Drept Penal Special

5/28/2018 Drept Penal Special

1/67

Drept Penal Special

Infrac iuni contra vie ii - Infrac iuni de omor (simplu, calificat, sau deosebit de grav)- Pruncuciderea- Uciderea din culpa- Determinarea sau inlesnirea sinuciderii- Infrac iuni care au ca urmare moartea victimei

Durata protectiei penale a vie ii unei persoane- Momentul ini ial din care se considera ca o persoana este in via a: - Momentul de la care o fiin este considerat persoana este reprezentat de nceperea durerilor

nasterii- Momentul final este considerat momentul in care activitatea cerebral a persoanei a ncetat

Dreptul la via a: !ste un drept absolut "u este un drept disponibil

#morul art$ %&': Uciderea unei persoane se pedepseste cu ncisoare ntre % si * de ani !ste o infractiune cu con inut descis +orme: omor simplu, omor calificat, omor deosebit de grav (--se poate aplica detentiunea pe

via ) ctul de e.ecutare poate sa constea ciar din fapta victimei (infractorul obliga la sinucidere) /ubiect activ: este general, poate fi si o persoanal 0uridic (daca omorul este comis in numele,

in interesul sau in realizarea activit ii persoanei 0uridice)- Persoana 0uridic poate comite omorul in calitate de autor sau participant:- Daca are un control asupra actului de e.ecutare este autor, daca nu este participant $Latura subiectiva: 1atura subiectiva se deduce din latura obiectiva (Dolus e. re) Poate fi comis cu inten ie directa sau eventuala 2 Inten ia de a ucide se deduce din stri de fapt (instrumentul folosit, locul vizat, alte impre0uraripree.istente, concomitente, subsecvente)2

- "ici una dintre aceste impre0urari nu are caracter absolut2- Mobilul si scopul nu sunt elemente de tipicitate, insa ele pot releva pericolul social alinfractorului si se releva de regula in sanctiunea concret aplicat2

#morul calificat: Daca anumite impre0urari sunt prevazute concomitent atat ca circumstante agravante generale

cat si ca impre0urari de calificare a omorului, se va retine doar omorul calificat, fr a se puteaagrava rspunderea penal $


2/67

- Daca insa sunt incidente circumstante agravante generale diferite de mpre0urarile de calificarea omorului acestea pot agrava rspunderea (e.$ omorul calificat din interes material poate atragesi retinerea circumstantei agravante generale a comiterii faptei de trei sau mai multe persoanempreuna)

rt$ %&3 impre0urari de calificare a omorului:$ 4omis cu premeditare:- 5eoria subiectiva: stare de calm 6 interval de timp ( coala de la 4lu0) (--7 provocarea nu poatecoe.ista cu premeditarea)- 5eoria obiectiva: stare de calm 6 interval de timp 6 acte de pregtire (--7 provocarea poatecoe.ista cu premeditarea)- !ste o circumstanta personal subiectiva (nu se rasfrange asupra celorlal i participan i) - !.ista si in "4P

8$ 4omis din interes material:- Mobilul special: interesul material care l-a determinat pe autor sa comit fapta

- Moartea victimei trebuie sa aduc un beneficiu patrimonial infractorului, iar acesta accelereazprocesul- Dobandirea folosului material trebuie sa se realizeze pe o cale aparent legal, urmare adecesului victimei- "u este obligatoriu ca autorul sa ob in beneficiul patrimonial- "u se retine atunci c9nd agentul a comis omorul pentru a nlesni o infractiune contrapatrimoniului victimei (t9lrie, furt, delapidare)- In caz de error in personam, se va retine aceasta circumstanta, deoarece intereseaz mobilulspecial al omorului- !ste o circumstanta personal subiectiva care nu se rasfrange asupra participantilor- !.ista si in "4P

4$ 4omis asupra sotului sau a unei rude apropiate:- ude apropiate: ascendenti, descendenti, fra ii precum si copii acestora si persoanele nfiate- 4alitatea de ruda apropiat trebuie sa e.iste in momentul comiterii omorului- /e poate retine si in cazul casatoriilor nule sau anulabile- "u se poate retine si circumstanta agravanta general de comitere a faptei asupra unui membrude familie)$- !ste considerat o circumstanta personal subiectiva care nu se rasfrange si asupraparticipantilor (punct de vedere contrar: in urma introducerii ei e.presse in con inutul omoruluicalificat se transforma intr-o circumstanta personal de individualizare)$- Pe "4P este infractiune distinct (infractiunea de violenta in familie) $

D$ 4omis profitnd de neputin a victimei de a se apara: - /e analizeaz in 4#"4!5 de la caz la caz starea de neputinta$ /e analizeaza capacitateagenerala a victimei de a se apara in fata unui atac(o persoana nu este in neputin a de a se aparanici daca agresorul dispune de o arma de foc iar victima nu dispune de nici o arma, simpladiferen a de forte nepunand victima in imposibilitate de a se apara), pers arestate sau detinute sau prizonierii de razboi nu sunt considerate persoane aflate in neputinta de a se apara$


3/67

- 5rebuie ca starea de neputin de a se apara sa nu fie provocat inten ionat ciar de infractor in procesul e.ecu ional (dac este provocat din culpa de ctre autor se poate retine formacalificat)$- Infractorul trebuie sa cunoasc si sa profite de starea de neputin in caz contrar nu se va retineaceasta circumstanta $

- utorul nu trebuie sa comit omorul asupra unei persoane aflat in neputin de a se apara, citrebuie sa profite de starea de neputin $- !.ista o prezumtie relativa in favoarea parcetului ca ucigand un copil s-a profitat de neputin alui de a se apara$- !ste o circumstanta reala care se rasfrange si asupra participantilor in msura in care aucunoscut-o si au prevazut-o$- Pe "4P este o circumstanta agravanta general$

!$ 4omis prin mi0loace care pun in pericol mai multe persoane:- Mi0locul trebuie analizat in concret $- 5rebuie sa pun in pericol cel pu in doua persoane$

- ;ictima si participan ii nu se numr la categoria persoanelor puse in pericol$- !ste necesar ca fapta sa constea intr-un proces e.ecu ional unic$- 5entativa e.ista c9nd persoana vizat nu a decedat, dar datorit mi0locului folosit a fost pus inpericol viata mai multor persoane$- !ste o circumstanta reala care se rasfrange si asupra participantilor in msura in care aucunoscut-o si au prevazut-o$

+$ 4omis in legtura cu ndeplinirea atribu iilor de serviciu sau publice ale victimei: - ;ictima este ucis datorit comportamentului pe care l-a avut in ndeplinirea atribu iilor deserviciu sau publice$- "u se poate retine daca victima desf oar un comportament vadit ilegal$

- ;ictima nu trebuie sa aib neaparat calitatea de func ionar public, se poate comite asupraoricrei persoane care desf oar o activitate de serviciu$- Dac victima este un func ionar public este concurs de calificari ntre ultra0 si omor calificat inaceasta forma, acesta fiind sanc ionat doar pentru omor calificat $- "u conteaz daca fapta a fost comisa sau nu in timpul serviciului victimei $- Pe "4P circumstanta este preluat in mare parte ca element constitutiv al ultra0ului$- se poate comite cu intentie directa


4/67

- tunci c9nd este ucis un magistrat, poli ist, 0andarm sau militar pentru sustragere de laurmrire, arestare sau e.ecutare se va retine atat aceasta circumstanta de omor calificat cat sicircumstanta omorului deosebit de grav lit$ +$

>$ /avarsit pentru a ascunde sau pentru a nlesni savarsirea unei infractiuni:

- graveaz rspunderea c9nd este savarsit pentru inlesnirea unei infractiuni$- /e poate comite si asupra aceluia i subiect pasiv in aceea i impre0urare (viol)$ - Infractiunea scop nu trebuie sa fie comisa neaparat de acela i subiect activ, nici nu intereseazdaca a fost comisa in concret sau daca era posibila$- #morul pentru a ascunde comiterea unei infractiuni$- Presupune ascunderea faptei in materialitatea sa, sau c9nd autorul i ascunde identitatea$- Daca omorul este comis de autor pentru a-si asigura scaparea, fapta fiind descoperit si autorulcunoscand aceasta, nu se mai poate retine aceasta circumstanta$- Daca omorul este comis pentru inlesnirea sau ascunderea unei t9lrii, va e.ista un concurs decalificri, retin9ndu-se doar omorul deosebit de grav lit$ D$- !ste o circumstanta personal subiectiva$

- !.ista si pe "4P$

I$ #morul comis in public:- c iunea de omor trebuie sa se fi comis in public, fiind indiferent unde s-a produs rezultatul- !.$: daca victima este impuscata in ma ina, prin parbriz, de autorul aflat pe strada, omorul va fi unul calificat, deoarece actiunea a fost comis in public, ciar daca rezultatul s-a produs intr-unloc nepublic)$- 5rebuie sa se fi comis:$ ?ntr-un loc public (loc care prin natura sau destinatia lui este accesibil publicului larg, oric9nd,ciar daca nu se afla nici o persoana) $8$ ?ntr-un loc public care nu este accesibil publicului larg oric9nd, dar sa fie cel pu in doua

persoane prezente (nu se numr victima si participan i) $4$ ?ntr-un loc care nu este accesibil publicului dar fapta este vzut sau auzit de cel pu in douapersoane (loc privat)$- 4a sa se poat retine circumstanta agravanta autorul trebuie sa fi tiut ca fapta sa a fost vzutsau auzit$D$ Intr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu e.ceptia reuniunilor de familie!$ Prin orice mi0loace prin care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea a0unge la cunostintapublicului $

/!MI":Infractiunea de omor simplu:- #biect 0uridic: via a persoanei- #biect material: corpul- /ubiect activ: orice persoana care rspunde din punct de vedere penal- /ubiect pasiv: orice persoana fizic- 1atura obiectiva:


5/67

- ct de e.ecutare: ac iune


6/67

- In cazul amnistiei postcondamnatorii a primului omor se va retine circumstanta omoruluideosebit de grav, dar nu se vor mai putea aplica suplimentar dispozi iile de sanctionare arecidivei- "u se va retine aceasta forma de omor daca tentativa de omor se comite in forma continuat

D$ /avarsit pentru a ascunde savarsirea unei t9lrii sau piraterii:- +unc ioneaz ca o norma special fata de norma general (omor calificat lit$ >)- !ste suficient ca omorul sa se fi comis cu acest scop, fiind indiferenta realizarea efectiv ascopului

