PARTIDE POLITICE.111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

SI CLASE SOCIALE44

111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

de D. DRAGHICESCU

BUCURES T*I1111111111E1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

1 9 2 2

1.

4

v.

a --e..- ,

.0

.

,L_4IngsnLL

www.dacoromanica.ro

PARTIDE POLITICE

51 CLASE SOCIALEDE D. DRAGHICESCU

BUCURESTI1 9 2 2

www.dacoromanica.ro

Consecinfele rasboiului mondial, acelea ale apace:" Hi

votului universal si efectele reforineLagrare, pecare le conzpliedlt le adancesc franzeintarile firesti, isvo-rite din Intregirea neamului, prin alipirea provinciilornoui, toate acestea au intensificat viala noastrei poli-tica, au complicat-o si an trezit-o din lancezirea si su-perficialitatea vremilor normale.

Pentrir a o stapeini si infelege, nu mai sunt de ajunsasteizi formulele de activitate obisizuite, nici empirismultrandav al oamenilor politici cum dei Dunznezeu. Deaceea, vedem In timpul din urnzei apareind numeroasebrosuri, care Incearcei sa analizeze si sa studieze via /anoastrei politica, in numele si pentru uzul cutarui saucutarui partid. Intreprinse de oanzeni mai malt sau maipufin pregatifi, aceste studii and sa degajeze, din haosulviefa noastre sociale, problemele :cele mai vilule si ur-gente si sa formuleze principii pentru rezolvarea lor, dinpunctul de vedere al politica pe care autorii o preconi-zeazei. Ele reusesc mai malt sau mai Min si adesea,Intru cot sunt dominate de spirant' strand de partid, in-tutzecei mai mult problemele si maresc confuzia.

Tocmai pentru acest molly, cred ca este necesar sa sehztreprindei un shidiu obiectiv si critic asupra realiteifilornoastre politico si sociale, o analizei sincerei a aspira(iilormultiple si schimbeitoare ce stapanesc vremea noastra.

Pentru a degaja, din conzplexul incoerent al tendin-

3

www.dacoromanica.ro

felor si problemelor ce s'au ivit in Wilma timp, orien-tarea evoluliei noastre actuate si viitoare, cum si prin-cipiile esenfiale ce o dornina, cred ca o lunge preparafieanterioard, dovedita prin lacrarite deja publicate, va fide mare ajutor. Sinifinz claar ca este o datorie, pentravremea de fald, sit se aplice la stadia( problemelor so-sociale ale tinzpultii, bagajul stiinlific de metoade si prin-cipii, pe care tie ani indelungati cineva it adunci si itretraeste.

Dar aceasta preparafie Inca n'ar fi de ajuns. Santconvins ca, iii acest fet de cercetati, obiectivitatea

par contemplativci nu este de folos, ca ploblemele so-ciale si politice nu trebuesc studiate din afurci, printr' ocontemplalie lenese, pasiva, clan se studiaza legile si fe-nomenele naturii. Problemele politice si sociale sunt deordin moral si trebuesc traite sufleteste de cel care letrateaza. Cercetatoral for trebue set aibe un lot activ insocietate, se be poarte un interes via, iar generalizarilesi principiile cc va despande din observczfide sale, sa fiescoase din viziunea directa si Militia a realitalii, la careel is o parte active, nemijlocitd. De aceea, a fi membraal unui partid politic, no este an obstacol sail motiv derecuzare, ci o calitate in plus pentru studierea proble-melor noastre politice. Total este insa ca cercetatot ul safie insuflefit de an adanc sentiment de echitate fata desituafii si de ocaneni..Este de ajuns dour sa nu pal pa-timci, ci sim fat sincer at realitalii si al eckilalii to vorscuti de exagerarile si or birile pe care spiritul de partideste de nature sa /1 le Unpile fala de oanieni si desitua fit, dar mai ales pia de oameni.

Este lards adevarat, ca dupe cum obiectivitatea abso-lute', in acest domenitt, no este nici posibila nicitot astfel este imposibil sl lard lost a evita chestiuncapersoanelor si oersonalitafilor. Realitaffle politice si so-elate isi an sediul in oameni, can sent agenfii for de

4

adanc

utila,

www.dacoromanica.ro

efectuare. Cum stint oamenii, asa sant si realitatile po-litice. Ele neputand fi, deci, anonime, cerceteitorul for esteconstrans sei pea personalitali,insci fara tirA Si nici patima.Va aprecia valoarea agentilor-personalitAli ce studiazei,insd numal clupd un criteria obiectiv de principii socialesi etice. tiSi precum am zis ca nu trebue patima nici urd,tot astfel nu trebue nici menajarea nici telinuirea diferi-telor acte sau deprinderi orate. In aceste clzestitazi, sin-celitatea echilatca constatrullor, dupci an criteriamoral Malt, sd tie toe oblectivitcitii si stilt,-tijice propriu zise, obisnuite in stiintele naturii fizice.

