Drept Civil Partea1

8/2/2019 Drept Civil Partea1

1/35

8f. ""'. elsal (qEt."'.. .-...--IrPqsrtrrl (eEt "' "' alsal rS rrgqarluJBZ"' "'ll^lc rnlnlde:p Jolouuou e a;eurudxo ep aleuiloC 'Z'EIL2""" II^IO ldarp ep rolzr ap eaunrioN'l'E'IL2"""" II^lc rnlnlda-rp alero^4 -g.I97, "' IOIIIUTJ pldalp ep pieJ rrrqasoeg 'g'Z'I92"' elercos rericelord rS ucunurrnlruderp ernuleJ op IIAIo rnlnlda-rp eereJrrurlee'V'Z'IgZ""rcr.xunJ rnlrqde:p eJnureJ op II^rc rnlnlda:p eoJelrturlee'E'T'IgZ rerrueug rnlnlde.rp Jnruer ep lrnrc rnlnlderp eerelriurlee'Z'Z'Igz "' Ar]sJlsrurlupe

rnlnlde"rp eJnurJ ep Irnro rnlnlderp ee-relrurlee' l'Z'I92 """"' """""ueuror rnlnldarpInuolsrs urp rJnureJ elle ep Irlrc rnlrudarp eeJelrurrleq 'Z'Ivz"" """.,\"""""""11^rc rnlnlderp Inlou't'I'I22......... .... Intcelqo .z.I.I22 """ "'erirugaq ' l'I'IZT"' II^13 rnlntdarp Inlor rS lrycerqo'erirugag'I'IlZ "' "" ll^lo rnlruderp rrJnureJ rrrelSeounc eiueuodurl17 """"" fiXUO;rNIr.{g( gTg.LNgIAIg'I3).TIAI3 .{,dgUG g(t gT\/-UgNgS INNIiON.I TNTOIIdVSI i """ gus3ftGodJ,NrtI """"' 'IUgIAfrIgV

sNftrdfi3 g


2/35

zat ",,2,,i^13 oiprr"r,"',;ljlJ?,X; -;l ;'Tl:li',1,ilJ'",i:""T s T rrrei: ..::..:_.:.:ilrttl InJruce (Jndocs) g1e-rour i. '--"" cutt-tu5[ 'S'7,'IlI?6--.-- . . ....... """"" '1n1n1rn le reuruuj Pll3II ezneJ 'b'z'ill?l II^rc'1ps,*s1,,ilJ':':ir: ilil;.,ili-jfilT:3 irlrlti98 """"".-.'...... . l{tul e ep pJe3.t l.tnrt, edej .i.r.r,bB ... . - - - .rr^rc "iplnf if1T rl,"rriy:1]"*nirpirna ...fii;3 : J'ff;":jiH#*tt,:i"q"o t'\''u,rB _ n^rrJinuill'*,;il:"#;il,1,:'i,"to|;tl,r*rB "" .---L1i'-:iliTli1nrce roo,.1qoro,pe1$eounc ni.inuoo*r

rv uo^ ",onoffil ?ifi53fitrfif *g#III TNTOJIdVf,8LLLLL9LTLC/ULJr/

L96e6t:: ,,n,, clplrnrffiil15:',":T"1,::;;i1lil,l;1JtLt {1i::iril:iTry:*l:t:i'";ilH1i,'zrrIt """" ...............:'^. ...etjru_geo i , r,

Lt ..... ,,n ,rorr.onrn, j,#l crpr:ntinririon,i liii::ilii:liTy:*,;;'"#lffiL::::Til[jJiTIAIJ slofttnr rnr*od\ru.II TI}TC.{,IdVJ!


3/35

9ZT9ZI9ZIEZIEZIrcI6II6ilBI ILIILTI9II9II9I I

alseJ (qrreqerlul (e""" alsal rS r-rgqe-r1u1elerretsur oleqord - g-2. Llelezryedxg 'V'7,' LI..rJnsrr3sul n3 eqord .t.z.LI

...... ......... ... girp:Tji:31 e3orfl ,o1,ro1rn- irieselcee' z' z Lr""' (1nuo1e3o;e1u1) :opirgd efieselcaq . I. 7,. LIgqord ep eceolfrry .Z-AIroleqord ee;ercardv -t. I .AI:oleqord eerelueza.rd . Z. I .AI....................."... """'qord'l'I.Al(epenop) Pqo,;,;,;,,,;,;- ;,; ;,^;;:fi::,t ffi,T;ljJ3 eJercrpnf rrunrieqo:d reualqoJd ruelseounc ejuepodrulEI I """' YflOUd g( gfVOTfIW 'gTIAIf,gAIIJgIgNS UOTnINTdUTI(I V YUVISI(INf VgNNIiYflOUd.AI TNTOJIdVJ

IIIIIIIIIOIIOII60ILOI90r901

e1sel (qrrPqerlul (e';; ;;'.0 ; ;;,'"il:ll'f;11;i""tlirqd op FieJ elolceJg 'I'9'IIIII^i3 crpunr rninlce elelreJg .s.uI

F^rleler eeletrinN' T. V.fiIFlnlosqu e3lelrinN' i -t.ilI""" lliPlrcedecrerirpuoc eerrloooseu ru1ued eletrlnNl .e1e8e1 toleiur-receereolcur nc elereqcuJ aorpunf toielce plecride eeunricues .7.IIIeursrBs'E't'ilIerirpuo3 'Z';fiy""lnu3rlr3J 'l' III901901vart0l ctpunI rnlqre e1rip111epot^{ -t.nI


4/35

z9rz9rZ9II9II9I

. .. . l::::l3y: :iliiirnlq:oder ersruo", ers'z r r,\""' rerie8rlqo erirugoq . I - I.IAalueuodruoc aleluourale rS rerieSrlqo eriruryaq .I.In........................:il'uc :olnie8rlqo Ieualqord ruelseounc eiuepodurluorui""';;" " ;;;;; ;;;' ;; ;'*%itt*.IA TNTOIIdVf,

e1sel (qugqe-t1u1 (eolsol r$ rrgqe;trutr

;;;;; .; ;";,";;; ;;;"rfiJ:H,::e,lH"/d e A'"' (glerueurop) gcrlqnd e1e1er:do-rd ep lnlde"rq:if:l ::r:i::::l ry::i*:: t:t:Til r:Tunf 1nur,8au's A"'lnruorul4ed -v- AJolrrnunq eercgrselJ' z' E Le1e:eua8 runrfo5l' I'e'A3lrrnung 'g'A"" ueunriudnco. .1:.::.::iiifji'1ntueure1se1'ecseerotcepnf eeisrsloH .E.Z-A' R LrlrzrLpe e ridrrc se-rd ne s e aunr dec nz n - Z- Z- LBeunrses)v 'I'Z' L:................. :i:i:Fdo-rd ap rnlnldorp eerallruserl tS ee:tpugqoq'Z'A""" eclpunf eles eielcoJe rS eaunrsesod .t.I-A

sles olrcrlsrJelseJe3

L9IL9I191I9IEVIwr0vr6.r6EI6ErLEI9EI,TIITI0trogr :: :i:i:il*1::,il:T$:ll:Tilj[a ?ltOEI

""' " e1e1ar:dord ep lnldetp rS eeleler-rdot4 .1.66(,I ""' pietd ep rertuouooe eprirpuoc u3eleleudo-rd ap rnlnideJp reuelqo;d ruel$eounc eiuepodrul6T,I aVIVId g(IISI'IIONOS g gTIriI(hIO J NI gIVTf,NTdOUd fG TNJdITIG.A TNTOJIdVJ


5/35

ldarq ap guuruoll uls$ag - '11 'lI 'U 'ruardns plnluunqlrl 1nuald - 'dns 'qIrI 'uald 'lunlcund -'lJd .FIBIIJ urado -'11o 'do .Inpurean8 u giua8rg ap giuuuopro -'C'n'O 'IEIrgO In.tolponi -'JO 'I I 'urelll - '}!| .grulndod ealulgu8eT -'d "I .