!$ /avarsit asupra unei femei gravide:- 5rebuie sa e.iste in concret starea de graviditate- Daca agentul nu a cunoscut starea de graviditate, eroarea de fapt inlatura retinerea formeiagravate $- "u are important daca starea de graviditate era vizibila sau nu $- !ste o circumstanta reala care se rasfrange asupra participantiilor daca au cunoscut-o sau au

prevazut-o

+$ /avarsit asupra unui magistrat, poli ist, 0andarm, militar in timpul sau in legtura cuindatorirea de serviciu sau publice ale victimei:- !ste necesar ca victima sa aib calitatea special $- Daca victima a pierdut calitatea special anterior omorului nu se mai poate retine aceastaforma, dar se poate retine omorul calificat de la lit$ +$- 5rebuie sa fie comis in timpul sau in legtura cu serviciul $- In timpul serviciului se analizeaz in concret $- Daca comportamentul este vadit ilegal nu intra pe lit$ +$- Ultra0ului este absorbit in con inutul lit$ + $

=$ #morul comis de un 0udector, procuror, poli ist, 0andarm sau militar, in timpul sau inlegtura cu ndeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora:- utorul trebuie sa aib calitatea special (coautoratul este posibil numai daca si coautorii aucalitatea special) $- #morul trebuie sa fie comis in timpul serviciului sau in legtura cu atribu iile de serviciu $- bsoarbe infractiunea de purtare abuziv $- "u mai e.ista pe "4P$- /ingurele persoane e.puse sunt poli i tii care intervin si folosesc focul de arma pentru a ucide un poten ial infractor sau agresor (nu respecta soma iile)$

#morul atenuatPruncuciderea- uciderea copilului nou nscut, savarsita imediat dup na tere de ctre mamaaflat intr-o puternica stare de tulburare pricinuit de na tere $ /anctiunea: pedeapsa incisorii de la *-& ani 2 !.ista si pe "4P (*' de ore de la na tere) $ !ste un omor atenuat, nu o infractiune autonom $ Subiect activ special (trebuie sa ndeplineasc doua condi ii):


7/67

%$ /a fie mama copilului ucis $*$ In momentul comiterii faptei, mama sa se afle intr-o stare de tulburare pricinuit de procesulnasterii $- ceasta tulburare trebuie sa depaseasca prin gravitatea si intensitatea ei tulburarea acceptatasau normala suportata de ma0oritatea mamelor in timpul si dup na tere$

- Proba acestei stri se face prin e.pertiza psiiatric medico-legale $- ctiunea de ucidere trebuie sa fie comisa imediat dup na tere$ Subiect pasiv special: noul nascut (%-%' zile de la na tere) Latura subiectiva: inten ie directa sau indirect$- Datorit strii de tulburare inten ia este una repentin format sub impulsul strii de tulburare "u este posibil coautoratul$- 4el care comite acte de e.ecutare alaturi de mama este autor al infractiunii de omor $- 5ot pentru participa ie la omor calificat va rspunde si instigatorul sau complicele mamei, de i mama va rspunde pentru pruncucidere$- Daca mama participa cu acte de instigare sau complicitate la uciderea copilului autorulrspunde pentru omor si mama pentru pruncucidere$

5entativa este posibila dar nu este incriminata$ Daca copilul sufer o vatamare corporal in cursul actiunii de ucidere mama poate rspunde$ Participan ii la tentativa de pruncucidere rspund pentru tentativa de omor iar mama nu

rspunde, deoarece circumstanta persoanal a mamei nu se rasfrange si asupra participantiilor$

Determinarea sau inlesnirea sinuciderii

Subiectul activ: este general- Poate fi comisa si de o persoana 0uridic Latura subiectiva: +apta se poate comite cu intentie directa sau indirecta /anctiunea: Determinarea sau inlesnirea sinuciderii se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii intre

* si & de ani Determinareala sinucidere consta in actiunea de a indemna si de a convinge pe altul sa ia

otararea de a se sinucide prin: - Insuflarea ideii de sinucidere - cand sinucigasul nu se gandise la o asemenea posibilitate$ - Prin convingerea victimei - cand sinuciga ul inca avea indoieli cu privire la luarea unei astfel de otarari$ - Determinarea se poate realiza e.pres, dar si implicit, prin acte de supunere la cinuri, abuzuri repetate, etc$- Daca victima este constransa la sinucidere, va fi omor comis prin fapta victimei$ Inlesnirea sinuciderii consta in spri0inul sau a0utorul material oferit victimei pentru e.ecutarea

sinuciderii (procurarea armei, inlaturarea obstacolelor, etc$) - /faturile trebuie sa se refere e.clusiv la modalitatea concreta de a se realiza actul suicidar $ - 5rebuie savarsit un act material de inlesnire, pentru ca fapta, in aceasta modalitate, sa fie tipica$ - Daca autorul comite acte de e.ecutare la activitatea de sinucidere va rspunde pentruinfractiunea de omor Pentru ca fapta sa fie tipica mai trebuie sa se produca si un anume rezultat, adica sa se realizeze

sinuciderea sau incercarea de sinucidere a victimei$- +ara producerea acestui rezultat fapta va ramane in stadiul de tentativa nepedepsita$


8/67

+apta se consuma in momentul in care se produce sinuciderea sau incercarea de sinucidere$

Forme agravate:

%$ 4omiterea faptei fata de un minor

- 4redem ca limita de varsta de la care un minor poate intelege semnificatia actiunii de sinucidere, ipoteza in care agentul nu va raspunde pentru omor, se va aprecia de la caz la caz de catre instanta de 0udecata - Daca cel care inlesneste sinuciderea se afara pe pozi ie de garant, atunci acesta comite un omor*$ 4omiterea faptei fata de o persoana care nu era in stare sa-si de-a seama de fapta sa ori nu putea fi stapana pe actele sale - ;ictima, in aceasta ipoteza, este una iresponsabila in conditiile art$ 'B 4 pen$, inclusiv starea de betie completa - +apta se va incadra la determinarea sau inlesnirea sinuciderii daca victima avea o capacitate minimala de a intelege semnificatia actului suicidar /anctiunea: Pentru formele agravate pedeapsa este intre A si % ani incisoare

Delimitarea ntre omor si determinarea sau inlesnirea sinuciderii:

4riterii: ctul de e.ecutare:- #mor: act de ucidere- %&C: act de sinucidere

1ibertatea victimei cu privire la actul de e.ecutare:- #mor: victima nu are libertatea de a se supune actului de e.ecutare- %&C: victima poate sa decid realizarea sau nu a actului indiferent de modalitatea in care a fost

determinate$

Uciderea din culpa

+orma de baza:

Latura obiectiva: consta in orice activitate material (comisiv sau omisiv) prin care seprovoac moartea unei persoane (ac iunea poate consta in negli0enta, nendemanare,neaten ie$$$)$

- Intre activitatea ilicit si moartea victimei trebuie sa e.iste un raport de cauzalitate

- In cazul infractiunii obstacol de incredin are a unui autoveicul #U= %C3


9/67

In cazul culpei, la forma de baza a uciderii din culpa, ea se analizeaz ca o culpa general,bazat pe obliga ia si posibilitatea faptuitorului de a prevedea ca fapta ar putea cauza moarteaunei persoane

4ulpa concurenta - c9nd conduita culpabila a victimei si a autorului, produc mpreuna decesulvictimei

- re relevan a doar in solutionarea laturii civile, fr a influen a tipicitatea faptei - Doar daca se va retine culpa e.clusiva a victimei, fapta nu va mai fi tipica Pluralitatea material-complementar - c9nd mai mul i autori, din culpa, produc moartea

victimei /anctiune: pedeapsa incisorii de la % la 3 ani

+orme agravate:

1Uciderea unei persoane ca urmare a nerespectarii dispo!itiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru e"ercitiul unei profesii sau meserii# ori pentru efectuarea unei anume activitati - ceasta forma agravata se mai numeste si culpa profesionala 4onditii: - gentul trebuie sa desfasoare in concret o profesie, meserie sau o anumita activitate - 5rebuie sa e.iste dispozitii legale sau masuri de prevedere pentru e.ercitiul profesiei, meseriei sau activitatii - Uciderea din culpa trebuie sa fie savarsita in timpul e.ercitiului profesiei, meseriei sau desfasurarii activitatii /ubiect activ al acestei infractiuni poate fi orice persoana /anctiunea: Uciderea din culpa in forma agravata se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii de la

* la & ani

Uciderea din culpa comisa de un medic: Particularitati: - Prin natura sa, activitatea medicala prezinta un anumit grad de risc - Medicul se afla in pozitia unei persoane cu obligatii contrare (rspunde si daca nu a intervenit, si daca interven ia sa a fost gre it) /e poate delimita o culpa de drept comun a medicului supusa regulilor generale si o culpa legata de actul medical 5ipuri:- 4ulpa medicala propriu-zisa (erori de diagnostic, erori in controlul realizarii actului medical, uitarea unor obiecte in corpul pacientilor, prescrierea unui tratament eronat, lipsa unor indicatii

terapeutice, nerespectarea unor reguli de igiena, etc$)

- ?ncalcarea obligatiei de informare$ - !rori organizatorice (lipsa de coordonare a ecipei medicale, erori de comunicare intre membrii ecipei medicale, delegarea unor atributii in mod eronat, neorganizarea activitatii de supravegere speciale a pacientului atunci cand starea acestuia o cere, folosirea de personalnecalificat, folosirea de medici e.tenuati sau epuizati, folosirea de ecipamente defecte sau instrumentar impropriu actului medical)$ /e probeaza de regula printr-o e.pertiza medico-legala$


10/67

Definitie: este considerat culpabil medicul atunci cand, intr-un caz concret, acesta nu a avut conduita pe care stiinta medicala ar fi asteptat-o de la el$

Particularitati ale culpei medicale sanctionate penal: tiin medical a stabilit anumite standarde pe care orice medic trebuie sa le respecte in

ndeplinirea actului medical (la acestea se raporteaza conduita culpabila)- Daca standardele au fost respectate, ciar daca se produce decesul pacientului, medicul nu varspunde penal /tandardele medicale se analizeaza diferentiat si in concret %$ !valuarea conduitei culpabile se face e. ante si nu post factum asa cum se intampla de regula la faptele din culpa*$ ctivitatea medicala este guvernata de principiul libertatii in alegerea tratamentului medical - Medicul poate propune o alta abordare decat standardul medical tradi ional, daca nu e.punepacientul unui risc vadit mai mare dac9t tratamentul clasic recomandatA$ # influenta importanta asupra standardului medical o are si e.istenta unor resurse materiale - "u este culpa medical, daca medicul folose te un ecipament medical dep it, deoarece statul

nu i ofer un instrumentar mai bun'$ 4onduita medicala se raporteaza si la obligatia de pregatire permanenta a medicului$ 3$ 4ulpa medicului pentru activitatile cu un risc crescut pentru sanatatea pacientului se apreciaza in fiecare caz concret prin raportare la mi0loacele folosite de medic si nu la rezultatul produs$ - /e analizeaza ca o obligatie de mi0loc, nu ca una de rezultat$ !roarea de diagnostic, de principiu, nu este sanctionabila penal, deoarece nu ar trebui sa-i

imputam medicului limitele la care a a0uns medicina$- Daca el a respectat protocoalele de diagnostic si, in ciuda acestui aspect, s-a inselat cu privire la boala de care sufera pacientul, desi e.ista o eroare de diagnostic, aceasta nu ecivaleaza cu o culpa cu semnificatie penala

