Drept Civil Partea3

8/2/2019 Drept Civil Partea3

1/39

86

i!1;i.i;ffpacitatealegati o.

?incheia acrur juridic civir,.in"rf i, ; "Till,': ::i J yrij i c . in ; ;;il; on a r ri e,1 q rrain princill, _- .;;;#tur itct.luridic inlhejat o..rfnu^r?;#., se cere -_eplindta tea capacitafii o actului sd aibdActere jundice sunt e exercifiu. -- vomfa maturd gi congtierrta, u-or"epersoane ;;;'u,'ff "tT: t"labile numai dacd sunr irff ffi"j*f |1ti1;'T::'?',Tl;ity":;#:"T,iiHf ,ffi #'::

ff 1,.;H$.ii'"i,$:.Ti:#:iT*:ir:iTi#iff ,"T':*Td,'f, cum,";;ll?x'*ffi::: .*;ni;."" cu pr'ejur naererii, ',t'"*.;1r,iffiiff ::,x,ttJ.1i:;l"d:-;:f,Tfr :;?'ff.ff '1.-s:.rdnatur.sociare r.r;;:;r;;ll;jl",oresupun o vbstd u.i. J. ;;;, o.,nrr_un imens

i':"":H#*fi *ifri{*..:i:iffi:,ni{;x':,ffi1ff 'H#;*tai*+l.ru!:*l'*f *fi "S,;*n*[T3r*[{*Fll'ffi *j;.,*ru*r {m[T ry'# Ti"nn,H.H:ep I ina (art. 8, uri n. 1' ri r.'ilil|i":l j"9?id^"1 r" c ap acitatea3rrlHfi ',d",:;ffi iT:11 r :":l;:,:^:):;.;": ;;.ni, ea puranJuirl{ffi ix:rcifiu si inainre i. *oliri.#'ua.rtei de r 81i" T:y";;;;;fi;il:fflde Ia yelil o" i?'*i ri.ili".;;i" 15 ani, dacdomiciti azd, ;i::!1,1;lXfunicipiului Bucuresri ori ,,l,"o"rrui in care".,;;-;' {r';;:? ul'J:tf: unui ,"0i."tatea".r"nuru;:':;:;ilfii::-a,;ffi :".i,ii'il.!T;:,*11*11iltu-t":."p";;ufiea'cdsdtoriei' ferneia va co"li"rl:abeneficie ," a"deprind_t' u..iJiru ":ii," 7i,;:i'l t' f :: ", " r" "' i" l,:ll .lr3din pa r a inch e i ereaY ffi rH| $ ::"T j3,:;a:f#ilr .,x,rii;. Maria Harbid e _ Copoit,t:;;'{,,,::ite, in Anarere ul"#|ri? strlciatd a per.irii,,Ar.r. r"rr::' K7r|^y;t:":,fr: un1te a aey11ss, 2002, p.


2/39

{

DREPT CIVLori declarareajudec[toreasci a morfii sofului.r Capacitatea de exercifiupe care o dobdndegte orice persoand la vdrsta de 18 ani este o capacitategenerald in sensul c6, in principiu, ingdduie incheierea valabild a oricdruiact juridic. Pentru unele acte juridice legea recunoa$te anumitor persoaneo capacitate de exerciliu speciali, care derogd de Ia capacitatea deexerciliu generald ce permite incheierea valabilS a acelor acte, depersoane ce nu au implinit incd vdrsta de 18 ani. Minorul care a implinit14 ani are capacitatea speciald de exercifiu de a opta pentru adop1ie2, iardacd minorul nu a consimfit la aceastd adopfie, intervine sancliuneaanuldrii ei, la cererea minorului (reprezentat sau asistat, dupd caz, de ocro-titorul legal). \Referitor la contractul civil, specie a actului juridic civil, prin art. 950,C. civ. sunt reglementate persoanele incapabile de a contracta gi anume:- minorii;- interziqr|'- tofi aceia cdrora legea le-a prohibit anumite contracte.

Se impune coroborarea art. 950, C. civ. cu art. 34 din Decreful nr.3lll954 conform cdruia: ,,Persoana juridicl nu poate avea decdt aceledrepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiin{aresau stafut."Prin art. 34 din decret s-a instifuit principiul specialitlfii capacitifii defolosinf[.a) Incapacitatea de exercifiu. Generalitlfi

Doud categorii de persoane frzice necesitd unele explicalii sub aspectulcapacitllii3 de exerciliu, gi anume :persoanele lipsite total de aceast5 capacitate;' A se vedea Traian IonaEcu - Persoana fizicd in drepturi R.P.R., Edit. Academiei,1963, p. 155 - 156; de asemenea, Maria Harbidl - Dreptut familiei Si starea civild, p.40 - 41.2 Ion P. Fitipes cu - Tratat de dreptul familiei. Edit. All Beck, Bucureqti, 2000, p.373 -374.3 in problema capacitdfii persoanelor la incheierea actelor juridice civile, vezi MariaHarbidi - Introducere in drept, Edit. Universitdlii ,,Al.I. CrLZa" raqi, 2002, p. 133 -135.


3/39

88MARIA HAnnAoA

. p ' prr:::rl cu capacitarea de e-rercifiu restr^nsS.personar':T':iT:',.ffi"-ff 1il,:?.iffi tl*l':ffi ff T:,?sdv6rgireaffi,ffi:ffi il*.# j* "pt .r*;{}!i 1 I T 1* 1 et: **ievoieu'0.,i:y'd;;;,::it?ff 'J::ffH[j j:f |i;f .o"ti,'",'"1". Minorul care a implinit 14 ani;::iffi r " L#,li", ",',uf i,;M #1 il ;;t *:rr;i*11ii"i*i :,! i::;; ffi "lfij:o;;'?'ffi i:,i], ; ;{;".,.r,.vi,e deminorului sau tutorele. i;'"".1".:.:l::i11. tult' dupd caz' pirinfiiff::Yle, persoanele .u.. n ceea ce nriv.esJe dreptunle gi obligafiilejudecatd aecat dacd sunt re nu au exerciliul drepturil*]". nu pot sta inardtatde Decrerur nr. trirnif|ii'"1il:d:E:i.n'*t uioi''ute in moduib) Lipsa totali a capacitifii de exercifiu

-":.irffTtilh#l"3dTfi;e ate ceror rovili d-e incap acitaterotard de:ii::i::;;il1,#1ft'!:,:'idl,ilfi l3::::[i'##;f -:ffi ,i:ililor, "r&;"d in num.t" 99' fum')' Acegtia rrr""ri"* Jo,n1u incapa-sub I 4 ani e i i'""ii i i i*riiJi fflfr iff 'j:1il{[Tfi,:ffi"l, Tftffcte juridice de valoa;t e;ki**iata rolrte lefusl, impuse-de rraiur defiecare zi si care'" t*"tui d odatd"u in.rr.i.....r* (cumparare de arimen-;?.klti ei rechi'it"it"r"'".]'4" u'",. il;;,.core sau comperifii spor_tA se vedea Traian lonu$.u, *apacitatea speciard a persoan'"i'r' ""'' p' 171 - 173; de asemenea, Maria Harbddd _::;:;::::;::# i,:S;;tlji;i";ij;W"t;:::,;:l:::i:::;iW


4/39

fREPT CIVIL

. Minorul sub 14 ani - din punctul de vedere al intinderiiputerilor de reprezentare pe care le au pdrinlii sau dupdcaz tutorele, actele juridice ale acestuia pot fi grupate inmai multe categorii:- actele pe care reprezentantul legal le poate face singur, firdnici o incuviinlare prealabild. Aceastd categorie de acte

cuprinde actele ce nu depdgesc dreptul de a administra, adiciactele de conservare qi actele de administrare (in sensrestr6ns);- actele pe care reprezentantul legal le poate face numai cuincuviinfarea prealabdl a organelor abilitate de lege inacest scop. Intrd in aceastd categorie actele de dispozilie,mai pulin acelea pe care pdrinfii sau tutorele nu le pot facecu nici un fel de abilitare. Se excepteazl, de asemenea,actele de instrdinare a bunurilor devenite nefolositoarepentru minor, dacd valoarea acestora din urmd nu depdgegtesuma de250lei (art. 129, alin ultim din C. fam.).Legiuitorul a impus obligativitatea autorizafiei prealabile aorganului administrativ competent pentru actele de dispozifie

deoarece gravitatea deosebttd a acestor acte impune ca incheierea lor sd sefacd sub controlul organului de stat inslrcinat anume cu protecliaincapabililor.incuviinlarea prealabild este cerut6 de lege gi autoritatea admi-nistrativ[ o va acorda numai dacd actul juridic respectiv este necesar saudacd prezintd un interes major pentru minor. Aceast6 incuviinlare trebuies[ fie speciald, adicd sd fie datS pentru fiecare act in parte (art. 130, alin.2, C. fam.).- pentru actele pe care reprezentantul legal nu le poate face innici un caz, C. fam. prevede doul categorii de acte care nupot fi reahzate cu nici un fel de incuviin{are.

,/ Art. 128 din C. fam. dispune cd este oprit s[ se incheie actejuridice intre tutore (sau plrinfi, conform art. 105, alin. 3, C.fam.), so{ul, o rud[ in linie dreapt[ ori frafii sau surorile tutorelui(ori pirinfilor), de o parte, qi minor, de alta. Prohibilia incheierii deacte juridice intre aceste persoane a fost inscris6 in art. 128 din C. fam.


