Dreptul afacerilor

- curs 1 – Notiuni de drept

Dreptul are o tripla acceptiune:1. Totalitatea normelor juridice impuse de stat pentru realizarea

raporturilor socio-umane (drept obiectiv)2. Prerogativa, facultatea de a alege o anumita conduiita de catre subiect

si de a impune comportamentul si conduita celorlalti (drept subiectiv, deoarece se raporteaza la subiect)

3. Totalitatea normelor de conduita care se regasesc si sunt reglementate de disciplina socio-umana drept (de obicei se vorbeste despre dreptul civil si toate acestea sunt impuse prin forta coercitiva a statului)Din punct de vedere etimologic, cuvantul “drept” provine din

latinescul “directum” care insemna fara ocolis, drept inainte, fara intrerupere.

Din punctul de vedere al dreptului, normele care stau la baza acestuia sunt norme internationale si norme interne. Dreptul de divizeaza in drept public, in care se regaseste totalitatea normelor care reglementeaza statul si institutiile acestuia si raportul cu subiectii; si dreptul privat care reglementeaza raporturile juridice dintre particulari.

Ramurile de drept sunt clasificate in drept public din care face parte dreptul constitutional, dreptul fiscal, dreptul administrativ, dreptul de procedura civila, dreptul de procedura penala etc. Din categoria dreptului privat fac parte dreptul civil, dreptul comercial, dreptul afacerilor, dreptul muncii, dreptul familiei.

Principalele sisteme de drept:A. Sistemul continental (romano – germanic) din care face parte

si dreptul romanB. Sistemul anglo – saxon (common law) – sistem specific

Regatului Unit al Marii Britanii, SUA, o parte din Canada (fara Quebes) si alte state care au fost sub Imperiul Englez

C. Sistemul religios specific statelor musulmane

- curs 2 –

Statul se caracterizeaza prin 3 notiuni:1) populatie2) teritoriu

3) suveranitate (forma de guvernamant)

Functiile statului sunt: 1) Functia legislativa (exercitata de Parlament)2) Functia executiva (exercitata de guvern sau, dupa caz, de presedinte)3) Functia judecatoreasca (exercitata de judecatorii)

Norma = totalitatea conduitei impuse de catre stat inclusiv prin forta coercitiva, impusa organelor statale si persoanelor.

Structura logica a normei este formata din:1) ipoteza2) dispozitie3) sanctiune (care poate sa fie completa sau incompleta)

Izvoarele dreptului se regasesc in acte normative, in cutuma (obicei indelungat care dobandeste putere de lege) si prin jurisprudenta

Norma juridica = relatia sociala, o regula de conduita din punct de vedere juridic.

Trasaturi juridice:- este obligatorie (trebuie respectata de la intrarea sa in vigoare si

panacand este abrogata)- este generala (se aplica tuturor subiectelor de drept si tuturor

situatiilor de pe teritoriul Romaniei)- este impersonala (se aplica tuturor cetatenilor fara sa depinda de

numele sau calitatile acestora)Criterii de clasificare- in functie de caracterul conduitei impartim normele juridice in

norme imperative (obligatorii atat cu privire la rezultatul care trebuie ating cat si cu privire la modalitatile atingere a acestora) si norme dispozitive (obligatorii doar cu privire la rezultat, lasand subiectului de drept alegerea variantei convenabile pentru atingerea rezultatului obligatoriu)

o norme imperative onerative (impun rezultatul care trebuie atins si

modalitatile de atingere ale acestuia) prohibitive (interzic o anumita conduita subiectelor de

drept)o norme dispozitive

permisive (permit subiectului de drept sa aleaga modalitatea de atingere a rezultatului obligatoriu)

supletive (care suplinesc, inlocuiesc ceva ce partile au omis sa prevada)

- in functie de obiectul loro norme de drept comercialo norme de drept civil

- in functie de gradul de determinareo norme determinate (au in componenta lor toate cele 3

elemente constitutive)o norme nedeterminate (le lipseste dispozitia)

norma de trimitere in alb- in functie de ierarhia lor

o norme juridice cuprinse in legi

• constitutie (drepturi, modul de functionare al unui stat)

• organice (adoptate cu 2/3 din voturile parlamentare si care vizeaza principii constitutionale)

• ordinare (adoptate cu votul majoritatii parlamentare prezente)

decrete prezidentiale ordonante de guvern hotarari de guvern ordine si decizii ale ministrilor si ale guvernatorului

BNR Raportul juridic:

a) subiecteleb) obiectul raportului juridicc) continutul raportului juridic

a) SubiecteleIn cadrul lor avem participantii la dreptul afacerilor:

A. Persoana fizicaB. Persoana juridica

A. Persoana fizica Comerciantul este definit in Codul Comercial in Art. 7: este

persoana fizica care savarseste fapte de comert cu titlu de posesiune obisnuita in mod repetat pentru a obtine profit

Fiecare persoana fizica si persoana juridica (in calitate de participant la afaceri) au capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu

Capacitatea de folosinta se defineste ca fiind totalitatea aptitudinilor de a avea drepturi si obligatii.

Capacitatea de folosinta se dobaneste la nastere si se pierde prin deces. Exista si cazuri in care se declara pierderea capacitatii de folosinta prin hotarare judecatoreasca (proces complex prin care intr-o prima etapa se declara disparitia persoanei si mai apoi decesul).

Capacitatea de folosinta pentru persoanele juridice este dobandita odata cu inregistrarea la Registrul Comertului sau, dupa caz, la alte institutii. Se pierde prin lichidare.

Capacitatea de exercitiu este capacitatea de folosinta la care se adauga discernamantul (capacitate de exercitare a drepturilor si obligatiilor).

Capacitatea deplina de exercitiu se dobandeste la indeplinirea varstei de 18 ani. La varsta de 14 ani, se dobandeste capacitate restransa de exercitiu – poate sa exercita anumite acte civile.

Calitatea de comerciant se dobandeste la indeplinirea varstei de 18 ani. Desi prin casatorie la varsta de 16 ani se dobandeste deplina capacitate de exercitiu, acestia nu pot sa aiba capacitatea de a fi comercianti. Interdictie in ceea ce priveste capacitatea de comerciant mai exista si in cazul persoanelor sub interdictie judecatoreasca; acestia nu au capacitate de exercitiu si nu pot administra singuri bunurile. In acest caz, exista un tutore desemnat legal prin hotarare judecatoreasca iar daca interzisul judecatoresc dobandeste, prin mostenire, un fond de comert, Fondul Comercial prevede ca acest fond de comert va fi de indata instrainat.

Nu mai pot avea calitatea de comerciant persoanele care prin legea de organizare nu pot avea aceasta calitate: persoanele care exercita profesiuni liberale (avocatii, notarii, arhitectii, medicii, expertii contabili, expertii vamali). Nu pot avea calitatea de comerciant: magistratii (judecatorii si procurorii), ofiterii, diplomatii de profesie, persoanele alese ca senatori si deputati pe perioada mandatului.

Coroborand Art 7 din Codul Comercial cu legile speciale, definim comerciantul ca fiind persoana fizica care savarseste fapte de comert cu titlu de profesiune obisnuita in mod repetat pentru a obtine profit, avand deplina capacitate ede exercitiu, fiind cetatean al unui stat membru UE sau al unui stat participant la spatiul economic european.

- curs 3 – Fondul de comert

Este propriu tuturor comerciantilor si se defineste in Legea 298/2001. Fondul de Comert cuprinde totalitatea bunurilor mobile corporale si a bunurilor mobile incorporale precum si a bunurilor imobile afectate comertului de catre comerciant.

Bunuri mobile incorporale ale comerciantului sunt: firma, emblema, vadul comercial (achalandaj), clientela, marca de fabrica si de comert, brevetul de inventie, licenta, softuri etc.

Firma este insemnul, inscrisul, denumirea care deosebeste un comert de alt comert de acelasi gen. Este elementul principal de identificare al fiecarui comerciant. Legea interzice utilizarea in domeniul privat al unei firmei din domeniul public. Firma se instraineaza numai impreuna cu fondul de comert.