$ Uciderea din culpa comisa de un conducator de ve%icul cu tractiune mecanica avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate 4onditii: - Uciderea din culpa sa fie comisa de un conducator de veicul cu tractiune mecanica - 4onducatorul trebuie sa fie in stare de ebrietate sau cu o imbibatie alcoolica peste limita legala

In cazul in care uciderea din culpa este comisa de un sofer aflat sub influenta unor substante stupefiante se va retine un concurs de infractiuni intre art$ %&B alin$ * 4P (culpa profesional) si infractiunea rutiera incriminata in art$ B& alin$ * din #$U$=$ %C3


11/67

& Uciderea din culpa comisa de orice alta persoana in e"ercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate 4onditii: - +apta trebuie comisa de o persoana in e.ercitiul profesiei sau meseriei - 1egiuitorul enumera doar e.ercitarea unei profesii sau meserii, asa ca nu intra in aceasta

categorie si e.ercitiul unei alte activitati - +aptuitorul trebuie sa se afle in stare de ebrietate /anctiunea: Uciderea din culpa in aceasta forma agravata se sanctioneaza cu pedeapsa

incisorii de la 3 la %3 ani

' Uciderea din culpa a doua sau mai multe persoane !ste o forma agravata generala aplicabila tuturor celorlaltor forme de ucidere din culpa - !ste o unitate legala$ Uciderea a doua sau mai multe persoane trebuie sa fie rezultatul unei singure actiuni sau

omisiuni$ Daca urmare a unui proces e.ecutional unic, unele dintre victime nu au decedat, se va retine pentru fiecare victima care nu a decedat cate o infractiune de vatamare corporala din culpa, in concurs cu uciderea din culpa a doua sau mai multe persoane$

/anctiunea: Uciderea din culpa in aceasta forma agravata se sanctioneaza cu un plus de pana la A ani incisoare la ma.imul pedepselor prevazute la forma de baza sau la oricare din formele agravate$

Infractiuni contra integritatii corporale si a snt ii persoanei

Integritatea fizica a persoanei este de principiu disponibil

Integritatea fizica a persoanei este de principiu un drept intangibil (cu limite rezonabile) 5e.tul se refer la integritate corporal (in sens biologic) si sntate (at9t fizica cat si psiic)- 4omparatia se face intre starea de sntate naintea agresiunii, si starea victimei dup agresiune(e.$: fapta de vatamare corporal grav va fi tipica daca victimei i s-a cauzat pierderea unuioci, ciar daca victima nu putea sa vad cu acel oci 4riterii de evaluare:- 4riteriul curator sau a duratei ingri0iriilor medicale- 4riteriul fizico-patologice sau a gradului vatamarii provocate- 4riteriul socio-economic sau al gradului pierderii sau reduceri capacitatii de munca

1oviri sau alte violente

!ste o infractiune de rezultat dar conceptual este de pericol (e.$ daca agresorul loveste victima,nu conteaz daca i-a provocat sau nu suferin e pentru ca fapta sa fie tipica)$

- In cazul lovirilor suferint fizica este prezumat$- In cazul altor violente victima trebuie sa fac dovada ca i s-a cauzat o suferint fizica (nu e.istatentativ)$ ctul de e.ecutare are un caracter material, fizic, dar poate sa constea si intr-o ac iune psiic$


12/67

1ovirile foarte u oare sau suferin ele fizice de foarte mic intensitate nu antreneaz rspunderea penal$

1atura subiectiva: fapta se poate comite cu inten ie directa sau eventuala (nu se poate cupreterintentie)$ /e sanctioneaza cu incisoare de la o luna la A luni$

(specte procesuale: actiunea penal se pune in mi care la pl9ngere prealabila si opereazimpacarea partilor$

Formele agravate:A. /avarsita asupra unui membru de familie- Membru de familie (art$ %'C in$ %) so ul sau o ruda apropiat daca locuie te si gospodareste mpreuna cu faptuitorul$- In sarcina autorului nu se poate retine si circumstanta agravanta general a comiterii fapteiasupra membrilor de familie $- /e poate urmri si din oficiu (impacarea partilor inlatura rspunderea penal)8$ +apta a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare cel mult * de zile de ngri0iri

medicale- !ste suficient o singura zi de ngri0iri medicale pentru realizarea tipicitatii acestei formeagravate $- /e poate comite cu inten ie directa, eventuala, dar si cu preterintentie (atunci c9nd inten ia ini ial a fost de a lovi victima astfel nc9t sa nu aib nevoie de ngri0iri medicale, dar in concretse produce din culpa urmarea specifica acestei forme agravate) $- /e urmre te doar la pl9ngere prealabila si opereaz impacarea partilor$4$ +apta a pricinuit o vatamare unui membru de familie ce necesita pentru vindecare cel mult *de zile de ngri0iri medicale- /e poate urmri si din oficiu (impacarea partilor inlatura rspunderea penal) Pe "4P circumstantele sunt incluse in infractiunea de violente in familie

;atamarea corporal

Particularitatea consta in durata ingri0iriilor medicale care trebuie sa se situeze ntre *%-@ dezile inclusiv$

/e poate comite cu inten ie directa, inten ie indirect sau preterintentie$ /e urmre te la pl9ngere prealabila si opereaz impacarea partilor$

Forma agravat: tunci c9nd fapta este savarsita asupra unui membru de familie $

- Membru de familie (art$ %'C in$ %) so ul sau o ruda apropiat daca locuie te si gospodareste mpreuna cu faptuitorul$- In sarcina autorului nu se poate retine si circumstanta agravanta general a comiterii fapteiasupra membrilor de familie $- /e urmareste din oficiu (impacarea partilor inlatura rspunderea penal) "u mai e.ista pe "4P $

;atamarea corporal grav


13/67

+apta prin care s-au pricinuit integritatii corporale sau snt ii victimei o vatamare carenecesita mai mult de @ de zile de ngri0iri medicale

- ;ictima trebuie sa fi avut nevoie de cel pu in @% de zile de ngri0iri medicale +apta este una comisiv dar se poate comite si prin omisiune

/e poate comite cu inten ie eventuala sau preterintentie (inten ia directa este absorbit in tentativa de omor)

Daca este comis asupra unui membru de familie se va retine circumstanta agravanta generalde la art$ &3 al$ % lit$ b 4P$

Forme agravate:%$ Pierderea unui simt sau organ, ncetarea func ionarii acestora, o infirmitate fizica sau psiicpermanenta, slu irea, avortul ori punerea in prime0die a vie ii persoanei $ - In cazul avortului nu conteaz daca autorul cunoa te impre0urarea ca victima este nsrcinat- In cazul avortului, fapta poate fi comisa doar cu preterintentie (daca autorul a urmrit sauacceptat avortul, fapta intra pe te.tul infractiunii de ntrerupere a cursului sarcinii2 daca

urmre te sau accepta atat vatamarea corporal grav cat si ntreruperea cursului sarcinii, se varetine un concurs intre cele doua)- In cazul punerii in prime0die a vie ii persoanei, fapta poate fi comisa doar cu preterintentie*$ 49nd fapta este comisa in scopul producerii consecin elor de la art$ %B* al$ % si * pentru asanc iona mai grav comiterea vatamarii corporale grave cu inten ie directa$ !ste incriminata si tentativa doar la aceasta forma agravat$

1oviturile sau vatamarile cauzatoare de moarte re subiect activ general !ste o infractiune comisiv care se poate comite si prin omisiune /e poate comite doar cu praeterintentie 5rebuie sa e.iste un raport de cauzalitate intre lovire si moartea victimei !ste posibila participa ia in toate formele ei- ezultatul mai grav, din culpa este imputabil tuturor participantilor 5entativa nu este posibila$ /e sanctioneaza cu ncisoarea de la 3-%3 ani

Delimitarea L)*+ de omor: c iunea sau inactiunea infractional:- In cazul omorului ac iunea trebuie sa fie apt de a produce in mod obi nuit decesul$ - In cazul 1;4M ac iunea nu produce in mod obi nuit decesul $

aportul de cauzalitate :- In cazul omorului procesul cauzal este linear$- In cazul 1;4M procesul cauzal nu este linear fiind prezen i si al i factori cauzali $ Pozi ia psiic :- In cazul omorului acesta se comite cu inten ie$- In cazul 1;4M acesta se comite cu praeterintentie $

;atamarea corporal din culpa:


14/67

!ste incriminata fapta celui care din culpa produce o vatamare corporal care necesita pentruvindecare mai mult de % zile de ngri0iri medicale$

/e urmre te la pl9ngere prealabila si opereaz impacarea partilor$

Forme agravate:

%$ 49nd fapta a avut vreo urmare specifica vatamarii corporale grave$- /e urmre te din oficiu$*$ 49nd fapta este urmare a nerespectarii dispozi iile legale sau a msurilor de prevedere ine.ercitarea unei profesii sau meserii, ori in ndeplinirea unei anumite activit i $- /e urmre te la pl9ngere prealabila, opereaz impacarea partilor$A$ 49nd fapta a avut vreo urmare specifica vatamarii corporale grave si in acela i timp esteurmarea nerespectarii dispozi iile legale sau a msurilor de prevedere pentru e.ercitiul uneiprofesii sau meserii, ori in ndeplinirea unei anumite activit i$- /e urmre te din oficiu, dar opereaz impacarea partilor $'$ 49nd fapta este urmarea nerespectarii dispozi iilor legale sau a msurilor de prevedere pentrue.ercitiul profesiei sau meserii, ori in ndeplinirea unei anumite activit i, indiferent de

gravitatea urmarilor, iar autorului se afla in stare de ebrietate $- /e urmre te din oficiu $

?ntreruperea cursului sarcinii

/e incrimineaza avortul prin orice mi0loace, sv9r ite in vreuna dintre urmtoarele impre0urari:A. In afara institu iilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate in acest sens $B. De ctre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate $C. Daca v9rsta sarcinii a dep it %' saptam9ni$

ctiunea: orice manopera avortiva$ /o ul mamei sau tatl are pozi ie de garant $ Momentul consumarii infractiunii este cel al intreruperii cursului sarcinii, indiferent daca ftul

supravietuieste sau nu $ 1atura subiectiva: se poate comite cu inten ie directa sau indirect In cazul activit ilor mamei, cu grad mare de risc pentru sarcina, acestea nu au caracter

infractional $ +apta se urmre te din oficiu $ 5entativa se pedepseste$- Daca sunt gemeni si n urma manoperelor avortive unul moare si cellalt supravietuieste si sena te la termen --7 tentativa- Daca sunt gemeni si in urma manoperelor avortive unul moare si cellalt supravietuieste dar se

ntrerupe cursul nasterii --7 forma consumat

Forme agravate:%$ ?ntreruperea cursului sarcinii s-a realizat fr consimtamantul femeii nsrcinate*$ ?ntreruperea cursului sarcinii (cu sau fr consimtamant) a cauzat femeii o vatamare corporalgrav- /e comite cu preterintentieA$ ?ntreruperea cursului sarcinii a avut ca urmare moartea femeii nsrcinate