5/39

90 MARIA HARBADA naT

de teama cd ocrotitorul legal ar putea sacnfica interesele incapabiluluiin beneficiul sofului ori rudelor sale apropiate.,/ A doua categorie de acte interzise cu des6v6rqirereprezentantului legal o formeazd donafiile (directe sau indirecte,fblige sau deghizate) gi garantarea obligafiei altuia (arr. 129, alin. 1, C.fattt.). Legiuitorul a considerat, pe bund dreptate, cd donaliile (caremicgoreazd patrimoniul, frrd contraechivalent) nu reprezintd actenecesare pentru incapabil, care, fird nici un prejudiciu, poate am6nasdvdrgirea lor pdnd la dobAndirea deplinei capacitdli de exercifiu. Cdtprivegte garantarea datoriei altei persoane, ea reprezintd riscul ca pdndla urmd incapabilul sd execute singur obligafia respectivd, dacd celpentru care a garantat se dovedegte a fi inSolvabil.. Interzisul judiciarA doua categorie de persoane frzice lipsite total de capacitate deexercifiu o alcdfuiesc interziqii judiciari. Art. L42, alin. I din C. fam.prevede ca acela care nu are discerndmAnt pentru a se ingriji de interesele

sale, din cauza alienafiei mintale sau debilitalii mintale, sd fie pus subinterdiclie.Interdicfia judiciard poate lovi, deopotriva, pe majori $i pe minori. Eapoate interveni numai dacd cel in cauzd sufer5 de o stare obignuitd detulburare a facult5lilor mintale, lipsindu-l complet de discerndm6nt.Existenfa unor intervale de luciditate nu impiedicd insd instituireainterdictiei, care poate fi instituiti numai prin hot[rdre judecdtoreascb,pronun{atd dup6 procedura prevdnttd de lege (art. 30 - 35, Decretul nr.32/1954) pentru ca aceastd gravd mdsurd de ocrotire s5 nu fie luat5 dec6tatunci cdnd aparc necesari gi cdnd condifiile legale sunt indeplinite.HotdrArea judecdtoreascd de punere sub interdiclie are doud efecteprincipale gi anume:- prevede incapacitatea de exerciliu totald a interzisului (art. 11,lit. b, Decretul nr. 3 ll1954 gi art. 950, pct. 2, C. civ.);- instituie tutela (art. 145, alin. 1, C. fam.).

. Ca efect al hotdrdrii judecdtoregti definitive gi irevocabilede punere sub interdiclie se prezumd in mod absolut cd interzisul estelipsit complet qi continuu (frrd nici un moment de luciditate) de


6/39

91

n,iiscernlmint, incdt actele juridice cu caracter patrimonial ce s-ar sdv6rgi-;r:.rr]31 qi singur ar fi anulabile de cdtre incapabili. Pentru anularea;: . :lui sdvdrqit de interzis va fi de ajuns s5 se probeze cd actul a fost::heiat dupl rdmdnerea irevocabila a hotdr6rii de punere sub interdiciie,:,.:5 a fi nevoie sd se dovedeasc6 starea de alienafie sau debilitate mintal[': momentul sdvdrgirii actului.Actele incheiate de alienaful mintal inainte de punerea sa sub:rterdicfie pot fi gi ele,anulate, dacd in momentul incheierii lor autorul erarpsit de discerndmAnt'.Un alt efect aI hotdrArii judecdtoregti irevocabile de punere subinterdic{ie este instituirea tutelei in.scopul ocrotirii interzisului. Potrivitart. I4J, C. fam., regulile privitoare ia tutela minorului care nu a implinit14 ani se aplicd gi in cantl celui pus sub interdiclie, in mbsura in carelegea nu dispune altfel.Asemdndtor minorului sub 14 ani, interzisul poate incheia personal qisingur acte juridice de valoare patrimonialS foarte scdnttd, pentrusatisfacerea nevoilor curente ale vielii gi care se executd odatd cuincheiere alof .Incapacitatea derivdnd din punerea sub interdicfie inceteazd pe datar6mdnerii irevocabile a hotbrdrii care pronunld ridicarea interdicliei.Fostul interzis va redobdndi deplindtatea capacitillii de exercifiu, dac6 estemajor, sau numai capacitatea de exercifiu restrdnsd, dacd este minor intre14 gi 18 ani, ori va rdmdne lipsit total de capacitatea de exerciliu, dacSeste minor sub 14 ant.incetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opusdterfilor decdt de la data transcrierii conform legii a acestei hotdrdri, afarddacl te(ii au cunoscut ridicarea interdicliei pe altd cale (art. 151, C. fam.).

t Trib. Supr., Cd. civ., dec. nr.l792/I I-10.1956, C.D., 1956, vol. I,p. 86 - 88'2 A se u"d.u Traian Ionaqcu, op. cit., p. 86 - 88. in acelagi sens Maria Harbidi,op. cit., p. 131 - 133.


7/39

vf4BrA HARBADA

,r.. "'"n'Trib'supr', Decizio de indrumare nr. I3 din 13.09.1g57, c.D., Ig57,p. lg_'A se vedea Traian lonapcu, op. cit., p. l7I _ 173.

c) capacitatea de T;Ttj" resrrAnsi a minorului care a implinitfut' g, alin. 1 din Decrefur nr. 3r/rg54 dispune cd minorur care amplinit v'rsta de 14 ani are capacitat .g. exercifiu. in principiu, elncheie personal acte juridice, dar "u in.uuiinJarea prl"r"uird a pdrinfiloautorelui sau - in cazunre prevdzute de art.]32gi r 52, Iit. c, c. farn. _ auratorului (art. 9, arin. 2, Decreful nr. 3r/rg5.4,".t. ros,^utirr. 2, art. r24,lin' 2 si art' 133' alin' 1 din c. filJ. inrurii" [areaprearabili rrebuie sdie speciar5. Nu se cere inr5 "a ea sd fie dat5 intr-o *,r*ita form', fiinde ajuns sd fie scrisr sau verbar6, expr.J si chiar tacitd,dar neindo_elnicd' in ceta ce privegte exercitarta drepfurilor personare, ocrotirea:ffi T',1,X$1il*;'"1;?n"'i,.";;'"t,i".,,,,a,i,aii,o,,,,.asisrareaActele pe care minorul cu capacitate de.exercifiu restrdnsd le poate3:: J",,?|,l: :',XT:ffi3i#',:fi n;;#; u d a p drinf r ",, "u tutorerui) ;

actele de conservare;- actele de administrafie, dac6 prin aceste acte minorur nuuferd vreo \ezarc.Minorul cu capacitate de exercifiu restr6ns6 poate sdvargi tot singurcte de dispozilie, dar de valoare b""i.""iald foarte redusd, necesareli13,I[T.:ff1:::1,ff :r;:?TJ:T"::_rr*'*i,*o.arimen,e,minorul sub t+ ani re poate fur" p.rronal si ,iollpa etc'), acte pe care giMinorul care a imprinit varsta de 14 ani ar"drepfur, frrd aavea nevoiee ?ncuviinfarea parinlilo, ,* a tutorerui, sr facd depuneri ra casere deconomii qi consemnafiuni gi sd dispun' J" u..rt" depuneri, potrivit curevederile rezuramenteror atestor case de depuneri (art. r0, arin. ultimin Decrerut #. 3r/rgs4tisiulrur c.E.c.).

92


8/39

DREPT CIVIMinorul care a implinit 15 ani poate s[ incheie contractul de muncdfrrd a aveanevoie de incuviinlarea pdrinlilor sau a tutorelui (art. 10, alin.

1, Dec. 3111954 gi art. 86, alin- 2 din C. mun.).$i alte categorii de acte juridice se pot incheia in mod exceplional decltre minorul cu capacitate de exerciliu restr6nsd, cum ar fi:,/ actul clsltoriei - de cdtre minora de 16 ani 9i, pentru motivetemeinice. de cdtre femeia de 15 ani (art- 4, C. fam');in sifualia in care se constatd nulitatea ori anularea cls[toriei femeiava continua sd beneftcieze de deplindtatea capacitdlii de exerciliu, dacd afost de bund-credinfd 1a incheierea cdsdtoriei (att.23, alin. 1, C. fam.). Osolulie identicd se impune in ipote4a in care cds6toria unei femei de sub18 ani se desface prin divor!, incetelz[ prin moartea ori declararea judecd-toreascd a morlii sofului;,/ testamentul (act juridic unilateral de voin!6) de cdtre minorul de16 ani (conform prevederilor inscrise in art. 807 C. civ.), prin care acestadispune de%din bunurile de cate ar beneficia dacd ar fi major;

,/ in domeniul contractelor, legea reglementeazd unele incapacitdlispeciale care afecteazdin anumite sifualii gi persoana major6, capabild sdincheie orice act juridic, in afara celui care ii este prohibit, cum at fiincapacitatea solilor de a cumpdra gi vinde intre ei (conf. art. 1307, C.civ.);/ Actele pentru sdvdrgirea cdrora minorul cu capacitate de exerciliurestrdnsl are nevoie, pe l6ngd incuviinfarea prealabild a ocrotitoruluilegal, gi de incuviinlarea prealabild a autoritdtii administrative compe-tente, care trebuie s[ fie sPecial5;/ Actele pe care minorul cu capacitate de exerciliupoate face cu nici un fel de incuviintare sunt urmdtoarele:

93

restrdnsd nu letutorele,surorile. actele juridice in care ftguteazd ca partesoful, o rudd in linie dreapt6, ori fra{ii 9itutorelui (art. 128, C. fam);. donaliile;. garantarea obligafiei alfuia (art- 133, alin- 3 din C'fam.). Pentru aceste cazLLrr sunt aceleaqi argumente

care motiveazi prohibilia lor 9i pentru acteleinterzise reprezentantului legal al minorului sub 14ani sau al interzisului judecbtoresc.