Regimul juridic al firmei si al emblemei este reglementat in Legea 26/1990 modificata si republicata care reglementeaza Registrul comertului: Firma comerciantului persoana fizica este constituita din numele si prenumele comerciantului sau din numele si initiala prenumelui, nici o alta denumire care ar putea induce in eroare asupra naturii si intinderii comertului nu se poate adauga la firma.

Elementele de identificare ale unei persoane fizice sunt: numele, prenumele, domiciliul, CNP.

Elementele de identificare ale persoanei juridice sunt: firma, sediul social.

In cazul persoanelor juridice, capacitatea de folosinta se dobandeste la inregistrare (infiintare) si se pierde prin radiere, lichidare etc. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice se dobandeste in momentul alegerii primelor organe de conducere. In momentul inregistrarii la Registrul Comertului, persoanele juridice dobandesc personalitate juridica, moment in care pot sa desfasoare activitati de comert.

Firma SNC este formata din numele asociatilor, urmata de mentiunea SNC scrisa in intregime.

Firma societate in comandita simpla este formata din numele asociatilor comanditati insotit de mentiunea societate in comandita simpla, scrisa in intregime. In acest tip de societate exista 2 categorii de asociati:

a) asociatii comanditati care raspund nelimitat si solidar (nelimitat – raspund cu intreaga avere; solidar – raspund atat pentru culpa proprie, cat si pentru culpa celorlalti asociati).

b) Asociatii comanditari care raspund in limita aportului la capital social. Daca asociatii comanditari doresc sa-si treaca numele in firma societatii, acestia isi vor pierde prerogativa raspunderii limitate si vor raspunde si ei nelimitat si solidar.

Firma SRL este formata dintr-o denumire oarecare la care, daca asociatii o doresc, se poate trece numele lor insotit de mentiunea SRL scrisa in intregime sau prescurtare.

Firmele societate pe actiuni si cele in comandita pe actiuni sunt formate dintr-o denumire oarecare la care se adauga mentiunea scrisa in intregime societate pe actiuni sau prescurtata SA. In cazul societatiilor in comandita pe actiuni nu se admite prescurtare.

Emblema este inscrisul, denumirea, insemnul grafic care deosebeste un coemrciant de alt comerciant de acelasi gen. Nu este un element obligatoriu pentru comerciant si este singurul element din fondul de comert care se instraineaza si separat de acesta.

Vadul comercial reprezinta totalitatea expectativa a castigurilor viitoare, modalitate de atragere a clientelei. Se instraineaza numai impreuna cu fondul de comert.

Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice sau juridice care intra in raporturi comerciale cu operatorii de comert. Se instraineaza numai impreuna cu fondul de comert.

Marca de fabrica si de comert reprezinta insemnul, inscrisul, denumirea, reprezentarea grafica care deosebeste un produs de alt produs de acelasi gen. Se inregistreaza la OSIM (Oficiu de stat, Inventii si Marci) pentru protejare pe o perioada minima de 10 ani.

Brevetul de inventie este bun mobil incorporal daca este folosit efectiv de catre comerciant in comertul sau. In sens contrar, este bun civil. Se protejeaza prin inscrierea la OSIM pe o perioada minima de 20 de ani.

Asupra fondului de comert se pot face urmatoarele operatiuni comerciale si civile:

- vanzare – cumparare- inchiriere / locatiune- aport la capitalul social (aport in natura)- donatie- garantie mobiliaraIn Codul Comercial Roman, in Art 3, 4, 6 si 56 sunt definite si

reglementate faptele de comert. Conform reglementarilor exista 3 categorii de fapte de comert ( legiuitorul roman foloseste notiunea de fapt de comert, dar aceasta notiune incorporeaza si notiunea de act de comert):

1) Fapte de comert obiective (Art 3 Cod Comercial)2) Fapte de comert subiective (Art 4 Cod Comercial)3) Fapte de comert unilaterale (Art 6, 56 Cod Comercial)

Faptele obiective de comert reglementeaza activitati de vanzare – cumparare, operatiuni de banca si de schimb, operatiuni de intermediere in

afaceri. Acestea reprezinta prima categorie din clasificarea faptelor obiective si anume fapte obiective de interpunere si circulatie.

In cadrul faptelor obiective, codul prefede si operatiunile din sistemul de productie denumite de legiuitor intreprinderi. Drept consecinta, acestea constituie a doua subclasificare a faptelor obiective. In cadrul faptelor obiective mai exista si dea de-a 3a subclasificare si anume: fapte conexe; caz in care un fapt secundar de comert greveaza pe un fapt principal de comert ( ex: depozit pentru cauza de comert).

Confrom Art 4, faptele subiective de comert sunt toate celelalte fapte de comert in afara celor prevazute in Art 3, considerate obiective.

Faptele unilaterale de comert sunt faptele in care o parte este comerciant si alta parte este necomerciant, dar in raporturile lor de afaceri se aplica legea comerciala, afara de cazurile in care partile nu au prevazut altceva.

In Art 5 din Codul Comercial se prevede ca in cazul in care se produce ceva pentru sine sau pentru familie se considera a fi act civil.

- curs 4 – Continutul raportului juridic civil

Este determinat de drepturi subiective civile si obligatii.Dreptul subiectiv civil este o facultate, prerogativa unei persoane

(subiect activ sau creditor) de a avea o conduita conform normelor de drept si morala si de a pretinde unei alte persoane numita generic subiect pasiv sau debitor sa aiba o conduita corespunzatoare creditorului. Conduita debitorului poate consta in a da, a face sa a nu face ceva. In caz de nerespectare a acestei obligatii, subiectul activ sau creditorul poate apela la forta coercitiva a statului pentru stabilirea dreptului.

Tabloul drepturilor subiective1. Drepturi personal nepatrimoniale drepturi care privesc viata si integritatea fizica a unei persoane drepturi care privesc identificarea persoanei drepturi cu privire la paternitatea asupra creatiei intelectuale2. Drepturi patrimoniale drepturi reale (bun/lucru material)

o principale proprietate publica

• concesiune• folosinta• administrare

proprietate privata• uz• uzufruct• servitute• superficiae• abitatia

o accesorii gaj ipoteca privilegii retentie

drepturi de creanta drepturi pure si simple drepturi afectate de modalitati drepturi absolute drepturi relative

Aceste dezmembraminte (proprietate privata) se nasc ca urmare a exercitarii atributelor drepturior de proprietate: uzus, fructus, abuzus.

- curs 5 – Participantii la raporturile de dreptul afacerilor sunt:

Comerciantii persoane juridice si comerciantii persoane fizice: in cazul comerciantilor persoane fizice ( a se vedea expunerea la capacitatea de exercitiu si de folosinta), in cazul persoanelor fizice autorizare si in cazul intreprinderilor individuale , intreprinderilor familiale, reglementarea se afla in OUG NR 44/2008.

Gruparile de interes economic si gruparile economice eurogene sunt reglementate de Legea 161/2003 si prescurtarile acceptate la nivelul Legislatiei Romane si a Legislatiei UE sunt: Gruparea de Interes Economic (GIE) si Gruparea Europeana de Interes Economic (GEIE).

Societatile comerciale sunt reglementate in Legea 31/1990 modificata si republicata (obligatorie pentru examen).

Regulile autonomeSocitatile cooperative, societatile cooperatiste si alte grupari

cooperative

Gruparile de Interes Economic (GIE) sunt institutii introduse prin Legea 161/2003 ca urmare a armonizarii Legislatiei Romane cu Legislatia

(Aqiul Comunitar) si sunt institutii care au fost introduse in toata legislatia tarilor membre UE. Institutia a aparut in anii ’70 in Franta ca o solutie juridica pentru domeniul in special al cercetarii. Se caracterizeaza prin trasaturi comune in special cu SNC. La baza grupului sta caracterul contractual si scopul comun de dezvoltare a obiectului de activitate a membrilor grupului si implicit a fiecarui membru in parte.