FnoN u1i11sn1'-'N'f .plSplur ep 1nln111suoJ Bergrflog -'IAI'J'H oBrnllpa -]pg .eliPodslP -'dstP 'eJBIunJpuU ap slzlJep - aIBIunJpuU ep 'ce(| 'pIIAIJ BIzlceP -'aIJ 'JoP '\ laJlap -'O 'IuJoJuoJ - JuoJ .IIÎo PPeloc -'Ît 'IoJ oeliglsnf ap gurardn5 EalrnJ -'f'S'J ogluuad frnparord ap FpoJ -'ued 'ro'rd '3 'EII^lc grnparord ap FpoJ -'ÎJ 'cord '3 '

luuad 1nPoJ -'uad '3 oIIJunIu InPof, -'untu '3 oIaHIUISJ InPoJ -'uIuJ 'J 'Irzlrap ap a;aSaInJ -'O 'f, .

IUIJJOIU0J InPoS -'IuoJ 'J 'UÎc InPof, -'ÎilJ 'IBIT$O Inu$alnfl - TO 'g 'InloJIlJE -'lrE .InlBauIIB -'UIIB .

ruur^rusY ffi


6/35

T4

. Rev. - revista. S. - secfia. S. civ. - Secfia civilio S.D.R. - Studii de Drept Romffnesc


7/35

ffi INTRoDUCERE

Rela{iile sociale, circuitul de valori materiale giinternafionale) precum gi legdturile interumane suntnate prin variate norrne obligatorii care alcdtuiescunul Stat.In func1ie de nafura raporturilor reglSmentate,ramurile de drept gi institufiile juridice,-respectivgi instifulional specific, caracteristic.

spirituale (interne gireglementate qi ordo-sistemul de drept al

se constifuie (definesc)cadrul normativ (legal)In societatea democratd, bazatd pe iniliativa liberd gi economia depia[d' Dreptul civil se indivi dualizeazd (deosebegte) de alte ramuri aledreptului prin natura specifi cd a relafiilor sociale, reglementate gi prinmetoda particulard de reglementare.Acesta, din raliunile mentionate, are in preocupbrile sale multiple qivariate materii de reglementat.Dreptul civil constifuie o ramurd impo rtantd, a sistemului dreptuluiroman, fiind ,,dreptul comun" in relalia .u .,r alte ramuri de drept ?nrudite.Dacd' o ramur5 de drept nu prevede norme specifice pentru a reglementaun aspect al raporturilor juridice proprii, se iplicd regulile incidente aledreptului civil.

Majoritatea relafiilor patrimoniale care se creeazdintre subiectele dedrept, in activitatea economico-so crald., ,,bazatepe echivalenla prestafiilor,care se reduc in esenld la predarea unui lucru, executarea unei lucrdri sauprestarea unui serviciu in schimbul unei sume de bani,,r, ,u",reglementate de normele Dreptului Civil.' R' sanielevici - Drept Civil. Partea generald,Edit. universitdlii,,Al.I. cuza,,,raqi,1970, p. 4.


8/35

I 22 MAzuA HARBADA. drepturi prin care se individualizeazd subiectele raporfului juridic,cum sunt:- dreptul la nume sau pseudonim;drepful la domiciliu - regedinfa (in situaliafrzice) gi dreptul la domiciliu gi sediu (pentrujuridice - subiecte colective de drept civil);drepturi care izvordsc din crea\ia gtiinfificS,

persoanelpersoaneartisticd,literard, ori din calitatea de inventator.. raporturi care privesc mogtenirea (succesiunea).Varietatea gi multitudinea problemelor referitoare la partea general| adrepfului civil permit studenfilor sd inleleag[ rolul de ,,drept comun" alacestei importante ramuri a dreptuhri privat roman.Materia Drepfului civil, sub aspectul elementelor sale definitorii, este

structuratd pe urmdtoarele aspecte:. defini1ia, obiectul gi rolul dreptului civil;. delimitarea dreptului civil de alte ramuri din sistemul dreptuluirom0n;o izvoarele dreptului civil.

& +.!"

I.1. Defini{ia, obiectul Ei rolul dreptului civilI.1.1. Definifia. Dreptul civil este acea ramura a dreptului privat care

insumeazd totalitatea normelor ce reglementeazd condilia juridicl apersoanelor fizice gi a persoanelor juridice, precum gi raporturile patri-moniale gi cele personale nepatrimoniale dintre acestea.I.1.2. Obiectul dreptului civil. in ceea ce privegte obiectul sdu,dreptul civil reglementeazd din punct de vedere juridic:a) Condi{ia juridic[ a persoanelor fizice qi a persoanelor juridice- organe gi institufii de stat, agenfi economici - toate acestea dinurmd ca persoane juridice participante la raporturile de drept civil.Dreptul civil reglementeazd astfel naqterea qi disparilia personalitSliijuridice a persoanelor frzice gi a persoanelor juridice, organrzarea gi


9/35

DREPT CIVIL 23funcfionarea persoanelor juridice precum gi capacitatea de folosinfr gicapacitatea de exercifiu a persoan elor fizice gi a persoanelor juridi;1. "^b) Raporturie patrimoniare cu con{inut economic dintrepersoanele juridice, dintre acestea gi persoanele fizice, precum gidintre persoanele fizice.

reglementeazd' dreptul de proprietate, care std labazaacestora gicare e determinat de o anumiti stare a raporfurilor sociale. Elstabilegte in proprietatea cui se afld uneltele gi mijloacele deproducfie 9i obiectele de consum precum gi modul in care seorganizeazl, proprietatea publicd, ardtdnd care este regimuljuridic2 al proprietifii, ba)atFrp. T;ra proprie a persoanelor. Elreglementeazd, qi ocrotegte totodbta propriet atea privatr acetdfenilor asupra veniturilor gi economiilo.^p.ouenite din muncd.Tot el prevede reguli privitoare ra posesiunea gi forosinfatrunurilor, ra transmiterea proprietaiii ro., -p...u- gi raconstituirea gi transmiterea altor drepturi reale.obligafii privitoare la bunuri qi pres tarea de servicii, care izvordscdin actele administrative de planificare gi reglemen tare aeconomieinafionale, din contracte, din,acte juridice unilaterale, din reparareapagubelor pricinuite prin fapte iicite, din ?mbo gdrgirea frrd cauzdetc.raporfurile juridice civile care se nasc din transmit"erea bunurilorprin mogtenire.