15/67

- /e comite cu preterintentie

*au!e ,ustificative speciale:%$ ?ntreruperea sarcinii era necesar pentru a salva via a, sntatea sau integritatea corporal amamei de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi inlaturata altfel:

- 4auza 0ustificativa poate opera pana la declan area durerilor nasterii*$ ?ntreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, ciar daca sarcina a dep it%' saptam9ni :- 4auza 0ustificativa poate opera pana la declan area durerilor nasterii$- Motivele terapeutice pot privi sntatea femeii sau a copilului$

Avortul etic:

+apte penale care permit retinerea avortului etic:- ;iolul, actul se.ual cu un minor, incestul2 "u este necesar ca fapta sa constituie infractiune

"u este necesar cunoa terea sau descoperirea autorului faptei de natura penal 1imita temporara pana la care poate opera cauza 0ustificativ a avortului etic este viabilitatea

fatului

Avortul eugenic- c9nd fatul sufera de diferite maladii sau boli care sunt cunoscute anteriornasterii

A$ 49nd femeia nsrcinat se afla in imposibilitatea de a-si e.prima voin a, iar ntrerupereacursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit prevederilor legale- "u se va putea aplica in cazul in care e.ista o opozi ie a mamei in sensul nerealizarii avortului,ciar daca aceasta a0unge ulterior in imposibilitatea de a-si e.prima voin a, iar avortul se

impunea din motive terapeutice- "u poate opera in cazul avortului etic- Poate opera doar in cazuri e.ceptionale in cazul avortului eugenic

/!MI":

- Intr-o zi de ngri0ire medical trebuie sa e.iste mcar un act medical care trebuie sa fie de ominima comple.itate (e.$ administrare de pastile nu intra la zile de ngri0iri medicale)

"4P ;atamarea fatului

"4P art$ *% ntreruperea cursului sarcinii (femeia nu se pedepseste) +apta comisa in timpul nasterii si intervine moartea fatului- !ste sanctionata si fapta din culpa- !ste sanctionata si fapta mamei (din culpa) +apta comisa in timpul nasterii si intervine vatamarea ulterioar sau moartea ulterioar a fatului- !ste sanctionata si fapta din culpa- !ste sanctionata si fapta mamei (din culpa) +apta comisa in timpul sarcinii dar vatamarea sau moartea se produc dup na tere


16/67

- !ste sanctionata si fapta din culpa- +emeia nsrcinat nu se pedepseste

Infrac iuni contra libertatii persoanei

1ibertatea persoanei este de principiu intangibila si disponibil

1ipsirea de libertate in mod ilegal

/ubiect pasiv: poate fi orice persoana (nu conteaz capacitatea de deplasare) Latura obiectiva:- !ste comisiv dar se poate comite si prin omisiune- 1ipsirea de libertate trebuie sa aib o anumit durata minima ca sa se realizeze tipicitatea (se iain considerare si gravitatea rezultatului) Momentul consumarii este atunci c9nd persoana a nceput a fi lipsit de libertate (momentul

epuizrii este atunci c9nd persoana este eliberat) 1ipsirea de libertate trebuie sa fie reala (sa nu aib posibilitati evidente de a se elibera) In cazul omorului, vatamarii corporale, violului trebuie sa mai e.iste o ac iune sau un conte.t

din care sa reiasa privarea de liberatate- Daca actul de lipsire de libertate dep e te durata actului de e.ecutare a celeilalte infractiuni comise cu violenta, se va retine un concurs 4iar si in cazul in care victima nu constientizeaza faptul ca este lipsit de libertate, fapta este

tipica 1ipsirea de libertate trebuie sa aib un caracter ilegal- Dreptul de educa ie- Msuri procesuale sau e.ecutarea unei pedepse

+apta se comite cu inten ie directa sau eventuala /anctiune: pedeapsa incisorii de la A la % ani

Formele agravate:

%$ Prin simulare de calitati oficiale- 4alitati care i-ar da dreptul sa priveze de libertate o persoana*$ Prin rapire

- 4ircumstanta reala, se refer la procedeul folosit de infractor prin ducerea mpotriva voin eivictimei intr-un alt loc- Infractiunea de trafic de persoane absoarbe forma agravat de lipsire de libertateA$ De o persoana inarmat- "u conteaz daca a folosit arma sau nu- Daca are o arma propriu-zisa este suficient sa o aib la ndem9n pentru a realiza tipicitateaacestei forme agravate


17/67

- Daca are o arma asimilata trebuie ca aceasta sa fie folosit pentru a realiza tipicitatea acesteiforme agravate'$ De doua sau mai multe persoane mpreuna- /e numr coautorii sau complici concomiten i3$ Daca in scimbul eliberrii se cere un folos material sau orice avanta0

- +apta absoarbe in con inutul sau infractiunea de santa0@$ 49nd victima este minora- ;ictima trebuie sa aib v9rsta sub %B ani in momentul consumarii faptei, ciar daca lamomentul epuizrii aceasta este ma0ora&$ Daca victima este supusa unei suferin e- bsoarbe infractiunea de loviri sau alte violente- ;atamarea corporal si vatamarea corporal grav se retin in concursB$ In cazul in care sntatea sau viata victimei este pus in pericol- /e poate comite doar cu preterintentie2- 5entativa se pedepseste2 /anctiune: pedeapsa incisorii de la & la %3 ani

C$ 1ipsirea de liberatate comisa in scopul de a obliga victima la practicarea prostitutiei- 5entativa se pedepseste%$ Daca pentru eliberarea persoanei se cere in orice mod ca statul sau o persoana 0uridic, oorganiza ie interna ional sau interguvernamentala sau un grup de persoane sa ndeplineasc sau nu ceva- bsoarbe infractiunea de santa0- 5entativa se pedepseste%%$ 4omisa de o persoana care face parte dintr-un grup organizat%*$ Daca a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei- /e poate comite doar cu preterintentie

;iolarea de domiciliu

1ocuin a este locul ales de o persoana pentru a-si desf ura via a privat, indiferent daca este temporar sau permanent, si indiferent de destina ia spatiului

/ubiectul activ este general- Poate fi si o persoana 0uridic Pentru ca patrunderea sa fie violare de domiciliu victima trebuie sa foloseasc efectiv spa iul

(indiferent de dreptul de proprietate) 4onsimtamantul trebuie sa provina de la o persoana responsabila si care are dreptul de apermite sau interzice intrarea altei persoane in locuin a

- In cazul unor locuin e comune, consimtamantul unui singur locatar este suficient Patrunderea trebuie sa se fac fr drept /e poate comite cu inten ie directa sau eventuala 5entativa nu se pedepseste /e urmre te la pl9ngere prealabila, opereaz impacarea partilor

Forme agravate:


18/67

%$ +apta se savarseste de o persoana inarmata (se mentine in "4P)$ *$ De doua sau mai multe persoane impreuna (nu se mai mentine in "4P) A$ ?n timpul noptii (se mentine in "4P) - 4onteaz daca este noapte efectiv sau nu- utorul nu trebuie sa beneficieze de faptul ca este noapte afara

'$ Prin folosirea de calitati mincinoase (se mentine in "4P)

/anctiunea: ncisoare de la A-% ani

menintarea

Prin incriminarea acestei fapte, legiuitorul a urmarit sa prote0eze libertatea psiica a unei persoane$ /ubiectul activ este general$- Poate fi comisa si de o persoana 0uridic $ /ubiect pasiv: poate fi doar o persoana fizica$ 1atura subiectiva: fapta se comite cu intentie directa sau eventuala$ 5entativa nu se pedepseste$ /anctiunea: Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii de la A luni la % an sau cu

amenda$ +apta prezinta o particularitate din punct de vedere sanctionator, si anume faptul ca sanctiunea nu poate depasi cuantumul pedepsei infractiunii cu care s-a amenintat$

specte procesuale: Infractiunea se urmareste la plangere prealabila, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala$

Poate fi adresata direct sau indirect subiectului pasiv$ ctiunea de amenintare trebuie sa se refere la savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte

pagubitoare (fapta cauzatoare de pre0udicii materiale, nu si morale)$

(menintarea trebuie sa fie determinata , in sensul ca agentul trebuie sa arate in mod precis

raul cu care se ameninta, sau cel putin determinabila , atunci cand cel amenintat poate sa-si reprezinte raul cu care este amenintat$

(menintarea cu suportarea acestor consecinte trebuie sa aiba un caracter in,ust 4onsecintele trebuie sa fie iminente sau sa se produca in viitorul apropiat$ - Daca dup amenintare, in aceasi impre0urare se realizeaza si actiunea la care s-a amenin at,atunci infractiunea este absorbit in infractiunea cu care s-a amenin at (e.$: agentul amenin victima ca o va ucide, ceea ce si face in momentul urmtor)$ *onsecintele cu care se ameninta pot sa priveasca persoana amenintata sau c%iar sotul

sau o ruda apropiata

- uda apropiat (art$ %'C 4P): ascendenti, descendentii, fra ii si surorile, copii acestora, precumsi persoanele devenite prin adop ie astfel de rude ctul de amenintare trebuie sa aiba aptitudinea de a produce o stare de temere, sa fie de natura

sa alarmeze victima- "u conteaz daca victima este mai cura0oasa sau nu $ +iind o infractiune de pericol, fapta se consuma in momentul comiterii amenintarii de natura a

alarma victima, impre0urare adusa la cunostinta victimei in orice mod$


19/67

/anta0ul

;aloarea sociala prote0ata este libertatea psiica a persoanei$ 5e.tul de incriminare al santa0ului nu acopera toate formele de constrangere la o anumita

conduita (e.$ beneficiu nepatrimonial, conduita se.uala)$ - 5rebuie ca subiectul activ sa dobandeasca in mod in0ust un folos /ubiectul activ este general: fapta poate fi comisa si de o persoana 0uridica /ubiectul pasiv este doar o persoana fizica - Persoana 0uridic nu poate fi subiect pasiv 1atura subiectiva: Din cauza scopului special cu care se realizeaza actul de constrangere,

santa0ul se comite doar cu intentie directa 5entativa de santa0 nu este incriminata /anctiunea: Infractiunea se pedepseste cu pedeapsa incisorii de la @ luni la 3 ani Infractiunea de santa0 este o infractiune comisiva, in concret, se poate comite si prin omisiune ctiunea de constrangere trebuie sa se realizeze prin violenta sau amenintare (care sunt

absorbite in con inutul infractiunii de santa0)- ;iolenta doar art$ %B al$ % si * (%B%, %B* se retin in concurs) - menintare %CA ctiunea de constrangere trebuie sa fie e.ercitata asupra victimei pentru a o sili sa

indeplineasca conduita impusa sau pretinsa de faptuitor, si anume: - /a dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva 5ipicitatea faptei se realizeaza indiferent daca persoana santa0ata satisface sau nu pretentia

faptuitorului +apta trebuie comisa pentru ca faptuitorul sa dobandeasca in mod in0ust un folos pentru sine

sau pentru altul- 4eea ce legiuitorul sanctioneaza este dobandirea in mod in0ust a unui folos si nu faptul daca

acel folos este in0ust sa nu

Forme agravat:%$ +apta are ca forma agravata ipoteza in care santa0ul se comite prin constrangere si aceasta consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata$ /anctiunea: +orma agravata se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii de la * la & ani

