrebări de control;-întrebări de identificare.

În chestionarul din studiul statistic nr.6 s-au folosit doar întrebări închise cu ma multe variane de răspuns(multi-opţiune).În ceea ce priveşte funcţia lor se pot identifica trei tipuri de întrebări:de introducere,întrebări ce privesc direct obiectivele cercetări şi de identificare.

Întrebarea 51 Identificaţi cel puţin două întrebări ale căror rezultate nu au fost prelucrate si

prezentate in cadrul studiului nr 6. Comentaţi.

Răspuns 51 Întrebările ale căror rezultate nu au fost prelucrate şi nici prezentate se găsesc în

număr destul de mare în cuprinsul chestionarului de tip B adresat persoanelor juridice.Prima întrebare enunţată astfel:”Aţi întâmpinat dificultăţi financiare în derularea creditelor contractate anterior?”,întrebare de tip închis,este urmată de o alta care conferă informaţii cu privire la tipurile de dificultăţi şi frecvenţa lor de apariţie.Chiar dacă rezultatele următoarei întrebări au fost prelucrate şi prezentate,ele nu pot oferi informaţii cu privire numărul de cazuri ce au întâlnit dificultăţi financiare sau asupra numărului de cazuri care nu s-au confruntat cu astfel de dezechilibre.S-ar fi putut obţine date cu privire la ponderea persoanelor ce au o situaţie financiară mai delicată,s-ar fi putut realiza diverse corelaţii,de pildă între aceste informaţii şi cele obţinute de pe urma adresării următoarei întrebări”Cu ce instituţie financiar-bancară conlucraţi(colaboraţi sau aveţi deschis contul curent)?” pentru a afla care este nivelul dificultăţiilor financiare înregistrate pe fiecare instituţie financiar-bancară.

Rezultatele la întrebările de identificare din chestionarul de tip B referitoare la vârstă,sex,stare civilă,ocupaţie actuală nu au fost prelucrate şi nici prezentate.Acestea ar fi fost necesare tocmai pentru a realiza o deosebire între persoanele intervievate sau chiar pentru a face diferite corelaţii.Informaţii privind ocuparea actuală a intervievaţilor ar fi putut să ne ofere noi informaţii cu privire la gradul de ocupare a forţei de muncă, nivelul profesiilor din cele trei tipuri de domenii(agricol,industrial,terţial=servicii), mărimea ratei şomajului etc.Un tip de corelaţie care s-ar fi dovedit într-adevăr utilă ar fi fost cea realizata între această caracteristică calitativă şi nivelul de utilizare a creditului în diferite domenii.

Întrebarea 62Care sunt etapele ce trebuie parcurse in realizarea unui sondaj? Au fost ele

respectate in cadrul studiului nr 6? Motivati rasunsul.

Răspuns 62 Aplicarea unui sondaj in analiza pieţii,ca de altfel în numeroase alte domenii,este legată de faptul că teoria sondajelor se bazează pe legea numerelor mari.Această legitate statistică afirma cu o probabilitate suficient de mare,aproape de unu,ca indicatorii medii calculaţi pe baza eşantionului diferă puţin de indicatorii tipici ai colectivitaţii totale,dacă volumul eşantionului este suficient de mare.Programul unei investigaţii prin metoda sondajului trebuie sa satisfacă etapele generale necesare în desfăşurarea unui studiu de piaţa,sintetizate astfel:

a)Analiza preliminară sau „filtru procesului”,ce identifică variabilele potenţial factoriale şi rezultative;este considerată etapa critică , cu nenumarate arii de investigaţie.

b)Definirea problemei(a pieţei; a populaţiei) va determina un aspect esenţial pentru proiectul de cercetare : stabilirea ipotezelor studiului.

c)Planificarea organizării studiului pieţei,ce constă în mod esenţial în definirea :datelor ce vor fi înregistrate,a variabilelor cantitative si calitative cu ajutorul cărora se va caracteriza populaţia studiată; modului de obţinere a acestora;modului de organizare a datelor care să permită prelucrarea si analiza lor; elaborarea recomandărilor.

d)Culegerea datelor. e)Elaborarea machetelor de prelucrare , prelucrarea primară prin grupare si

clasificare, se obţin tabele, serii grafice ce permit aplicarea în continuare a metodelor de analiză.

f)Analiza datelor si interpretarea rezultatelor. g)Prezentarea rezultatelor si asistenţă în luarea deciziilor.Aceste etape au fost respectate în cadrul studiului nr.6.Ca urmare a tragerii acestei

concluzii aducem următoarele argumente: -analiza preliminară,în cadrul studiului nostru, poate fi identificată încă de la început.Problema decizională constă în necesitatea cercetării fenomenului de creditare în cadrul comunităţilor rurale,în special în cadrul localităţilor izolate;

-definirea problemei se poate identifica în prezentarea scopului(implicaţiile creditului în dezvoltarea societăţii rurale) şi a obiectivelor cercetării(în număr de 9). -planificarea organizării studiului are în vedere definirea colectivităţii cercetate, a unităţii de cercetare, a unităţii de sondaj, stabilirea metodelor de recoltare a informaţiilor,stabilirea coordonatelor spaţiale şi temporale precum şi a mărimii eşantionului. Cele două tipuri de selecţii dirijată şi mecanică conferă reprezentativitate eşantionului, precum şi validitate datelor.

-culegerea datelor s-a realizat pe baza unui chestionar formulat diferit pentru cele două tipuri de persoane. -metoda de prezentare a rezultatelor este cea tabelară. -prelucrarea,analiza şi interpretarea datelor s-a realizat în paralel pentru cele două tipuri de persoane, iar metodele de reprezentare care au fost adoptate sunt cele tabelare şi grafice(diagrama) -ultima etapă a fost parcursă prin afişarea concluziilor rezultate în urma desfăşurării acestui sondaj de opinie.

Erorile întâmplătoare de reprezentativitate sunt inevitabile, doarece sondajul, prin natura sa, nu ţine seama de rolul jucat de toate cauzele neesenţiale în evoluţia caracteristicii cercetate.Aceste erori nu se pot înlătura, ci se pot calcula anticipat şi chiar limita.Inferenţa statistică este făcută sub presupunerea că erorile întâmplătoare există şi cele sistematice sunt absente.