Trasaturi caracteristice GIE:1. participantii (membrii grupului) pot fi persoane fizice si/sau persoane

juridice, comercianti sau necomercianti2. grupul de poate constitui cu/fara capital social. In cazul in care se

opteaza la posibilitatea aportarii de capital social, acesta poate sa imbrace urmatoarele forme:

a) aport sub forma financiara/numerarb) aport in naturac) aport in creantad) aport in muncaPatrimoniul = totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economicaCapitalul social = aportul tuturor asociatilor/actionarilor (este acceptiunea contabila)

3. raspunderea membrilor grupului este solidara si nelimitata4. grupul se constituie intotdeauna pentru o perioada determinata de timp5. obligatoriu grupul se inregistreaza la Registrul Comertului6. conducerea si controlul gestiunii grupului este asigurata de catre

membrii grupului7. in cazul in care grupul doreste sa-si deschida un sediu in strainatate

trebuie obligatoriu sa-si radieze sediul social de la Registrul Comertului

8. dizolvarea si lichidarea grupului se face intocmai ca si in cazul societatii comerciale.

* In cazul Gruparilor Europene de Interes Economic (GEIE), sediile sociale ale membrilor grupului se afla in tari diferite.

Clasificarea societatilor comerciale:1. in functie de natura juridica a societatii comerciale

- societate de persoane (SNC, societate in comandita simpla)- societate de capitaluri (SA, societate in comandita pe actiuni)- societate cu raspundere limitata (forma atipica de societate)

2. in functie de raspunderea asociatilor / actionarilor- limitata si solidara (SNC)

- raspundere mixta (societate in comandita simpla)In cadrul acestei societati exista 2 categorii de asociati: asociati comanditati (raspund nelimitat si solidar) si asociati comanditari (raspund in limita aportului la capitalul social)

- raspundere limitata la aportul la capitalul social (SRL, SA)3. potrivit naturii capitalului social

- capital integral autohton- capital integral strain- capital mixt

4. dupa posibilitatea emiterii sau nu a titlurilor de credit (titluri de valoare)- societati carora le este interzisa emiterea titlurilor de valoare

(societate de persoane, SRL)- societati care pot emite titluri de valoare (societate de capitaluri)

Trasaturile generale ale SNC si in comandita simpla, respectiv societatii de persoane:

1. sunt societati constituite pe baza principiului “intuiti personae” adica pe baza increderii si cunoasterii reciproce, a notorietatii si a prestigiului asociatilor

2. raspunderea este nelimitata si solidara cu exceptia asociatilor in comandita simpla

- curs 6 - Trasaturi ale SRL-uluiForma atipica de societate care intruneste elemente comune din

ambele tipuri de socitate, respectiv respectarea principiul “intuitu personae” (caracteristic societatii de persoane) si raspunderea in limitarea aportului la capitalul social (caracteristic societatii de capital).

Numarul minim de asociati este 1, iar numarul maxim 50. In cazul in care exista 1 asociat – SRL cu asociat unic / unipersonal – asociatului unic ii revin toate prerogativele AGA, iar in caz de dizolvare urmata de lichidarea societatii, intregul patrimoniu revine asociatului unic.

Actul constitutiv este format din contractul si statutul de societate in cazul SRL-ului pluripersonal si numai din statut in cazul SRL-ului unipersonal.

Controlul gestiunii societatii se face de catre asociati, iar in cazul in care SRL-ului, incepand cu 15 asociati, este obligatorie comisia de cenzori in conditiile Legii 31/90 modifica si republicata (respectiv numarul impar de membri si respectarea incompatibilitatilor prevazute de lege).

Raspunderea asociatilor este limitata la aportul la capitalul social. Asociatul la capitalul social poate sa imbrace numai forma: aport in numerar sau aport in natura

Legea prevede un capital minim de 200 lei, divizat in parti sociale, care nu sunt titluri negociabile. Instrainarea acestora se face numai in conditiile legii si actului constitutiv, respectiv existenta dreptului de preemptiune si mai apoi se poate face oferta catre terti (votul in AGA trebuie sa respecte ¾ din participanti. In cazul societatii de persoane, capitalul social (neexistand un minim) este divizat in parti de interes care nu sunt titluri negociabile, care nu au o valoare minima spre deosebire de partile sociale in cazul SRL-ului care au o valoare minima indivizibila de 10 lei).

Clasificarea AGA:a) adunare generala ordinara care se intruneste cel putin odata pe an

dupa incheierea exercitiuylui financiar contabilb) adunare generala extraordinara care se intruneste ori de cate ori este

nevoie avand drept competenta a hotari despre “bunul mers al societatii”

Trasaturile generale ale socitatilor de capital (SA, comandita pe actiuni)

Sunt societati considerate deschise atunci cand se infiinteaza sub forma subscriptiei publice (respectiv prospectul de emisiune de actiuni este autentificat si despus la Registrul Comertului).

Capitalul minim este de 90.000 lei (echivalentul a 25.000 €), divizat in actiuni – titluri negociabile care au o valoare minima de 0,1 lei.

Actiunile se clasifica in: a) actiuni nominative, caz in care se cunoaste numele titularului

detinator; sunt actiuni care pot sa nu fie integral achitateb) actiuni la purtator, caz in care nu se cunoaste numele proprietarului

detinator; sunt actiuni integral achitate si care pot fi instrainat prin simpla tradictiune, fara formalitati speciale.* In cazul societatii de capitaluri exista si actiuni cu divident prioritar – actiuni preferentiale - , dar fara drept de vot in AGA.

Aportul la capitalul social poate sa imbrace urmatoarele forme:a) aport in numerar / financiarb) aport in naturac) aport in creanta, dar numai in cazul SA-ului constituit in forma

simultana sau continuata

In cazul societatii de capitaluri, ca urmare a modificarii legii, societatile se pot constitui in forma unitara sau dualista (exista consiliul de supraveghere care are ca obligatie principala controlul managerului).

Controlul gestiunii societatii se face obligatoriu de catre comisia de cenzori, iar in cazul societatii de capitaluri in forma dualista se face de catre auditul financiar, caz in care societatea trebuie sa-si radieze comisia de cenzori de la Registrul Comertului.

Conducerea societatii se realizeaza prin AGA (ordinara sau extraordinara) care poate sa delege atributele sale consiliului de administratie (caz in care exista mai multi administratori) sau, dupa caz, unui singur administrator. Mandatul acestuia este de 4 ani, potrivit legii, ( 2 ani in cazul primului administrator neprevazut in actul constitutiv). Administratorul poate sa aiba puteri nelimitate sau limitate. In cazul in care nu se specifica mandatul primit, administratorul raspunde solidar.

Actul constitutiv al societatii este format din contractul si statutul de societate, avand obligatoriu clauzele prevazute in lege. In principiu, sub semnatura privata avand forma autentica, cand se incheie sub forma subscriptiei publice sau cand exista aportat un bun imobil (teren).

Societatea de capitaluri poate sa emita obligatiuni care au o valoare minima de 2,5 lei. Detinatorii de obligatiuni sunt constituiti in AG a obligatorilor care le apara drepturile. Obligatiunile sunt imprumuturi pe termen mediu care trebuiesc returnate indiferent daca societatea se afla in pierdere sau castig.

In cazul societatii in comandita pe actiuni exista:a) actionari comanditatib) actionari comanditari

In acest caz, conducerea societatii revine actionarilor comanditati.Societatile dobandesc personalitate juridica in momentul

inregistrarii la Registrul Comertului, unde se depun urmatoarele acte: - actul constitutiv in forma solicitata de lege- dovada depunderii capitalului social- dovada sediului social- dovada rezervarii de firma- avizele necesare si solicitate de lege- dupa caz, dovada expertizarii aportului in natura- declaratie pe propria raspundere a asociatilor/actionarilor ca

indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru aceasta calitate (tine locul cazierului)

- alte acte solicitate la Registrul Comertului

Dupa obtinerea certificatului de inmatriculare care are toate elementele de identificare a unei persoane juridice (firma, sediu social), societatea dobandeste personalitate juridica, asociatii, administratorii sau persoanele delegate pot sa inceapa activitatea (inaintea dobandirii certificatului, orice actiune desfasurata constituie o infractiune).

Societatile pot infiinta filiale care au personalitate juridica si care se infiinteaza intocmai ca si SC-urile (societatea se infiinteaza pe teritoriul unde isi are sediul social). Societatea poate sa desfasoare activitate in nume propriu. Sociatiatile au si sedii secundare (sucursale, agentii, puncte de lucru) care nu au personalitate juridica. Sucursalele sunt considerate de catre lege dezmembraminte ale societatii – mama, savarsesc acte in numele societatii – mama si niciodata in nume propriu si se inregistreaza la Registrul Comertului unde este inregistrata societatea – mama. Toate modificarile care apar intr-o societate imbraca forma unor mentiuni, inregistrate obligatoriu la Registrul Comertului.