9/39

94MARrA HAneAoAIII.2.2. Consimf5m6ntuI valabil al pirtilor

a, Definifieprin consimfSm'nt se in-terege acea condifie esenfial', de fond si,'":il{ ft i#l,l Hl; I [ :l'# . ""li' !l n o ir.u.", oL l'i,.,,r,. i u un a c tIn domeniul dreptufui.iuii, termenul de c,n doud sensuri gl anume.-'v rr' tsrrnenul de consimfdmdnt este intrebuinfat' manifestarea unilaterald de voinfd f5cutd.de oricare dintredrfile unui act bilaterarr;; ;;"utorur acturui un'arerar;:filrt,"lll,l;i_";11 ;ffi #:Tjl1",o.asie.careSediul mareriei il .";;it";c. civ- ";;;;" ompreteazu;; u*t*lul 948, pc.t.,2, c.civ.2, art.953 -96r,ur nr rct ir ;i 1-,.ffi;,;ii:#ffi j:,f;",:;1;!"g1;jlf"?n "**:,"":::T"X,il,,'"labil' "on'i-g;;;;'o.i"," sd indeprineascd urmd_- sd apa$ind unei nrqnq.o ^,. _r.naturd psihorogi;{TlffiTfi"t #dmdnt (acesra av6nd- trebuie exprim"at cu^ intenfi;' a produce efecte juridice$U'rffi*THi t';# ;' maniresru."u- d. voinfd,d-r-u fie afectat de u.r_r/i.lu O,dolul sau viclenia, violenfa);3 e consimfdmdnt (eroarea,

Itr, -!f;"eleiu* Drept civil romdn, Edit. casa de2 cu toate cd aceacri ^,^^^-,--."',"' :""'

uasa de edifurr 9i presi "$ansa"' 1993' p'care.se obrigd,,, t1ffi,j,:iT1;legals se referd raconsimr'man?r'r :'TT in mod il'!i{i'il:iffi:f'.J1?11;;ij f,#;ri::#:W;,l;"l'l:"f1i**",,::f iqi*irilT'y;rff ,xffi .,::f 152. _.._1-" _,vil, vol I, partea generald,AJr,..a.T.emiei, nu.u."qti, 1967, p.251_Art. 953, C. c.;::::,r,:i.r,':j:*:kli*rJ::i*i:,i:::;"!i;ot"T:":"".Ti:[H.".1?poate ""." unuru."a acturui *0"#rrrff[:?i:ffiffiu"#:j]#,ffi


10/39

DREPT CIVLb. condifiile de valabilitate ale consimtimflntuluiconsimfdmdntul trebuie sf, intruneascd condi{iile urmdtoare:1. sd provind de la o persoani cu discernimdnt;2- sr fie exprimat cu intenlia de a produce efecte juridice;3. sd fie extenonzat;4. sd nu fie alterat de vreun viciu de consimfdmdnt.

1' Consimfimflntul trebuie si vini de Ia o persoani cu discernl-mAnt \Aceastd primr cerinfl decurge din caracterul conqtient al acfului juridiccivil, in sensul ci nu i se pot recunoagte efectell juridice dec6t dacdautorul ori autorii lui puteau sau trebuiau sd aibr puterea efectivd de a

?pr?c:a' de a discerne consecinfele juridice care se pot produce in bazaacetur act.DiscendmAntul se prezintd inainte de toate ca o stare de fapt, fiindpremisa (natural5, psihomentald) a capacitnfii de exerciliu. Reglementdndcapacitatea de drept civil, legea presupune existenla discernamantuluijuridic necesar incheierii actelor juridice civile pentru persoana frzicd c,capacitate deplinr de exercifiu. Persoana lipsitd d. ,upu. itateade exerciliu(minorul sub 14 ani qi interzisul judecdtoiesc; este prezu matd a nu aveadiscernimf,nt, fie datoritd v6rstei fragede, fie datorit[ stdrii de sdndtates_au debilitdlii mintale. c6t privegte-minorur intre L4 gi rg ani, cu

discernrmantul juridic in .,rir de formare, acesta se bucurr gi i serecunoagte o capacitate restr6nsd de exercifiu.Practica judiciard a relevat nu de puline ori gi existenla unor canri deaqa-zise incapacitili naturale in care se gdsesc persoanele capabile dupllege; ?n aceste cazvfL in drept, persoana este capabila gi are ?n generediscerndmdnt juridic clar, dar in fapt, ea este lipsitd temporar de*::fumant (cazuri de belie , hipnoza,'ro*umbulism gi manie para_nolca l.3t-eSte vicii 9i leziunea dacd actul a fost incheiat in condifiile in care dreptul a fost::'ercitat prin ?ncdlcarea scopului sdu social-economic ai regulilor de conviefuire sociali.


11/39

96 MARIA HARBADASancfiunea lipsei discerndmdntului estejuridic civil (anulabilitatea). nulitatea relativd a actului2. Consimfim0ntul trebuieefecte juridice exprimat cu intenfia de a producein legdturd cu aceastd condilie de valabilitate, urmeazda fi retinuteurmdtoarele idei:

o ea decurge din esenfa actului juridic civil infbligat camanifestare de voin{a emisd in scopur de a produce efectejuridice, adicd de a erea,.a modifica ori a stinge un raportjuridic civil concret;' Jip-ser]e intenfia de a produce efecte juridice, nefiindindeplinit6 condifia de valabilitate in urmdtoarele sifuatii:- declara[ia de voinfd a fost ftcutb in gl"*u, ^^ ot"amicifie;- s-a fdcut rrrb.:grrvenfie pur protestativd ,,din parteacelui care se obligd,, (art. l0lO, C. civ.);- manifestarea de voinld este prea vagd,imprecisi.3. consimfimintul trebuie si fie exteriorizat

Regula (principiul) aplicabild exteriori zdni consimfdm6ntului estedenumitd cons ensuali sm, p otrivit cdruia p arrl r. ^."ili; i# ur.ugd lormade exteri otizare a voinfei lor. Simpla manifestare de voinfr este nu numainecesarS, ci 9i -suficientd pentru ca actul civil sd se nasci valabil dinpuncful de vedere ar formei sale. De ra aceastd reguld, regea civildprevede unele exiepfii de strictd interpretare.Manifestarea de voin!6 poate fi expresd sau tacitd(implicitr).consimfrmanful se poate da in scris, verbal sau prin fapte ori gesturiconcludente.in dreptul civil, trebuie refinut cd, in principiu, simpla tdcere nuechivaleazd cu un consimfbmdnt. Este ,r...ru. si existe gi fapte saugesfuri neindoielnice care sd insoleascd sau s6 materiali zeze tdcereapersoanei.


12/39

irn exceplie, tdcerea e echivalentd cu consimtdm6nful in urmdtoareler:::rejurdri:' legea prevede expres aceasta;r prin voinfa expresd a p6rlilor se atribuie tdcerii valoarea de consim-{[mAnt;o potrivit obiceiului, tdcerii i se atribuie valoare de consimt[mAnt.

4. Consimfimf;ntul trebuie s[ fie nealterat printr-un viciu de con-sim{flmffnt

Aceasta condilie negativd decurge din caracterul congtient gi liber alconsimldmdntului.

Sunt vicii de consimfdmdnt:- eroarea:- dolul (viclenia);- violen{a (art.953, C. civ.).rLa contractul de vdnzare-cumpdrare (cel mai frecvent act juridic civil),acordul de voinld emand de la vdnzdtor gi cumpdrdtor sau de la reprezen-tanlii lor legali.,/ Leziuneain raport cu dispozilitle C. Civ., c6mpul de aplicare al leziunii este inprezent redus, intrucAt minoritatea prin ea insSgi nu duce la resciziune.Intr-adevdr, potrivit art.25, alin. I din Dec. 3211954, de la data intrdrii invigoare a decretului privitor la persoanele fizice qi persoanele juridice,aplicarea dispozifiilor legale referitoare la acliunea in anulare pentruresciziune se restrdnge la minorii care, avdnd vdrsta de 14 ani implinili,incheie singuri, fdrd incuviinlarea pdrinlilor sau a tutorelui, acte juridicepentru a cbror validitate nu se cere gi incuviinlarea prealabild a autori-talilor tutelare, dacd aceste acte le pricinuiesc vreo vdtdmare.Pentru admisibilitatea acliunii intemeiate pe leziune, denumit[ in C.civ. gi acliune in resciziune, se cere indeplinirea urmdtoarelor condi{ii:1 in aceastd problemd qi H. Diaconescu - Elemente structurale ale violenlei, viciu alvoinlei juridice, in Rev. ,,Drephtl" nr. 9/1998,p.41.


13/39

98 MARIA HARBADA

- pafiea sf, fie un minor cu capacitate de exerciliu restrdnsd(intre 14 qi 18 ani);- acful juridic sd faci parte din categoria actelor pentru careminorul are nevoie de incuviinlarea prealabilS a ocrotitoruluilegal, fard ca sd facd parte insd din categoria actelor mai grave,pentru care se cere gi incuviinlarea prealabild a autoritdliitutelare;- s5 existe o leziune care are in vedere numai actele patrimo-niale, cu titlu oneros, situalie care exprim[ specificul acesteia,care nu poate consta decdt intr-un prejudiciu material.Legea nu precizeazd care trebuie sd fie cuantumul prejudiciului pentrua se ajunge la anularea actului. Consider5rfi c5, in principiu, chiar gi ovdtdmare redus[ ar justifica succesiunea. Acfiunea in anulare ar putea firespinsd numai dacd leziunea ar ft at6t de neinsemnatd, incdt s-ar puteaconsidera cd reclamanful sSvdrgegte un adevdrat abuz de drept. Cuanfumulprejudiciului este indicat de lege numai in canil acceptirii succesiunii(art.694, C. civ.).- leziunea sd fi existat in momenful formdrii actului juridic.Proba leziunii revine minorului cu cap acrtate de exercifiu restrdnsdcare o invoc[ pentru a dovedii existen]a condiliilor mai sus enumerate.Atrdgdnd anularea din pricina incapacitSlii parfiale a autorului, leziuneaeste sancfionat5, in principiu, cu nulitate relativd.Prevederile art. 953, C. civ. dispun in mod expres: ,,Consimldmdnfulnu este valabil, c6nd este dat prin eroare, smuls prin violen!6 sau surprinsprin dol". Aceastd normd civild trebuie corelatl cu art. 96l, C. civ. careptecizeazd: ,,Convenfia frcutd prin eroare, violenld sau dol nu este nuld dedrept, ci dd loc numai acfiunii de nulitate".