Toate aceste raporfuri mai sus enumerate se numesc, in terminologiajuridic5, raporturi patrimoniale gi se caracteri zeaz;prin aceea c6 au uncon{inut economic (evaluabil in bani).' Reglementarea condifiei juridice a persoanelor fizice gi a persoanelor juridice sedsegte dezvoltatd'in Decretul nr- 3I din 30 ionuarie I954,privitor la persoanele fizice qipersoanele juridice.' In problema dreptului de proprietate vezi gi Maria Harbrdi - Elemente de drept,r;;'{r::W:i;iut economic universitar, Edit. Funda{iei Academic. ,,cr,. zane,,, raqi,


10/35

24 MARIA HARBADA

c) Raporturile persohale nepatrimoniale - fard conlinut economic- privito are la drepturile nepatrimoniale legate de personahtateaumand, cum sunt: onoarea, reputalia, integritatea fiintei umane,numele, crealia unei opere gtiin{ifice, artistice ori literare etc.

Toate aceste raporfuri nu au un confinut economic. itt unele situaliie1e pot fi legate, uneori, de anumite raporfuri patrimoniale. in acest cazreglementarea lor este determinati de raporfurile patrimoniale de caresunt legate sau impreund cu care constituie un tot unitar. De exemplu,dreptul unui autor asupra unei opere editate va putea da naqtere dreptuluipatrimonial al autorului, de a primi o remunerafie din partea edituriipenrru opera publicat[; fapta cuiva oare aduce o vdtdmare integritdliicorporale a unei persoane dd nagtere dreptului patrimonial al victimei de aobline r eparar ea prejudiciului cauzat-Dreptul civil reglementeazd majoritatea raporfurilor cu conlinuteconomic.Obiectul principal de reglementare al dreptului civil il constituie,aqadar, raporturile patrimoniale-

I.1.3. Rolul drePtului civil-Dreptul civil, fbcdnd parte din suprastructura juridicI, nu se mdrgineqtenumai la rolul pasiv de a refl ecta baza economi cd, ce indeplinepte 9i rolulsdu activ de suprastructurS, contribuind la lichidarea vechii baze qi laformarea qi consolidarea noii baze a societdfii.El contribuie la apdrarca gi consolidarea proprietdfii prin toatemijloacele sistemului economiei de pia!6-Dreptul civil contribuie de asemene a \a garantarea in mod efectiv adrepturilor subiective transformdnd raporfurile patrimoniale 9i celepersonale in raporturi juridice civile.

* *:*


11/35

DREPT CIVL 25I.2. Delimitarea ramurii de drept civil de alte ramuri din sistemuldreptului romanDreptul civil este o ramur5 a sistemului drepfului romdn; acesta dinurmd cuprinde unele ramuri care se deosebesc intre ele in special prinnafura gi caracterele raporfurilor sociale pe care le reglem enteazd.Obiectul principal de reglementare al drepfului civil il constifuieraporfurile patrimoniale. Deoarece unele raporfuri patrimoniale sunt regle-mentate qi de alte ramuri ale dreptului, trebuie si delimitdm domeniuldrepfului civil fala de domeniile altor ramuri ale dreptului.\I.2.1. Trebuie precrzat in primul rdnd deosebirea dintre dreptul civil gidreptul administrativ.Raporfurile patrimoniale in care una din pe4i este un organ al statuluicare intervine in aceastd calitate, impunandu-gi voinla sa in modimperativ, printr-o pozi[ie pe care cealaltd parte trebuie sd o execute,

formeazd obiectul dreptului administrativ, iar nu al dreptului civil. Este demenlionat cd unele raporfuri patrimoniale din sfera dreptului civil segdsesc inseparabil legate de acte administrative gi, in ur.rt caz, ele suntreglementate atdt de dreptul civil cdt qi de drepful adminis trativ, cum ar fi:repartizarea unei suprafele de locuit disponibile (locuinla sociald) este unact administrativ, pe baza cdruia se incheie un contract de inchiriere intreadministra[ra imobilului nationalizat sau intre proprietarul imobilului, pede o parte, 9i beneficiarul ordinului de repartizare in calitate de chirial, pede altl parte. Raporfurile patrimoniale care se nasc din acest contract suntins6 de domeniul dreptului civil.Raporfurile patrimoniale reglementate de dreptul civil se caract enzeazdprin egalitatea in drepfuri a pdrfilor; cele reglementate de dreptuladministrativ se caractertzeaz\, prin faptul c5 intotdeauna una din paryiparticipd la aceste raporfuri patrimoniale in calitate de organ de itai,inzestrat cu anumite atributii organrzatorice qi legate de exerc ttareaputerii.I.2.2. in afard de dreptul civil mai sunt gi ale ramuri aie dreptului carereglementeazd raporturile juridice cu caracter patrimonial, dar esenlaacestor raporturi este elemenful orgattzatoric, fapt care face ca respec-


12/35

a

MARIA HARBADA

tivele ramuri juridice sI fie studiate separat de acesta, cum se int6mpld cudreptul comerciall.Ambele domenii de reglementare au in vedere raporfuri patrimoniale 9inepatrimoniale in cadrul cdrora pdrlile beneficiazd de egalitate juridicd,,,ins6, cel pufin una din pdrlile raportului juridic comercial trebuie sd aibdcalitatea de come r ciarrt." "

I.2.3. Astfel, raporfurile patrimoniale referitoare la impozite, lainzestrarea institufiilor de stat cu mijloace bdnegti, la imprumuturi de statetc. sunt reglementate de dreptul financiar. ,Raporfurile partimoniale inleg6fur6 cu regimul juridic special al pdmdntului, subsolului, pidurilor,apelor sunt reglementate de dreptul funciar'1.2.4. Raporturilemuncii. sociale

de muncd sunt reglementate de dreptul

l.Z.S. Raporfurile de familie, adicd raporturile care izvordsc dinc[sfitorie, rudenie, adopfie, primirea copiilor spre cregtere, formeaz|obiectul unei ramuri speciale a dreptului - dreptul familiei.De aceea, legiuitorul nostru a reglementat raporfurile de familie intr-uncod separat, denumit Codul familiei.'Raporfurile care existS in cadrul familiei pot imbrdca uneori uncaracter patrimonial, de exemplu, cdnd este vorba de obligalia deintrefiner. p. care o au pdrinlli fa[6 de copiii lor minori sau rudele intreele. oricdnd este vorba de raporturile patrimoniale dintre sofi- Asemenea

t Gabriel Boroi, op. cit., p. 9; de asemenea, Romul Petru Vonica - Dreptcomercial, vol l,Edit. Victor, Bucureqti,lgg7,p.29 - 31, (autorul precizeazil: ,,corelaliacu dreptul civil este determinati de apartenenla ambelor ramuri la dreptul privat").t IOp Turcu - Dreptul afacerilor, Edit. Fundafia ,,Chemarea",Iaqi, 1992, P' 5 - l,(dreptul comercial delimitat de dreptul civil din raliune practic6)., ,'Cod.rl familiei a fost publicat in data de 4 ianuarie 1954 qi a fost pus in aplicare ladata de I februarie 1954 (vezi qi Maria Harb5di. - Dreptul familiei si Starea civild,Edit. Fundaliei Academice ,,Gh. Zane", Iaqi, 2001, p. 19 - 2D; de asemenea, P'C'vlachide - Repetilia principiilor de drept civil, vol. /, Edit. Europa Nova, Bucuregti,1994,p.26 - 32.