Actele aditionale trebuie sa aiba forma juridica “imbracata” de catre actul constitutiv.

- curs 7 – Reglementarea SC la nivelul UE

Regimul juridic al SC este reglementat la nivelul UE prin 12 directive ale consiliului UE ce se regasesc in libera circulatie a serviciilor – ca libertate fundamentala la nivelul UE. Cele 12 directive reglementeaza transparenta publicitatii, modul de constituire si functionare a societatilor, fuziunea tranfrontaliera, regimul juridic al sucursalelor comerciale deja inmatriculate, modalitatea de intocmire a contabilitatii, regimul juridic al SRL cu asociat unic. Toate prevederile din directive sunt armonizate in legislatiile tarilor membre UE.

Directiva I reglementeaza cauzele care duc la declararea nulitatii SC deja inmatriculata (ex: inexistenta clauzei obligatorii din actul constitutiv care vizeaza modalitatea de repartizare a beneficiilor si pierderilor, inexistenta duratei de functionare a SC, inexistenta capitalului social si a modalitatii de divizare a acestuia). Modalitatea de realizare a transparentei, a informatiilor privind SC se face prin intermediul Registrului Comertului.

Directiva a II-a reglementeaza constituirea SC. Capitalul minim prevazut pentru SA este de 25.000 €. Capitalul social sub forma numerarului trebuie sa fie prezent in mod obligatoriu in toate tipurile de societati. Capitalul in natura trebuie sa fie obligatoriu expertizat. In legislatia romana, in cazul societatilor de capitaluri, exista diferente intre capitalul subscris si cel efectiv varsat, respectiv la constituire se poate varsa 30% din capitalul in

numerar urmand ca acesta sa fie completat in termen de 12 luni de la inmatriculare, iar in cazul aportului in natura, capitalul social va trebui sa fie completat in termen de 24 de luni de la inmatriculare. In legislatia UE, procentele sunt diferite fata de legislatia romana.

Directiva a III-a reglementeaza fuziunea transfrontaliera, institutie introdusa si in legislatia romana in legea SC.

Directiva a IV-a reglementeaza modalitatea de intocmire a contabilitatii la nivelul SC.

Directiva a IX-a reglementeaza regimul juridic al sucursalelor.Directiva a XII-a reglementeaza regimul juridic al SRL cu asociat

unic (unipersonal).In Franta, pe langa SC, sunt reglementate si societati civile, lipsite de

personalitate juridica (in diverse domenii ca de ex: imobiliar, in diverse profesiuni liberale si chiar ca o societate a salariatilor).

In Olanda, holding-ul este institutia reglementata juridic care beneficiaza si de facilitati fiscale. Modalitatea de inregistrare a SC se supune directivelor consiliului UE, in unele tari neexistand Registrul Comertului, ci Camere de Comert.

In Anglia, societatile se inregistreaza in 2 localitati : Londra si Edinburg. Aici exista societati privat si societati publice asemanatoare SC din legislatia romana, singura diferenta exista in constituirea unei SRL la o anumita garantie. Actul constitutiv este format din contractul si statutul de societate (are are forma tipizata).

In Germania, exista un tip de societate fara personalitate juridica intitulata societate cu partener tacut sau secret care, de fapt, reprezinta o forma “mascata” a unui contract de imprumut in care partenerul secret – principalul finantator – se afla pe pozitia unui creditor chirografar.

- curs 8 – Obligatiile comerciale

In desfasurarea activitatii sale, comerciantul incheie o serie de acte juridice sau savarseste fapte juridice de comert prin intermediul carora se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii.

Trasatura obligatiilor comerciale – solidaritatea obligatiilor – se manifesta prin solidaritatea codebitorilor si solidaritatea fidejusorilor.

Fructificarea de drept a banilor:Potrivit Art 1073, din Codul Civil, oricine se obliga la efectuarea unei

prestatii este indatorat sa o indeplineasca sub sanctiunea platii daunelor interese. Daunele interese trebuie sa acopere atat dauna efectiv produsa, cat si castigul nerealizat.

Dobanda poate sa curga de la o anumita data prevazuta de legiuitor (ex: in cazul restituirii platilor sumelor nedatorate, daca debitorul este de rea-credinta), insa in cele mai multe cazuri daunele interese sub forma dobanzilor sunr datorate numai din momentul in care debitorul a fost pus in intarziere printr-una din modalitatile prevazute de lege (cerere de chemare in judecata, somatie, notificare).

In dreptul comercial, datoriile comerciale lichidate si platibile in bani, produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile, ceea ce inseamna ca debitorul este de drept in intarziere prin simpla ajungere la termen.

Conditii de aplicare a dobanzii comerciale:- obligatia este comerciala, adica izvoraste dintr-un fapt obiectiv de

comert, subiectiv de comert sau dintr-un fapt unilateral de comert- obligatia consta intr-o suma de bani la care se va calcula dobanda- obligatia este lichidata, adica valoarea ei este determinata- obligatia este exigibila, adica a ajuns la scadentaDaca sunt indeplinite aceste conditii, dobanda comerciala curge de

drept de la scadenta deoarece se presupune ca debitorul, detinand fara drept sumele datorate creditorului, se foloseste de ele si trebuie sa-l despagubeasca pe creditor.

Potrivit Art 6 din Ordonanta Guvernului NR 9/2000, prin dobanda nu intelegem numai sumele socotite in bani cu acest titlu, dar si alte prestatii sub orice alt titlu sau denumire la care debitorul se obliga drept echivalent al folosintei capitale. Asadar, in conformitate cu acest text legal se pot folosi in locul termenului de dobanda si alti termeni ca: penalitate, despagubire care sa aiba acelasi inteles cu cel de dobanda.

Din continutul OUG NR 9/2000 rezulta ca dobanda legala se aplica numai obligatiilor legale sau contractuale, obligatii care constau in sume de bani si numai in cazul raspunderii debitorului pentru intarzierea executarii obligatiei banesti si nicidecum pentru neexecutare sau executare necorespunzatoare.

Dobanda legala se stabileste in materie comerciala cand debitorul este comerciant la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de BNR.

Ori de cate ori suntem in situatia aplicarii unei dobanzi legale in raporturile de drept civil si in celelalte raporturi juridice, in care numai creditorul este comerciant, aceasta se va calcula in functie de dobanda comerciala diminuata cu 20%, dobanda comerciala stabilindu-se potrivit taxei oficiale a scontului.

Principiul libertatii de vointa in stabilirea dobanzii, in cadrul unui contract se aplica in mod diferentiat in functie de natura raporturilor juridice:

in raporturile de drept comercial, partile pot stabili dobanda pentru intarzierea in executarea obligatiilor banesti potrivit libertatii de vointa fara sa existe vreo limitare. In raporturile civile dobanda nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 50% pe an.

Anatocismul (dobanda la dobanda) este acea intelegere prin care partile contractate convin ca dobanda sa se capitalizeze, adica sa se adauge la suma datorata si sa se calculeze din nou o alta dobanda.

Raspunderea contractualaClauza penala este o conventie intervenita intre parti accesorii

obligatiei contractuale principale prin care debitorul se angajeaza ca in cazul neexecutarii obligatiilor principale sau in cazul executarii necorespunzatoare ori cu intarziere sa remita creditorului o suma de bani ori un alt bun drept despagubire in vederea repararii prejudiciului cauzat prin fapta sa culpabila.

Prescriptia extinctiva

Prescriptia extinctiva consta in pierderea dreptului creditor de a obtine o hotarare judecatoreasca in temeiul caruia sa se poata proceda la executarea silita a obligatiilor in urma neexecutarii actiunii in justitie in intervalul prevazut de lege.

Reglementarea prescriptiei extinctiveIn prezent, institutia prescriptiei extinctive isi are sediul juridic in

Decretul NR 167/1958, in Codul Familiei, in Codul Civil si in Codul Comercial. In esenta, prescriptia extinctiva indeplineste o functie de consolidare a raporturilor juridice si de inlaturare a dificultatilor in administrarea probelor si o functie sanctionatorie.