In acest spirit si cu aceastd atitudine feria, trebuesccercetale, in primal rand, tendinfele care germinau si semanifestau inainte de rcisboiu, atat in /cud cat si instraineitate, aspiratiile democratice si revendicdrile man-citoresti, care, mai ales acestea din amid, au ceipcitat,prin rdsboiu si in urnza rdsboiului, o importanfd

atoare. Sentimental drepteilii sociale, de egale indreptei-fire a claselor, precum si problemele sociale si econo-mice, lupta economics intre clase in sane! aceluiaspopor si hare popoate, sunt fenomene care merits ceamat incordata atentie si trebuesc abordate, serios stu-diate si satisfacute, in ordinea exacta a importanfei lor.

Se va putea stabili, astfel, adeveirata orientare a evolufieisocieteitii romanesti, care nu poate diferi de orientareaevoluliei genet ale a omenirii civilizate. In acelas timp, seva stabili in ce coasts actiunea politica si arta de a gu-verna, se va pitted vedea care este rolul ontalui politicsi al partidelor de guvernamant si care este valoareafenomenului politic in evolutia societeililor civilizate.

Arta political, asa precum rezultei din experienja po-poarelor, este, in esento, arta de a adapta struclurasocieteitii, in toate ranzurile ei de activitate, la idealul dedreptate, de moralitate si de progres, care frcinzantd&Vidal si in care se oglindesc aspiraliile mullimii ca si

impersonaliteifii

si

Fi

hotei-

www.dacoromanica.ro

meditatffle cugetritorilor. Ea mai consta de asemenea inadaptarea societatii la nouile condilii de viaia, pe carestadia! evoluliei in curs le-a adtts; adicei in echilibrarearaporturilor dintre clasele societalii, care stint in con-tinuer transformare si freinzeintare, si a raporturilor cupopoarele vecine, care raporturi sunt in vesnicei nesta-tornicie.

Intr'un cuviint mai precis, secretul adevaratei arte po-litice, capacitatea de a guverna, constau in initiativa in-drasnealti de a concepe si de a infaptal reformele cores-panzatoare nevoilor vremii, vazute intr'un larg spirit de-mocratic.

Acesta este si trebue sa fie criteria! duper care se ju-deca valoarea partidelor si acliunea oamenilor politici.In mersura in care partidele reispuncl cu succes, sari nurcispunri de loc acestor cer bite, ele i i indeplinesc rolalsau it dezerteaza, si ca atare media sit fie consideratesau neglijate.

Pentru partidele noui, spre pilda, acest criteria estesuveran. Corespander ea sau necorespanderea lor la acestrol, face di ele surd viabile sau, cu touter aparenta sisgonzotul ce-I vor fi facia la ivirea lor, surd si reimanescrescenle efenzere, data rite vremilor turburi ce traverseirn.

tot astfel, valoarea si viitorul partidelor vechi se potjudeca si fixa duper acelas criteria. Oricare ar fi servi-cube facute trecut, daca atitudinea si acfiunea lor,daca doctrind si programa! for nu corespund idealurilorvrenzii si crspiratiilor masselor populare, de suet con-damnate.

In at doilea rand, toata atenlia trebue data raportu-rilor dintre diferitele particle politice existente si claselesociale care fornzeaal structura societeilii. Este de cer-cetat dual partidele noastre corespund unor close socialeanume, dual pot sau daca trebue sa be corespunda.

6

$1

/aril In

www.dacoromanica.ro

(sum valoarea politica a claselor este ceeace detertninavaloarea politica a partidelor, cercetarea claselor noastresociale se impure mai presus de orice. Desigur, con-glitz/a politica a claselor, puterea lor de initiative, dis-ciplina $i solidaritatea lor, orizontul lor cultural $1 con-ceptiile de care sunt capabile, in nuflociu, VI le aibe,sunt valori politice esentiale, care tree dela clasa la par-tidul politic corespunzator $1 determinci valoarea acestuia.

