1

1.ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII : - organul cutanat reprez invelisul exterior al corpului de natura membranoasa, conjuctivo-epiteliala care la nivelul cavitatilor naturale se continua cu semi-mucoasele si mucoasele; - in alc org cutanat intra si anexele pielii glande, fanrere, muschii proprii, vase de sange si nervi.

. STRUCT MICROSCOPICA A PIELII: - de la ext-> int din :-epiderm , -derm, -hipoderm.

Epidermul=epiteliu pavimentos pluristratificat alcatuit in principal din:

keratinocite, care sintetizeaza keratina si au rol de sustinere si protectie protectie. celule dendritice : melanocite, cel Langerhans, cel Merkel, celule dendridice nedeterminate.

Keratinocitele: - dispuse pe mai multe straturi care din profunz-> suprafata sunt : Stratul: BAZAL, SPINOS, GRANULOS, LUCIDUM, CORNOS.

2.FUNCTIILE PIELII: - de Protectie (mecanica, termica, anti-infectioasa, fotoprotectia, fara de agenti chimici, mentinerea echilibrului mediului intern), Imunologica, -Senzoriala, -Endocrina, -Respiratorie, -Termoreglare,- Hetmatopoietica,- Excretorie,- Comnuicare socio-sex

MUCOASA CAVIT ORALE : - are epiderm mai gros; celulele strat BAZAL sunt CUBOIDALE lipsite de pigm melanic;

strat GRANULOS nu exista ( exceptie papilele ling si unele parti ale palatului); strat CORNOS la semimucoasa buzelor;

mucoasa ling prezinta papile, glande , foliculi limfatici; anexele mucoasei cavit orale sunt reprez de gl salivare;

gl sebacee, sudoripare si firele de par lipsesc

13. INFECTII VIRALE

produse de virusuri leziunile cutanate din cursul inf virale pot apare pe 3 cai : inoculare directa, infectie sistemica, extensie locala de la un focar intern; celula gazda poate sa ramane inf o lunga perioada de tip fara ca virusul sa produca leziuni clinice.

In anumite conditii VIRUSUL SE MULTIPLICA=> LEZIUNI CARACTERISTICE-Infectiile virale cutanate sunt prelucrate cu precadere DEZOXIRIBOVIRUSURI SI mai putin de RIBOVIRSURI;

I ) DEZOXIRIBOVIRUSURI :1) Herpes Virusuri

Herpes virusuri simplex 1 si 2 => determina herpes cutaneo-mucos

Herpes virusuri simplex 8 det Boala Kaposi Virusul varicelo zosterian => zona zoster

2) Papovavirusuri : HPV cu peste 100 de serotipuri care produc : veruci vulgare, plane juvenile, vegetatii veneriene

3) Poxvirusuri

4) Adenovirusuri

5) Parvovirusuri

6) HepatovirusuriII) RIBOVIRUSURI: produc rubeola, rujeola si HIV - SIDA herpes virus simplex 2 -> herpes genital recidivant (este oncogen) unele serotipuri de HPV: vegetatii veneriene14 INFECTIILE CU HERPESVIRUSURI :1) HERPES : - epidermo-neuro-viroza contagioasa cu 2 localizari relativ distincte determinate de 2 tipuri de virusuri herpetice umane:

- TIP I -> herpes de buza si perioral

- TIP II -> herpes genital si perigenital

MANIFESTARI CLINICE : herpesul debuteaza bursc printr-o pata eritematoasa in general mica (7-8 mm 20-25 mm); pata eritematoasa e precedata de senzatie de arsura/durere/gadilitura ; pe suprafata petei eritematoase apar dupa cateva ore vezicule grupate in buchet;

veziculele rup dupa cel mult 24 h si rezulta eroziuni post veziculare cu evolutie spre epitelizare apar fie la niv buzelor sau perioral (determinate de tip1) fie in reg genitala si perigenital (det de tip 2)15.FORME CLINICE DE HERPES :

Herpes cutanat de prima infectie al fetei si al mucoasei bucale Herpes genital de prima infectie Herpes recidivant

Forme cu manifestari neurologice (cu dureri intense) Forme profuze

Forme cu localizare mai rara : feniera, pe deget de la maini ,in palma, pe supraf plantara Forme proprii varstei copilariei

16. TRATAMENT :

nu exista un tratament specific capabil sa sterilizeze organismul de virusul herpetic el ramane in stare de latenta in ggl nervosi => recidiveaza

TRATAMENT GENERAL : - aciclovir comprimate/capsule de 400 sau 200 mg (cel mai utilizat) denumiri comerciale: Aciclovirum = DCI ex : aciclovir, virolex, virolex, Supraviran, Zovirax doza : doza zilnica 200-400 mg/zi la 5 ore timp de 8-10 zile (la prima infectie) sau 5 zile (recidiva) alte medicamente antivirale: Foscarnet, Ganciclovir, Famciclovir, Brival, Citanabina (are toxicitate crescuta si se utilizeaza in terapia locala nu si sistemica)

TRATAMENT LOCAL : - zovirax crema , euvirox crema , virolex crema, Aciclovir crema ; se aplica de 2 ori in h. Genital si 4-5 ori in herpes la buza.