Efectul prescriptiei extinctivePrin prescriptie se stinge dreptul la actiune in sens material. Odata cu

stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind dreptul accesoriu.

Dreptul subiectiv si obligatia corelativa prin efectul prescriptiei se transforma devenind drepturi si obligatii imperfecte, nemaifiind ocrotite de forta de constrangere a statului.

Termenele de prescriptie aplicate materiei comercialeIn prezent, termenul general de prescriptie aplicabil materiei

comerciale este termenul de 3 ani prevazut in Art 26 din Decretul 167/1958 si care domina prescriptia extinctiva atat in materie civila, cat si in materie comerciala.

Cursul prescriptiei extinctive

Inceputul termenului de prescriptie: regula generala este aceea ca prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune. Termenul de prescriptie de 3 ani aplicabil actiunilor care deriva din contractul de societate sau din alte operatiuni sociale incepe sa curga din ziua cand obligatia a ajuns la termen sau din ziua indeplinirii formalitatilor prevazuta de lege.

Suspendarea prescriptiei extinctive: inseamna oprirea cursului prescriptiei pe timpul cat dureaza cauele limitative prevazute de lege care il pun pe titularul dreptului in imposibilitatea de a actiona.

Cauze de suspendare:- cat timp cel impotriva caruia curge prescriptia este impiedicat de

un caz de forta majora sa faca intreruperea- pe timpul cat creditorul/debitorul fac parte din fortele armate ale

Romaniei aflate “pe picior de razboi”- pana la rezolvarea reclamatiei administrative- cat timp socotelile nu au fost date si aprobate prescriptia va curge:

intre parinti, tutori si cei care sunt sub ocrotirea lor; intre reprezentanti si cei pe care ii reprezinta; intre cei care administreaza bunuri si cei ale caror bunuri sunt administrate

- impotriva celor lipsiti de capacitate de exercitiu pana nu au un reprezentant legal

- impotriva celui cu capacitate restransa cat timp nu are cine sa ii incuviinteze actele

- intre soti in timpul casatorieiIntreruperea cursului prescriptiei extinctive: consta in stergerea

prescriptiei incepute inainte de ivirea unei cauze prevazute de lege ca intrerupe prescriptia si inceperea unei noi prescriptii la incetarea acestor cauze.

Cauze de intrerupere:- prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie de catre cel

in favoarea caruia curge (debitorul)- prin introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare

chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta necompetenta- printr-un act incepator de executare (prin aceasta cauza se prescrie

dreptul de a cere executarea silita, oprirea sau sechestrul asigurator)

Repunerea in termenul de prescriptieRepunerea in termen apare ca un beneficiu acordat de lege titularului

de drept care, din motive temeinice, nu a putut introduce actiunea in justitie in termenul de prescriptie.

- curs 9 – Contracte speciale. Vanzarea – cumpararea comerciala

Nu exista o definitie in Codul Comercial, ci este luata din Codul Civil. Reprezinta contractul prin care o parte numita vanzator stramuta dreptul de proprietate altei parti numite cumparator contra unei sume de bani (Art 1289, Cod Civil).

Vanzarea – cumpararea comerciala se deosebeste de cea civila prin obiectul contractului, fiind vorba de o revanzare cu scopul de a obtine profit (fapte si acte comerciale).

Caracterele juridice ale contractului:a) este un contract consensual (se incheie prin simplul acord dintre parti)b) este un contract sinalagmatic (bilateral, ambele parti cu drepturi si

obligatii)c) este un contract translativ de proprietated) este intotdeauna cu titlu oneros (ambele parti urmaresc realizarea unor

interese pecuniare)e) este cu executare dintr-o data sau cu executare in timpElementele juridice ale contractului1. Conditiile de fond

a. Consimtamantul partilor: fiind un contract consensual, in momentul translatarii dreptului de proprietate se translateaza si riscul pieirii fortuite a bunului.

b. Pretul: este determinat, determinabil, real si nu fictiv. Determinarea se face raportandu-se la pretul pietei sau, dupa caz, apelandu-se la un arbitru.

c. Obiectul contractului: il constituie toate bunurile mobile, imobile, creante, bunuri corporale, bunuri certe etc. In vanzarea – cumpararea civila nimeni “nu poate instraina mai mult de cat are”. In vanzarea – cumpararea comerciala se pot instraina si bunuri viitoare pentru ca vanzatorul este de obicei si intermediar al afacerii.

d. in Codul Civil exista reglementate mai multe tipuri de vanzare:i. vanzarea pe incercate

ii. vanzarea pe gustateiii. vanzarea dupa mostraiv. vanzarea in rate

2. Conditii de formaLegea nu prevede conditii speciale pentru incheierea contractului,

dar exista contracte care trebuiesc obligatoriu ingheiate in forma autentica.

Efectele juridice ale contractului (obligatiile partilor)Obligatiile vanzatorului:

1. transferarea dreptului de proprietate – moment in care se transfera si riscurile pieririi fortuite a bunului.

2. pierderea bunului – conform Codului Civil cheltuielile de predare sunt in sarcina vanzatorului

3. garantia contra evictiunii – vanzatorul il garanteaza pe cumparator pe pentru pasnica si deplina folosinta si drept de proprietate pe cumparator astfel incat acesta nu va fi afectat de catre nici un tert in drepturile pe care le are. Este frecvente in vazarea – cumpararea civila, dar se intalneste si in cea comerciala

4. garantia pentru viciia. vicii aparente: caz in care cumparatorul poate sa solicite

returnarea pretului, schimbarea bunului. De regula se aplica 48 de ore de la cumparare. Exceptia o face in cazul in care exista certificat de garantie. In acest caz (cel aparent) bunul nu este atins in substanta lui.

b. Vicii ascunse: in acest caz, substanta bunului este afectata; cumparatorul daca ar fi cunoscut-o nu ar mai fi achizitionat bunul. Se remediaza numai printr-o actiune judecatoreasca

Obligatiile cumparatorului:1. plata pretului: in conditiile mentionate in contract2. preluarea bunului: cheltuielile de preluare sunt in sarcina

cumparatorului

Contracte de intermediereContract de mandat comercial

Contractul de mandat comercial este contractul prin care o parte, numita mandat, imputerniceste alta parte numita mandatar ca sa incheie acte comerciale in numele si pe seama mandantului (Art 374 si urmatoarele).

In Codul Comercial nu exista definitia contractului de mandat, dar in Art 374 se mentioneaza ca “mandatul comercial are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandantului”. “Mandatul comercial nu se presupune a fi gratuit”.

Caracterele juridice ale contractului:a) este un contract consensualb) este un contract cu titlu oneros. Mandatarul este remunerat pentru

serviciul prestat printr-o suma fixa sau cota procentuala din afacere in

functie de prevederil contractuale. Mandatul civil este intotdeauna cu titlu gratuit.

c) Nu este translativ de proprietated) Este un contract sinalagmatic / bilaterale) Este cu executare dintr-o data sau cu executare succesiva in timp

Forma exterioara, de regula, a unei imputerniciri este o procura care poate sa aiba caracter general sau special, sa fie sub semnatura privata sau sub forma autentica atunci cand fie obiectul contractului, fie chiar legea o cere. Mandatul poate sa fie cu reprezentare sau fara reprezentare.