*$ 4and fapta este comisa de o persoana care are calitatea de subiect activ al unei infractiuni decorup ie /anctiunea: +orma agravata se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii de la & la %* ani

Delimitare intre santa, sau tl%rie

Ipoteza santa0ului comis prin constrangerea unei persoane sa dea un bun

A. +aptele se diferentiaza prin natura obiectului 0uridic prote0at, talaria este o infractiune contra patrimoniului, iar santa0ul este o infractiune contra libertatii persoanei


20/67

8$ ceste infractiuni se delimiteaza prin concomitenta actului de constrangere cu cel de remitere a bunului$ 1a talarie, victima remite bunul imediat sau in timpul realizarii actului de constrangere, pe cand in cazul santa0ului e.ista un interval de timp intre momentul realizarii constrangerii si cel in care victima trebuie sa indeplineasca cerinta agresorului

4$ # alta diferenta este data de e.istenta unei libertati limitate de decizie a victimei generate de actualitatea si iminenta pericolului cu care este constransa, in caz de talarie, sau de eventualitatea unui pericol viitor, in cazul santa0ului

D$ Momentul consumarii: 5alaria se consuma in momentul luarii bunului in scopul insusirii pe nedrept2 /anta0ul se consuma in momentul realizarii actului de constrangere cu acel scop special, indiferent de realizarea sau nu a conduitei ceruta de santa0ist

;iolarea secretului coresponden ei

/ubiectul activ: este general- Poate fi si o persoana 0uridic /ubiect pasiv: e.peditor


21/67

Daca este comisa de un functionar care are obligatia legala de a respecta secretul profesional si confidentialitatea informatiilor la care are acces

- +aptuitorul trebuie sa fie un salariat al unei persoane 0uridice- In aceasta forma agravat, fapta nu poate fi comisa de o persoana 0uridic, daca salariatulcomite fapta in interesul persoanei 0uridice, aceasta va rspunde pentru comiterea faptei in forma

de baza, iar salariatul rspunde pentru forma agravat

Divulgarea secretului profesional

4onditie pree.istenta: intre faptuitor si victima sa fi intervenit in prealabil o legatura cu caracter profesional

/ubiectul activ special: e.$: avocat, medic, preot, psiolog- Infractiunea nu se poate comite de o persoana 0uridica in calitate de autor (scopul incriminarii este prote0area vie ii private a persoanei fizice) 1atura subiectiva: Infractiunea se comite cu intentie directa sau eventuala Participatia: 4oautoratul nu este posibil, deoarece obligatia de a pastra secretul profesional este

una personala /anctiunea: Infractiunea se pedepseste cu pedeapsa incisorii de la A luni la * ani sau amenda specte procesuale: Infractiunea se urmareste la plangere prealabila, iar impacarea partilor

inlatura raspunderea penala 5entativa nu este incriminata Infractiunea este una comisiva, ea se poate comite si prin omisiune +apta se consuma in momentul in care se divulga datele secrete fara drept, de natura a produce pre0udicii persoanei vatamate

*onditii:1 -rebuie sa e"iste o actiune de divulgare de date cu caracter secret

- u caracter secret orice fel de fapte, impre0urari, manifestari, legate de viata personala a cuiva

care, prin natura lor, prin vointa celui la care se refera, sau potrivit legii, nu trebuie cunoscute de alte persoane$ Divulgarea trebuie sa se faca fara drept - Pot fi divulgate daca persoana consimte sau daca e.ista o obliga ie legal (nedenuntarea)- Pot fi divulgate date in scop didactic, daca identitatea persoanei nu este dezvaluita

& Divulgarea trebuie sa fie de natura a.i aduce pre,udicii - ptitudinea divulgarii de a aduce pre0udicii persoanei se analizeaza in concret - "u este obligatoriu sa se si produca in concret aceste pre0udicii$

- Pre0udiciile pot fi de orice natura, morala sau patrimoniala$

Infractiuni cu privire la viata se"ual

;iolul

;aloarea sociala lezata este libertatea se.uala a unui persoane


22/67

#biectul material al acestei infractiuni este reprezentat de corpul persoanei, iar subiectul pasiv este o persoana

Infractiunea de viol este o infractiune comple.a atunci cand mi0locul de constrangere este incriminat ca o fapta distincta

/ubiectul activ este general: Infractiunea poate fi comisa de orice persoana (femeie sau barbat)

- Poate fi comisa si de o persoana 0uridic /ubiect pasiv orice persoana fizica - ;iolul intre soti este incriminat $ Participatia este posibila in toate formele 1atura subiectiva: +apta se comite cu intentie directa 5entativa se pedepseste /anctiunea: Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii intre A si % ani si interzicerea

unor drepturi specte procesuale: Infractiunea in forma de baza se urmareste la plangere prealabila, dar nu

opereaza impacarea partilor

ctiunea: act se.ual de orice natura - Decizia nr$ III din *A mai *3, a otarat ca prin act se.ual de orice natura, susceptibil a fi incadrat in infractiunea de viol, se intelege: orice modalitate de obtinere a unei satisfactii se.uale prin folosirea se.ului sau actionand asupra se.ului, intre persoane de se. diferit sau de acelasi se.$- Include raportul se.ual normal eterose.ual, relatiile se.uale intre persoane de acelasi se., actele se.uale anale sau orale, obtinere a unei satisfactii se.uale$ - "u conteaza satisfactia se.uala obtinuta, ci trebuie sa e.iste un act de penetrare cu caracterse"ual(drept caracteristica a actului se.ual de orice natura specific violului)$ *onditii:%$ 5rebuie sa e.iste un act de penetrare cu caracter se.ual- ctul de penetrare trebuie sa aib caracter se.ual din perspectiva victimei $- ctul de penetrare se poate realiza prin con0unctia corporala dintre victima si agresor sau prin folosirea unui corp strain$- +apta este tipica si atunci cand victima este constransa sa realizeze ea actul de penetrare asupra agresorului, faptuitorul avand o atitudine pasiva din perspectiva realizarii actului se.ual$ - ctul se.ual asupra unei alte persoane decat cea care o constrange se ncadreaz tot la infractiunea de viol$

*$ ctul se.ual trebuie sa se realizeze fara consimtamantul victimei 1egiuitorul enunta e.pres care sunt modalitatile prin care se apreciaza daca actul se.ual a fost

realizat fara consimtamantul victimei, si anume atunci cand se realizeaza, fie prin

constrangerea ei, fie profitand de imposibilitatea de a se apara sau de a-si e.prima vointa 4onstrangerea poate fi de natura fizica (folosirea de violente), caz in care infractiunile

incriminate de art$ %B si %B% sunt absorbite in continutul infractiunii de viol - Daca violentele au o anumita intensitate (produc urmarile de la vatamare corporala grava), fapta va avea un caracter agravat$ 4onstrangerea poate fi si de natura psiica$ - 4onstrangerea trebuie comisa in scopul savarsirii actului se.ual$


23/67

- ;iolul prin surprinderea victimei - se profita de eroarea victimei (nu este incriminata in #) Profitand de imposibilitatea ei de a se apara sau de a-si e.prima vointa$ - Daca autorul nu a cunoscut ca victima este in imposibilitatea de a-si e.prima voin a sau de a seapara, fapta nu va fi tipica, deoarece agentul nu a profitat de starea in care se afla victima$- 4azul minorilor, bolnavilor psiici - de regula este viol (nu are caracter infractional daca

victima n elege semnificatia actului se.ual si consimte)

Forme agravate:%$ +apta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna - /e iau in considerare coautorii si complicii concomiten i- Pentru realizarea tipicitatii formei agravate nu conteaz daca toti participan ii rspund dinpunct de vedere penal

*$ ;ictima se afla in ingri0irea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului - "u se cere ca autorul sa aib o anumit calitate special (medic, tutore, educator), trebuie ca in

concret sa desf oare o astfel de activitate

A$ ;ictima este un membru de familie- Membru de familie (art$ %'C in$ %) - so ul sau o ruda apropiat, daca locuie te si gospodareste mpreuna cu faptuitorul

'$ /-a cauzat victimei o vatamare corporala grava - /e poate comite doar cu preterintentie (daca autorul vizeaz atat violul cat si vatamareacorporal grav, se va retine concurs cu forma de baza a violului)- Daca aceasta urmare mai grava, respectiv vatamarea corporala grava, se produce din culpa, autorul dorind doar sa violeze victima, atunci fapta va fi incadrata in continutul acestei forme

agravate

/anctiunea: ceste forme agravate se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii de la 3 la %B ani si interzicerea unor drepturi

3$ ;ictima nu a implinit varsta de %3 ani - Poate fi comisa in doua modalit i: c9nd nu e.ista consimtamantul minorului, sau c9nd e.istaconsimtamantul minorului (este tot viol, deoarece consimtamantul nu este valabil, provenind dela un minor care nu n elege semnificatia actului se.ual2 se analizeaz in concreto)

/anctiunea: ceasta forma agravata se pedepseste cu pedeapsa incisorii de la % la *3 ani si

interzicerea unor drepturi

@$ +apta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei- +orma de vinova ie este preterintentia- 4redem ca, in cazul infractiunilor comple.e, tentativa este posibila la forma agravata praeterintentionata in masura in care este posibila la infractiunea in forma de baza


24/67

/anctiunea: ceasta forma agravata se pedepseste cu pedeapsa incisorii de la %3 la *3 ani si interzicerea unor drepturi$

ctul se.ual cu un minor

/ubiectul activ este general:- Poate fi si o persoana 0uridic /ubiectul pasiv este special, si anume, un minor 1aura obiectiva: !lementul de particularitate al acestei infractiuni este dat, pe de o parte, de

e.istenta unui consimtamant la actul de natura se.uala, iar de pe alta parte, de varsta victimei, persoana sub %3 ani, sau intre %3 si %B ani, daca e.ista o relatie particulara intre autor si victima # modalitate asimilata este reprezentata si de actul se.ual, de orice natura, cu o persoana de

se. diferit sau de acelasi se. intre %3 si %B ani, daca este savarsita de tutore sau curator ori de catre supravegetor, ingri0itor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau a abuzat de autoritatea sau influenta sa

- Daca faptuitorul a ob inut consimtamantul fara sa se foloseasc de aceasta situa ie particular, fapta nu este infractiune Pentru modalitatea asimilata, este necesar ca subiectul activ sa se foloseasca de calitatea sa sau

sa abuzeze de increderea sau autoritatea ori influenta sa asupra victimei, pentru a obtine consimtamantul minorului