172) ZONA ZOSTER :

neuro ectodermoviroza care de manifesta printr-o eruptie veziculoassa cu elemente grupate in buchete aparand succesiv in cateva zile unilateral pe traseul diferitilor nervi senzitivi .

MANIFESTARI CLINICE : afectiunea debuteaza de cele mai multe ori prin senzatie de arsura/ durere in teritoriul unui nerv senzitiv; dupa 24 h apare in acest teritoriu o placa eritematoasa pe suprafata careia apar dupa 24-36 h numeroase vezicule grupate in buchete; veziculele se rup determinand eroziuni post veziculoase; afectiunea este precedata/ insotita de dureri intense;

FORME CLINICE : Zona zoster intercostala : - cea mai frecventa forma clinica

cu cele mai putine complicatii ; Manifestare: placard eritemato-veziculos, cu vezicule grupate in buchete si localiz la niv unui spatiu intercostal sau mai multor spatii, unilateral de la col vertetbrala spre stren

Zona zoster oftalmica : - la niv extremit cefalice unilateral; - placardul eritematos cu vezicule grupate in buchete ocupa: 1/2 din frunte, 1/2scalp, pleoapa sup/ inf, piramidele nazale,buza sup, buza inf si barbie pana la niv pavilionului auricular;

- eruptia cutanata e precedata de cele mai multe oric de senz de durere; -aceasta forma clinica poate fi urmata de complicatii severe: oftalmice (ulceratii corneene, irita, iridociclita) sau auriculare. (sindromul Ramsai Hund)

Zona zoster cervico- brahiala: - placardul eritematos cu vezicule grupate in buchete ocupa 1/2 din gat , umarul, reg pectorala si bratul unilateral

ETIOPATOGENIA: - Zona zoster e det de virusul unic varicelo zosterian, care in copilarie determina varicela dupa care ramane cantonat in cordoanele post ale maduvei spinarii de unde se reactiveaza dupa 10 ani;

18.TRATAMENT GENERAL : 1- chimioterapice antivirale: - aciclovir comprimate/capsule de 400 sau 200 mg (cel mai utilizat)

denumiri comerciale: Aciclovirum = DCI

ex : aciclovir, virolex, virolex, Supraviran, Zovirax

doza : doza zilnica 200-400 mg/zi la 5 ore timp de 8-10 zile (la prima infectie) sau 5 zile (recidiva)

alte medicamente antivirale: Foscarnet, Ganciclovir, Famciclovir, Brival, Citanabina (are toxicitate crescuta si se utilizeaza in terapia locala nu si sistemica

2 antialgice pentru combaterea durerii: Antinevralgic, Paracetamol, Aspirina - Algocalmin pentru dureri medii 1-2 comprimate / zi , iar pentru dureri intense 3 comprimate/filole/zi

3- antiinflamatorii : - nesteroidiene : Ketoprofen (1-2 comprimate /zi), Fenil Butazon si Diclofenac (2-3 comprimate / zi) , Indometacin (2-3 compartimente/zi)

-steroidiene - > predninson 30-40 mg / zi 5-10 zile se adm pt dureri intense.

VITAMINOTERAPIE B1, B6 cu efect anti-nevritic B12- ef antivirotic-- 1 fiola/zi

TRATAMENT LOCAL : zovirax crema , euvirox crema , virolex crema ;

19.

3) VERUCI VULGARE : excrescente keratozice circumscrise neinflamatorii cu diam 2-3 mm 1-2 cm; produse de Papiloma Virus si sunt contagioase; Localizare: oriunde la niv pielii, mai ales la maini, degete si palme, suprafete plantare si periunghial. Sunt heteroinoculabile (de la un individ la altul) si autoinoculabile (la aceeasi persoana in mai multe locuri);

TRATAMENT : - cauterizare, fotovolatizare cu lasser, crioterapie, terapie topica locala cu o picatura de durofil pe fiecare veruca

4) VERUCI PLANE : - apar pe fata la copii si femei ( papiloame )

20

5) VEGETATII VENERIENE -> excrescente papilomatoase acuminate de cul roz sau albicioasa localizate in zona genitala - sunt det de HPV- peste 100 de sterotipuri (unele oncogene)- sunt extrem de contagioase; se transmit sexual ; per de incub : 6-8 luni --10-11 luni

TRATAMENT : - cauterizare, fotovolatizare laser, Crioterapie sau terapie topica (locala) cu solutie (Condilin) sau sub forma crema (Vartec)

INFECTII BACTERIENE ALE PIELII :

41) FURUNCUL : - foliculita cu perifoliculita acuta necrozanta produsa destafilococul auriu

- e afectat atat folic pilos cat si gl sebacee , tes conj perifolicular si uneori tes adipos subcutanat;

MANIFESTARI CLINICE :- furunculul debuteaza cu o mica pustula veziculara si prurit local apoi evoleaza in profunzime foliculii pilosi interesand si tesuturile perifoliculari

nodul dureros care creste rapid in dim pana la 1-2 cm devine fluctuent dupa care in faza de supuratie se elimina o secretie purulenta abundenta si in final se elimina burbionul; dupa elim lui ramane o ulceratie crateriforma care evol spre epitelizare dar cu cicatrice;

furunculul poate fi : simplu sau multiplu

FORME CLINICE : - 1 : deosebit de durereoase: pe tegum aderente la planurile perforate : nas , conduct aud ext ; -stare gen alterata cu febra, frison