-curs 10-Contractul de mandat

Trasaturile juridice ale contractului de mandatObligatiile mandatarului

1. mandatarul trebuie sa se comporte cu diligenta unui bun profesionist ca si cand afacerea ar fi a sa proprie si sa respecte intocmai imputernicirea primita

2. este obligat sa arate tertilor imputernicirea primita. Astfel, potrivit Art 384, “mandatarul este dator sa-si arate mandatul persoanelor cu care trateaza cand i se cere” (Aliniatul 1). “El nu poate opune tertilor celui de-al treilea instructiuni deosebite ce i s-ar fi dat de catre mandat afara numai daca nu probeaza ca acestia aveau cunostinta de ele in momentul cand obligatia a fost contractata (Aliniatul 2)

3. trebuie sa plateasca mandantului dobanda la sumele de bani cuvenite si incasate daca nu le-a returnat mandantului din ziua in care trebuia sa o faca (Art 380, Cod Comercial)

4. mandatarul care nu respecta instructiunile primite in mandatul sau va raspunde cu daune interese

5. nu va putea sa vanda (instraineze) bunul pe credit decat daca are asentimentul (aprobarea) expresa a mandantului

6. mandatorul nu va putea sa schimbe destinatia sumelor de bani primite pe socoteala mandantului, fiind dator sa plateasca dobanzi in cazul in care va face acest lucru; dobanzi care sunt independente de daunele interese provenite din neindeplinirea mandatului sau de orice alta actiune

Obligatiile mandantului1. sa puna la dispozitie mandatarului toate informatiile, toate actele

necesare pentru realizarea imputernicirii2. sa plateasca retributia mandatarului in cotele stabilite in contract

sau sub forma sumei fixe3. sa returneze toate cheltuielile facute cu ocazia indeplinirii

imputernicirii (posta, transport, comision vamal etc)

Conform Art 387 din Codul Comercial, mandatarul se bucura de un privilegiu special numit drept de retentie (de acelasi drept se bucura si vanzatorul in cadrul contractului de vanzare-cumparare comerciala).

Aliniatul 1: “Mandatarul pentru tot ce i se datoreste din executarea mandatului sau si chiar pentru retributia sa are un privilegiu special. Acest privilegiu se exercita asupra lucrurilor mandantului pe care mandatarul le detine pentru executarea mandatului sau care se gasesc la dispozitia sa in magazinele sale sau in deozite publice sau pentru care el poate proba prin posesiunea legitima a politei de incarcare sau a scrisorii de transport ce i s-au expediat”.

Aliniatul 2: “Creantele suszise au precaderea asupra oricaror alte creante contra mandantului si chiar contra vanzatorului ce revendica, cu toate ca platile si cheltuielile vor fi facute inainte sau dupa ce lucrurile au intrat in posesia mandatarului”

Aliniatul 3: “In caz de faliment al mandantului, privilegiul mandatarului asupra lucrurilor cumparate in socoteala lui se exercita conform acestui cod”

Aliniatul 4: “Daca lucrurile mandantului au fost vandute de catre mandatar, privilegiul subzista asupra pretului”

Cauzele de incetare ale contractului de mandat1. ajungerea la termenul scontat, realizarea obiectului imputernicirii2. renuntarea de catre mandatar la imputernicirea primita, caz in care

acesta va datora daune interese mandantului3. retragerea imputernicirii de catre mandant4. incapacitatea sau/si falimentul partilor. Ambele parti trebuie sa aiba

capacitatea prevazuta de lege pentru incheierea contractului – conditii esentiale de fond a contractului

Contractul de comisionEste contractul prin care o parte numita comitent, imputerniceste alta

parte numita comisionar, sa incheie acte si fapte comerciale pe seama comitentului, dar in nume propriu al comisionarului contra unei sume de bani numita comision (Art 405, Cod Comercial).

Conform aliniatului 2 din Art 405, intre comitent si comisionar exista aceleasi drepturi si obligatii ca intre mandant si mandatar.

Caracterele juridice ale contractului\1. este un contract cu caracter consensual2. este un contract bilateral / sinalagmatic3. este un contract cu titlu oneros. Comisionarul este remunerat printr-o

suma fixa forfetara sau cota procentuala din afacere numita comision, conform contractului incheiat. Contractul de comision nu se prezuma a fi niciodata cu titlu gratuit.

4. nu este translativ de proprietate5. este cu executare dintr-o data sau cu executare succesiva.

In cazul contractului de comision, comisionarul se bucura de un privilegiu special ca si in cazul contractului de mandat, numit drept de retentie.

In institutia contractului de comision exista doua tipuri de contracte speciale:

a) contractul incheiat cu sine insusi, in care comisionarul indeplineste un “dublu rol” - si pe cel de vanzator, dar si pe cel de intermediar al afacerii

b) conventia incheiata in contractul de comision intitulata “star del credere”, adica comisionarul il va garanta pe comitent ca in cazul in care tertul va intra in insolvabilitate (faliment) sau in cazul in care cu rea credinta va refuza sa faca plata, va plati el pentru tert contra unui provizion

Contractul de comision face parte din contractul de intermediere, fiind o operatiune complexa din cadrul operatiunilor de comert avand la baza sa mai multe contracte comerciale.

Efectele juridice ale contractuluiObligatiile comisionarului1. comisionarul trebuie sa se comporte cu diligenta unui bun profesionist

ca si cum afacerea ar fi a sa proprie, respectand limitele imputernicirii primite

2. conform Art 408, comisionarul trebuie sa respecte intocmai limitele imputernicirii primite: “Operatiunile facute de catre comisionar cu

violarea mandatului sau peste limitele sau raman in sarcina sa si prin urmare:

a. daca a vandut cu pret mai mic decat cel hotarat sau in lipsa mai mic decat cel curent, el este dator sa lateasca comitentului diferenta, afara numai daca nu ar proba ca vanzarea cu pretul hotarat nu se putea face si ca, vanzand astfel, comitentul a fost scutit de paguba

b. daca a cumparat cu pret mai mare decat cel hotarat, comitentul poate refuza operatiunea si a o considera ca facuta in socoteala comisionarului daca acesta nu ar oferi sa plateasca diferenta pretului

c. daca lucrul cumparat nu corespunde cu calitatea convenita, comitentul il poate refuza”

3. in cazul in care acesta vind pe credit, toata raspunderea ii va reveni si, in caz de intarziere a platilor sau facute necomplete datorad comitentului plata intarzierii creditelor, comisionarul este dator sa arate comitentului in scrisoare de aviz termenul acordat pentru vanzarea pe credit

4. conform Art 411 aplicabil in cazul vanzarii de marfuri sau de titluri de credit.

Aliniatul 1: “Cand comisionarul este insarcinat sa vanda sau sa cumpere cambii, obligatiuni sau efecte ale statului ori alte titluri de credit, circuland in comert, sau marfuri avand pret la bursa ori la piata. Daca comitentul ar fi dispus astfel, el insusi poate sa-si procure pe pretul cerut ca vanzator lucrurile ce trebuia sa cumpere sau sa retina pentru sine dupa pretul curent ca cumparator, lucrurile ce trebuia sa vanda in socoteala comitentului deosebit de dreptul sau de proviziune”

Aliniatul 2: “Daca cazurile mai sus aratate, comisionarul dupa indeplinirea insarcinarii sale nu face cunoscut comitentului persoana cu care a contractat, comitentul are dreptul sa considere ca cumpararea sau vanzarea s-a facut pe contul sau si sa ceara de la comisionar executarea contractului”

Comisionarul nu raspunde pentru obligatiile asumate de catre terti.

Obligatiile comitentului1. sa puna la dispozitia comisionarului actele, informatiile care vor putea

duce la realizarea imputernicirii2. trebuie sa plateasca comisionul cuvenit in contract3. sa returneze comisionarului toate cheltuielile facute cu ocazia

imputernicirii primite

Cauzele incetarii contractului de comisiona) ajungerea la timpul scontat si atingerea contractului de comisionb) revocarea imputernicirii de catre comitentc) renuntarea de catre comisionar la imputernicirea primitad) decesul, insolvabilitatea partilore) interdictia partilor

Contractul de consignatieEste contractul prin care o parte numita consignant incredinteaza

celeilalte parti numita consignatar, marfuri sau obiecte mobile spre a le revinde pe socoteala consignantului ( Art 1, Legea 178/1934).

Contractul de consignatie are un caracter juridic complex in care se regasesc elemente din mai multe tipuri contractuale, ca de ex: din vanzare-cumparare, de intermediere, de depozite.

Caracterele juridice ale contractului de consignatie:1. este un contract consensual2. este un contract bilateral / sinalagmatic3. este un contract cu caracter oneros. Consignatarul primeste pentru

serviciile sale o suma fixa sau, cel mai adesea, isi retine singur din suprapretul vanzarii. Intotdeauna pretul este anticipat si este stabilit de catre consignant.

