Drenaj Limfatic II

  • View
    48

  • Download
    14

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Drenaj limfatic

Transcript

DRENAJ LIMFATIC MANUAL Drenajul limfatic consta intr-un preso- masaj, prin care se actioneaza asupra lantului de ganglioni limfatici. Este o practica relativ recenta, consolidata in ultimele decenii. In America si Australia, dupa efectuarea unor studii aprofundate, s-a introdus tehnica in general in terapiile estetice, pornind de la principiul ca manipularea, corect executata, influenteaza pozitiv, circulatia limfei, mai mult decat in alte tipuri de masaj. Drenajul limfatic este un complex de tehnici manuale, utilizate pentru facilitarea eliminarii lichidelor in exces, pe care limfa le aduna si purifica, odata cu traversarea ganglionilor, inainte de a intra in circuitul sangvin. Masajul favorizeaza, de asemenea, acumularea in capilarele limfatice a tuturor reziduurilor prezente in tesuturi, elimina staza limfatica, stimuleaza celulele imunitare si astfel mareste capacitatea de aparare a organismului fata de orice infectie.In domeniul estetic si terapeutic efectul drenajului poate fi sistemetizat astfel: Efectul Antiedematos? edemele sunt provocate de stagnarea sangelui in vene, sau de o prea mare cantitate de clorura de Sodiu si apa in sange. De obicei, aceste edeme sunt localizate la membrele inferioare si superioare. Edemele care au la origine intoxicatii, probleme hepatice si renale, se gasesc la inceput localizate in zona palpebrala, gambe si picior, apoi putand sa se extinda si in celelalte parti ale corpului. Efectul Cicatrizant? este posibil datorita reinoirii si accelerarii fluxului limfatic, cicatrizarea se produce mai rapid, datorita maririi numarului de celule reconstructoare, eliminarea din zona afectata a substantelor iritante. Masajul limfatic este recomandat in: ulcer varicos, ulcer de decubit (escara ), rani, sau unele interventii chirurgicale. Efectul Imunizant? este unul din cele mai importante efecte locale ale drenajului limfatic, prin stimularea fabricarii de anticorpi. Rezultate bune s-au obtinut in tratamentul acneei, sinuzitei,amigdalitei, faringitei. Efectul Regenerant? se realizeaza prin cresterea metabolismului celular la nivelul tesuturilor, restabilirea echilibrului hidric, in zonele cu edeme, dar si in zonele deshidratate (piele uscata, descuamata). Efectul Relaxant? Tehnicile masajului sunt lente si ritmice si de aici efectul lor relaxant asupra musculaturii si a starii psiho- fizice generale. Efectul stimulant la nivelul micro circulatiei? stimularea trecerii limfei prin vasele limfatice, determina ameliorarea oxigenarii tisulare, fiind o problema fundamentala in prevenirea si tratareaCuperozei si a Celulitei. Drenajul limfatic manual este o tehnica terapeutica complexa ce se adreseaza circulatiei lichidelor interstitiale in organism. Aceasta tehnica consta din procedee manuale specifice ce se diferentiaza de toate celelalte tehnici de masaj cunoscute. Se poate defini pe scurt ca fiind o terapie de drenaj. Pentru a intelege aplicatiile recente in estetica si medicina a acestei tehnici terapeutice trebuie sa lamurim aspectele privind elucidarea constituentilor limfei si a rolului acesteai in fiziologia organismului uman.Inca din antichitate exista o preocupare pentru acest lichid misterios, aceasta a prezentat interes si in evul mediu, dar a inceput sa fie o preocupare seriosa pentru anatomistii Thomas Bertelsen si Olf Rudbeck in secolele XVIII si XIX, acestia au facut primele incercari in a descrie structura si functiile limfei. In secoloul XX apar primele cercetari stiintifice asupra limfei sub conducerealui Emil Vodder care incearca sa descopere cateva metode si tehnici pentru a stimula acesta circulatie catre vasele proprii, aceste metode stau la baza primului drenaj limfatic manual. Limfa denumita si marea interioara a organismului reprezinta aproximativ 15% din greutatea corpului. Compozitia acesteia difera in functie de teritoriul de unde provine si de starea functionala a tesutului unde s-a format. 96% din continutul limfei este constituit de apa, substante minerale intr-o concentratie similara celei plasmatice, proteine la jumatate din concentratia plasmatica. Continutul lipidic al limfei este redus exceptie face limfa mucoasei intestinale. Se gasesc deasemeni leucocite sub forma limfocitelor si monocitelor precum si alti constituenti plasmaticineproteici si neelectrolitici in concentratii similare cu cele plasmatice. Aspectul limfei este diferit dupa regiunea de unde provine, astfel avem limfa incolora, dar poate avea si o culoare albicioasa sau galben citron. Limfa circula prin tesuturi cu un ritm lent de aproximativ 4mm/sec.tesuturile avasculare cum ar fi epiteliile, cartilajul, corneea si cristalinul nu contin limfa, la acesta se pot adauga cele care pot fi drenate indirect cum ar fi labirintul membranos al urechii interne si sistemul nervos central, acestea reprezentand tesuturi in care limfa nu are vase proprii si circula prin capilare ce se gasesc in pereti vaselor vasa-vasorium