2: furuncul malign al fetei ; se localiz in 2/3 sup ale fetei ; este de mare gravitate dat complic care apar : tromboflebita sinusuri laterale, de sinus cavernos sau septicemie3: furuncul antracoid : - forma partic de furuncul a mai multor foliculi polisebacei invecinati ; secretia se elimina prin mai multe orificii ,leziune cu aspect de stropitoare ;

4: furunculoza recidivanta : multiple furuncule cu evol cronica in decursul mai multor luni Tratament:

In faza initiala se utilizeaza comprese reci cu dezinfectanti (Cloramina, Rivanol) care vor stimula evolutia furunculului. Se pot administraantibioticesi local, care au un efect benefic in tratament.

Antibioticele se administreaza in functie de rezultatele antibiogramei - un test special realizat folosind lichidul drenat din furuncul (in conditii de asepsie) si care poate stabili spectrul antibioticelor la care germenele este sensibil. Pe baza acestor date se recurge la un anumit antibiotic. Totusi, pana la sosirea rezultatelor antibiogramei, tratamentul initial trebuie sa contina penicilina sau eritromicina.In cadrul tratamentului general se pot administra, la nevoie, analgetice si antipiretice de intensitate medie (daca acestea au un efect intens si de lunga durata, pot masca o eventuala agravare a starii de fond). sub 8.2) ERIZIPEL : - piodermita streptococica eritematoasa profunda cu evolutie acuta care intereseaza si vasele limfatice reticulare ale dermului; e produs de streptococul piogen de grup A, dar grupa C si GMANIFESTARI CLINICE : - debuteaza brutal cu febra frison si alterarea starii generale -se contit la niv reg afectate un placard eritematos bine delimitat la periferie de un burelet mai reliefat;-poate fi localiz la niv gambei avand ca poarta de intrare o micoza interdigitala sau rinita la niv fetei Tratament: de electie estepenicilina Gtimp de 10 zile apoimoldamin.In caz de alergie la acesteantibioticese poate trata cu clindamicina, daptomicina sau macrolide. Local poti pune comprese cu solutii antiseptice.

Daca boala revine, trebuie sa reieitratamentultimp de 14 zile, apoi vei face moldamin injectabil 3-6 luni asociat eventual cu anticoagulante.

CURS 2 INFECTII FUNGICE

Micozele cutaneo mucoase sunt afectiuni frecvent intalnite in practica medicala;- dezvolt fungilor care det ac inf este favorizata de prez unui mediu aerob umed cu temp de 20-37 de grade;

cresterea fungilor e inhibata de lumina si uscaciune

Inf fungice se impart in raport cu nivelul invaziei in: :

micoze superficiale

micoze profunde

22. CLASIFICAREA TOPOGRAFICA A DERMATOMICOZELOR :

TINEA CAPITIS : Forme uscate : microsporia, tricofitia , fagus ; inflamatorii : tricofita supurata;

TINEA FACIES ET BARBAE

TINEA CORPORIS

TINEA CRURIS (micoza pliurilor)TINEA MANUM

TINEA PEDIS

TINEA UNGHIUM

OTOMICOZE

PITIRIAZIS VERSICOLOR

ERITASMA

CANDIDOZE CUTANEO-MUCOASE infectioase si alergiceMICOZE PROFUNDE

24. TINEA CORPORIS ET FACIES : se transmite de la animal dar si de la omul bolnav la omul sanatos . Este o pata eritematoasa acoperita de scuame iar la periferie este mai evidenta 25. TINEA CRURIS : - localizata la niv pliurilor mari , se extinde pe coapse in jos este bine delimitata ; pliu submamar pliu interfesier, la axile. Se transmite prin contact sexual.

26. TINEA PEDIS :- > este cea mai raspandita.

- debuteaza in spatiile interdigitaele si are 3 forme clinice : intertrigo interdigito plantar , forma veziculoasa dishidroziforma, forma hiperkeratozica plantara .

TINEA MANUM :-> interdigitala , neta delim la periferie , pe fata dorsala , frecv pe palmara

27. PILOMICOZELE : - afectiuni micotice ale pielii paroase a capului :

microsporia : ciuperca contag , plagi mari, cade parul

tricofitia uscata : multe si mici fagusul det rarirea si caderea parului

Micoza inflamatorie: Kerian Celsi si Sicozis Micotic

TINEA UNGHIUM : debut la marginea libera a unghiei sau marginea laterala si se intinde pe lama unghiala in intregime se transmite sprin atingere, prosoape, oboecte de manichiura si pedi

OTOMICOZELE : - poate ajunge la timpan

PITILIAZIS VERSICOLOR : pe spate in reg trunchiului ; vara cul alba/galbuie, iarna cafenii

ERITASMA : af bacteriana aprox ca tinea cruris ; cul e aceeasi peste tot

31. CANDIDOZELE :-

inf cutaneao mucoase provocate de levuri de genul candida pe primul loc : candida albicans