4. este un contract cu executare dintr-o data sau succesivaContractul de consignatie se incheie intotdeauna in forma scrisa; existenta aceste forme ca si toate conventiile privitoare la modificarea, transformarea sau desfiintarea sa se pot face si dovedi numai prin prezentarea inscrisului

Efectele juridice ale contractului de consignatie:Obligatiile consignantului

1. sa predea consignatarului bunurile mobile care urmeaza sa fie vandute2. sa plateasca pretul cuvenit in contract3. sa restituie toate cheltuielile facute cu ocazia contractului. Prin

cheltuieli trebuie intelese sume de bani pentru conservare, desfacere, depozitare a bunului predat in consignatie afara de cazurile si stipulatiile contrare

Obligatiile consignatarului1. sa ia toate masurile necesare pentru conservarea, pastrarea si

desfacerea bunurilor2. sa execute intocmai mandatul primit3. sa dea socoteala asupra indeplinirii contractului

4. trebuie sa asigure marfa la o companie agreata de catre consignant. In caz de neplata a politei de asigurare sau a unor rate, consignantul nu mai poate sa invoce exonerarea de raspundere in cazul aparitiei fortei majore

In cazul in care consigatarul nu-si respecta obligatiile contractuale, acestea atrag dupa sine raspunderea civila si raspunderea penala.

Raspunderea civila: pentru nerespectarea obligatiilor se angajeaza aceasta raspundere a partii care se afla in culpa, urmand sa s plateasca de catre persoana juridica a unei amenzi civile.

Raspunderea penala: in cazul in care consignatarul incalca reglementarile prevazute in lege, va raspunde si penal pentru una din urmatoarele fapte:

- isi insuseste bunurile incredintate in consignatie sau le vinde intr-un alt mod sau in alte conditii decat cele prevazute in contract

- nu va remite sumele de bani, cambile sau valori primite de el ca pret al bunurilor

- daca consignantul o cere, consignatarul va trebui sa inainteze devize, notificari pentru terte persoane

- cu rea credinta va instiinta inexact consignantul cu privire la situatia bunurilor aflate in consignatie

- cu rea credinta va inlatura sau va distruge, va deteriora sau va face sa inlature semne exterioare sau ambalaje, etichete, marci aplicate de catre consignant in momentul depunerii bunurilor in consignatie

- nu va prezenta registrul de consignatii in cazul in care era obligat sa-l tina

In caz de neplata a politei de asigurare sau a unor rate, consignantul nu mai poate sa invoce exonerarea de raspundere in cazul aparitiei fortei majore.

Cauzele de incetare a contractului1. s-a atins termenul scontat, prevazut in contract si s-a atins vanzarea

bunului2. revocarea de catre consignant a imputernicirii3. renuntarea la mandat4. insolvabilitatea / incompatibilitatea partilor

-curs 11- Contracte de intermediere

Contractul de agent permanentIn practica comerciala internationala, contractul de agent se

caracterizeaza prin flexibilitate, fiind in categoria contractelor intermediare cu sorginte engleza. Acesta este reglementat in Codul Comercial, legea 509/2002.

Definitie: contractul se defineste ca fiind un contract prin care o parte numita agent comercial permanent este imputernicita in mod statornic de alta parte, numita comitent, fie sa negocieze afaceri, fie sa negocieze si sa incheie afaceri in numele si pe seama comitentului contra unei remuneratii.

Caracterele juridice ale contractului:a) este un contract sinalagmaticb) este un contract onerosc) este un contract intuitu personaed) este un contract de obicei cu executare succesivae) este un contract comercial si comutativ

In legea 509/2002, in Art 2 se precizeaza: “Prezenta lege nu se aplica activitatii presoanelor care:

a) actioneaza ca intermediar in cadrul burselor de valori si al pietelor reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate

b) au calitatea de agent sau broker de asigurari si reasiguraric) in calitate de agent presteaza un serviciu neremunerat

Nu constituie agent, in intelesul prezentei legi, persoana care:a) are calitatea de organ legal sau statuar a unei persoane juridice si

atributii de reprezentare a acesteiab) este asociat sau actionar si este imputernicita in mod legal sa ii

reprezinte pe ceilalti asociati sau actionaric) are calitatea de administrator judicar, lichidator, tutore, curator,

custode sau sechestru in raport cu comitentul”Agentul permanent poate sa exercite concomitent mai multe

imputerniciri in regiuni bine determinate asupra unor afaceri bine determinate mai multi comitenti, dar care nu sunt concurenti neputan sa incheie in nume propriu afacerile coemrciale.

Conditiile de fond si forma ale contractului:Partile trebuie sa aiba capacitatea juridica de a incheia acte si fapte

comerciale. In Art 2, aliniatul 1, se prevad si interdictiile fata de calitatea de agent permanent.

Contractul de agent trebuie sa fie incheiat in forma scrisa (Art 18, legea 509/2002)

Efectele juridice ale contractului:Obligatiile agentului:

1. sa respecte in mod corespunzator instructiunile primite de la comintent

2. sa desfasoare activitatea numai pe teritoriul prevazut in contract3. sa respecte clauza de neconcurenta care este obligatorie in toate

contractele de agent. Conform Art 2, aliniatul 2:”Clauza de neconcurenta trebuie redactata in scris sub sanctiunea nulitatii”.Clauza de neconcurenta se aplica doar pentru regiunea geografica sau

grupul de persoane si regiunea geografica la care se refera contractul de agentie si doar pentru bunuri si servicii in legea cu care agentul este imputernicit sa negocieze si sa incheie operatiuni; orice extensiune a sferii clauzei de neconcurenta este anulabila la cererea agentului.

Restrangerea activitatii prin clauza de neconcurenta nu se poate intinde pe o perioada mai mare de 2 ani de la data incetarii contractului de agentie”.

4. sa asigure o evidenta separata a operatiunilor si o depozitare distincta a marfurilor care apartin comitentului

5. sa indeplineasca orice obligatie care ii revine potrivit contractului6. sa actioneze cu buna credinta ca un profesionist ca si cum afacerea ar

fi a saObligatiile comitentului:1. sa plateasca agentului remuneratia cuvenita, aceasta fiind sub forma

unei sume fixe sau sub forma unui comision, sau chiar in forma combinata.

2. sa indeplineasca orice obligatie care i-ar reveni conform contractului3. sa restituie toate cheltuielile facute de agent4. sa se comporte ca un profesionist, comunicand toate informatiile

necesare executarii contractuluiPotrivit legii 509/2002, Art 25: “Comitentul nu se poate prevala de

clauza de neconcurenta daca contractul de agentie inceteaza conform legii”Rezolvarea litigiile aparute intre partile contractuale sau intre o parte

si terti se rezolva in instantele judecatoresti.

Contractul de depozit comercialDefinitie: este un contract prin care o persoana numita deponent

incredinteaza altei persoane numita depozitar o marfa cu obligatia acestuia sa o depoziteze, sa o pastreze, sa o conserve si sa o restituie la cerere, in schimbul unei sume de bani numita taxa de depozit.

Caracterele juridice ale contractului:a) este un contract sinalagmaticb) este un contract oneros. Depozitarul este platit prin taxa de depozit

calculata in raport cu cantitatea de marfa depozitata si cu spatiul pe care il ocupa (depozitul civil poate sa fie si cu titlu gratuit). Sechestrul judiciar este, in mod obligatoriu, cu titlu oneros.

c) Este un contract voluntar, deponentul avand posibilitatea de a-si alege orice depozitar

d) Este un contract real. El se considera perfectat in momentul remiterii materiale a marfii date in depozitDepozitul comercial este o varianta a depozitului civil, iar depozitarul

este, de obicei, o firma specializata si expres autorizata practicand tarife oficiale, deponentul primind in schimbul marfii depuse 3 inscrisuri:

a) certificat de depozit (recipisa)b) talonulc) buletinul de gaj (warantul)

Toate inscrisurile au acelasi contrinut si trebuie sa cuprinda mentiuni obligatorii prevazute in lege (denumirea si sediul depozitarului, data emiterii documentelor, plata taxelor de import, polita de asigurare a marfurilor, durata depozitului).

Certificatul de depozit si buletinul de gaj sunt titluri de credit care incorporeaza marfa data in depozit si ele se remit deponentului. Ele pot sa fie titluri de credit la ordin sau la purtator.