In al treilea rand, stint de examinat partidele politice,in ele insele, adica in structura $1 in compozitia lor.Programele ce determine"! activitatea lor $i docti inele incare ele 41 fixeazd atitudinea fate de problemele marlale vremii, succesul pe care-I oblin in adaptarea socie-teitii la conditille interne $i externe pe care i be creazaprocesul evolutiei generale; insfar,sit, chipul cum raspundla aspiratiile multimii $1 cum satisfac interesele marl aleStatului, sunt cele mai sigure $i cele mai objective cri-terii dupe care se poate aprecia valoarea $1 viitorul par-

,---tidelor politice.Pe aceste cal $1 cu aceste metode numai, se poate

contribui la clarificarea $1 precizarea evolutiei noastre ingeneral $i la orientarea noastra in haosul de problemece se pun neamului in ceasul de fate. Total este sa ca-patcim o con$tiinfci cat mai adanca $i o cat mai clarlicuno$tinta a realitcitilor sociale $i politice prezente, incurs cte continua transformare, pentru a ne pilled orientarational $i a servi $i orientarii altora, in vremile acesteamarl $i de area cumpana pentru destinele Romaniei Mari.Numai prin acest efort, V0111 puted depa$1 cuprinsul po-litic din vremile normale $i care asteizi nu mai poateclainui in viola politica a statelor.

---441911141.-.....

7

www.dacoromanica.ro

PARTIDE POLITICESI CLASE SOCIALE

I

ORIENTAREA EVOLUTIEI$1 PRINCIPIILE El

Rdzboiul mondial a avut de sigur efectul sa rasco-leascd din adancimi multe chestiuni i probleme cariexistau de mai fnainte §i sa grabeasca desvoltarea §isolutionarea lor. Actiunea lui a fost ca §i a unui ca-taclism cosmic ; infierbantand, ani de zile, atmosfera sociald a omenirii, a accelerat eN.rolutia multor chestiunimarl, a accentuat unele tendinte care'l precedaserd cuveacuri sau cu decenii.

Trei sunt tendintele mai principale, care se mani-festau i inainte de razboiu, i care s'au accentuat *is'au accelerat prin razboiu Si dupd el :

1. Procesul de transformare at omului, din simpluprodus natural al fortelor naturale i biologice, inteopersonalitate morals, spirituals, alatuind astfel in con-structia totals a universului, un etaj superior sau uncompartiment special, original ;

2. Procesul de liberare pe diferitele linii (politice §ieconomice) a desvoltarii sociale i istorice a statelor ;

3. Procesul de democratizare a vietii politice i eco-

3

www.dacoromanica.ro

nomice, prin infdptuirea progresivA a tot mai multadreptate sociald.

Intr'un cuvant, evolutia omenirii, pe care rdzboiulmondial a accentuat-o si grabit-o, consta in trecereaomului dela o stare de robie relativd, produs naturalal fortelor fizice si al luptei pentru existents, Ia o staremorald spirituals de libertate equitate sociald.

Aceasta este, credem noi, cheia orientdrii evolutieiomenirii moderne. Politica rationald clar-vazatoare,oamenii partidele politice demni de vremile noi, carise casnesc, sub presiunea imprejurdrilor, sa renunte,la empirismul formulele traditionale, nu vor puteaface nimic serios si mare, dacd nu verifica doctrinele

programele for la lumina acestor trel tendinte car-dinale ale evolutiei omenirii.

Evolutia dela fiinta biologics lapersonalitate spirituals.

In complexiunea omului civilizat se disting foartelamurit cloud' naturi : 1) una fizico-biologicd si 2) altaculturald, etica, in devenire.

Ca corp, suntem produsul legilor biologice si amdevenit ce suntem sub presiunea luptei pentru exis-tentA cu eliminarea celor inapt', si a adaptarii Ia con-

mediului cosmic.Ca nip etico-culturald, suntem produsul in devenire

al procesului istorico-social, el insusi in continua de-venire. Legile morale, politice si juridice conditioneazddin ce in ce mai mult fiinta noastra morald si cultu-raid. §ffinta cu instructia educatia sunt insa deter-minantii hotaritori ai fiintei noastre culturale. Evolutiagenerald a omenirii fiind o progresiva accentuare sidesvoltare a fiintei noastre etico-culturale, politica lu-