-Candida Albicans : saprofit al muc tub dig si mucoasei genitale ; in unele conditii trece de la saprofit la patogenitate

FACTORI SAPROFITO PATOGENI :

FIZIOLOGIC : - sarcina , varstele extreme

PATOLOGICI : - diabet, sindrom de malabs , hipovitaminoze, obezitate, tulb digestive, tulburari endocrine, deficite imune

IATROGENI : antibiotice, cortizon, citostatice, hormoni, anticonceptionale

DE MEDIU SI OCUPATIONALE : caldura excesiva, umiditate, maceratia in anumite zone topografice

32. CLASIFICAREA CANDIDOZELOR CUTANEO MUCOASE :

CANDIDOZE BUCODIGESTIVE : - toate segm tub dig; perlesul(zabaluta /chelita angulara), cheilita candidozica, stomatita candidozica (depozit albicios), glosita candidozica , limba neagra viloasa.CANDIDOZE GENITALE : vulvovaginita candidozica la femei si balanita candid la barbati

INTERTRIGO CANDIDOZIC : - la niv pliurilor, la niv mainii , perianal

CANDIDOZE UNGHIALE : dermatofiti, candida la niv cuticulei , micetonul, sporotricoza, actinomicoza

MUCO CUTANATE CRONICE

33.URTICARIA SI ANGIOEDEMUL QUINCKE

Urticaria = afectiune alergica cutaneo mucoasa care se caract prin eruptie tranzitorie de papule si placi eritemo edematoase aparute brusc intens pruriginoase asemenea celor care apar la atingerea pielii cu o urzica

ANGIOEDEMUL Quincke : - forma particulara de urticarie cu evolutie severa caract prin extensia edemului in suprafata si profunzime

FACTORI ETIOLOGICI / DECLANSATORI AI URTICARIEI :

Factori exogeni :- alimente: ouale, albus, lapte, ciocolata, capsuni, rosii, condimente, peste, icre, fructe de mare, carnea de porc, aditivi alimentari

-Pneumalergeni : polen , mucegai, praf de casa

-Medicamente : antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene, codeina, morfina, anestezice (xilina)-Ag fizici : soare , caldura, frig

-Venin de instecte

-Produse de cosmetica

-Fact psihici : stres , enervare

Fact endogeni : genetici , boli sistemice, infectii (virale, fungice, bacteriene, parazitare) , lupus, neoplazii , boli endocrine , metabolice

37.ECZEMELE

afectiune cutanata alergica cu evolutie in puseuri caract prin succesiunea de ritem , veziculatii, zemuire, crustificare, descuamare, licheficare ( cronic )

Stadiile eczemei : - eritematos, veziculos, de zemuire, de crustificare, de descuamare,de licheficare

Clasificarea clinico-evolutiva:

-Eczema acuta : debut brusc prin placarde eritematoase cu lim imprecise pe supraf carora apar vezicule care prin rupere lasa o supraf zemuinda

-Eczema subacuta : placard suberitematos care se acopera de cruste si scoame

-Eczema cronica : placarde eritematoase inprecis delim acoperite cu scoame fine sau groase ; in ecz lichenificata se intalnesc zone de lichenificare

38. CLASIFICAREA ETIOPATOGENA :

-Eczeme exogene : de conttact prin iritatie, de contact alergica , de contact pe cale sistemica

-Eczeme mixte (exoendogene) : dishidrozica , microbiana , de staza , dermatita seboreica

-Eczema constitutionala : dermatita atopica

CURS 3

44. PRURIT : simptom ce poate fi def ca o senzatie neplacuta la niv pielii care det necesitatea scarpinarii.

Unii bolnavi il resimt sub o senz de arsura, furnicatura, intepat: local/ generalizat avand uneori caracter paroxistic

Pruritul localizat este un simptom al unei afect din zona resp

pruritul generalizat poate sa para insa fie in leg cu diverse dermatoze , fie intr-o serie de afectiuni nedermatologicePRURITUL GENERALIZAT CARE INSOC DIVERSE DERMATOZE :

urticarie , dermatitia atopica , lichen plan , dermatita herpetiforma , penfigoia bulos , dermatoze parazitare

PRURITUL GENERALIZAT DIN DIVERSE MALADII NEDERMAT :

endocrinopatii ( diabet zah), afect hepatice (hepatite cronice, ciroze, neoplazii), insuf renala cronica , afect hematologice (Boala Hodkin, Limfoame, Policitemia verae), neoplazii viscerale, afectiuni neurologice , afectiuni psihice ,

Prurit senil (forma clinica de prurit generalizat care apare la persoanele varstnice la care nu se observa la nivelul tegumentului nici o leziune, singura explicatie: xeroza cutanata uscaciunea pielii)45.VASCULITELE : proces inflam care interes peretii vaselor mici si mijlocii din derm + hipoderm si care la unele forme se pot extinde si la org si tes mai profunde

Etiopatog: inf virale , inf bact, medicamente, trofalergene , pneumalergene , sindroame disimunitare ( LESS)