NISAfomdrpe


13/35

DREPT CIVIL27

rapornln nu pot fi considerate insd raporfuri de drept civil, ci raporturiaparfin0nd dreptului familiei.In domeniul raporfurilor de familie, raporfurile patrimoniale - degi auinsemndtatea lor - nu constituie totugi elernenful esenfial gi nu determinlconfinutul principal al raporfurilor de familie.Interesul de a se da o cat mai justr reglementare raporfurilor de cdsr-torie qi familie, precum gi nafura deosebita a unor asemenea raporfuri incare precumpdneqte caracterul lor personal justifici existenta dreptuluifamiliei ca ramurd distinctd a drepfului.***

\I.3. Izvoarele dreptului civil

I.3.1. Nofiunea de tzvor de drept civilrzvoarele dreptului sunt condiliile viefii materiale ale persoanelor incalitate de subiect de drept (titular de drepturi gi obliga{ii), care determiniconlinuful voinfei guvernanfilor gi deci al normelor de drept pe careaceastd voinfl le creeazd.For{a creatoare a dreptului, privitd in linii mari, este voinfa majoritdfiipopulafiei unui stat.Pentru a deveni normd de drept obligatorie, voinfa clasei dominanterebuie sd se obiectiveze ?ntr-un anumiichip, adicd sd capete o anumitdspecificd de exprimare.Formele specifice de exprimare a nonnelor de drept sunt izvoarelede drept, spre deoslbire de izvoarele de drept in sens material,sunt' a$a cum se aratS mai sus, condiliile vielii materiale a societ6fii,determind conlinutul voinfei guvenantii";; gi deci confinutul normelordrept pe care aceastd voin{i le creeazd'.In vederea evitdrii oricdrei confuzii intre nofiunea de izvor de dreptsens formal qi nofiunea de izvor de drept in sens material, se vadenumirea de izvor de drept ttu-ui in infelesul ei matenal, iarlocul izvoarelor formale de drept ,. uu intrebuin{a denumirea de formeexprimare anormelor juridice civile.


14/35

28

I.3.2. Formele de exprimare a normelor dreptului cirjl:Formele de exprimare a normelor dreptului civil su:: consriruria.legile, decretele, horlrflrile, ordonanfele, ordonantele de Lrrgen!a.dispozi{iile precum gi cutuma.. Constitufia actual6, revizuitd prin Legea con_irr:_.. -._r. j rr.42912003, consfinlegte statul de drept, dreprunle sr :::::_:r::.efundamentale ale cetdfenilor, proprietatea pubit--e -


15/35

DREPT CIVL

legi organice care reglementeazd, cele mai importantedomenii de activitate umand gi relaliile create.Articolul 73 al Constituliei (revizuit prin Legea constitulionald42912003) prevede ?ntre domeniile de reglementare ale legilor organice, la,,m", regimul juridic general al proprietdtii qi al mogtenirii.o HotirArile 9i ordonantele cu conlinut normativ sunt acte aleGuvernului, care se emit pebaza legilor in vigoare sau in vedereaaplicdrii 1or, gi au putere obligatorie potrivit art. l0g dinConstitufie, pe intreg teritoriul Romdniei. Numeroase hotdrari aleGuvernului pun in aplicare dispoziliile din legi, privitoare laraporfurile de drept civil, exprim6nd in a&st mod noffne de dreptcivil.Aceste acte normative sunt bazate pe constitulie gi legi, prevddde aplicare a legilor in domeniul de reglementare al DreptuluiHotdr6rile se emit pentru organizarea executdrii legiloi (e*.ff- 495112 septembrie 1997 privind confinutul, eliberarea gilivretului de familie). Ele se publicd in Monitorul Oficial alpentru a produce efectele izvorului de drept. in caz dehotdrdrea respectivd este consideratd inexistentd. (Alin. 4,frnal6, art. 108 din Constitutie, excepteazd de la publicare hotdr6rileprezintd' catactet militar gi care ,rse comunicd numai institutiilorOrdonanfele qi Ordonanfele de urgenfX sunt prevdnttein art. 108 al

iar ultima categorie, in art. 115, alin.4 din aceeaqi lege.este unica autoritate legiuitoare a [dnL, iar aceastd func1ienu este divizatd, incdt sd o realizeze impreund cu autoritateasau Guvern. Corobordnd art. 108 cu art. 115, din Constitulie,c6: ,,Parlamentul poate adopta o lege speciald de abilitare apentru a emite ordonanfe in domenii care nu fac obiectulorganice. Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu,gi data pdni la care se pot emite ordonante". IJn exemplu pentrur lor de drept civil este O.G. nr. 2612000 privind asocialiile qi

29


16/35

\L{RL\ }ilRBADAOrdonantele sunt emise numai in limitele qi in conditiile prer-azute delegea speciald de abilitare. Acest act normativ intrd in yigoare numai dupddepunerea sa spre dezbatere in procedurd de ,r_e."F la cameracompetentd gi dupl publicarea ei in Monitorul Oficial. in termen de 30 dezlle de la depunere, Camera sesizatl trebuie sd se pronunre asupraordonanfei, iar in cazul in care nu dispune asupra ei, ordonanla esteconsideratd adoptatd gi - se himite celeilalte camere care decide inprocedurd de urgenfd. in situalia in care ordonanla de urgenfd aGuvemului cuprinde norrne de nafura legii organice se aprobd cumajoritatea prevdnfid de art.76, alin. 1, Constitufie, Limitarea domeniilorde reglementare prin Ordonanla de Urge n[6 a Guvernului rezultd dincorelarea prevederilor art. 115, alin. 5 li alin 6 din Legea fundamentald.o Decretele prezidenfiale constituie de asemenea o categorieimportantd de izvoare de drept, unele dintre acestea put6nd fiasimilate, din punctul de vedere al fo4ei juridice, cu legile.Decretele-lege reprezintd, un inror de drept cu caracter

excepfional, intrucdt au totuqi putere de lege, reglementdnd relafiisociale din domeniul legii, pe care o poate modifica gi chiarinlocui- Aga cum s-a susfinut in literaturajuridicd de specialitate:,,Decretele sunt inroarc pentru ramura dreptului civil in mdsura incare ar cuprinde dispozilii de drept civil cu caracter normativ(reglementar)". Or, aga cum rentltd din prevederile Constituliei,cu privire la atributele pregedintelui, nu se intrevede posibilitateaemiterii unor decrete civile cu caracter normativl.ordinele gi instrucfiunile cu confinut normativ ale minigtrilordate pe baza gi in vederea aplicdrii regii constituie de asemenea oformd de exprimare a normelor de drept civil.

' HotirArile qi dispozifiile cu con{inut normativ sunt gi ele o formdde exprimare a normelor de drept civil, valabile in raza lorteritorial[ in care igi degfigoard activitatea organul emitent.I' $tefan Rluschi - Drept civil, 1992, p.27 .


17/35

DREPT CIVIL

o Cutuma (Obiceiul juridic). Rolul restrf,ns al obiceiului caformi de exprimare a normelor de drept civil.Aplicarea in mod continuu gi indelungat a unei norrne de conduit[creeazd, obiceiul gi poate deveni ca atare o normi de drept. Prin urmare,numai dacd legea civili sau actul normativ civil face trimitere la unobicei, acesta va fi considerat izvor de drept, impreund cu norma juridicdcivild care face trimitere la acesta.in dreptul nostru civil, obiceiul igi plstreazd funcfia sa de izvor dedrept - ca formd de exprimare a normelor de drept civil in cazurt cu totullimitate, gi anume in materie de uzuftuct, raporfuri de vecindtate servituli,executarea gi interpretarea contractelor,vdnzare gi loca{iune (ex.: art.600C. civ.).in aceste materii, obiceiurile se vor putea aplica numai in mlsura incare nu contravin dispoziliilor gi principiilor inscrise in Constitulie gi inintreaga legislalie romdn6.