4

si si

sisi

si

si

ditiunile

$i

www.dacoromanica.ro

minatd Si rationald ar trebui sa. Mb/. de scop, in primulrand, cea mai largd raspandire a for in masele popular

instructia integrals ce ar, rezulta de aci, complec-tata cu o educatie morald si religioasd active, nu teo-retica si verbala, sunt mijloacele cele mai eficace dea crew in fiecare om o personalitate, o valoare eticasi spirituals. Facand aceasta, politica nu va face decatsa serve de agent al evolutiei omenirii, care este, dupafilosoful Eucken, creatiunea progresiva a unei vietispirituale superioara si independenta de natura propriuzisa. Rolul istoriei si at civilizatiei este, dupa acestcugetator, sd altoiascs si sa adanceasca in natura ome-neasca o realitate spirituald si etica din ce in ce maiputernica si mai largd.

Omul politic este, insa, in aceasta privinta, adeva-ratul agent at istoriei si at civilizatiei si opera satrebue sa fie dominate si inspirata, in primul rand, deaceasta tendinta primordiald.

De altfel, celelalte cloud' tendinte esentiale ale evo-lutiei omenirii nu fac, precum avem sa vedem indata,decat sa complecteze si sa fortifice realizarea acesteiprime tendinte.

Evolutia dela robiela libertate.

Procesul evolutiv de liberare se desfasoard pe di-ferite cal : pe cane politice ale vietii interne a Statului ,pe calea politicei Internationale; pe calea politicei econo-mice interne ; pe calea politicei economice Internationale.

a) Desvoltarea politic.

In ultimele vremuri evolutia popoarelor europenea fast marcata in mod special de liberarea claselor;

5

www.dacoromanica.ro

de libertate egala, acordata taturor membrilor socie-tatii, fail deosebire de class, si egalizarea tuturor infata legilor. In Romania, emanciparea politica a cla-selor a fost opera partidului liberal, proclamata la1843 si desavarsita printr'o lupta de mai bine de sease-zeci de ani. In aceasta directie, ceeace mai ramane defacut este de a lupta ca libertatea individuala castigatesa nu fie cu nimic stirbita, ci din contra sa fie mereuadancita si dusa pana in cele mai amanuntite aplicari.

b) Libertatea popoarelor p e bazaprincipiului de auto-determinare.

Pe acest teren, actiunea si influenta razboiului putemzice ca au fost suverane si n'au mai lasat deck preaputin de facut. Procesul de liberare at nationalitatiloroprimate exiSta cu mult inainte de razboi si daduserezultate imbucuratoare pentru mai multe natiuni marisi mici din Europa. In adevar, in virtutea principiuluinationalitatilor, s'au liberat Italia, Grecia, Serbia, Ro-mania, Bulgaria, etc., si s'a intregit Germania. Erau insadoua monarhii autocrate, Rusia si Austro-Ungaria, sprea nu mai vorbi de Turcia, care, cu sprijinul Germaniei,opuneau un obstacol de neinvins liberarii natiunilordupa principiul nationalitatilor. Aceasta din cauza, caorice aplicare a dreptului de auto-determinare ar fifost distrugerea chiar a agestor alcatuiri politice ab-solutiste, intemeiate pe dominatia popoarelor subju-gate lor.

Aceasta stare de fapt devenise intolerabila. Ea a datnastere razboiului mondial, si ca urmare fireasca s'aprodus prabusirea si disparilia Austro-Ungariei, fara-mitarea Rusiei, odata cu a Turciei si caderea defini-tive a autocratiei din toate statele Europei.

6

www.dacoromanica.ro

Din acest punct de vedere, politica romaneasza, casi a tuturor statelor civilizate, nu mai poate avea alttel, decat pe acela de a cauta sä generalizeze aplicareaprincipiului autodetermindrii si a consolida rezultateleobtinute, a veghea sa combat& orice veleitate de re-venire asupra acestor rezultate si, in Romania, in special,a desavarsi unificarea provinciilor romanesti liberate.

Intru cat priveste insa, minoritatile coprinse in Ro-mania mare, politica romans nu poate fi decat inspiratade cel mai larg sentiment de dreptate si de libertateculturala. Orice altd atitudine, in aceasta chestie, esteinpotriva aspiratiilor vremii si ar provoca rezistenl.aminoritatilor.

c) Procesul evolutiei economice delasclavie la cooperatie libera.