46.ERITEMUL POLIMORF sindrom cutaneo mucos , plurietiolog , caract prin eruptie acuta si autolimitata reprez de leziuni eritemo papuloase/ veziculo buloase cu localizare selectiva pe extremit si intereseaza mucoasele in special orala

Etiologie : inf virale, inf streptococice, inf micotice, medicam, boli generale

Manif clinice coexistenta leziunilor de varsta dif de dim si forme dif . Boala debuteaza prin mici pete de cul rosie de cativa mm diam care cresc in supraf si relief. Uneori se formeaza o vezicula care se erodeaza => eroz postveziculoasaForme clinice :

eritem polimorf minor : forma papuloasa : se intalnesc in leziuni papuloase care palesc in 1-2 sapt lasand hiperpigmentare reziduala; lez sunt localiz mai ales la maini, picioare ,antebrat coate ,genunchi

eritem polimorf minor: forma veziculo buloasa : mici pete eritemat pe supraf carora apar vezicule/bule care se rup usor det eroziuni post vezic sau post buloase ; localizare : maini , picioare, buze

eritem polimorf major : sindromul Stevens-Jonson: are debut brusc , uneori da semne prodromale care sugereaza o infectie acuta a cailor aeriene sup. Bolnavul e febril si are stare gen alterata ; Manifestari clinice:

-afect muc orale constante, fiind prezente bule care se rup rapid lasand eroziuni sangerande care se acopera cu pseudomembrane; leziuni sculare, genitale, cutanate, atingeri pulm, miocardice , neurologice ; - evolutia e nefav mortalit 5-15%

48. REACTII CUTANATE POST MEDICAMENTOASE: prin react adversa la medicamente se intelege orice manif clinica nedorita aparuta ca o consecinta a folosirii medicam respectiv; aceste react apar numai la unele persoane , nu apar la toti bolnavii trratati cu acelasi medicament; predispuse sunt pers care au un teren alergenic

Manif clinice :

polimorfie si nespecifice unei anumite etiologii

cele mai imp tipuri morfologice sunt: urticarii post medicam, exanteme. eritrodermii, eritem fix medicamentos, vasculite, eritem polimorf , eruptii buloase, pustuloze amicrobiene, eurptii lichenoide, eritem nodos, tulb de pigment, necroze cutanate

BOLI ALE TESUTULUI CONJUNCTIV. COLAGENOZE CU MANIF CUTANATE:

termenul de boli ale colagenozelor a fost folosit in 1941 pt a desemna 2 afectiuni cu simptomatologie complexa: LES si boala reumatismala ; s-a mai adaugat si sclerodermia progresiva , dermatomiozita, periarterita nodoasa si sindromul Gougerot - Sjoegren Afectiuni evolutive care se manifesta prin ating structurilor tesuturilor conj al unui organ si care nu se limiteaza la Tesutul Conj al unui singur organ ci la afect difuze sistemice pot interesa cu intensitate si localizari variate multiple organe

legatura dintre bolile acestui grup sunt relevate si pintr-un mecanism patogenic similar; in ultima vreme s-a folosit si term de boli ale colagenazei, boli autoimune dar colagenul nu este singurul factor care intervine49.LUPUSUL ERITEMATOS: afectiune cu etiologie necunoscuta si mecanism patog autoimun care afect atat pielea cat si organele interne manif cutanate sunt gr in 3 forme clinico-evolutive: lupus eritematos cronic, subacut, sistemic (LES)/diseminat(LED)

exista numeroase argumente care sustin faptul ca acestea nu sunt entitati separate ci forme clinice ale aceleiasi boli boala lupica

cauza bolii este necunocuta dar in declansarea si intretinearea ei se afla mai multi fact : genetici, familiali, hormonali, infectiosi , exp la soare , medicamentele , autoimunitatea50 Lupus eritematos cronic : - cea mai frecv forma clinica de LE localiz exclusic la piele , benigna dar potential evolutiva

sediul lez se afla in zone expuse la lumina solara :

la fata (nas, obraji) unde det aparitia unor placi eritematoase rosii cu aspect de "vespertilio" (fluture). Este necontagioasa

la niv pielii capului, - determina caderea parului definitiv

la niv extremit fata dorsala a mainiiPrognostic : este bun lez se remit sub tratament in 1-2 luni

Diagnostic diferential cu L.E subacut si LE sistemic51. Tratament : local si sistemic

local : - cu dermatocorticoizi (creme cu cortizoni)sistemic : cu antipaludige de sinteza Plaqueil: 1-2 comprimate/zi+ interzicerea expunerii la soare

+ interzicerea anticonceptionalelor si tratamentelor hormonale

Lupus eritematos subacut: - forma relativ benigna de lupus se caract clinic prin placi eritem localiz pe zone fotoexpuse in principal pe fata (aspect vespertilio) si pe gat , pav urechii , decolteu, antebrate, brate , gambe

modificarile starii gen sunt usoare (stare subfebrilla sau dureri articulare); modific viscerale apar rar si sunt blande

Lupus eritematos acut ( LES/LED) : - se caract prin manifestari gen si viscerale frecvente la femei ; boala poate fi declansata de exp la soare, stres, traumat, consum de medic,peniciline , contracept orale ; -Manif clinice : debut cu stare febrila , astenie muscul , altralgii , scadere in greutate; -manif cutanatae apar la 80% din cazuri si constau intr-o eruptie eritematoasa difuza localiz pe zonele cu exp la lum solara ; -Manif viscerale : severe si determina evolutia nefav ale bolii si au prognostic rezervat : renale , cardio vasc, pleuro pulm , digestive, osteoarticulare, neuropsihice .