/ Eroarea constituie rcprezentarca eronatl a unor situalii,imprejurdrii aflate in conexiune (leg5turd) cu actul juridic care se incheiede pdr{i./ Dolul denumit gi eroarea provocati (viclenia) este consideratinducerea in eroare a unei persoane prin folosirea unor manopere ingeld-toare (dolosive) pentru a o determina sd incheie un act juridic civil pe carein alte condilii acesta nu l-ar realiza.

rpI

il


14/39

,_: j60, C. civ. prevede:,,Dolul este o cauzd de nulitate a convenflel;lrrllltir; rri-jioacele viclene, intrebuinlate de una din p64i, sunt astfel incdtrlii*jllrill,r :-. - jent c6, frr6 aceste maqinafiuni, cea1a1t6 parte n-ar fi contractat."_:;3a precrzeazd cd nu este prezumat acest viciu, e1 trebuie dovedit in1u_, ;,jecitorului in cadrul litigiilor privind anularea actului juridic-

*, Violen{a constd in constrdngerea fizicd sau moralS (ameninfarea): ;:opul de a determina persoana sd participe in calitate de parte la: .:,:ierea acfului juridic.,1. civ., in art.955 precizeazd ,,Violenla in contra celui ce s-a obligatr : 13 c.r-rZ[ de nulitate, chiar c6nd qste exer crtatd de altd persoand decdtr-:ea in folosul cdreia s-a fbcut convenfia"'

1II.Z.3. Obiectul determinat al actului juridic reprezintd o altd: -.,ndi1ie de validitate a acesfuia, const6nd pe de o parte in prestafiapi4iior, iar pe de altd parte intr-un bun (lucru), daci obiectul presta{iei-sie un drept existent asupra acestuia.C. civ. prevede prin art. 962: ,,Obiectul convenfiilor este acela la careF a4ile sau numai una din pir{i se obligd'"irestafia pozitivi sau negativi a p64i1or actului juridic se referd deregul[ la bunuri (lucruri) pe care doctrina le considerd obiect derivat alacfului respectiv.Obiectul actului civil, in acest caz,trebuie sd fie:- posibil;

- in comer!;- in concordanld cu ordinea public6;- sd nu fie contrar bunelor moravuri;persoana care se obligd trebuie sI fie titulara dreptuluisubiectiv;- fapt personal al debitorului.

Interpretdnd normele codului civil in materia obiectului actului juridicrelinem cd pentru ca un act sd fie valabil incheiat, obiectul s6u trebuie:. S[ existe in momentul incheierii actului juridic, ori sI poatd existain viitor. Conform art. 965 din C. civ. ,,Lucrurile viitoare pot fiobiecful obligajiei. Nu se poate face renunfare la o succesiune cenu este deschisa, nici nu se pot face invoiri asupra unei astfel de


15/39

100 MARIA HARBADAsuccesiuni, chiar de s-ar da consimfdm'nfur celui a cdruisuccesiune este in chestiune.,,Lucrurile viitoare se pot vinde cum se intamprd in cazulconstruclieicare se va ridica sau producfiei de,cereale pe care o va obline v6nzdtorulde pe terenul proprietatea sa in anul in .urs.' '' Bunul trebuie si fie determinat sau cel pufin determinabil. cerintaaceasta re^iltd din prevederile arr. 964 din c. .iu. ii^;";#l;ndividualizarea corect5 gi amrnunfitd a obiectului contractului.' Bunul asupra cdruia se inchei. .oni.u.tul trebuie sd fie in circuitulcivil, deci in comer,.I, conform art.963,c. civ. Sunt exceptate dera acest. contract, spre exempru, bunurile imobile sau mobileasupra cdrora existd un drept de proprietate pubrici care esteinalienabil. prevederile art. 136, arin. 2 - 4 din bonstitufie, regre_menteazd acest drept "?:" apar.tine statutui si unitif'oradministrativ-teritoriale, fiind inalienabil.Sunt scoase din comer{ (circuitul civiif uunurite sau lucrurile care nuot alcdfui obiecful unor acte de insfrdinar" o"our."e sunt inalienabile.In condifiile legii, bunurile asupru .eroru se constituie un drept deroprietate publicd pot fi date in administrarea regiilor auronome qinstituliilor public. tit pot fi concesionate ori inchiriate; in nici un caz,le nu pot forma obiectul actului - neprevdzandu-r. o!.i posibilitateainstrSindrii lor ulli titular prin acest tip ie contract (v6nzare-cumpdrare,schimb sau donafie).Art. 136, arin- 3 aratd:,,Bog51iile de interes public ale subsorurui, cdilee comunicafii,- spaliul u"tiun,lpele.cu potenfal energetic valorificabil denteres nafional, plajele, *ui.u teritorialr, resursele naturale ale zoneiconomice qi ale platoului continental, pr.t"* qi alte bunuri stabilite deegea organicd fac obiectul exclusiv al proprietdlii pubrice,,.Diferit de acesta este dreptul de prlpri.ti privat[ care are ca titularersoana frzicd' sau persoana juridica, inftusiv statul, gi are ca obiect oriceun mobil sau imobil ,ur. ," afld in circuitur civil, fiind garantat prinonstitutie (art. 44).

I Yezi qi Francisk Deak, stanciu cirpenar u - Contracte civile si comerciale, Edit.umina Lex' Bucuregti, 1993, p. 35 - 40 (autorii preztntdbunurile ca obiect al actului dednzare-cumpdrare).


16/39

]R.EPT CIVIL 101

Prevederile art. 136, alin. 5 din legea fundamentald dispun:..Proprietatea privatd este inviolabild, in condiliile legii organice".Proprietatea este liberd de orice sarcind, motiv pentru care cel carepretinde un titlu legal asupra unui bun trebuie sd-l dovedeascd.Titularul drepfului de proprietate privatd poate sd revendice bunul sdude la orice persoan[ care l-ar de]ine frrd drept, inclusiv de la autoritateapublicd aflatd in situalia de a-l deline fbrd titlu legitim".in baza art. 44, ahn. 3, Constitufie: ,,Nimeni nu poate fi expropriatdecdt pentru o cauzd de utilitate publicd stabilitd potrivit legii, cu dreaptlqi prealabild despdgubire".Acest text din legea fundamental{trebuie coroborat qi cu prevederileart. 6 din legea l8ll991 a fondului funciar.

IIT.2.4. Cauza (scopul) licit[ gi moralfl a actului juridic civilCauza actului juridic civil este reglementat6 in prevederile art. 948,pct. 4, C. civ. qi in art. 966, C. civ. Astfel, art. 966, C. civ- arutd c6:,,Obligaf ta frrd cauzd sau fondatdpe o cauzd fals5, sau nelicitd, nu poateavea nici un efect". Condilie esenliald de validitate a actului juridic civil,canza nu reprezintd o categorie filozofici ci scopul sau finalitatea sa,avdnd rolul de a determina partea s6 incheie acea convenfie.Cauza este o parte componentd a voinfei juridice a persoanelor, inscopul de a se obliga fa[6 de una sau mai multe persoane.

Literatura juridicd face distinclie intre:o cauza sau scopul imediat al acfului juridic civil care consti inrezultatul urmdrit de fiecare dintre parli pentru executarea obli-galiei asumate de ele gi care este aceeagi la acelagi tip de contract;. cavza sau scopul mediat reprezentat de motivul psihologic,hotSrdtor care a determinat pdrlile sI incheie acful. Acesta nu esteprevSzutd expres in cuprinsul actului juridic, dar impulsioneazdincheierea lui. Ea variazE de la un actla altul gi este un element alpocesului de gdndire a fiecdrei p54i.

Sancfiunea civild a nulit{ii actului juridic poate fi constatati saupronunfatd, printr-o hotdr0re judecdtoreasc[, dacd acesta este atins de ocauzd:


17/39

r02 MARIA ITARBADA

falsS;simulati;ilicit6;imoralS.

Scopul sau cauza actului juridic trebuie sd indeplineascd urmdtoarelecondilii: - sd existe (art. 966, c. civ. dispune: ,,obigafia frr6 cauzd saufondatd pe o cauzd falsd sau nelicitd nu po ate avea nici unefect");- sd fie reald;- sd fie licitd qi morald in sehsul art.968,C. civ. care prevede:,,,cauza este nelicitd c6nd este prohibitr de lege, c6nd estecontrard bunelor moravuri gi ordinii publice,'.

III'2'5 Forma actului juridic civil - condi,tie speciall de valabilitateCondifiile de validitate inscrise in prevederile^ art. g4g, C. civ. suntgenerale, fiind intdlnite la toate categoriile de acte juridice civile. Aldturide ele, in anumite acte juridice special prevLnrte de rege, se cere gicondifia formei, aldturi de cele generale, ientru ca impreun6 sn ducd laincheierea unui act valabil.Nerespectatea condiliei formei duce la nulitatea absolutl a actului,?*"; .in , aceste condilii, nu mai poate produce efecte juridice, fiindmelrcrent.Forma actului juridic civil ,,reprezint[ mijlocul prin intermediul c6ruiase fixeazd manifestarea de voinfd, in r.op,ri incheierii actului, sau felulmanifestdrii voinf"i"t.Principiul care guverneazd incheierea actelor juridice civile estelibertatea de formS' ceea ce inseamnd c[ el se poate incheia valabil doarprin acordul de voinfd al pdrinfilor. Aceastd regqld a consensualismuluipoate permite pd4ilor ,,sd-gi exprime consimldmAntul verbal, prin cuvintesau gesfuri gi in scris prin cuvinte gi formule pe care le preferii,,.t Rene Sanielevici, op. cit., p. l3l - 133.2 gtefan Riuschi, op. cit., p.129.