Dacd caracterizeazd ceva, in mod deosebit, evolutiavietii economice a omenirii, este trecerea prin diferitefaze intermediare, de la munca cu robi la cooperatialiberd sub forma de sindicate profesionale. Sclavie,iobagie, salariat # cooperatie sindicala, acestea sunt eta-pele firesti ale procesului evolutiei economice. Raz-boiul mondial a avut si pe acest teren o influentdcovarsitoare. El va fi contribuit, in cel mai inalt grad,sa grabeasca procesul de liberare a muncii, sa inles-neascd trecerea de la salariat la cooperatie si sin-dicate, prin trecerea posesiunii miiloacelor de pro -ductiune din mainile capitalistilor in acelea ale munci-torilor. Prin consecintele lui fatale, rdzboiul mondial aindltat pe scara ierarhiei valorilor, munca productivemanuald si masinald, la o inaltime neobicinuitd, si adat -clasei muncitoresti un relief si o situatie sociald, pecare nici cei mai infocati social ti n'ar fi putut-o spera

7

www.dacoromanica.ro

Aceasta situatie °data castigate, dna muncitoarenumai ca o va pdstra, dar va auta s'o desvolte

si s'o complecteze. Tendinp de a deveni stapanaprocesului productiunii, de a intra in deplind stdpa-nire a mijloacelor de productiune si a ptodusului in-tegral al muncii, de a control2 si de a democratizeorganizatia muncii si productiunii, tendinta subliniatdde razboiul mondial, se va mentine si intensilica. Deaceea, orice politica luminata si departe vazdtoare,nu va face nimic care sa contrarieze aceasta tendintd,ci va face total ca s'o ajute, sau cel mult s'o mode-reze in marginile rationale ale posibilului si s'o adap-teze la imprejurarile si necesitatiile vietii.

In ce priveste in special Romania, sub influentardzboiului mondial, reforma agrard, deja proectata departidul liberal inainte de razboiti, a fost dusa pangaproape de limitele posibilitatii ei..Marea proprietatea fost expropriate aproape in intregimea ei si distri-buita taranilor de pe mosii. Azi, mica proprietate re-prezinta. aproape 90 0/0 din solul cultivabil al tarii.

Mult mai putin avansati suntem insa cu reformelepe terenul proprietatii industriale. Cauza este ca des-voltarea noastra industriald este ea insasi prea putininaintata. Totus, si aici se poate observe, dela razboiincoace, doud tendinte care se desvolte paralel, dar insens lavers. Pe and miscarea muncitoreasca se or-ganizeaza si afirma tot mai dart revendicarile ei, ca-pitalistii, marile band in special, monteaza si organi-zeaza societati de afaceri din ce in ce mai conside-rabile. Marea proprietate latifundiara tinde astfel sase refugieze de la posesiunea proprietatii rurale laaceea a proprietatii industriale si urbane. Se creeaz,dazi, sub ochii nostri, latifundii industriale, prin marlacapardri de actiuni in diferitele societati anonime.Goniti de la specula proprietatilor funciare rurale,

8

nu

www.dacoromanica.ro

speculatorii s'au napustit ca lacusteie asupra bunurilorsi actiunilor industriale si comerciale. Proprietar&mare-fonciar, absenteist si parazitar, devine capita-listul parazitar si absenteist.

Acest proces de acaparare industriala este deci cutotal contrar tendintei evolutiei economice, si de aceeael va provoca intensificarea rezistentil si luptei claselmun citoresti. .

Politica, partidele politice, care trebue sa dirijezeviata noastra economics in sensul evolutiei socialegenerale, nu au deck sä aplice in domeniul proprieLtatii industriale principiul ref ortnei agrare : expropriereauzinelor sau intreprinderilor industriale, care an formede latifundii si de acaparari, cu conditia esentiala,insa, ca aceste intreprinderi sa aiba, in total sau inparte, caracterul de monopol. 0 alts conditie, totesentiala pentru exproprierea intreprinderilor indus-triale, ar fi ca aceasta sa nu stanjeneasca nici sa numicsoreze productivitatea.

Trecerea acestor intreprinderi din mana a catorvacapitalisti ,in mainile muncitorilor exclusiv sau aso-ciati cu statul (muncitorii simplii asociati cu condu-catorii tehniciani), ar fi o prefacere equivalents sitot atat de de equitabila, cu acea a exproprierii ma-rilor mosii si distribuirea for la tarani.