52.SCLERODERMIA

grup de afectiuni de etiologie necunoscuta si patogenica autoimuna caract clinic printr-o scleroatrofie dat afectiunii tes conjunctiv ; In fct de teritoriu se deosebesc :

1) Sclerodermia generalizata

2) Sclerodermia circumscrisa

Tablou clinic : scleroza tegumentara ; incepe la niv pulpei degetelor unde pielea devine indurata, uscata, adereneta la straturile subdiacente ; aspect final fiind de degete ascutite efilate ;

succesiv/concomit poate sa apara si scleroza tegumentelor fetei cu frunte neteda stralucit cu sterg ridurilor, nasul efilat , miscarea buzelor e limitata dificila

in final se realiz aspt clinic de icoana bizantina

atingerea viscerelor agraveaza prognosticul: digestive, pulm, renale , cardiovasculare

manif la niv mucoasei orale : scad secretiei salivare si afect lig alveolodentare det parodontoza si alveoliza

DERMATOMIOZITA: boala autoimuna rara si grava periarterita nodoasa ; sindromul Gouigerat-Sjogren- xerostomie uscarea gurii si a mucoasei orale

Curs 4

DERMATOZE BULOASE

grup de afectiuni a caror leziune elementara principala este bula

au fost divizate in functie de locatia histopatologica in 2 grupe:

maladii buloase inerepidermice din care fac parte pemfingusuri si unele forme de epidermoze buloase

maladii buloase subepidermice dermato herpetiforma: pemfigoidul bulos si cicatricial; porfiriile cutanate si dermatita IGA liniara

55 . Afectiunea reprezentativa : pemfigusul vulgar = afectiune autoimuna grava cu evolutie severa

MANIFESTARI CLINICE:

-debut insidios cu leziuni localizate in peste 50% din cazuri apar eroziuni bucale nedureroase situate pe fata interioara a obrajilor, pe palat si pe gingie

-eroziunile sunt extinse, au fondul rosu viu si sunt unoeri marginite de un guleras epidermic

-alteori debuteaza cu leziuni ale mucoasei genitale sau conjunctivale sau prin legaturi exsudative si crustoase ale scalpului sau ombilicului sau regiunii periunghiale.

-dupa mai multe saptamani / luni apare o eruptie buloasa generalizata formata din bule cu lichid clar care se dezvolta pe pielea aparent normala

-bulele se rup cu usurinta lasand eroziuni post buloase care vor evolua lent spre epitelizare

-leziunile sunt situate mai ales pe zonele de presiune

-in perioada de stare a bolii intalnim leziuni clinice de aspect diferit in functie de vechimea lor:\

- bule in tensiune

-bule cu eroziuni post buloase

plus pete pigmentare reziduale

Considerenta acestor leziuni de varsta diferita confera eruptiei un aspect polimorf

59. PSORIAZIS

= dermatoza cronica dispozitionata si reactionala plurifactoriala caracterizata clinic prin leziuni eritemo scuamoase tipice care apar ca rezultat a unui proces de paracheratoza

Etiopatogenie:

-cauza nu este complet cunoscuta

-la pacientii cu predispozitie genetica factorii de mediu pot avea rol: declansator/ agravan

- cei mai importahnti :

- traumatismele

- infectiile

-factorii psihogeni

-factorii endocrini

-lumina solara (10% din cazuri)

-medicamentele (cortizon, antimalarice de sinteza, beta blocante)

- alcoolul

-fumatul

- infectia HIV SIDA

60. FORME CLINICE: difera prin aspectul clinic si histopatologic

PSORIAZIS clasificare forme clinice

-Psoriasis vulgar cea mai frecventa

-Proriasis eritrodermic

-Psoriasis pustulos

-Psoriasis artropatic

61. PSORIASIS VULGAR-leziunile pot afecta: pielea, scalpul, fanerele (unghiile mai ales), unoeri mucoasele

MANIFESTARI CLINICE:

-prin plagi si placarde eritemo-scuamoase bine delimitate

-pe suprafata plagilor eritematoase apar multiple scuame uscate, pluristratificate si usor detasabile

-leziunile au dimensiuni diferite: cativa mm (psoriasis gutat) cativa cm (psoriasis numular "moneda") sau de dimensiuni impresionante de 30-40 cm in diametru (p in placarde)

LOCALIZARE:

-leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul zonelor de extensie (coate, genunchi) si la nivelul regiunii dorsale

-in cursul evolutiei aceste leziuni se maresc in diametru extinzandu-se : cele de la coate pe antebrat si brat, cele de la genunchi la coapse si gambe iar cele din regiunea dorsala la intreg trunchiul

- concomitent cu extensia leziunilor initiale apar si alte leziuni: la nivelul scalpului, suprafetelor palmare si plantare