Efectele juridice ale contractuluiObligatiile depozitarului:

1. este obligat sa pastreze marfa ca un bun proprietar. In contract exista posibilitatea sa se mentioneze o clauza de neresponsabilitate sau de atenuare a raspunderii. Depozitarul nu raspunde insa niciodata de stricaciunile provenit prin forta majora afara doar de cazurile in care a fost pus in intarziere pentru restituirea marfurilor de catre depozitant

2. tebuie sa restituie marfa la cererea deponentului3. trebuie sa asigure marfa la o companie agreata

Obligatiile deponentului:1. trebuie sa remita depozitarului marfa ambalata, etichetata, in functie

de natura marfii2. este obligat sa achite depozitarului eventualele cheltuieli pentru

pastrarea, conservarea marfii sau cand acesta a suferit pagube pricinuite de depozitarea marfii, acestea trebuiesc a fi acoperite

3. trebuie sa achite taxa de depozitSi in acest contract, depozitarul se bucura de dreptul de retentie

Incetarea contractului de depozit:1. indeplinirea in avans a obligatiei2. rezilierea contractului unilateral3. decezul, interdictia, insolvabilitatea partilor

Societati comerciale reglementate prin legi specialeSocietatile bancare

Trasaturi generale:1. societatea se constituie dintr-un numar minim de actionari (numarul

minim este conform legii 31/1990, Art 10, aliniatul 3). Actionarii pot fi comercianti sau necomercianti, nefiind relevante calitatile personale, ci contributia lor pecuniara.

2. actiunile sunt titluri negociabile si transmisibile3. raspunderea actionarilor este limitata la aportul la capitalul social

Trasaturi speciale:1. obiectul de activitate principal este atragerea de fonduri de la persoane

fizice si juridice si acordarea de credite2. aporturile actionarilor pot sa fie numai sub forma aportului in

numerar, varsat integral in momentul subscrierii intr-un cont al unei institutii de credit

3. capitalul minim este de 5 milioane de euro (capital stabilit de catre BNR si modificat prin reglementari speciale)

4. societatile bancare pot sa fie numai sub forma societatii pe actiuniConditii de constituire a unei banci:Este necesara aprobarea de constituire si autorizare de functionare

prealabila a bancii centrale. Conform OUG 99/2006, in termen de 4 luni de la primirea cererii de constituire, BNR va aproba sau va respinge cererea si o va comunica petentului, iar, in caz de respingere, se vor comunica motivele. Conform Art 35 din OUG 99/2006, autorizatia acordata este valabila pe o perioada nedeterminata si nu poate fi transferata altei entitati. Dupa autorizare, institutia este inregistrata la BNR intr-un registru special, iar BNR are obligatia comunicarii autorizarii Comisiei Europene. Aprobarea cererii de constituire nu inseamna autorizare.

Conducerea bancii este asigurata prin AGA (detinerea unei actiuni da dreptul la un vot). Fata de legea 31, legea speciala bancara introduce reguli specifice:1. calitatea actionarilor si structura grupurilor din care fac parte trebuie sa corespunda nevoii garantarii unei gestiuni prudente si sanatoase a bancii2. persoana care intentioneaza sa devina actionar calificat la o banca trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa dispuna de o situatie

financiara stabila, sa justifice satisfacator provenienta fondurilor, sa ofere premise pentru sustinerea financiara a bancii3. sa furnizeze informatii suficiente pentru identificarea grupului4. persoana juridica sa fi functionat cu cel putin 3 ani inainte5. sa fie supravegheate in mod adecvat de catre autoritatea competenta din tara de origine

Reguli specifice societatii bancare (OUG 99/2006)1. in societatile bancare, administratorii pot fi numai pesoane fizice2. administratorul bancii trebuie sa aiba minim 3 ani experienta in domentiul bancar3. administratorul trebuie sa aiba o buna reputatie, calificare si competenta4. inainte de inceperea exercitarii atributiilor, fiecare administrator al bancii trebuie sa fie aprobat de BNR5. administratorul este obligat sa-si rezolve orice conflict de interes pentru el si institutia bancara; in caz contrar, banca va cere in justitie anularea contractului in care administratorul are un interes nedeclarat (un interes este material daca se refera la avere, afacere sau interesul familiei).

Societatile cooperativeSunt reglementate prin legea 1/2005. natura juridica a societatii este o

natura controversata (comerciala sau necomerciala).Conform legii, in Art 4 sunt reglementate societati cooperative de

gradul I si / sau gradul II si sunt diferentiate dupa cum urmeaza: a) societati cooperative mestesugarestib) societati cooperative consumc) societati cooperative de valorificared) societati cooperative agricolee) societati cooperative de locuintef) societati cooperative pescarestig) ambarcatiuni de pescuith) societati cooperative de transporti) societati cooperative forestierej) societati cooperative de alte forme

Societatea cooperativa are calitatea de comerciant cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate.

Trasaturile specifice a societatii cooperative:1. capitalul social este variabil, nu poate fi mai mic de 500 lei. El este divizat in parti sociale egale.2. partile sociale sunt emise in forma materiala egala fiind obligatoriu emise pe suport de hartie cu semnatura a cel putin 2 membri

3. numarul minim de membri cooperatori se stabileste prin statu si nu poate fi mai mic de 5. calitatea de membru cooperator – persoana fizica poate fi dobandita incepand cu varsta de 16 ani4. societatea cooperativa poate infiinta filiale5. AG poate fi ordinara si extraordinara. Consiliul de aministratie sau administratie unic administreaza societatea pe o perioada de 4 ani6. dizolvarea si lichidarea societatii se face potrivit dreptului comun - a societatii comerciale

- curs 12-Aspecte privind reglementarea juridica la nivelul UEScurt istoric al infiintarii UE1952 – primele 6 state considerate fondatoare ale Comunitatii

Europene au semnat un Tratat al Carbunelui si Otelului (CECO). Este singurul tratat care are o valabilitate in timp si anume de 50 de ani (a expirat in 2002)

1957 – aceleasi state considerate fondatoare au semnat 2 tratate fara valabilitate in timp:a) Tratatul Comunitatii Economice Europene (TCEE)b) Euroatomul (care reglementeaza energia atomica la nivelul uniunii).

Prin TCEE s-a desemnat, pe langa politicile la nivelul Comunitatii fundamentale, si organismele de conducere la nivelul Comunitatii

1968 – s-a realizat Uniunea Vamala Anticipata pentru primele 6 state membre (inceputa in 1957)

1972 – adera la Comunitatea Economica Europeana Anglia, Danemarca, Irlanda

1981 – Grecia devine cel de-al 9-lea stat al Comunitatii Europene1985 – (tratat intrat in vigoare in 1986) adera la Comunitatea

Economica Europeana Spania si Portugalia1992 – a fost semnat la Maasstricht tratatul care reglementeaza

constituirea UE (intrat in vigoare in 1993). La acea data, UE nu avea personalitate juridica

1994 – Austria devine stat membru al Comunitatii Europene1997 – s-a semnat si a intrat in vigoare tratatul de la Amsterdam care

renumeroteaza Tratatul de la Maasstricht al UE (data la care s-a schimbat si titulatura din Comunitatea Economica Europeana un Comunitatea Europeana)

2002 – s-a semnat tratatul de la Nissa care a venit si a modificat Tratatul de la Maasstricht si care a intrat in vigoare in 2003. Prin tratatul de la Nissa, pe langa modificarile aduse la modalitatea de organizare a UE, s-au

modificat si politicile economice financiare la nivelul UE. Tratatul are in componenta, pe langa anexe si protocoale, si cartha care vizeaza drepturile fundamentale ale omului.

2004 – are loc cea mai larga aderare la UE a 10 state est si central europene (la acea data uniunea avea 25 de state)

2005 – a fost semnat Tratatul de aderare al Romaniei si Bulgariei la UE, intrat in vigoare efectiva la 1 ianuarie 2007

In 1993, Romania a depus cerere de a deveni asociat la Comunitatea Economica Europeana.

In 1995, s-a semnat acordul de asociere al Romaniei si a Comunitatii Economice Europene care viza drepturile si obligatiile Romaniei in cadrul UE

2010 – intra in vigoare tratatul de la Lisabona care sta la baza configurarii actuale a UE. Cu ocazia acestui tratat, UE a dobandit personalitate juridica.