. Practica judiciarlPractica judiciard nu poate fi consideratd ca rzvor al dreptului civil.Prin practica judiciard fiurisprudenfa) se inlelege in acelagi timpactivitatea judecdtoreascd de interpretare gi aplicare a legii civile precumgi ansamblul hotdrdrilor judecdtoregti date in acest domeniu de drept (ex:practica judiciard in materie de spaliu locativ, de contracte, succesiuni,proprietate g.a.).Hotdr6rile date de instanfele judecdtoreqti sunt, de regul6, obligatoriinumai fa!6 de pdrlile din proces.o Regulile de convie{uire socialiin Decretul 31 din 30 ianuarie 1954 se enunfd principiul potrivit cdruiadrepturile civile ale persoanelor frzice le sunt recunoscute acestora inscopul de a se satisface interesele personale, materiale gi culturale in

acord cu interesul general, potrivit legii gi regulilor de conviefuire sociald.Regulile de conviefuire socialS nu constituie in general norme juridice,nefiind sanc{ionate prin puterea de constrdngere statald, acestea trebuie slfie respectate in baza cerinlei art. 1 din decret, iar observarea sauignorarea lor va constitui un criteriu pentru instanla de judecatd instabilirea comportamentului pdrlilor din litigiu in exercitbrea drepfurilor

31


18/35

32 mdrlf{ rtq.RBADAcivile' Reaua-credinfd sau gradul de compatibilitlrc & cre @inde inmare m'sur' modur de apricare a legii ',ra n ar'cir $ dTi etiuraineacelor in cauzd, fald de r"g.r1il" de conviefuire s.sieri

,r**

\


19/35

DREPT CIVIL 33

1.)3.4.5.

ffi ixrnEsARr gr rESrE

a) intreblriCe este raporful juridic civil gi in ce condilii se incheie?in ". constd obiectul de reglementare d\Dreptului civil?Enumerali cdteva acte normative cu valoare de rzvor de dreptcivil.Ce este Drepful civil?Care sunt domeniile de reglementare ale Dreptului civil in care seaplicd cutuma - ca rzvor de drept?

b) Teste1. Obiectul de reglementare a drepfului civil este alcdtuit din:a) raporfuri patrimoniale (cr.r confinut economic) in carep64i1e sunt in relalii de egalitate;b) raporfuri extrapatrimoniale (nepatrimoniale) bazate pe ega-

litatea subiectelor;c) raporfuri patrimoniale gi nepatrimoniale (extrapatrimo-niale) in care pd4ile sunt in relafii de subordonare.2. Izvoarele Dreptului civil sunt:a) Constitulia;b) Actele Guvernului;c) Cutuma.


20/35

34 ilol[ilmM,ADi3.InraportcuDrepfulfamiliei,Dreptulcivileste@

a) subordonatd aces$ia*b) autonomi;c) dreptul comun.4. Izvorul fundamental al Drepfului civil il constituiea) Codul civil;b) Constitufia;c) Legea fondului funciar nr. l8ll99I.5. Literatura juridicd civild (doctrina) are valoare de ilp'&65Epa) nu;b) da;c) in anumite conditii.6. In cadrul sistemului dreptului romdn, dreptul oun G& msi-derat:a) dreptul constitufional;b) dreptul administrativ;c) drepful civil.7. Dreptul civil face parte din domeniul:a) dreptului public;b), dregfulujpnvat. ,e ! il,Q cflhnne^-L'8. Opiniile majoritare din

ciard (iurisprudenfa):literatura juridicd consideri feica yudi-a) rzvor al dreptului civil;b) nu-l include in categoria izvoarelor dreptului ciriLc) pa\ial ii acordd aceast[ valoare juridicd.

9. Actele Pregedintelui fdrii denumite decrete srmt izn-oare aledreptului civil:a) nu;b) da;c) in anumite circumstante.

DRE

,/" /u/ i,-"**


21/35

35DREPT CIVL

1, 0. constitulia reglementeza urmatoarele drepturi subiective civile :a) drePturile de creanf6;b) drePtul de ProPrietate;c) drePtul de mogtenire'

&


22/35

ffi cAPrroLUL rRAPORTUL JURTDIC CIVIL

\Importanta cunoagterii problemei raportului juridic civilSpecificul relaliilor sociale reglementate de normele dreptului civilconstd in natura patrimoniald a celor mai numeroase dintre ele stabilite pebaza egalitafii juridice a subiectelor acestora.Complexitatea temei raportului juridic civil necesiti cunoagtereaaspectelor ei variate de cdtre sfudenfi, in care scop sunt pre zentate incapitolul II urmdtoarele:. noltunea gr strucfura raporfului juridic civil;. caracteristicile raporfului juridic civil;' persoana frzicd,- subiect individual de drept civil;. persoana juridicd - subiect colectiv al raporluluijuridic civil.

II.1. Nofiunea qi tris[turile caracteristice ale raportului juridiccivilII.1.1. Defini{iaRaportul juridic civil este legitura dintre doud sau mai multepersoane frzice gi juridice sau dintre persoane juridice, in care toate

acestea participd ca titulare de drepturi gi obligafii cunoscute gi gara ntatede norma juridica.


23/35

MARIA HARBADAIn viafa gi activitatea lor oamenii iau parte la diferite raporfuri juridicecivile' Astfel cu acazia cumpdrrrii unui lucru se nasc raporturi juridice dedrept civil, raportul derivdnd din contracful de uaotur"rrmp drare.cumpdritorul are obrigafia de a pldti preful, iar vdnzdtorur de a predalucrul' Cel care cauzeazd, altuia "tr pt.ludiciu, este obligat sd-l desdd-uneze' Agenfii economici sau institufiile bugetare, prin aciivitatea lor, segdsesc, in anumite situalii, in raporturi de drept civil unele cu altele sau cupersoanele fizice.Agadar, prin ,raporful juridic, una din pdrfi se obligd ra sdv6rgirea

anumitor fapte, la transmiterea unui bun sau se abline de la sdv6rgireaanumitor fapte, iat cealalfr, parte este la rdndul ei indrep tdtrta sd pretindisdvArgirea acelor fapte sau ab{inerea de la pdvArgirea lor.II'l'2' Caracteristicile raportului j uridic civil sunt urmitoarele :Raportul juridic civil, fiind ,rn .uport social, este, deci, un raportintre oameni - fie cr sunt privifi individual, fie ci sunt persoane juridice(colective organizate de persoane fizice).Raportul juridic civil presupune neaprrat reglementarea Eisanctionarea raportului social respectiv de citre no.--*I. juridice.Numai raporturile sociale care sunt reglementate pe plan juridic devinraporfuri juridice- Astfel, raporturile social e reniltLna ain "arato.i", dincontracte in general, ori din cauzarea de prejudicii aduse unei persoaneprin fapta ilicitd a altei persoane etc^. sunf raporturi juridice fiindcb suntreglementate 9i sancfionate de lege. in schimb, relaliile de prietenie, degisunt raporturi sociale, nu sunt totugi gi raporturi juridice, nefiind regle_mentate prin lege.