- exista o forma clinica in care leziunile apar invers, la pliuri (poplitee, inghinale) : PSORIASIS INVERSAT (INVERTIT)

-in cursul evolutiei apar modificari clinice si la nivelul unghiilor, iar in forma clinica de psoriasis citropatic apar manifestari clinice la nivelul articulatiilor

68. LICHEN PLAN

=dermatoza cutaneo mucoasa cronica de cauza necunoscuta, intens pruriginoasa care se manifesta clinic printr-o eruptie simetrica constituita din papule mixte dermoepidermice cu aspect particular

ETIOPATOGENIE:

-cauzele raman inca necunoscute

-exista mai multe teorii etiopatogenice:

1. T Autoimuna

2. T Infectioasa

3.T endocriniana

4. T diatezica

5. T nervoasa (cea mai acceptata la ora actuala)

6. cauze medicamentoase

MANIFESTARI CLINICE

1. manifestari cutanate-poate debuta acut sau insidios

-apar papule de 1-3 mm diametru de culoare rosie violacee, poligonale, intens pruriginoase

-leziunile se pot localiza pe orice regiune topografica daar mai ales la articulatia pumnului, pe antebrat, in regiunea maleolara si in regiunea dorsala

-ocazional pot sa apara vezicule sau bule intricate cu acele papule rosii violacee

2. Afectare mucoasa- prezenta la >50% din cazuri

- se poate asocia/nu cu leziuni cutanate

-sunt afectate mucoasele: orala, limba, mucoasa genitala, perianala, laringiana, esofagiana

-la nivelul mucoasei orale leziunile de lichen plan (lichen plan oral) se manifesta sub forma unui reticul albicios(ca o dantela fina albicioasa sau sub forma unor frunze mici de feriga albicioasa)

-leziunile mucoasei orale pot eroda

-leziunile muc oarle persistente si rezitente la tratament repr precancere facultative

3. Afectare unghiala (asemanatoare unei onicomicoze)

4. Afectarea parului69. ULCERELE MEMBRANEI INFERIOARE =leziuni prin lipsa de substanta cu evolutie cronica, produse cel mai adesea prin tulburari circulatorii primitive sau secundare.-pot avea cauze multiple cea mai frecventa: insuficienta venoasa cronica (85% din cazuri) urmata de insuficienta arteriala(10%) si neuropatia diabetica.

-acesti factori frecvent asociati pot fi grupati:

1. Afectiuni vasculare: venoase, arteriale, limfatice si vasculite

2. Neuropatii: Diabet zaharat, tabes

3. Afectiuni metabolice: DZ, guta

4. Afectiuni metabolice

5.Traumatisme

6. neoplazii

7.infectii

8.paniculite

9.pioderma gangrenosum

MANIFESTARI CLINICE:\-det de insuficienta venoasa cronica sunt variate si polimorfe cu urmatoarele aspecte clinice:

-flebedem

-dermatita pigmentara se purpurica

-dermatita egsematiforma

-dermohipodermita varicoasa

-trombofeblita varicoasa superficiala

-ulcerul varicos

Aceste manifestari clinice sunt frecvent asociate.

in ulcerul de gamba de natura venoasa ulceratia este curata, fara cruste brun-negricioase aderente si este nedureroasa

in ulcerul arterial ulceratia este extrem de dureroasa si este acoperita de creste brun-negricioase aderente

73. ACNEE SINDROM SEBOREIC=dermatoza caracterizata prin aparitia unor fenomene retentionale si/sau inflamatorii ale foliculilor pilo sebacei

-are o prevalenta foarte ridicata mai ales la adolescenti(80%)

ETIOPATOGENIE:

-multifactoriala, poate fi sintetizata:

1. cresterea secretiei sebacee sub control endrogenic

2. keratinizarea anormala a canalului excretor a glandei sebacee

3. inflamatia folicului pilo sebaceu

-desi etiopatogenia este incomplet elucidata numeroase date pledeaza pt participarea factorilor:

1. predispozitia genetica

2. factorul hormonal (h androgeni cresc secretia gl sebacee, h estrogeni o scad)

3.alimentatia (a alimentelor favorizante)

4. factor microbian

5. factor imunologic

6. stress-ul

7. unele medicamente: antibiotice (rifamicina), vit B12, Bromul din siropuri anti-tuse, expectorante; iodul din medicamentele antitirioidiene

8. produse cosmetice

9.subst ch colorate

10. perioada menstruala

11. profesia

74. MANIFESTARI CLINICE:

-polimorfism lezionar rezultat din implicarea leziunilor:1. leziuni primare neinflamatorii repr de comedoame deschise (puncte negre), inchise(puncte albe)

2.- leziuni secundare inflamatorii: superficiale (papule si pustule) si profunde(noduli si chiste)

3. leziuni post inflamatorii (macule hiperpigmentare si cicatrici)

CURS 5

77. 78. TUMORILE CUTANATE.

Clasificare in fct de aspectul, evolutie si prognostic in:

TUMORI CUTANATE BENIGNE

sunt formatiuni cu tendinta de crestere

persista

care reproduc structura testului de origine

se caract. Clinic prin: cretere lenta, delimitare neta, persistenta in zona topografica in care a aprut, fara metastaze.