sauspatiileVirchov-Robin. Pentru a intelege rolul fundamnetal al limfei in organismul uman trebuie sa lamurim legatura dintre circulatia sanguina si circulatia limfatica. Astfel sangele pompat de cord prin vasele arteriale transporta substante nutritive si oxigen, minerale hormoni si vitamine, pe care celulele din tesuturi le folosesc in cadrul metabolismului celular. In urma proceselor metabolice rezulta substante reziduale si de sinteza ce sunt evacuate din celula prin circulatia venoasa, 97%, fie raman intre celule, adica in lichidul extracelular sau limfa. In acest lichid raman si substante asa numite macromoleculare adica molecule voluminoase (proteine, agenti patogeni si toxine) ce nu pot penetra peretii venelor, in cazul acesta intervine circulatia limfatica care are capacitatea sa preia prin vasele sale aceste elemente toxice, in acest caz ele tranziteaza limfa alaturi de limfocite si monocite elemente prezentate mai sus. Initial sistemul de conducte limfatice este format din delimitari deosebit de fine asemuite de scoala franceza cu parul ingerilor si treptat capata aspectul capilarelor, precolectoarelor si colectoarelor prin care limfa este directionata catre ganglionii limfatici. La nivelul ganglionilor limfa este purificata prin procesul de fagocitoza,agentii patogeni si unele reziduri cum ar fi si unele lipide sunt consumate de limfocite si monocite. Tot la acest nivel se imbogateste limfa purificata cu limfocite si monocite.Circulatia limfatica este derivata a marii circulatii sanguine, prin care reintra in sistem o parte din lichidele intersititiale la nivelul circulatiei venoase. Similar circulatie sanguine, sistemul limfaticare loc in cadrul unui sistem vascular inchis care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se colecteaza in vase din ce in ce mai mari si in final se formeaza doua colectoare limfatice mari care se deschid in venele subclaviculare.Sistemul limfatic este constituit din precapilare, capilare (limfatice initiale), precolectoare, si colectoare. Precapilarele definesc o retea prin tesutul interstitial, orientate spre capilarele limfatice prin care sunt dirijate preferential lichidele extravasate in intersititii. Capilarele limfatice sunt canale endotelizate care au un capat inchis in deget de manusa si sunt situate in imediata vecinatate a venelor. Asemanatoare structurala cu capilarele sanguine se diferentiaza de acestea prin faptul ca celulele endoteliale sunt asezate in asa fel incat marginile lor se suprapun partial cu cele ale celulelor adiacente, formand un fel de minivalvule care se deschid in interiorul vasului si prin care nu mai poate iesi lichidul interstitial. Aici este sediul principal al intrarii si transportarii lichidelor din spatiile interstitiale in lumneul vasului limfatic. Proteinele cu molecula a carei diametru depaseste 70 microni, care transporta minerale, antibiotice, hormoni, traverseaza peretele caplilarului prin aceste spatii fenomen numit micropinocetoza fara a mai iesi din vas. Limfaticele initiale se continua cu colectoare cu calibru variabil, cu pereti contractili pe care se gasesc valvule. Structural, vasele limfatice au aceleasi trei tunici ca si venele. Intima prezinta valvule dispuse la distante diferite in functie de calibrul vasului. Astfel in vasele mici se gasesc la distante de 2-3 mm, iar in vasele mari la distante de 12-13 mm. Aceste valvule detin un rol functional important in circulatia limfei si dau aspectul unui sirag de margele al vaselor limfatice prin stramtorile si dilatarile care caracterizeaza limfangiomul. Limfangiomul este distanta dintre doua valvule, acestea avand rolul de a impiedica refluxul limfei. Fibrele musculare situate in tunica medie a vasului colector sunt organizate in spirale si se insera de o parte si de alta a punctelor de insertie a valvulelor. Umplerea la maxim a unui limfangiom inchide valvula subiacenta, impinge peretii vasului si o deschide pe cea supraiacenta, realizand astfel circulatia limfei intr-un singur sens. Ritmul de umplere si de golire este mentinut constant, fiind apreciat la 5-10 comprimari pe minut. Trebuie mentionat ca activitatea limfangiomului este asigurata nu numai prin contractia musculaturii intrinseci, dar si prin pulsatiile venelor invecinate, prin miscarile diafragmatice in inspiratie si expiratie, prin mobilizariel active si pasive ale articultiilor si chiar prin presiunile exercitate asupra aponevrozelor plantare in timpul mersului. In traiectul lor, vasele limfatice strabat unul sau mai multi ganglioni limfatici, care sunt considerati ca filtre active fata de microbi, celule neoplazice, substante straine, dar si ca sediu de formare a celulelor limfocite si monocite. Gratie tesutului elastic al capsulei ganglionare, ganglionii indeplinesc si o functie mecanica, regland fluxul limfei, iar prin asezarea lor in pliurile de flexie ale membrelor sunt supusi la presiuni variabile in raport cu miscarile. Vasele limfatice sunt colectate de cele doua trunchiuri limfatice: canalul toracic si canalul limfatic drept dau marea vena limfatica, care conduc limfa