18/39

103

Derogator de la regula menfionat6, actele formale sau solemne seheie valabil doar cu respectarca condiliilor generale gi de form6 cerutdlege in mod expres. Este cazul testamentului care este reglementat deC. civ., art. 858 gi art. 813 pentru contracful de donafie, din acelagi actnormativ.Forma poate fi ceruti de lege pentru:- validitatea actului juridic civil (od validitatem sau adsolemnitatem) a cdrei nerespectare atrage nulitatea

absolut6;- forma necesard in scopul dovedirii (probdrii) actuluirespectiv (ad probotiq4tem); incdlcarea ei nu afecteazdvalabilitatea actului qi atrage doar puterea de dovadd cu unanumit mijloc de prob6;- forma solicitatd pentru opozabilitatea fafd de terti pentrunerespectarea cdreia actul devine inopozabil te4ilor.in condiliile legislaliei noi, alcdtuitd in principal din Legea n-r. 1811991,privitoare la fondul funciar, este cerutd in mod expres forma autenticlpentru actele juridice privitoare la terenuri $.a.Cu toate cI forma actului juridic este o excepfie de la regula consen-sualismului, acolo unde aceasta este impusd de lege, ea devine una dincondifiile de validitate obligatorii.

*rf.*

III.3. Modalitlfile actului juridic civil sunt urmdtoarele:1. termenul;2. condifia;3, sarcina.

Actul juridic civil este principalul izvor al raporfului juridic civil,incdt nagterea acestuia din urmd coincide cu incheierea actului juridiccivil, iar stingerea lui corespunde executdrii obligaliei prevdntte prinmanifestarea de voin!6 a pdrfilor.


19/39

144 MARrA rmneAoAin anumite condilii, efectele actului juridic pot avea loc la un artmoment decdt cel al incheierii lui, aceasta deoarece in afara acteloruridice pure qi simple, care igi produc efectele imediat, existd gi actelil:f.. afectate de modalitafi are cdror efecte ,. p.oirr. urterior, in,,Pe l6ngd elementele esenfiale (obligatorii) pe care frebuie sd lecuprindr orice act juridic, unele uri" ;uiioi.. cuprind gi eremente, inrincipiu, neesentiale denumite modalitili"l. r',moamentul lor este vointapdrfilor, dat la unele dintre ele, modatitdllte sunt inad*iriu1"l.i#'il1adop{ia, recunoa$terea filiafiei $.a.).III.3.1. TermenulSemnifica{ia nofiunii de ,,termen" in teoria actului juridic civil esteaceea de eveniment viitor gi sigur, de care depinde nagte"rea sau stingerearaportului juridic civil. in acest sens, in contracful de v;nzare-cump'rare,prr,tile, prin voinfa lor, pot stipula data ra care se va preda prefur de cdtrecumpdr5tor gi preda bunul de cbtre vdnzdtor.Termenut r:ffiLrffid ei el sub urmdtoarele forme:- extinctiv.1' Termenul este suspensiv cdnd efectele acfului juridic sevor petrece la implinirea lui.z. Termenur este extinctiv in situalia in care raporfurjuridic civil inceteazd, s6-gi mai proa,r.a efectele lain acest" r-;$l3tT"l,1.. un conrract de inchiriere pe 6 luni, raexpirarea acestei perioada de timp inceteazd, raporful de loca{iune dintrep64i.Termenul reprezintd un eveniment viitor gi sigur care fie suspend[efectele (suspensiv), fie le stinge (extinctiv) la implinirea lui.

' Gheorghe Beleiu, op. cit.,r31 - t37. p.150 - 160; de asemenea, $tefan Riuschi, op. cit., p.


20/39

'-- ^I\ITTI ! -l V Il-

ItI.3.2. Condi{ia- ondilia este definitd ca un eveniment viitor qi nesigur de care depindejucerea efectelor actului iuridic afectat de aceastd modalitate.Condilia apare sub doud forme gi anume:suspensiv[1rezolutorie.1. Condifia este suspensivi atunci cind de producereaevenimenfului viitor qi nesigur depinde tealtzareaefectelor acfului juridic civil. Ceea ce este specificacestei condilii este fapful c5 ea nu impiedicd nagterearaporfului juridic civil, ci doar amdnd executarea lui. Inmomentul producerii condiliei stipulate de pd4i,drepturile gi obligaliile civile se nasc cu efect retroactiv.2. Conditia este rezolutorie afunci c0nd, la implinirea ei,,raporful juridic civil inceteazd si-qi mai producd

efectele. Pdnd la implinirea acestei condifii, actul juridiccivil ili produce bfectele normale, ca un act pur 9isimplu. Realizarea condiliei produce efecte retroactive,raporful juridic civil se stinge numai pentru viitor.Condilia este un eveniment viitor gi nesigur care suspendl naqtereadrepturilor gi obligaliilor sau stingerea lor cu efect retroactiv.Se distinge intre condiliile care afecteazd un act juridic civil gi ceacauzallil, a cdrei implinire nu depinde de voinla pbrfilor. Un exempluconcludent il reprezintd asigurarea contra intemperiilor (inundafii,

cutremure $.a.).Condilia este potestativl atunci cdnd producerea ei depinde de voin{aomului. Condilia potestativS poate imbrdca una din urm[toarele treiforme:- potestativ[ puri, c6nd implinirea ei depinde de simplamanifestare de voin!6 a Pdrfilor;- potestativ[ simpl[, cdnd reahzarea ei este datoratd atdt voinleipdr,tilor, c0t gi a unor ?mprejurdri exterioare omului;- potestativd mixti in situalia in care infrptuirea ei depinde deo te(d Persoand.Actul juridic civil afectat de o condilie produce efecte dacd aceasta estelicita qi morald;in caz contrar, acful este ineficient, lovit de nulitate.


21/39

106 MARIA I{ARBADA

III.3.3. SarcinaAceasta este o condilie speciald care afecteazdjuridice (exemplu: contractul de dona{ie). doar anumite acte**:*

III'4' Sancfiunea aplicati actelor juridice incheiate cu incilcareacerinfelor legale. Nulitatea.Ne vom referi in cele ce urtneaz6'doar la incdlcarea condiliei generalede validitate constdnd in capacltatea legali a pxr{ilor, care este sancti-onatd cu nulitatea, sub urmdtoarele forme: ^ ' i-' Nulitatea absolutr este invocatd atunci cdnd la incheierea actului s-aincdlcat o normS imperativi ori acesta s-a inche iat frr6 respectareaformei solemne.' Actele sanclionate cu nulitate relativi sunt acelea incheiate de pa4icdrora le lipseqte capacrtatea de exercifiu sau al ciror consimfim6nt aofost viciat prin eroare, violenfd ori dol.Incdlcarea normeror privitoare ra capacitate poate avea dreptconsecinfd urmitoarele sancfiuni :III'4'1' Nulitatea absolut[ - Sunt sancfionate cu nulitatea absolut[ inprimul rdnd actele juridice privitoare la iapacitatea insdgi. As,tfel, suntlovite de o atare nulitate aclele prin care ,-u, ,.p.ima ori s-ar ?ngrddi

capacitatea de folosinf[ sau capaiitut"u de exercifiu statornicite de lege.Aceeagi sancfiune se aplici acfului prin .u." ,-u, conveni ca un incapabilsI fie considerat capabil.o Nesocotirea specialitdlii capacitrlii de folosinfd a persoanelorjuridice este sancfionati tot cu n.riitut.u absolutr (art. 34, alin. 2,Dec' 3r/1954) pentru cd gi de aceastd, datd nonna incalcatd aredrept scop ocrotirea unui interes obgtesc, respectiv interesulplanificirii economiei nalionaler.' A se vedea Traian Ionagcu, op- cit.,p. 136, de asemenea, Tudor R. popescu _Drept civil. Note de curs, vor. I, Edit. Hyperion xxi, Bucuregti, rggr, p.96.


22/39

t07

ii,-i .:t33 fiind absolutd, ea poate fi invocatd oric6nd, pe cale de acliune\flg11t, .,Tu: ::1e de excepfie, de orice persoan[ interesatd 9i in primul rdnd deu1ilggrrrun::--. prin reprezentantul legal ori cu incuviinlarea prealabild aurirrllrlrflr j---r. de autoritatea tutelard, de procuror gi de instan![ din oficiu.

:iln.1.2. Nulitatea relativi - este sancfiunea obiqnuite, tipicd a tnca-11r,, jtrlor, fiindcd regulile care le instifuie urm6resc, in genere, ocrotirea1: -,:abililor gi, ca atare, sancliunea trebuie sd opereze numai in beneficiull

S lnt sancfionate cu nulitate relativd:1. actele incheiate personal, nu Rnn reprezentantul legal, de minorulsub 14 ani qi de rnterzisul judiciar;actele incheiate intre tutore ori pbrinli sau so!, o rud[ in liniedreapt6 ori fra{ii sau surorile tutorelui sau pdrinfilof, Pe de o parte,qi incapabil, pe de altl parte;3. dona{iile sau garantarea obligafiilor altuia, fbcute in numele gi peseama incapabilului, de cbtre ocrotitorul legal;4. actele ce depSgesc dreptul de a administra, sdvdrgite de ocrotitorullegal sau de minorul cu capacitate de exerciliu restrAnsS fbrdprealabila incuviinlare a autorit6lii tutelarel, actele lezionare, carenu dep[gesc dreptul de a administra, incheiate de minorul cucapacitate de exerciliu restrdnsd ftrb incuviinlarea prealabili aocrotitorului legal;5. actele incheiate in dispreful incapacitililor de folosinfb, cu excepliacelor sanclionate cu nulitatea absolutd indicate mai sus etc. Pentruunele dintre aceste acte juridice anulabilitatea este prevdrutd expresde lege (art. 129, alin. 3 gi art. 133, alin. ultim din C. fam., art.25,ahn.2, Decretul nr.32lI95D; alteori sancliunea poate fi dedusd dinfinalitatea normei incdlcate.O specie de nulitate relativd este reciziunea, care intervine in caz de

leziune. Dreptul minorului de a cere anularea unui act incheiat in disprefullipsei capacttd[ii sale de exerciliu ori a restrAngerii acestei capacitdli nuI Este anulabild tranzac\ia incheiatd de mama minorului, in numele acestuia, frrd, a fr

existat incuviinfarea prealabila a autoritdlii futelare, deoarece tranzac\ia este un act dedispozilie, Trib. Sup., Col. Civ., dec. nr. 2033/3.12.1967, C-D.1967, p. 185.