-.- Raportul juridic civil este condilionat in reglementarea lui de economiaIiber[, de piafi.Raporturile juridice facse forma, prin congtiinfaturilor ideologice.parte din suprastructurd. TrecAnd, inainte de aoamenilor, ele constituie un aspect al rapor_

Reglementdnd raporfurile sociale potrivit relaliilor de proprietateexistente, statul exercitd - prin normeleluridice pe care le elabor eazd, - oinfluenfd activd asupra lor in scopul consohdarii gi dezvortgrli bazeieconomice a societItii.


24/35

DREPT CIVLStatul gi dreptul aclione azd asupra societAlii $i reglementeazd intr-oform[ adecvatd acfualei etape istorice, proprietatea publicd 9i privat6.

39

&{,.1

II.2. Structura raportului juridic civilin raportul juridic civil deosebim1. subiectele;2. confinutul;3. obiectul.

trei elemente gi anume:

1I.2.1. Subiectele sunt participanfii (p[(ile) in rapofful juridic'Subiectele raporfului juridic sunt oamenii - privili individual - capersoane ftzice sau organiza[iin colective de persoane, conform cerin{elorprevdzute de lege.Pentru desemnarea lor se utilizeazd altetnativ termenii de:- subiecte ale raPorfului juridic;- subiecte de drePt;- participanli la raporful juridic.

,/ Indiferent de nofiunea pe care o folosim, in toatesituagiile este evidenliatd legdtura (conexiunea) dintreaceste subiecte qi capacitatea juridic[ - care este ocerinfd (condifie) esenfiald pentru ca omul sd fie privitin calitate sa de participant la via{a juridicl.t

Persoan a fizicil, subiect individual de drept civila) Capacitatea juridic[ ^ persoanei fizice condifie esenfiallpentru a fi subiect de drePt

1 in legdturi cu aspectele teoretice in aceastd problemd, Maria Harbldi - Dreptcivil,Edit- Universitdtii. ,,Al.L CLVa",Iaqi, 2004, p- 28 - 44'


25/35

MAzuA HARBADA DREPentru a deveni subiect intr-un raport juridic, persoana fizicd trebuie sdo condilie necesarl, aceea de a avea capacitate juridicil.nr. 31130 ian. 1954 referitor la persoanele fizice reprezintdcare reglementeazd aspectele generale referitoare la subiec-de drept. Acest act normativ trebuie corelat cu alte izvoare de drept(C. civ., C. fam., C. mun. $.a.).Calitatea de persoanX fizicil este recunoscutd prin lege tuturorumane tratate individuaL, ca membri ai societ6!1i, care se bucurlposibilitatea de a participa la raporturi juridice.Decretul nr. 31/L954 definegte capacitatea juridicl in sensulgenerale gi abstracte a omului de a dobdndi drepturi gi obligafiicadrul unui raport juridic, gi de a le exercita inoheind personal gi singurjuridice. Analiza acestui concept legal al capacitdlii juridiceexistenla a doud laturi distincte ale capacitd{ii:1. capacitatea de folosinf[, care echivaleazd cu insdqipersonalitateajuridicd a persoanei fizice, cu calitatea desubiect de drept;

2. capacitatea de exercitiu a persoanei fizice.1. Capacitatea de folosinfl

Caractere juridice:Capacitatea de folosinfd are o serie de caractere juridice care permitacesteia in condilii de certifudine. in acest context cuprindem:. Legalitatea aceastd capacitate este reglementatd prin lege,persoanele ftzice av6nd insd capacitatea de folosinld gi in afaracazurilor prevdzute de aceasta;. Generalitatea - conform acestei caracteristici, toate persoaneleftzice au capacitatea de folosin!6;. Inalienabilitatea capacitatea de folosinfd nu poate constituiobiect al actelor juridice. Nu se poate renun{a la aceasta nici in

mg(dlRdIlS

' Pentru detalii inin unelep. 309 qi urm. aceastd. problemd,acte juridice civile, Maria Harbidi - Capacitatea speciald ain Analele Universititii ,,Al.I. Cuza", Iagi,


26/35

DREPT CIVI 41totalitate, nici parfial, asemenea acte fiind lovite de nulitate. Aceas-td capacitate inceteazdnumai prin moarte.Intangibilitatea - nici o fiinld nu poate fi ingrdditd in aceastdcapacrtate dec6t in cazurrle prevdzute de lege;Egalitatea - capacitatea de exerciliu este egal6 pentru toate fiinleleumane cirora li se aplicd legea rom6n6. Nu se fac privilegii saudiscrimindri;Universalitatea - cetlfenii beneftciazd de drepturile consacrateprin Constitulie sau prin alte legi.

,/ inceputul capacitl{ii de folosin{I\Capacrtatea de folosinfd incepe la naqterea persoanei qi se sfdrgeqte lamoartea acesteia. Se dob6ndegte la data naqterii, adicd asigurd aptitudineagenerald abstractl de a dobdndi drepfuri gi obligafii. Spre exemplu,drepturile copilului sunt recunoscute numai dacd acesta se nagte viu.Regula pentru a succede este aceea cd trebuie neapirat ca succesorul sd

existe in momentul sucesiunii. Copilul conceput poate dob6ndi numaidrepturi gi trebuie sd se fi ndscut viu (sd fi respirat mdcar o datd).Indiferent cdt a trdit copilul, in acest ultim caz, se intocmesc doud acte destare civild: de nagtere gi de deces.,/ ingr[diri ale capacitifii de folosinfl

Aceste ingrddiri se pot manifesta pe doud direcfii:. Cu caracter de proteclie - in urma cdrora putem enumera o serie decategorii de persoane ftzice gi ingrddirile aplicate exercitdrii

cap acitdtt I * 3l :i3j: " -". e s t ora, dup 5 cum unn e az6:incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune printestament in folosinla tutorelui;incapacitatea medicilor $i farmaciqtilor de a primidonafii;incapacitatea solilor de a vinde unul celuilat;incapacitatea futorelui sau a rudelor de a incheia actejuridice cu minorul aflat sub tute16.


27/35

Sancfiunea aplicatd in unna savdrgiriiabsolutd sau relativd a acestora.r Cu caracter de sanc{iune sau mdsurarnrernarea medicald: de s::-:.::.,- |-;, * i -,i este

Cel carehotdrAredrn care

. _1-_r.B.{DA nnfn_t,/rtf.r

DprividebidifertunCinstzciliuO

interzicerea de a ocupa o anumrh :_::interzicerea de a se afla intr_o an;r.-::-"0;o;:'rHfi#"1'3f,,"ip enal p 1-, 1sau accesorii.

,/ Constatarea morfii \morfii se poate face in doud modun. ,j":;.1. ; -::_ *:.- :;,za:a) constatarea fizicd. directd, prin con*i[Ji"r:3; :.:."---rlui decdtre o persoand autori zat6:b) Decrararea judecdtoreascd a morrii. in ,*:i,*,-::i: il carernoartea nu poate fi constatatd, prin lip_.3 ;a::,,:ri:r. degirczultd cu certifudine cd p"rrounu respecrl,, a nr* r.:: rAie;te(in urma accidentelor piecum: curremuie. iir,,;ijr:rj. acci_dente maritime, aviatice etc.).de deces al mor,tii constatate frzic produce eie;:r-r esentiar:capacitd[ii de folosinfd a persoan ei fiziie.c) Declaralia judecdtoreascd de disparilie sau ie mc,.l:ii a uneipersoane;cu privire ra decrararea disparifiei unei persoane.de la domiciliul siu poate fi declarat disparur prindach" a trecut rr' un de ra data ultimelor stincd, era in viatdl.