- Persoana de incredere este acea persoana fata de care agentul are o relatie particulara sufleteasca, in sensul ca stie ca se poate baza pe spri0inul moral si material al acesteia si ca sfaturile sau sugestiile care vin de la aceasta persoana sunt sincere - Persoana care are influenta este acea persoana care poate determina cu usurinta un anumit comportament, victima ascultand si urmand sfaturile acestei persoane fara a pune prea multe intrebari - Persoana care a abu!at de autoritateeste o persoana careia minorul ii este subordonata in orice fel (sef, director, etc$) 1atura subiectiva: +apta se poate comite cu intentie directa sau eventuala 5entativa se pedepseste /anctiunea: Pedeapsa incisorii de la A la % ani si interzicerea unor drepturi

Forme agravate:%$ Daca actul se.ual cu o persoana care nu a implinit %B ani a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori de alte foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei - Daca victima solicita aceste foloase, fapta nu va mai fi tipica in aceasta forma agravat

*$ Daca toate faptele de la art$ %CB alin$ %-A 4 pen$, mai e.act de act se.ual cu un minor conform

celor mai sus enuntate, au fost comise in scopul producerii de materiale pornografice - +orma de vinova ie este inten ia - "u are important daca s-au realizat materialele pornografice (tipicitatea acestei forme agravateeste ndeplinit in momentul realizarii actului se.ual cu acest scop)

A$ Daca toate faptele de act se.ual cu un minor au fost comise in scopul producerii de materialepornografice si daca pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrangerea


25/67

- 4onstrangerea trebuie e.ercitata in scopul de realizare a materialelor pornografice

'$ Daca fapta a fost comisa de o persoana care asigura ingri0irea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul minorul care nu implinise %3 ani- Prive te situa ia in care minorul de sub %3 ani poate da un consimtamant valabil, daca nu fapta

este viol

3$ Daca s-a comis un act se.ual cu un minor sub %3 ani si fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice si s-a cauzat victimei o vatamare corporala grava - +apta se comite doar cu preterintentie

@$ Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei- +apta se comite doar cu preterintentie

/eductia

/ubiect activ al acestei infractiuni este barbatul apt, din punct de vedere fiziologic, sa consume un raport se.ual firesc

- "u poate fi comisa de o persoana 0uridic /ubiectul pasiv este femeia mai mica de %B ani 1atura obiectiva: Infractiunea este comisiva si consta in realizarea, prin promisiuni de

casatorie, a unui raport se.ual cu o minora +apta este tipica doar daca victima este determinata la un raport se.ual firesc si nu la un act

se.ual de orice natura Promisiunea de casatorie trebuie sa aiba un caracter determinant in obtinerea consimtamantului

victimei la raport se.ual- Daca victima se ofer brbatului cu inten ia de a-l convinge sa se cstoreasc, fapta nu mai

este tipica- Daca consimtamantul este ob inut prin alta modalitate decat promisiunea de cstorie, fapta numai este tipica- Daca ulterior raportului se.ual brbatului nu i este imputabila nenceierea casatoriei, fapta numai este tipica Daca promisiunea de casatorie se face unei persoane sub %3 ani, infractiunea de seductie este

abosrbita in infractiunea de act se.ual cu un minor- Daca victima are intre %3-%B ani si sunt ndeplinite condi iile de tipicitate de la actul se.ual cuun minor (forma asimilata) este tot absorb ie 1atura subiectiva: +apta se comite cu intentie Participatia: "u este posibil coautoratul la seductie - estul formelor de participatie sunt posibile /anctiunea: Pedeapsa incisorii de la % la 3 ani specte procesuale: Infractiunea se urmareste din oficiu si impacarea partilor inlatura raspunderea penala +apta este dezincriminata in "4P

Perversiunea se.ual


26/67

Perversiune: tot ce nu intra la penetrare cu caracter se.ual /ubiectul activ este general- Poate fi comisa si de o persoana 0uridic 1atura obiectiva: Infractiunea este comisiva, actul de e.ecutare consta in realizarea unui act de

perversiune se.uala- ctul se.ual firesc nu este tipic pe acest te.t Pentru realizarea tipicitatii, actul de perversiune trebuie realizat in public sau sa fi produs

scandal public (e.cep ie: daca este realizat asupra unui minor nu mai trebuie sa fie in public)- +apta comisa in public are semnificatia acordata de art$ %3* 4 pen$ si se consuma in momentul realizarii actelor de perversiune- ctele au produs scandal public in situatia in care au fost savarsite astfel incat au a0uns la cunostinta unor persoane, provocand din partea acestora o reactie de dezaprobare si un sentiment de repulsie si indignare +apta se consuma in momentul realizarii actului de perversiune, daca fapta este comisa in public, sau cand s-a produs scandalul public, in celelalte cazuri

1atura subiectiva: Infractiunea se comite cu intentie directa sau eventuala 5entativa este incriminata /anctiunea: ceasta infractiune se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii de la % la 3 ani "u se mai regaseste in "4P

Forme agravate:

%$ +apta este comisa cu o persoana care nu a implinit %3 ani *$ +apta este comisa cu o persoana intre %3 si %B ani de tutore sau curator ori de catre supravegetor, ingri0itor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, oridaca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau a abuzat de autoritatea sau influenta sa A$ ctele de perversiune se.uala cu o persoana care nu a implinit %B ani au fost determinate de oferirea sau darea de bani ori de alte foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei '$ Daca formele agravate anterioare au fost comise in scopul producerii de materiale pornografice3$ Daca s-a folosit constrangerea pentru comiterea formei agravate anterioare, cu scopul de a realiza materiale pornografice@$ 4and actele de perversiune sunt comise asupra unei persoane aflata in imposibilitatea de a se apara ori de a-si e.prima vointa sau prin constrangere - Perversiune se.ual agresiva- /pre deosebire de agravanta in oglinda de la viol, in cazul acestei forme agravate, autorul numai trebuie sa profite de imposibilitatea victimei de a se apara, fapta fiind tipica daca se comiteprin constrangere sau asupra unei persoane aflat in imposibilitatea de a se apara sau de a-sie.prima voin a

&$ Daca faptele au avut ca urmare vatamarea corporala grava a victimei - +apta se comite doar cu preterintentieB$ Daca faptele au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei- +apta se comite doar cu preterintentie


27/67

Pentru realizarea tipicitatii tuturor formelor agravate, fapta trebuie sa fi fost comisa in public,sau sa fi produs scandal public

4orup ia se.ual:

/ubiectul activ este general, inclusiv un minor- Poate fi comisa si de o persoana 0uridic 1atura obiectiva: Infractiunea este una comisiva si presupune realizarea unui act cu caracter

obscen asupra unui minor sau in prezenta unui minor - Prin acte cu caracter obscen se intelege orice acte, fapte, gesturi, reale sau simbolice, ori ciar insotite de e.presii triviale, referitoare la anumite aspecte ale vietii se.uale, susceptibile de a leza pudoarea si moralitatea se.uala a unei persoane Modalit i de comitere:- /e comit asupra corpului unui minor (e.$: palparea zonelor genitale, mangaierea zonelorerogene)- /unt comise in prezenta unui minor atunci cand minorul a fost de fata sau intr-un loc de unde

le-a putut vedea sau auzi- !ste ndeplinit tipicitatea faptei si atunci c9nd minorul poate auzi prin telefon sa viziona indirect prin Eebcam realizarea actelor cu caracter obscen, iar cei care le realizeaza cunosc ca suntauzi i sau vzu i de un minor Daca actele sunt comise in public se va retine concurs cu infractiunea de ultra0 contra bunelor

moravuri 1atura subiectiva: +apta se comite cu intentie directa sau eventuala 5entativa este incriminata /anctiunea: Pedeapsa incisorii de la @ luni la 3 ani$

Forme agravate:1. 4and fapta este comisa in cadrul familiei - re in vedere o sfera mai larga decat notiunea de membru de familie, fr a se tine seama dacarudele sunt apropiate sau nu*$ 4and faptele de coruptie se.uala au fost comise in scopul producerii de materiale pornografice A$ 1egiuitorul incrimineaza in alin$ A al art$ ** 4 pen$ si ademenirea unei persoane in vederea savarsirii de acte se.uale cu un minor de se. diferit sau de acelasi se.

Incestul:

/ubiectul activ special, si anume rude in linie dreapta sau frati si surori

- "u are importanta daca sunt frati primari, consanguini sau uterini - 4alitatea acestora poate fi una naturala sau dobandita (prin adop ie, recunoasterea paternita ii) 1atura obiectiva: ctul de e.ecutare consta in realizarea unui raportul se.ual - In acest caz este incriminat doar raportul se.ual firesc, nu si actul se.ual de orice natura Daca raportul se.ual este comis prin constrangere, infractiunea de viol se va retine in concurs

ideal cu infractiunea de incest 1atura subiectiva: +apta se comite cu intentie directa sau eventuala


28/67

+apta se consuma in momentul consumarii raportului se.ual firesc, adica in momentul realizarii actului de penetrare a femeii

5entativa este incriminata /anctiunea: +apta se pedepseste cu incisoare de la * la & ani /e mentine incriminat in art$ A&& "4P

>r uirea /e.ual:

;aloarea sociala prote0ata prin incriminarea acestei fapte este libertatea si, mai ales, independenta se.uala a victimei

/ubiectul activ este calificat: fiind cel care detine o functie ce ii confera autoritate sau influenta asupra victimei la locul de munca (se analizeaz in concret)

- >artuirea este descendenta, ascendenta sau orizontala (in func ie de pozi ia victimei2 in om9nia este incriminata doar artuirea descendenta) 1atura obiectiva: >artuirea consta in fapta repetata de a sacai pe cineva, de a cicali - >artuirea trebuie sa se realizeze prin amenintare sau constrangere, fizica sau morala (absoarbe, amenintarea sau constrangerea) >artuirea victimei trebuie comisa cu scopul de a obtine satisfactii de natura se.uala - #btinerea acestor satisfactii poate avea un caracter licit (raport se.ual consimtit etc$) sau ilicit (act se.ual cu un minor, coruptie se.uala etc$) ceasta e.presie are o semnificatie larga, cuprinzand actele etero si omose.uale, precum si

cele de perversiune se.uala Infractiunea este una, de obicei, deoarece notiunea de artuire evoca in mod evident ideea de

reiterare Infractiunea se consuma in momentul in care s-au comis suficiente acte din care sa rezulte

obisnuinta, si se epuizeaza in momentul cand a incetat artuirea

1atura subiectiva: +apta se comite cu intentie directa 5entativa nu este posibila la infractiunea de obicei si, de aceea, nu este incriminata /anctiunea: +apta se pedepseste cu incisoare intre A luni si * ani sau amenda$ Infractiunea este

incriminata in "4P, art$ **A "4P

FFF ;atamarea corporal grav se poate comite doar cu inten ie eventuala sau preterintentie:- Daca este comisa cu inten ie - se absoarbe in tentativa de omor- Daca este comisa cu inten ie - este forma agravat