23/39

108

poate fi parcIizat prin declarati2 ftnr,+X )r'fr:'TJ',T,'fi # t jrtl i ?il n#ffi".t #lTJ;:,:: #:i.HH::'JJ-l;;i"d.:ffi :T#,ff+*ffi;[*l*inorului va . n. inuo*"iouu numai ou.,lt i. fi. i".rp"ul. ;fd;t;ontractanrul sdu * ap*i "u'"r"'#Tjr,,Tlu, gentru ; convine peil[l#;#ffi' g'd#*$rxrr#:f:Fli :."xy r*Ef;*::ffffiL:::"1":;i":; ;:::"5;, rupt i,icit,,r _ A;:::"1T:#f*,i:'1'"d;:ffi f :*ff':rT:*lfi **i*liru' u'""n '"rl]T,fr1;ililierelor "r" 'i.i."..anume doar "",;;;i;;"j::sre-.sanclionat mai bt6nd siMinorur .^ j" "^*G;:.ll:f "'"" p arfial i ; ;'d ". gu n.u ;;; i,

o " ;,,m at;; " il; ""lT#:: "ffi:"r:: rt t"ff lrr T l,_ . di,r un e pri n te s ram en ri":ri?::*+*xrt*:i'::rt*,gT',1# j1?i-ta;:rt#ffi:,1ff'?#Un*f.tir{isnunt';;"':.3'f;,T;'[:i*:*ttestamen*ili-qlrpunatorut n.i y:i-de imprejurarea cd ta dah intocmirii;3ii;"::r':t.',',',,hxf .L:i,'."_""Tli:::?:h:H,il'#.1h::ffiprecum si de calitateiurlr*Jili',Ht:J':: rnoetenitori l;ift{;::*i", *i: *.1. ri,1. " [#" i;;ffi #t'T,:Trepturi rur..ro.u* ii *iurioffi"jfi"Hffi:"t" prrou*r. ur" cdror' f.ffi?,,f ,l',i,l,.; I;:ffif; ^:':;:!ii!ii*,:

tA se vedea Mihaiil Eliescu, op. cit.,p. I59.


24/39

DREPT CIVIL 109

restransb de cdtre parinli sau tutore. in acest caz, nu estevorba de o depdqire de atribufii, ci de lipsa de atribulii'.

z;\ n\ f

III.5. Efectele actului juridic civilRespectarea actului incheiat in conformitate cu dispoziliile legale invigoare se impune ca o necesitate pentru reahzarca drepturilor subiective

a1e persoanelor fizice gi juridice, pqntru certitudinea gi eficienla rapor-turilor juridice civile.Puterea lui obligatorie rezultd din prevederile art.969, C. civ., potrivitcdrora ,,convenfiile legal fbcute au putere de lege intre pdrfile contrac-tante".Actul fiind legea p6(ilor nu se poate modifica sau revoca in mod

unilateral, afard de cantnle prev[zute de lege. Cu acordul pdr]ilor, actulse poate revoca sau modifica. Revocarea actului nu produce efecte inmod retroactiv ci numai pentru viitor.Art. 973, C. civ., prevede cd toate convenliile produc efecte doar intreplrfile actului, ceea ce inseamnd cd ele nu produc efecte fafd de ter{i. Prinexcepfie, acestea produc efecte asupra succesorilor p[rfilor, degi nu auparticipat la incheierea lor.

Succesorii pot fi:- universali;- cu titlu universal;- cu titlu particular;- creditorii chirografari.Efectele actului juridic civil se produc fald de pd4i 9i in moderceplionaL fa[6 de unele persoane indicate de lege.

' A se vedea Traian Ionagcu - Persoanafizicd in dreptul R.,S.R., Edit. Academiei,3:.-uregti, 1963,p. 178 -179.


25/39

ll0 MAzuA HARBADA[I.5.1. Efectele fa{i de plrfiActele juridice civile ari ca.'efect crearea, transmiterea sau stingerea:ff5tntor sau obligafiilor civile intre p;.d; contracrante (arr. 969, c.Dacd una dintre pdrli nu respectdjuridic, partea in favoarea clrei a eraexecutarea ei silitd.

obligafia civild asumatd printr_un actprevdzutd acea obligafie poate cereAcful juridic civil produce efecte relative, ceea ce inseamnd, inonformitate cu disp. art. g6g, c. civ., numai asupra pS4ilor prin a cSroranifestare de voinfd s-a incheiat. Er cre:eazd, modificd, transmite saunceteazd drepfuri 9i obligatii pentru subibctel e raportului juridic civil.Disp' art' 969, c' civ. evidenliazdputerea obligatorie a u.i.to. juridicecivile care au fost incheiate in conform itateru r.gEu;III.5.2. Efectele fa{i de persoanele interpusein mod excepfio nai' actile juridic. pot pioduce efecte qi falr de alteersoane dec6t pd4ile2 (moqtenltorii aces;; ;; creditorii chirografari).

{< E )ir

,dfi:il,l'ff;l1problemd, r-R. Popescu - Drept civit, Note de curs,Edir. Hype-'ln aceastd problemA, $t. Riuschi, op. cit.,p. 137 _ l4l.


26/39

111-:-.:PT CIVIL

ffi ixrnnsARr $r rnsrEa) intreblrice este actul juridic civil 9i in care act normativ estereglementat? \in ce ionsti importanla actului juridic civil in viala 9i activi-

tatea oamenilor?care sunt condiliile generale (elementele esenliale) ale actuluijuridic civil?Ce se intampla cu actul juridic civil incheiat in absenlacapacitSlii de exerciliu a p[rlilor?cui apa4ine capacitatea de exerciliu restr6ns6 9i care suntaciele juridice pe care aceste persoane le pot incheia perso-nal gi singure?in ce consti consimllm6ntul p[4ilor acfului juridic civil qicare sunt viciile care afecteaz'valabilitatea lui?La ce categorii de acte juridice este cerutd sub sancliuneanu1it6lii o formd sPecial[?

Care sunt modalit[lile actului juridic civil?ce efecte produce acful juridic civil legal incheiat?

a) Teste16 ani care incheie actul cds[toriei este:a)persoanacucapacitatedeexercitiurestransd;b) persoana cu capacitate de exercifiu deplin[ (majord);.j p.ttoutta lipsitd de capacitate de exerciliu'

1.)3.4.5.

6.7.8.9.

1. Femeia de


27/39

t12 MARIA HARBADA D

Z. in vederea dob6ndirii calitdlii de persoand juridicd, colectivitateade persoane trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condifii:a) un scop determinat;b) organizare de sine stdtdtoare;c) un patrimoniu proPriu.

3. La ce vdrstd persoana fizicd este asistatd la incheierea actelorjuridice civile de c6tre reprezentanful legal (pdrinte, tutore):a) sub 14 ani c6nd .este lipsitd total de capacitatea de exer-clllu;b) la 18 ani c0nd dobdndeqte capacttatea de exercifiu deplin6;c) la vdrsta cuprinsd intre 14 - 18 ani, cdnd are capacitatea deexerciliu restr6nsS.4. incheierea actelor juridice 'civile de cdtre' 'minorul 'lipsit decapacitate de exerciliu (sub 14 ani) este sanc{ionatd cu:a) nulitatea absoluti;b) anularea actului (nulitatea relativd);c) nulitatea par,tiald a actelor respec-tive.5. Persoana fizicdincheie personal gi singurd actejuridice civile la:a) 14 ant;b) majorat;c) nagtere.6. Izvoarele raporfului juridic civil sunt:a) faptul juridic;b) actul juridic;c) contractul.


28/39

. FJPT CIVIL

7. Conform art. 948, C. civ., condi{iile de validitate ale actului juridiccivil sunt:a) capacttatea;b) consimldmAntul;c) obiecful (determinat sau determinabil) gi cauza (licitl gimorald).8. Viciile de consimtdmdnt la incheierea actului juridic civil sunt:a) eroarea;b) dolul (viclenia); Lc) violenfa.9. Forma actului juridic civil constifuie:a) condifie generald de validitate;b) condilie special6;

c) conditie voluntard.10. Sancfiunea nulitdlii absolute a actului juridic civil ocroteqte uninteres: a) general;b) particular;c) al persoanelor juridice.11. in raport de actul juridic civil contractul civil este:a) specie a actului juridic civil;b) categorie aparte (independentd) a actului juridic civil;c) identic cu actul juridic civil.12. Persoana ftzicd are capacrtate de folosinfd de la:a) majoraful persoanei;b) 16 ani;c) nagtere.

113


29/39

MARIA HARBADA114

13. Modalitdlile acfului juridic civil sunt:a) termenul;b) condilia;c) sarcina-14. Nulitatea actului juridic civil apare sub forma:a) nulitdlii absolute;

b) inopo zabllitl41i actului fa!6 de te(i;c) nulitilii relative (anulare)'15. Efectele actului juridic civh se produc fa!6 de:a) Pirfi;b) terfi;c) Persoane interPuse'


30/39

E CAPITOLUL W

PRoBATIUNEA JUDICNNA A DREPTURILORSUBIECTIVE CIVILE. MIJLOACE DE PRONAt.

lmportanta cunoagterii problemei probafiunii judiciare a dreptu-rilor subiective civile gi a mijtoacelor de probl (dovada)Din problematica abordatd, tema prezentatd in acest capitol se inscriein contexful mai larg al actului juridic civil intruc6t vrzeazd drepturilesubiective civile gi obligaJiile civile corelative ce alcdtuiesc conlinutul

acestuia.Actul juridic civil este una dintre instituliile centrale ale dreptului civilcare igi afirm[ prezen[a in toate sferele viefii economico-sociale. Esteinstrumentul preferenlial utrlizat nu numai in activrtatea econonici, ci 9iin cele mai variate raporfuri in care intri persoanele fizice gi juridice (cuun grad redus sau sporit de complexitate), dacd ne referim la contract ca ovarietate de act juridic civil.Av6nd in vedere ampla utllizare a instrumentului amintit, precum gipaleta largd a aspectelor prezentate, cu implicalii profunde mai ales inpracticajudiciard, el s-a aflat gi continud si se afle in atenlia autorilor despecialitate gi a practicienilor din domeniul vielii juridice.Din vasta gi complexa problematicd a actului juridic civil, apreciat a fi,cu justificat temei, principalul izvor de obligalii juridice civile, prezintdimportanlI deosebitd aspectele privind proba{iunea judiciarl a drep-turilor subiective gi a obligaliilor corelative ce formeazd confinutulactului juridic civil.