F",t,-..J!1

nr' 31/l954.privitor la persoanele fizice gi persoanele juridic e, art. 16,prevede: ,,cel dispdrut in "ursul unor fapte de rLzboi,intr-un accident de calenaufragiu sau intr-o altd impreju.ui. asemdnitoare care indreptalegte a sedecesul, poate fi declarat mort, mia ase mai declara in prealabil disparilia sa,cel pufin un an de ra data imprejurdrii in care a awt roc disparitia,,.

tlI


28/35

DREPT CIVL

Disparilia prelungit5 a unei persoane creeazd o stare de incertifudine cuprivire la drepturile gi obligaliile sale. Persoana absentd poate figura cadebitor sau creditor in diferite raporturi de obligalii ori poate fi titulard adiferitelor drepturi cu caracter personal.Interesele persoanei disp[rute, ale persoanelor cu care a avut raporfurijuridice, precum gi interesele stafului cer inl[turarea acestei st6ri deinstabilitate care creeazd prezumfia mo(ii persoanei, absente de la domi-ciliu, vreme indelungatd gi de la care nu s-a primit nici o qtire.o Reguli cu privire la declararea judecltoreasc[ de moarte a uneipersoane. Declarareajudecdtoreascd de moarte a unei persoane cu-prinde dou5 faze: \- faza declardrii disparifiei persoanei;- faza declardrii mor,tii persoanei dispdrute.Cel declarat dispdrut in condiliile mai sus ardtate poate fi declarat mortprin hotdrAre judecdtoreascd dacd au trecut patru ani de la data ultimeigtiri din care rezultd cd era in vtafd.

Pentru ca o persoani sd fie declaratd moart6, este insd necesar ca inprealabil sd fi fost declaratd dispdrutd gi sd se fi implinit gase luni de ladata dispariliei sale.)

Capacitateade a-gi asumaacte juridice.

Capacitatea de exerci{iude exercifiu se manifestd prin capacrtatea persoanei frziceobligafii gi de a dobdndi drepturi, in urma s[vdrgirii unor,/ Caractere juridice

Distinclia intre persoanele capabile gi incapabile este bazatd pe gradulde maturitate fizicI sau psihic[, pe gradul de slnltate mintali aindivizilor. Capacitatea nu este o problemd care sd apard doar accidental,cu ocazia unui proces in care se discutd capacitatea cuiva, ci este orealitate inerentd pentru eficacitatea juridicd a actului sau faptului juridic.Actul sau faptul juridic care este sdvArgit de c6te o persoand care nu are


29/35

44

capacitate este nul, anulabil sau nu produce acelea;i consecinle, ci altele,dupd caz sau dupd legislafie. Capacitatea este legata de viata actuluijuridic, cum este legatd viafa de oxigen. Este. deci, o problemi acapacitdlii numai atunci c6nd ne g[sim in fala unur caz de lipsd decapacitate de exerciliu. Precizdm cd problema capacitdlii nu se pgnenumai in termeni de proces sau numai cu ocaziaprocesului ori se discutdin termeni de incapacitate. Capacitatea este intotdeauna necesar[ qicerinta aceasta inso{egte toate actele juridice (contract, testament saualte acte juridice).No{iunea de capacitate ne ajutd sd infelegem, in primul r6nd, care estefundamentul acord5rii capacitillii generale de exerciliu gi, in al doilear6nd, pe ce bazd i se limiteazd unui individtau i se retrase calitatea decapabil.Incapacitatea generali de exercifiu presupune o catzd naturald,pennanentd sau de duratd, o cauzd legatd de v6rstd (in cazul capacitdliipersoanelor fizice), legatd, de persoana juridicd (ex. Calitate de persoandjuridicd strdinl de Rom6nia); in ca^rl'indivizilor, minorrtatea gi alterareafacultdlilor mintale.In privinla dimensiunii speciale a capacitSgii de exerciliu apersoanelorl, constatdm, pe baza fundamenfului diferitelor capacitdfispeciale indicate de lege, cd cele mai multe dintre ele se referd lnmajoratul special al minorului in condiliile expres prevdzute de lege.Altele, dimpotrivd,, vizeazd persoanele deplin capabile, dar care, pentruindeplinirea unor acte determinate, urmeazd sd ob{ind o abilitat" rp.riul6.In sfdrgit, unele dintre acestea sunt modalitd{i ale incapacitdlilorgenerale de folosinfd (cum ar fi incapacitatea medicului de a primi prinacte intre vii sau prin testament anumite bunuri). Capacitatea este oaptitudine, o calitate potenfial| care se poate reahza in conexiune cu alteinstitulii juridice (succesiune, contr acte, familie etc.).Cu prilejul exercitlrii capacit5lii de exerciliu se evidenliazd unelecaractere juridice, in vederea restrdngerii posibilelor conotalii ambigue. $ianume:

I Pentru detalii, Maria Harbidi - Capacitatea speciald a persoanei incapabile inunele acteiuridice civile, in Analele Universitifii,,Al.I. Cuza",Iagi, $tiinfe Economice,2002, p. 309 9i urm.


30/35

45DREPT CIVIL

Legalitate - aceastd capacitate este reglementatd prin lege, exceptdndvoinla individuald;Generalitate - prevede aptitudinea persoanei ftzice de a-;i asumaobligafii gi de u-g .^..cita drepturile in toate condiliile, mai pulin celeprohibite de lege;Inalienabilitate - conform cireia nu se poate renunla la capacitateade exerciliu;Egalitatea - exPrimd ideea cdtoate persoanele {tzice.

aceast[ capacitate este egal6 pentru

,/ Situa{ii juridice

I yeziMaria Harbid[ - Drept civil,Edit. Universitifii ,,A1.I' CrLza",Iaqi, 2004' p'50 - 55.

in acest context, persoana ftzicir poate avea:- capacrtate de exerciliu dePlin6;- cap acrtate de exerciliu restrdnsd;- se poate afla in lipsa acestei capacit6fi'. Capacitatea de exerci{iu deplinlRegula in acest domeniu prevede c6 persoanele {rzice nu pot sd-qiexercite drepturile civile, s6-gi asume obligalii sau sd incheie acte juridicein lipsa unui reprezentant sau a incuviin![rii legale.linceputul capacit6fii depline de exerciliu este atunci cdnd persoanadevine major6, la implinirea vflrstei de 18 ani sau, in caznl minorului'cdnd se cdsitoreqte.incetarea u..rt.i capacitfili se produce in una din situaliile urmdtoare:prin moarte, pnn p.rrr.i"u sub interdiclie judecdtoreasci (reversibil6), prindeclararea nulitdlii sau anularea cdsdtoriei inainte ca femeia sd fi implinit18 ani, dacd se dovedegte c6 aceasta a fost de rea credin!6.. Capacitatea de exercifiu restrf,nslSe exerciti in canil cdnd minorul poate incheia acte juridice' darnumai cu incuviinlarea prealabilr a ocroiitorului legal (pdrinte sau tutore).