Infractiuni contra demnita ii

Insulta


29/67

/ubiect activ: poate fi orice persoana- Poate fi comisa si de o persoana 0uridic /ubiect pasiv: poate fi doar o persoana fizica in viata- Persoana trebuie sa fie determinata sau cel pu in determinabila- Pot fi subiec i pasivi si incapabilii, iresponsabilii sau copii

Pluralitatea de subiec i pasivi determina pluralitatea de infractiuni

Latura obiectiva: se poate realiza in una din urmtoarele modalit i:%$ tingerea adus onoarei sau demnita ii unei persoane- 4omportamente cu caracter insultator intrinsec (in0uraturi)- Prezumtie de tipicitate - agentul trebuie sa probeze caracterul neinsultator- 4omportamente cu caracter insultator e.trinsec (care de i nu sunt insultatoare prin natura lor,pot dob9ndi un astfel de caracter prin raportare la mpre0urarile in care se realizeaza)- Partea vtmt trebuie sa probeze caracterul insultator- ctiunea ofensatorie trebuie sa se refere la fapte si impre0urari care nu admit proba verita ii,sau daca admit ele trebuie sa fie neadevarate

- /e poate comite si prin omisiune*$ Insultarea prin atribuirea unei persoane a unui defect, a unei boli sau infirmitati care, ciarreale de ar fi, nu ar fi trebuit relevate

Insulta are un caracter subsecvent calomniei - ori de c9te ori ofensa nu ndepline te vreuna dincondi iile de tipicitate ale calomniei se va retine o infractiune de insulta

1atura subiectiva: se comite cu inten ie directa sau eventuala Participa ia: este posibila in orice forma, cu e.ceptia coautoratului in forma oral specte procesuale: actiunea se pune in mi care la pl9ngere prealabila, impacarea partilor

inlatura raspunderea penal

4alomnia

/ubiect activ general- Poate fi si o persoana 0uridic /ubiect pasiv: orice persoana fizica 2 Latura obiectiva:consta in actiunea de afirmare sau imputare2 - firmarea sau imputarea trebuie sa priveasca o fapta determinata (determinabila nu este tipic) - Daca fapta nu este determinata se poate retine o infractiune de insulta 2- +apta trebuie sa fie neadevarata sau ciar daca este adevarata, pentru dovedirea acestui lucru sa nu fie admisibila proba veritatii2

- +apta trebuie sa e.puna persoana unei sanctiuni penale, administrative, disciplinare sau dispretului public2 - +apta trebuie sa fie comisa in public (art$ %3*) 2 - Daca afirmatile sunt cuprinse in acte, nscrisuri, pl9ngeri nu este ndeplinit condi ia de a ficomisa in public2

1atura subiectiva: fapta se comite cu intentie directa sau eventuala2 5entativa nu se pedepseste2


30/67

specte procesuale: actiunea se pune in mi care la pl9ngere prealabila, impacarea partilorinlatura raspunderea penal2

Proba verita ii

rt$ *& 4 pen$ prevede ca proba veritatii celor afirmate sau imputate este admisibila, daca afirmarea sau imputarea a fost savarsita pentru apararea unui interes legitim2

- +apta de insulta sau calomnie cu privire la care s-a facut proba veritatii nu constituie infractiune2

4onditiile de aplicare sunt: %$ firmarea sau imputarea trebuie sa fi fost savarsite pentru apararea unui interes legitim2 - Imputarea trebuie sa fi fost necesara pentru apararea acelui interes legitim2 *$ +apta afirmata sau imputata este adevarata2 - Dovada acestui lucru se realizeaza cu orice mi0loc de proba2

4auze 0ustificative speciale:- 4onsimtamantul victimei- Imunitatea 0udiciara (asupra partilor, pentru a-si sus ine cauza) - #piniile ziaristilor cu privire la politicieni- firmatile dintr-un discurs politic al unui politician

Infractiuni contra patrimoniului

"otiunea de patrimoniu are o sfera mai larga decat conceptul de proprietate, dar ambele, de principiu, au semnificatia din dreptul civil

4onsideram ca si in cazul infractiunilor contra patrimoniului, pluralitatea de subiecti pasivi,

adica de titulari de drepturi patrimoniale, genereaza, la fel ca si in cazul oricaror infractiuni contra persoanei, o pluralitate de comportamente infractionale, adica un concurs de infractiuni

- "u se poate leza un patrimoniu in general, ci se lezeaza patrimoniul cuiva, al titularului acestuia

+urtul

"u prote0eaza proprietatea ca situatie 0uridica, ci posesia ca stare de fapt2

/ubiectul activ este general2- Poate fi comis si de o persoana 0uridica2 1atura subiectiva: infractiunea de furt se comite de regula cu inten ie directa, deoarece

sustragerea trebuie comisa in scopul insusirii pe nedrept$ ceasta nu e.clude posibilitatea cafurtul sa se comit si cu inten ie eventuala2

rt$ *B 4 pen prevede ca bunul trebuie luat in scopul insusirii pe nedrept - /ingura interpretare rationala ar fi aceea ca, daca un bun este luat cu titlu de garantare a unei datorii a posesorului sau pentru a determina o anumita conduita din partea acestuia, e.ista scopul


31/67

insusirii pe nedrept$ ceasta pentru ca, in cazul in care posesorul nu indeplineste cererea creditorului care i-a luat bunul, acesta ramane in stapanirea creditorului, aceasta fiind intentia, cel putin eventuala, a creditorului in momentul luarii bunului debitorului /anctiunea: +urtul simplu se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii intre % si %* ani

/biectul material 5rebuie sa fie bun mobil corporal, care are si o minima valoare economica "u poate fi obiect al furtului o persoana, corpul uman sau parti din corpul uman 4eea ce caracterizeaza notiunea de bun mobil corporal in sensul legii penale este ca acel bun sa poata fi sustras, indiferent ca el este un bun independent sau este incorporat intr-un bun imobil

- 4aracterul de bun mobil se analizeaza din punct de vedere faptic si nu dupa regulile de Drept civil (in dreptul civil un bun poate fi imobil prin destina ie, in dreptul penal acel bun este mobil) Pot fi obiect material al furtului si bunurile a caror detinere este ilicita$ Distinctia intre obiectul material al furtului, care este un bun mobil corporal, si

comportamentele pagubitoare comise in dauna partii vatamate$ - +olosirea unui serviciu in mod neautorizat (serviciu de cablu, conectarea la telefonul fi.) nu

este furt decat daca legiuitorul incrimineaza aceste fapte distinct $ !nergia cu valoare economica, in sensul art$ *B alin$ * 4 pen$, este doar acea energie care se

consuma prin sustragere (nu intra in aceasta categorie energia cinetica, eoliana, solara etc$) Inscrisurile care pot fi obiect al furtului trebuie intelese in sensul de instrumentum si nu de

negotium$ +otocopierea continutului unor documente < sustragerea informatiei de pe suportul optic, prin

copierea fisierului nu ndeplinesc condi iile de tipicitate a furtului (bunuri incorporale) Pentru a putea fi obiect material al furtului, bunul trebuie sa aiba o minima valoare economica

Latura obiectiva:1 Sa e"iste o actiune de luare a unui bun mobil - ctiunea de GluareH este alcatuita, din punct de vedere didactic, din doua componente, GdeposedareH si GimposedareH$ In sens penal, prin posesie se intelege o stapanire in fapt a unui bun mobil, fara vreo legatura

cu conditiile posesiei din Dreptul civil /ustragerea non manifestum se realizeaza in mod clandestin (fara stirea parti vatamate) /ustragerea manifestum fapta se comite in mod manifest, vizibil (sub ocii proprietarului) /implul fapt ca sustragerea se realizeaza prin surprinderea victimei nu este talarie !.ista o actiune de sustragere specifica furtului si atunci c9nd autorul folose te o conduita

violenta asupra bunului (e.$ desprinde bunul de unde era incorporat)$ 0unul trebuie sa se afle in posesia sau detentia altuia

- 8unul aflat in coproprietate, fiind stapanit in fapt de to i coproprietarii, daca este sustras de uncoproprietar nu este furt (litigiu cu caracter civil)2 insa daca unul dintre coproprietari nu areposesia sau detentia bunului si l sustrage, fapta de furt va fi tipica +apta se poate retine si in sarcina proprietarului, daca sustrage un bun care se afla in posesia

sau detentia legitima a altuia - !ste aparata si posesia nelegitima mpotriva altor sustrageri (e.$ agentul care fura un bun de lacel care l-a furat la r9ndul sau va rspunde pentru furt


32/67

- !4!P I!: sustragerile comise de proprietar in dauna o ului, c9nd posesia nelegitima a acestuia nu mai este prote0at penal Prin simplul contact material cu bunul nu nseamn o scimbare a stapanirii de fapt- In scimb daca agentul solicita bunul de la proprietar pentru o 0umtate de ora si apoi se obligasa aduc bunul, ceea ce nu face, el va comite infractiunea de abuz de ncredere, deoarece bunul a

a0uns in stapanirea de fapt a infractorului cu voin a proprietarului "u se considera a fi in posesia vreunei persoane bunurile nimanui (res nullius) - "ici bunurile abandonate sau pierdute nu sunt in posesia unei alte persoane- 8unul uitat, nu se considera iesit din posesia partii vatamate +apta trebuie comisa fara consimtamantul persoanei vatamate - 4onsim m9ntul ulterior nu inlatura tipicitatea faptei, ci poate influen a solutionarea laturii civile

Furtul de folosinta rt$ *B alin$ ' 4 pen$ incrimineaza luarea unui veicul cu scopul de a-l folosi penedrept

!ste o modalitate distincta de comitere a furtului care poate fi retinuta in concurs cu furtul comis in scopul sustragerii unui bun

- In cazul in care dup folosirea autoturismului, agentul sustrage si piese ale acestuia va rspundepentru concurs intre furt si furt de folosin - 4oautoratul nu este posibil decat daca autoveiculul poate fi condus de doua sau mai multepersoane

-entativa 5entativa la infractiunea de furt, indiferent de formele acestuia este incriminata$ 4u privire la distinctia dintre o tentativa de furt si o fapta consumata, au fost e.primate mai

multe teorii:

- 4onform teoriei contractatiunii, sustinuta de Paulus, fapta se consuma la atingerea bunului de catre infractor- 4onform teoriei amovarii, sustinuta de Ulpian, fapta se consuma la mutarea bunului din locul in care era bunul inainte de actiunea infractionala - /ustinatorii teoriei ablatiunii cred ca fapta se consuma in momentul transportarii bunului de la locul unde se afla el, simpla mutare nefiind suficienta pentru consumarea faptei- /ustinatorii teoriei ilatiunii opineaza ca furtul se consuma in momentul ascunderii bunului - 5eoria apropriatiunii este cea mai raspandita in doctrina, si practica 0udiciara si porneste de la ideea ca fapta se consuma in momentul cand bunul a intrat in sfera de dispozitie a autorului Momentul in care bunul a intrat in sfera de dispozitie a autorului se apreciaza in concret - In cazul sustrageri dintr-un loc asigurat cu paza, furtul se consuma in momentul in care autorul

a reu it sa depaseasca paza $

Furtul calificat art $2 alin 1 Daca se realizeaza tipicitatea mai multor forme agravate, nu se va retine concurs, ci se va retine

un singur furt calificat, dar cu retinerea tuturor circumstantelor de calificare $$ De doua sau mai multe persoane impreuna


33/67

- /e iau in considerare coautorii si complicii concomiten i (indiferent daca to i rspund sau nu penal)- 4oautoratul nu este posibil la furtul in forma simpla- !ste o circumstanta reala8$ De o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica

- 4uprinde doar arma propriu-zisa

- rma asimilata nu intra, deoarece un obiect devine arma asimilata doar daca este folosit, dacaeste folosit vom avea talarie - /ubstan a narcotica: orice substan a susceptibila de a provoca artificial adormirea unei persoane (nu este similar cu substan a stupefianta sau drogurile)- !ste o circumstanta reala4$ De catre o persoana mascata, degizata sau travestita - !ste o circumstanta realaD$ supra unei persoane aflata in imposibilitate de a-si e.prima vointa sau de a se apara - ;ictima nu trebuie sa a0ung in aceasta stare datorit actiunii infractorului, deoarece fapta ar fit9lrie

- !ste o circumstanta reala!$ ?ntr-un loc public art$ %3* lit$ a si b 4 pen$ - dica locul care este intotdeauna accesibil publicului, precum si locul care este accesibil publicului in anumite impre0urari, fara conditia prezentei a doua sau mai multe persoane - !ste o circumstanta reala+$ ?ntr-un mi0loc de transport in comun- 5rebuie ca in concret veiculul sa fie folosit ca mi0loc de transport in comun- 5a.iurile nu se includ la mi0loace de transport in comun- +urtul comis intr-un mi0loc de transport in comun este si in public, e.ist9nd un concurs decalificri, si se va retine doar agravanta comiterii faptei intr-un mi0loc de transport in comun- !ste o circumstanta reala

=$ ?n timpul noptii - /e analizeaz in concret daca era instalata noaptea din punct de vedere natural- "u are important daca autorul a profitat sau nu de ntuneric- !ste o circumstanta reala>$ ?n timpul unei calamitati - +apta trebuie comisa in intervalul in care in zona respectiva se afla o calamitate- "u este necesar ca autorul sa fi profitat de starea de calamitate- "u este necesar ca autorit ile sa declare zona de calamitate- !ste o circumstanta realaI$ prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei cei adevarate ori a unei cei mincinoase

- !fractia presupune inlaturarea prin violenta a unei incuietori, sistem sau dispozitiv de incidere

- 1egarea unei porti cu s9rm nu determina retinerea acestei forme agravate- !scaladarea presupune depasirea pe deasupra a unui obstacol in calea patrunderii neautorizate - Patrunedrea pe sub obstacol nu este escaladare- Daca mi0locul firesc de a a0unge la bunul respectiv este catararea, ea nu se subsumeaza ideii deescaladare- +olosirea unei ceie adevarate: agentul nu este autorizat sa foloseasca ceia respectiva, care insa este adevarata


34/67

- 4eia multiplicata este adevarata daca este multiplicata de cel care are dreptul sa foloseascceia originala, si este mincinoas daca este multiplicata de cel care nu este autorizat samultiplicata ceia originala- +olosirea unei cei mincinoase: folosirea oricarui dispozitiv care descuie o incuietoare fara a o distruge, indiferent ca este o ceie multiplicata neautorizat, speraclu sau orice alt instrument de

aceasta natura - In toate aceste trei situatii actiunea care constituie circumstanta agravanta speciala care trebuie realizata anterior sau concomitent actiunii de luare si nu ulterior luarii (adica, dupa momentul consumarii furtului)- /e va retine un concurs de infractiuni intre violarea de domiciliu si furtul calificat

Furtul calificat art $2 alin $# & si ' (rt $2 alin $$ /ustragerea unui bun care face parte din patrimoniul cultural8$ Un act care serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau identificare (rt $2 alin &

$ /ustragerea de titei, gazolina, condensat, etan licid, benzina, motorina, alte produse

petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne sau vagoane cisterna$8$ /ustragerea de componente ale sistemelor de irigatii 4$ /ustragerea de componente ale retelelor electrice D$ /ustragerea unui dispozitiv ori a unui sistem de semnalizare, alarmare ori alertare in caz deincendiu sau alte situatii de urgenta publica !$ /ustragerea unui mi0loc de transport sau orice alt mi0loc de interventie la incendiu, la accidentele de cale ferata, rutiera, navala sau aeriana, ori in caz de dezastru +$ Instalatii de siguranta si diri0are a traficului feroviar, rutier, naval si aerian si componente ale acestora, precum si componente ale mi0loacelor de transport aferente =$ 8unuri prin insusirea carora se pune in pericol siguranta traficului si a persoanelor pe

drumurile publice>$ 4abluri, linii, ecipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii - Pentru retinerea agravantei trebuie ca in momentul sustragerii, acestea sa fie integrate intr-ore ea sau sistem de comunicatii aflat in functiune(rt $2 alin ' treia forma agravata de furt calificat este reglementata de alin$ ' al art$ *C 4 pen$ si

incrimineaza furtul care a produs consecinte deosebit de grave - ceasta notiune este definita in art$ %'@ 4 pen: o paguba material mai mare de *$ lei sau o perturbare deosebit de grav a activit ii, cauzat unei autoritati publice ori persoanei 0uridicesau fizice

Furtul pedepsit la plangerea prealabila a victimei art $1 *od penal +apta se urmareste la plangere prealabila #pereaza impacarea partilor Ipoteze:- +urtul savarsit intre soti sau rude apropiate - ela ia trebuie sa e.iste in momentul comiterii actului de sustragere- Poate privi doar bunurile proprii ale celuilalt sot


35/67

- +urtul savarsit de catre minor in paguba tutorelul sau - /ubiect activ: persoana sub %B ani- 5rebuie sa fie tutore legal (nu doar in fapt)- "u se retine si invers (tutore contra minor)- +urtul savarsit de catre cel care locuieste cu persoana vatamata sau este gazduit de aceasta

- /ustragerea de bunuri din camera de otel nu intra59lria

/ubiectul activ este general- Poate fi comisa si de o persoana 0uridic 1atura subiectiva: fapta se comite cu intentie directa 5entativa se pedepseste - +apta se consuma in momentul consumarii furtului, daca constrangerea este anterioara sau concomitenta sustragerii, sau se consuma in momentul comiterii actului de constrangere, cand este realizat pentru a pastra bunul furat, a inlatura urmele infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea, indiferent daca agentul a reusit sa pastreze bunul, sa scape sau sa inlature urmele

infractiunii /anctiunea: 5alaria se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii de la A la %B ani

Latura obiectivactul de e.ecutare a talariei are un continut comple. si este alcatuit din doua activitati con0ugate: furtul, ca actiune principala, si constrangerea, ca actiune subsidiara, aceasta din urma fiind modalitatea de inlesnire, in sens larg, a sustragerii (ctiunea de furt implica luarea unui bun mobil al altuia in scopul insusirii pe nedrept - /ustragerea se realizeaza si prin fapta victimei - 5oate condi iile de tipicitate a furtului trebuie ndeplinite si in cazul t9lriei- /e poate retine ca si componenta a t9lriei si furtul in scopul folosirii pe nedrept- Daca sustragerea unui bun nu intra sub incidenta furtului, fiind aplicabil un te.t dintr-o legespecial, fapta nu se ncadreaz la t9lrie daca bunul este sustras prin violenta3 ( doua componenta esentiala a tal%ariei este faptul ca furtul este inlesnit sau se incearca

pastrarea bunului furat sau asigurarea scaparii prin folosirea violentei# amenintarii sau prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara

- bsoarbe infractiunea de amenintare, loviri sau alte violente- ;atamarea corporal se retine in concurs- menintarea trebuie sa indeplineasca conditiile de tipicitate ale art$ %CA 4 pen$ +orme asimilate:- Punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara - ;iolenta sau amenintarea pentru a pastra bunul furat, pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea ceste actiuni trebuie comise asupra persoanei care detine sau prote0eaza detinerea unui bun - Daca sunt agresate mai multe persoane pentru a sustrage un bun apar in9nd unei singurepersoane se va retine o singura infractiune de t9lrie- Daca prin aceasi agresiune sunt sustrase bunuri apar in9nd mai multor persoane se vor retineat9tea infractiuni de t9lrie c9te persoane vtmte sunt -rebuie ca violenta sau amenintarea sa fie comise in aceeasi impre,urare cu actul de

sustragere


36/67

Forme agravate: Prima forma agravata, cea de la alin$ * din art$ *%% 4 pen$ vizeaza talaria comisa in

urmatoarele impre0urari: %$ De o persoana mascata, degizata sau travestita$ ( /e mentine in "4P)

*$ ?n timpul noptii ( /e mentine in "4P)

A$ ?ntr-un loc public sau intr-un mi0loc de transport ( /e mentine in "4P) - Intra si ta.iul /anctiunea$ ceasta forma agravata se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii de la 3 la * de ani

doua forma agravata este cea reglementata de art$ *%% alin$ * ind$ % 4 pen$, cand talaria a fost comisa in urmatoarele impre0urari:

%$ De doua sau mai multe persoane impreuna *$ De o persoana avand asupra sa o arma, o substanta narcotica ori paralizanta - Intra si arma propriu-zisa si arma asimilataA$ ?ntr-o locuinta sau in dependintele acesteia

- ela ia cu violarea de domiciliu:- 4onform I1: se retine concurs intre violarea de domiciliu si t9lrie- /$8: Infractiunea de violare de domiciliu este absorbit legal in con inutul infractiunii det9lrie comisa intr-o locuin a'$ ?n timpul unei calamitati 3$ avut vreuna din urmarile aratate in art$ %B* (vatamare corporal grav) - /e poate comite doar cu preterintentie /anctiunea$ ceasta forma agravata se sanctioneaza cu pedeapsa incisorii de la & la * de ani

Ultima forma agravata este cea reglementata de art$ *%% alin$ A 4 pen$: %$ 4and talaria a produs consecinte deosebit de grave

*$ 4and fapta a avut ca urmare moartea victimei- /e poate comite doar cu preterintentie- 5entativa este posibila si este incriminata (agentul loveste victima, care decedeaz, si nu maireune te sa sustrag bunul) /anctiunea$ Pedeapsa incisorii de la %3 la *3 de ani si interzicerea unor drepturi

Pirateria

+apta se comite in largul m

Documents

Drept Penal Special