31/39

MARIA HaneAoAIn tratarea acestor aspecte se pornegte de la unele aprecieri de ordingeneral asupra probaliunii judic iarc a acfului juridic civil, precum gi parti-

cularitSlile probei drepturilor gi obrigaliilor civile ce izsrordsc din mani_festarea de voinfr a omului, exprimatd congtient gi liber.Un spa{iu corespunzdtot este acor dat prezentdrii principalelor mijloacede prob6 a drepturilor subiective civile, a$a cum apar reglementate deCodul civil gi Codul de procedurd civil6, cu modificdrile gi completdrilesuferite p6nd in prezent.Aspectele puse in disculie sunt analizate prin prisma celor mai recentereglementdri vizdnd actul juridic civil, a liteiaturii gi practicii judiciare inmaterie, cu deosebire solutii ale instanlei civile supreme (sectia civild).*a;

IV.1. Nofiuni generalePentru a da o hotirdre justd, instanfa trebuie sd stabileascd mai int6itoate faptele 9i imprejurbrile in legdturd cu procesul pe care il judecd,adicl sd stabileascd adevirata situalie de fapt.Stabilirea tuturor faptelor gi imprejurdriior care sI scoatd la ivealr ade-v6rul se face cu ajutorul probelor.rv'l'l' Proba semnificativd - orice fapt sau imprejurare care are cascop stabilirea adevdrului in litigiu (proces).Ea trebuie sd fie in legdturd directd sau mdcar indirecta cu obiectulpretenfiilor sau aplrdrilor pir,tilor.Probele care nu intrunesc aceste condilii nu pot fi admise, fiindc6 elecomplicd in mod inutil procesul gi duc la tdrd,gdnarea inadmisibill a jude-cdfii.

116

In principiu, orice mijloc de probbadevdrului. are egal6 valoare pentru stabilireaIn unele situalii stabilirea raporfurilor sociale sau alte cauze nu permitdecdt folosirea anumitor mijloace de probi. Astfel, actele juridice cuvalori indicate nu pot fi dovedite aecat cu inscrisuri, chiar in cantlprocesului penal.


32/39

rt7

I\-.1.2. Prezentarea probelort s. face, in general' de cdre pd{i'in apdrare, in Procesul civil, sauhebuie sdr .:: lemantul in acliune 9i pdrdful in apdrare, in procesul.- - .-urorul in acuzare $i inculpatul in apdrare, in procesul pena1,.-urorul in acuzare gi inculpatul in.,DUod instantei dovezile necesare.ip.. deosebire de procesul civil, in litigiul penal probaliunea judiciarl

_:: lbc in condifiile menlionate in procesul de aceasti naturd iar din regula:; sarcina de a dovedi vinovdlia revine celui care acuzd gi c[ invinuitului:u ii incumb[ s6-gi dovedeascd nevinov[fia derivd prezumlia de:evinov6tie, care inseamnd cd orice persoand este presupusl nevinovatdrtata timp cdt nu s-a dovedit impotriva sa nici o faptd penald'Atat in procesul civil, cAt gi in procbsul penal, legea permite solicitareaprobelor numai in anumite termene, afardde cazul cdnd necesitatea probein-a putut fi prevdzutd (rezultat din dezbateri), ori administrarea ei n-arprovoca o amdnare a judecdlii.Trebuie sd ar[tdm cd probele scrise pot fi prezentate qi in instanla derecurs. in procesul civil', datoritd rolului activ aI instanfei, poate nincuviinlatd orice prob6, chiar neceruta de p6(i, c6nd acest lucru aparcnecesar pentru descoperirea adev5rului.Prin imbinarea iusta a obligafiei pentru p64i de a prezenta probele latimp, cu obligalia instanlei de a veghea la stabilirea adevdrului, dreptulpror"rrrul civil oferS garanlii reale pentru darea unor hotdrdri juste bazatepe adevdr.Dupd cercetarea probelor administrate in cauz6, instanla trage din eleconcluziile necesare gi le apreciazl probele.

IV.1.3. Aprecierea probelor, adicd determinarea forlei probante afiec6rei probe in parte precum gi a tuturor probelor lao1alt6, este ooperaliune de mare importanfd. Judecdtorul, evaludnd probele cercetate,uj,tng. la concluzia de care va depinde solufia pe care o va da in cauzd.Aceastd apreciere trebuie sd se facd de judecdtor prin cercetarea tufurorimprejurdrilor cauzei in totalitatea 1or.

1 yezi qi Gheorge Beleiu - Drept civil roman, Introducere in Dreptul civil.Subiectele dreptului ,iril, Curu de Editurd 9i Presd ,,$ansa" SRL, Bucure$t, 1993, p' 100- 101.


33/39

ll8trf,{xi._ _. ;

III

-_mprejurdrile constatare de t11:rlrol despre exisrenfa gi reaiii. :: -o': sunt apre:f *!1;F baza inti*";-;;ingeri, ? .,'oduru. ;,andrre, de preg'tire qdinfinra, p.or.rronula ui o. congtiinfa sa.i

-.rLl1 .

:i{r*

IV.2. Mijtoace de problo-11il,;:Hi:#,T"*:::' de probs , at|tin procesur civil, car o;- declarafiile pd4ilor;. ,Hll#marrorilor (proba testimon iard);

c on cl uziile exp e4i lor;^ _ . probele materiale. ,In codur civ' (art. tiqg'- 1203) gi in codur de procedurd penard ra:.i'1il #;:ffiTi:1'; -iint ",nui";,;r"-a. p.oua ri p..^mriire, coc_ pr?^m1ii legale;_ cele care, nefiind stabilite de Iudecrtorului,fg*^riiilro'i.t*"1. ege, sunt ldsate la apreciereaCodul civil -in nrt t'i..iil,"'"'ol'fsi".r* j"uo.,.|lffi ,tJ;:JJ":ede cd prezumriire sunt consecinfe pe car:;::r*n"."'n3;tffl:iili*:fi*if,'ffi :ffi runTurdri .unloure, dacd sunt o.t:^o:t:cinfe logice trase din std ';r*$;" este in .""ri;?:"nft ;:;i:?frh"l###,Ca prezumfie regard cit'm aceea a autoritdlii lucrurui .judeca t (art.i?j!':irHJl "" ;' ; ffi"r:l]: ui"".,i in mareri..*ira aceea dinca t1tdp" ,ogui ;tfrt"itevede cd persoana ndscurd in timpui.aratori.i are.-,$":ii;'?; #l;ffi; ilq: il:lt ruroace de probd ei anume pro-Procesele verbale J;t*li;J'o uu.i.tare de inscrisuri.


34/39

]ilii-r:; CryIL

I\/.2.1. Declara{ia f[cut5 in procesul civil de una din parli cu privire la*:prurile celeilalte pe{i, sau cu privire la unele imprejur[ri concludente:, .auzd este o Probd insemnatl'Recunoa$terea sau mirturisirea poate fi simpll, adic[ fird nici o::zew6,sau califi catd, cuprinzfind in acest caz anumite rezerve.pentru oblinerea recunoa$terii se procedeaz' la luarea intero-gatoriului in instan![. Deoarece in procesul civil prezentarea personald afa4ltot in instanld nu este obigatorie, cdnd se admite proba cu intero-gatoriul unei p64i gi aceasta nu este prezent1, ea va fi citat5 in mod expres\,. "otttbmneazd in procesul-verbal de inte-a interogatonu.intrebdrile gi rdsPunsurilerogatonu.ipr" deosebire de procesul civil, in procesul penal, mdrfurisireainvinuitului sau inculpafului nu constituie, in general, prob[ decdt dacdeste int6ritd de alte prob e, cade exemplu: martori, inscrisuri'

Numai ?n mod cu totul excepfional, in anumite caTLIrr prevazute de legispeciale, mSrfurisirea invinuitului qi inculpatului face probS in justilie qifrr6 afi int6rit6 de alte probe (de exemplu, in legile cu privire la circulalraaurului).IY.2.2. Declarafia martorilor. Martorul este o persoani aafe are

cunogtinla de anumite fapte in legdturd cu procesul.Proba cu martori este admisibild atdtin procesul civil, cdt 9i in procesulpenal, totdeauna cdnd urmeaza a fi dovedite situafii de fapt. De exemplu,

se poare recurge la martori, dacd utmeazd sd se dovedeascd cd victima.rrr,ri accident a fost c6lcat6 de maqina condusd de inculpat, sau cdinculpatul s-a aflat la un anumit moment, bine determinat, intr-un anumeloc, ori c[ reclamantul a predat pdrdtului un anumit obiect etc'Pentru a fi dovedite actele juridice pentru care legea prevede in modexpres necesitatea probei scrise, admiterea probei cu martori este limitat['Ca;d legea pr.,r"d. obligativitatea formei autentice reahzate de c[trenotarul public, pentru ,rn.l. acte, circulalia 9i transmiterea terenurilor 9iconstrucliilor, proba cu martori nu este admisl.