31/35

MARIA HARBADAIn unele cazttrr, pe ldngd acordul reprezentantului legal, este nevoie gi decel al autoritSlii administrafive competente.Incetarea capacitdlii de exerciliu restr6nsd are loc atunci cdnd minoruldob6ndeqte capacitatea de exercifiu deplin[, cdnd este pus sub interdicfiejudecdtoreascd sau c6nd decedeazd.Actele care se incheie cu minorul sub L4 am sunt anulate pentru inca-pacitate, chiar dacd nu existd leziune.

b) Atributele de identificare ale persoanei fiziceAtributele de identificare ale unei persoarlE ftzice, subiect individual dedrept, sunt: 1. numele;2. domiciliul;3. starea civil6;4. codul numeric.

l. Numele persoanei fiziceNumele cuprinde:- numele de familie;- prenumelet;- pseudonimul.Codul familiei prevede cd Ia incheierea cdsdtoriei intre sofi trebuie

declarat in fafa delegatului de stare civilS numele pe care acegtia s-auinvoit sd-l poarte in cdsdtorie.Numele de familie se dob6ndegte prin efecful filia{iei, numelepdrinfilor fiind dob6ndit gi de copil. in cazul copiilor nxsc,rii din plrinfinecunoscufi, numele de familie va fi stabilit pe cale administr ativd.Copilul nSscut din pdrinfi care nu au acelagi nume va lua numele unuiadintre acegtia sau ambele. Pentru copilul din afara cdsitoriei, in cazul in' In aceasti problemd vezi gi Maria HarbIdI - Dreptul familiei Si Starea civild,Edit. universitdfii,,Al.I. cuza",Iagi,2003, p. 51 - 52; deasemenea, $tefan Rluschi, op.cit.,p.38.


32/35

DREPT CIVL

care ambii p[rin{i il recunosc concomitent, acesta va lua numele unuiadintre ei sau pe ambele reunite. Dacb existd un decalaj temporal inrecunoagterea copilului de cdtre pdrinfi, acesta va prelua numele primuluindrinte care l-a recunoscut.L "'':


33/35

48 \L{RIA HARBADA/ Caractere specifice

Pentru a evita eventualele erori de interpretare ale ,-onceprului juridic,au fost stabilite unele repere fixe, precum:' ' Obligativitatea - conform cdreia orice persoana fizica trebuie sd aibdun domiciliu, pentru a putea fi reperatd in spariu:' Unicitatea - persoanei fizice ii este permis un singur domiciliu;o Stabilitatea - domiciliul reprezintd locuinla stabila a oncdrei persoa-ne ftzice.,,Plecarea cu caracter temporar de la domiciliu nu poate avea semni-ficalia schimbdrii lui, domiciliul rdmdn6nd acelagi (c,,ni este cazul persoa-nelor dispdrute, al celor ce se afld intr-o delegalie sau detagare, alnavetigtilor, al celor care executd o pedeapsd privativa de liberrat.).,,t

,/ Clasificarea tipurilor de domiciliuin vederea facilitdfii analizei perso anet frzice, s-au stabilit mai multetipuri de domiciliu, clasificate dup[ cum urmeazd:

. Domiciliu de drept comunPotrivit acestei stipuldri se acordd dreptul oricdrei persoane fizice cucapacitate de exerciliu, deplina libertate de a-gi stabili domiciliul, acestaputdnd fi schimbat oricAnd.

. Domiciliul legalAcesta este stabilit prin lege pentru anumite categorii de persoaneftzice, cum ar fi: minorii2, interzigii judecdtoregti (care au domiciliul la' $tefan Riuschi, Tamara Ungureanu - Drept civil, Partea generald. persoana -fi-zicd. Persoana juridicd,Edit. Funda{iei,,chemarea',, Iagi, lg95,p. tlg;Maria Harbidr- Dreptulfamiliei si starea civild,2003,p.49 - 50 (referitor la domiciliul sofilor ca efectal cdsitoriei).'ArL 13 din Decretul nr. 3I/31.01.1954 (act normativ publicat in B. of. nr. g din31'01'1954) conform art. 14 din decret, copilul incredinfat de instanfa judecdtoreascdunei a treia persoane iqi are domiciliul tot la pdrin{ii sdi.


34/35

]R.EPT CIVIL

:eprezentanful sdu legal), dispdrulii gi mogtenitorii in cazul unui custodesau curator.. Domiciliul ales (conven{ional)Domiciliul este stabilit in urrna unei convenlii intre p64i, pentru

r ezolv ar ea liti giului.

3. Starea civil[ a persoanei liziceStarea juridicd sau statuful persoanei constifuie acele calitdli de carelegea asociaz| producerea unor efecte juridice\ gi care stabilesc identitateajuridicd a persoanei, fiind privitd ?n raport de:,/ rela{iile persoanei fizice faf[ de societate - starea juridicda acesteia exprimd statutul sdu in functie de calitatea decetifean ori statutul sdu de strdin;,/ situafia strict personali, situalie in care starea juridicdreflectd statutul persoanei sub aspectul capacitdlii sale, cu

cele doud componente:capacitatea de folosinfl, anume capacitatea de a aveadrepturi pi obligafii;capacitatea de exercifii, respectiv posibilitatea deexercitare a drepturilor gi obligafiilor, incheindpersonal gi fbrd asistare sau reprezentare acte juridice.,/ relafiile fafl de familia din care face parte, cdnd stareajuridicd a persoanei exprimd statutul sdu in functie derelafiile de filia{ie, rudenie sau afinitate.Atributele persoanei frzice sunt evidenfiate prin producerea unor

acte sau fa-nte jT.lllirffilH;oria, divorfur, adopfia, recunoa$tereavoluntard ori declararea judecdtoreascd a morlii, careprecizeazd pozilia persoaner ftzice in raporfurile cuceilalli membri ai comunitdlii familiale;fapte, precum nagterea gi moartea, care determindinceputul qi sf6rgitul capacit[1ii juridice a uneipersonae.


35/35

MARIA HARBADA DRIIn consecinfd, starea civill ca starea juridicd a persoanei exprimdcalitatea sa de subiect de drept gi este determinatd de apartenenfa aces-teia la o anumitd uniune familiald sau conju gal6.Ea individualizeazd persoana in,raport cu resful persoanelor, infamilie gi societate.cdnd dovada stdrii civile a unei persoane este cerutd pentrustabilirea calitdrlli de subiect de drept sau pentru stabilirea relafiilor defilialie 9i rudenie, in scopul valorificdrii unor drepturi cu caracterpersonal, patrimonial sau matrimonial, ea se realtzeaz[ cu actul destare civil[.1

Caracterele juridice ale stirii civile sunt: \. rndivizibilitatea - conform acestei stipuldri, stareacivilS este una gi aceeagi la un moment dat fatd decelelalte subiecte de drept; ciCo Inalienabilitatea - starea civild nu- subiect al unor acte juridice deinstrdinare;. Personalitatea in urrnaelementelor constifutive suntinseparabile de persoana fizicd.o Universalitatea starea civildtufuror.

poate constituirenunlare saucdreia ansamblulstrict personale,este recunoscutd

/ Folosirea stlrii civile sau posesia de statPosesia de stat se desfigoarl prin intrunirea de fapte din care rentltdde filialie gi de rudenie intre o persoand gi familia din care pre-cdfaceparte.Acliunile de stat au ca obiect elemente privind starea civild a persoaneigi se pot desfb$ura pe doud direcfii in raport de:' I Legea I cu actele de stare dispune cd ,,starea

Documents

Drept Civil Partea1