Uneori se efectueaza biopsia cuatnata si examen histopatic pt a confirma caracterul benign TUMORI CUTANATE MALIGNE(CANCERE)

Sunt neoplazii cutanate, relativ frecvente

Reprezinta 15-20% dint otalul cancerelor inclusiv a celor viscerale

In ultimile 2-3 decenii s a constatat o crestere a incidentei cancerelor cutanate in special in zonele geografice insorite si mai ales la populatia de cul. Alba.

Pot si clasif in

1.tumori de origine epiteliala(epitelioame bazocelulare, carcinom spinocelular)

2.tumori de org. neuroblastica ale sistemului melanic(melanom malign)

3.tumori de org mezenchimala(sarcom)

4.tumori maligne mixte

5.tumori cutanate secundare(metastatice unor neoplasme viscerale)

1.BOLI CU TRANSMIRE SEXUALA= boli venerice, afectiuni contagioase a caror transmiere se face predominant pe calea contactului sexual.Clasif:

BTS majore(sifilis, gonoree, sancrul moale, limfogranulomatoza veneriana, granulom inghinal)

BTS minore(uretrite negonococice,herpes genital, vegetatii veneriene, scabia, infectii genitale cu clamidia, hepatite)

2.SIFILIS(LUES) produs de o spirocheta microaerofila: TREPONEMA PALIDUM.

PATOGENIE:

Piele si mucoase intacte=bariera protectoare

Patrunderea TP in organism are loc probabil la nivelul unor leziuni cu pierdere de substanta produse in timpul contactului sexual

3 Stadii clinico evolutive.

MANIFESTARI CLINICE: in fct de tipul manifestarilor sifilisul este impartit in urmatoarele stadii:

-sifilis primar(sancru dur)

-sifilis secundar( are leziuni cutaneo-mucoase, adenopatie, afectarea unor organe si sisteme)

-sifilis latent(nu are simptomatologie clinica, doar testele serologice RPR, VDRL, TPHA sunt pozitive)

-sifilis tertiar(prezinta afecatre cutanata neurologica, cardio-vasculara si a altor sisteme)

4. TRANSMITERE:-pe cale sexuala cea mai frecventa, prin transfuzii de sange, transplacentare de la mama la fat, contact direct cu secretii infectate

EVOLUTIE:

5. SIFILIS PRIMAR -prezenta sifilicomului(sancru dur)+ adenopatie luetica satelita

6.SIFILOM:

- apare la locul de patrundere a treponemei la aprox 21 de zile dupa contact

-la debut: pata eritematoasa

-evolutie: se reliefeaza si se erodeaza in centru

-CARACTERISTICI:- eroziune rotund-ovalara; diametru 1-2 cm; bn delimitata; contur regulat;

-Suprafara neteda curata, acoperita de secretie clara, bogata in TP;

- Nedureros si neinflamator, baza este indurata

-induratia apare la 4-5 zile de la debutul bolii si persista 2-3 luni dupa epitelizarea sancrului

8.CLASIFICARE:

Dpdv al localizarii:- genitale(90%) si extragenitale(10%)

Dpdv al numarului:-unic sau multiple

Dpdv al dimensiunii: pitic(diametru de cativa mm) si gigant(diametru 4-5 cm)

Dpdv al profunzimii: eroziune, ulceratie larga(profunda), ulceratie terebranta(gangrenoasa)

9.ADENOPATIA LUETICA

-apare la 7-8 zile

-in teritoriul de drenaj limfatic cel mai frecvent in ggl. Inghinal

-CARACTERISTICI:- unilaterala, rar bilatarala, poliganglionara

-ggl sunt mobili, nedurerosi, bn delimitati, elastici.

-spontan rezolutiva

-devine inflamatorie doar daca sifilomul se suprainfecteaza

DIAGNOSTIC DIFERENTIAT : herpes simplex; sancru moale; uncere traumatice; limfogranulomatoza veneriana; infectii bacteriene; carcinom spinocelular; balanita eoziva.

La barbati:-fimoza( inel in jurul preputului, nu se poate decalota)

-parafimoza(nu se poate calota)

Suprainfectie cu germeni banali

La femei:-edem labii mari si mici.

INVESTIGATII DE LABORATOR

38. TESTE - NETREPONEMICE: VDRL, RTR

39 -TREPONEMICE: TPHA( va ramane + tot restul vietii chiar daca pacientul s a vindecat)

48. TRATAMENT:

Sifilis recent: moldamin 2,4 milioane-doza unica

Sifilis tardiv: moldanim 2.4 milioane x 3 ori in interval de 7 zile

Neurosifilis: penicilina G in perfuzie 3-4mil.UI din 4 in 4 ore/ 10-20 zile

Sifilis congenital: pen G 50 000 UI/kg corp cel putin 10 zile.

Pacientii alergici la penicilina exceptie gravide si copii sub 8 ani sunt tratati cu TETRACICLINA 500 mg x 4/zi, 15 zile in sifilis recent si 30 de zile in cazul celui tardiv.

Gravidele si copii sunt tratatti cu ERITROMICINA cu ac doze si perioada de timp ca la tetraciclina.