35/39

MARIA HARF,:'- It2B

Codul civil interzice proba cu martori pentru acte juridice a ci:'ll'valoare depIgeqte o anumitd sumd ptevdztttl de norma civil6' dar o adn--'.in urmdtoarele situalii:. pa4ile sunt de acord s6 le foloseascd;. procurarea inscrisului a fost imposibila;. exist[ un inceput de dovada scrisa - adicS un inscris' care' fbra 'dovedi direct raportul juridic, face totuqi de cteztt afirmalia pd4ri'o dacdeste cazul a se dovedi o fraudd la lege'

Inadmisibilitatea probei cu martoninseamnd interzicerea de a dovedi cuin canrtle Prevdzute de 1ei-martori imPotriva sau Pes:'conlinutul unui inscris' \Menlionam c6 interdicfia de a folosi proba cu martori se aplicd nurnslp6rlilor din proces, nu 9i ie4ilor ) cate ar voi s6 dovedeascfl existenfa unuract juridic la care nu au luat parte'Sarcina de martor este obigalie cet6feneasc6, cel chemat in aceas-i'calitate fiind dator sd se prezinte in fala organului de cercetare sau in fatainstanfei. Martorul care nu vine de bun6 voie poate fi adus de polilie intemeiul unui mandat de aducere 9i obli gatla plata unei amer]v)i'Sunt scutite de a depune marturii persoanele care protejeazS unele datecare sunt secrete de stat sau profesionale, dacS nu primesc incuviinlareade a se pr"r"*la proces, printre acestea fiind: avocafii' medicii etc'Nu Pot avea calitatea de martori:o cei incaPabili;. cei coniamnali pentru mdrturie mincinoasa;

. in procesul civil in principiu rudele apropiateDepoziliiie martorilor se oblin prin ascultarea 1or de c6tre instanld'

Fiecare martor este ascultat separat, ceilalli martori ' care nu au fost incdascultali, neavand voie s6 stea in sala de gedin!6' Fiecare dintre pa4i'membrii ,o*fi.tot,ri de judecat6 qi procurorul pot pune intreb6nmarrorului i"^i;;il;6 cu iaptele gi imprejurlrile concrete are aavzel.Dupl ascultarea lor, martorii irebuie si rdmdnd in sala de gedinla 9i, dacbdin raspunsurile date teniltl contradiclii, instan{a poate

proceda laconfruntarea lor.


36/39

;_ : . CIVIL

)epozilia fiecdrui martor este consemnatd intr-un proces-verbal;r.1r&t, scris de secretaml de qedinfd, grefierul, dup6 indicafia- :sedintelui gi semnat apoi de martor) care) citind procesul verbal, poate. ::e indepdrtarea eventualelor gregeli.\4artorul are drepful sd fie despdgubit pentru cheltuiellle ocazionate de::ezentarea gi indeplinirea sarcinii de martor $i, dacd este angajat in-impul muncii, igi pdstrezd dreptul de salariu (art. Il99 - 1198, C. civ.;'rt. 186 - 200, C. proc. civ. gi art. 139 - I57, C. proc. pen.).

IV.2.3. Proba cu inscrisuri este aceea aare re^Lltd din infbfigarea unordocumente scrise al cdror conlinut poate determina convingerea1udecdtorului. Asemenea probe pot r&zulta qi din inscrisuri de pe obiectede metal, lemn etc. (de exemplu, pldci de metal cu num[rul de la vestiarulunui teatru la care ne-am ldsat paltonul este o dovadb scrisd, despre dareain p6strare a hainei noastre).in procesul civil distingem dou[ categorii de inscrisuri:1. acte autentice, care sunt intocmite in formd prev6zutd de lege de

cdtre o autoritate competentd;2. acte sub semnltur[ privatd,, care emand de la p54i qi fac dovadaprin semn5tura ce o poartS.Actele autentice sunt in principiu fie acte oficiale care emand de ladiferite persoane juridice gi sunt intocmite qi semnate in forma prevdzutdde lege, fie acte juridice intocmite de pa4i gi autentificate la notarulpublic, denumite contracte, declaralii, chitanle.1. Actul autentic face deplina dovadd despre cele ardtate subsemndfura organului care I-a alcdtuit. Aceste aspecte pot fi

contestate numai prin inscriere in fals - adicS prin declararea \nfafa instanlei cd cele ar[tate in act de cdtre organul respectiv suntfalse ceea ce determind cercetarea falsului prin organe deurmdrire penald gi duce de obicei la suspendarea procesului, pdnirla ldmurirea problemei falsului.

2. Actul sub semn[tur[ privat[ face dovada pAnd la probacontrarie, adicd partea cdreia i se opune un astfel de act poatecontesta semn[fura sa qi poate sd tdglduiascd c5 actul emand de la


37/39

122 MARrA HansAoA

ea- in acest caz instanla poate intreprinde o verificare descripturi 9i trebuie sd constate - eventual, pe cale de expertiz1 -dacS acful emand sau nu de la partea care l-a infEfigat.in Codul de procedurd penald este prevdntt cd,probele scrise sunt dedoud feluri:o procese verbale;. inscrisuri.Procesul verbal este act scris care cuprinde fapte probatorii infrfigatede agenful care a fbcut constatarea unor fapte penale, precum gideclarafiile fbcute de persoanele care au fost audiate in cursul urmaririipenale. Tot procesele verbale sunt gi inscrisurile prin care se constatdunele activit6li procesuale in cursul desffturdrii procesului penal, in altifazd dec6t in cea a urm6ririi penale (ca de exemplu, procesul verbal deluare a interogatorului inculpatului, de luare a depozifiei unor martori, deconstatare a modului cum s-a desfigurat gedinla pregdtitoare etc.).Legea considerd prin ,inscrisuri" toate celelalte acte scrise care conlinfapte probatorii cu privire la sdv6rgirea unei infracfiuni, cum ar fiscrisoarea trimisd de inculpat unui prieten sau unei rude. in carepovestegte sdvdrgirea unei infracfiuni.Potrivit Codului de procedurl penalf, din punct de vedere al forfeilor probante, procesele verbale se clasifici, la rflndul lor, in proceseverbale care, in ceea ce privegte constatirile personale ale agentilorinstrumentatori, fac probr pffni la inscrierea in fals, gi proceseleverbale care fac dovadi pf,nl la proba contrarie. Procesele verbaledin prima categorie nu pot fi inllturate decf,t printr-o cercetarepenali separati, in urma denunf[rii lor ca fiind false, pe cindprocesele verbale din cea de-a doua categorie pot fi inliturate prinorice alt mijloc de probr, in fa{a instanfei de judecatr in cadrulprocesului penal unde au fost aduse ca mijloce de probl acele proceseverbale.Parfile trebuie sI infEligeze instanfei actele scrise de care se folosesc,iar dacd ele se afl6 la alte persoane, la institufii sau organizafii obgtegti,instan{a poate ordona acestora s[ le puni la dispozilia ei (art. lrTl1190, c. civ., art. r72 - 185, c. civ. gi art. l3z - 137, c. proc. pen.).


38/39

DREPT CIUL

W,2.4. Expertizele. Cdnd instanla are nevoie de lSmurirea unorprobleme care necesitd cunogtinle speciale de contabilitate, tehnicd,grafologie, medicind, poate dispune ca specialigtii in domeniu sdcerceteze aspectele care trebuie ldmurite, numind in acest scop unul saumai mul{i exper,ti. Expertul trebuie sd intreprind[ cercetdrile in aga felincdt pd4ile din proces sd poat6 participa; eI primegte un onorariu, care sefrxeazd de judecltor.Dac[ expertiza nu este corectd sau a fost fbcutS frrd respectareacondiliilor prev[zute de lege, instanja poate dispune completarea ei sauefectuareaunei noi expertize, de cdtre aceiaqi exper,ti sau de cdtre alfii.Concluziile experfilor nu sunt obligatorii pentru instanfd, aceasta (ca qifa{b de oricare altd prob[) putdnd M nu fin[ seama de ele, motivdndbineinfeles de ce inldturd opinia experfului. Expertul poate fr recuzat dacio parte are, in ceea ce il privegte, motive de recuzare dintre cele prevdzutede lege pentru judecdtori.in materie penalb, in unele cazLLrr expertiza este obligatorie (in caz demoarte violentd sau de moarte a cdrei cauzd este suspectd), conform art.201 -214, C. civ. gi art. 156 - 174, C. proc. pen.

lY .2.5. Probe materiale. Uneori aspectul exterior al unui obiect poateconstitui o probd in procesul judiciar, urmdnd a fi dovedit modul cum afost realizat ut lucru de cdtre meseriag, dacd se afirmd cd obiectulrespectiv nu indeplineqte condiliile contractului.in aceastd situa1i e, prezentAndu-se obiectul in instanfd, aceasta se vaconvinge nemijlocit de starea lui.

Probd materiald, in procesul penal, poate fi arma cu care a fostsdvdrgit[ infracfiunea (cu]itul, pistolul).Cdnd obiectul care constituie proba materiald nu poate fi adus ininstanld gi aceasta trebuie si se conving[ nemijlocit de situalia in care else prezintd, se face o cercetare la fafa locului.Cercetarea la fala locului este uttlizatd in procesul civil mai ales inlitigii cu privire la terenuri, la construcfii, la starea unor clddiri, iar inprocesul penal, atunci c6nd, pentru stabilirea adev[rului material, estenecesar sd se cunoascl urmele ldsate de infracliune asupra unor obiectedificil sau imposibil de transportat sau sd se cunoascd situa{ia locului unde

t23


39/39

124 MARIA HARBADA

a fost sdvdrgit[ infracfiunea (de exemplu, trebuie cercetate urmele unuiincendiu sau locul de unde s-a tras eu arma asupra victimei).Instanta se deplaseazd la fafa locului unde face cercetdrile necesare,examineazd starea corpurilor delicte, adicd a acelor corpuri materiale careau directd leg[furi cu infracfiunea. Cele constatate sunt consernnate intr-un proces verbal in mod clar gi amdnunfit (detaliat).In procesul verbal se cons emneazd qi declarafiile persoanelor audiate(urtr 215 - 217, C. proc. civ. gi art. l3l, Il5 - 177, C. proc. pen.).In procesul civil, probele se administreazL, de regul[, in instan!6,deoarece.procesul civil se desfrgoard, inaintea autoritdlii judecdtoregti. inprocesul penal ins[, care incepe cu activitatea organelor de urmbrirepenald - polifie, parchet -, probele se fac, ih primul r6nd, in fala acestororgane, gi apoi sunt refbcute sau numai completate in fala completului dejudecatS.

{{:k*

I

Documents

Drept Civil Partea3