Doua ar fi, prin urmare, telurile oamenilor si parti-delor politice pentru viitor : 1) sa pregateasca reformaindustriala in sensul tendintei manifeste a procesuluievolutiei economice ; §i 2) printr'o actiune legislativa,dublata de o puternica actiune de educatie si propa-ganda in massa cea mare a muncitorilor' industriali, sastimuleze, sa prepare intre ei, spiritul de asociatie side cooperatie sindicala si sa contribue prin toatemijloacele O. disciplineze actiunea for in mijlocul aso-ciatilor si sindicatelor profesionale. Feformele de de-

9

www.dacoromanica.ro

taliu, cu privire la contractul colectiv, arbitraj, pen-siuni, ajutoare, higiend, etc., etc., nu vor fi, dupd cumnici nu sunt, neglijate, necesitatea for fiind de pe acumadmisd de mai Coate partidele noastre politice.

d) Procesul liberarei economiceinternationale.

Dela rAzboiu, ca si in domeniul politicii economiceinterne, o dubla tendinta economics se desfAsoard pa-ralel contradictoriu : tendinta popoarelor mai sAracede a se elibera de exploatarea financiard a celor maibogate, insA o si mai puternicd tendinta a acestora,gratie cheltuelilor si Imprumuturilor de rdzboiu si crizeide dupa rdzboiu, de a acapara si a exploatafinanciarmente Wile mai mici. Razboiul intre popoare,care pare a Inceta sau a se indepArta de pe terenulmilitar, tinde a se reinstala pe terenul economic. Cinea asistat si cunoaste cat de putin apertractarile dinjurul Conferintii Rich, poate avea un sentin'ient precisde aceasta tendinta a statelor cu interese nelimitate.Sirbii, de pilda, stiu cei-a costat partea din Banatcare li s'a dat pe nedrept. De asemeni, Austria siUngaria an pldtit un larg tribut acestei tendinte astatelor cu interese nelimitate.' Toata raceala mariloraliati fats de reprezentantii Rom'aniei, la ConferintaPacii, nu avea alts explicare deck rezistenta incapd-tanata a acestora impotriva tendintelor for de exploa-tare financiard si acaparare economics.

Politica romaneascd, ca si acea a tuturor statelordemne si constiente, nu va putea avea alt tel decato rezistenta tot mai darje contra acestei tendinte deexploatare economics si financiard internationald osustragere, o esquivare progresiva de la acapararea

I o

bogatii1.!

si

si

www.dacoromanica.ro

si exploatarea financiard streind deja infaptuita. Sis-temul economiei autonothe este adevaratul equivalentpe terenul economic, al principiului auto-determinarii.

Procesul democratizarii .vietilpolitice Si economice.JustitiaSocials.

Ca si individul uman, popoarele si societatile evo-lueaza de la un agregat natural de indivizi biologici,la o societate de cultufa civilizatie. Forma primitivede la care pleaca evolutia sociala, este un trib, pecare 11 guverneaza legile pur biologice : eieditateaadaptarea, lupta pentru existenta razboiul ; formacatre care tinde evolutia, si care se realizeaza pro-gresiv, in cursul istoriei, este societatea civilizata, ocreatiune morala, in care legile morale : justitia sociala

dreptul, se substitue progresiv legilor biologice sirasboiului sub toate formele lui. Inteadevar, dupa Re-nouvier, onotiunea de dreptate doming toata viata mo-rals, economics si politica, prin aceea ea ea este bazacontractelor, a dreptului pozitiv).

Ideea de Justijie socialci sau de Dreptate, se poatedefini Si examine sau in raport cu alte principii sauin sine insasi.

In raport cu principiul tot atat de primordial al li-bertatii, pe care de altfel Dreptatea II presupune im-plicit, Justilia socialci este corectisiul logic al libertatii.Libertatea find o realizare sociala instabila, ea de-viaza si se altereaza foarte usor ; equilibrul libertatiiin continua nestatornicie, trebue mereu restabilit si elnecesiteaza absolut equitatea, adica justitia socialacare'! restabileste. Abuzurile si devierele, de care li-

I I

si

si

si

www.dacoromanica.ro

bertatea este susceptibila, spre pildd concurenta liberdcare degenereaza in fraudd, in arbitrar, in exploatareacelui slab de catre cel puternic, pot lua forme into-lerabile, dacd justitia sociald nu intervine, nu le re-part sau nu le infraneazd. Libertatea nu ramane liber-tate de cat cu &dna justitiei sociale la fiecare mani-festare a ei. LAsata in voe, aplicarea libertatii ducemereu la distrugerea ei insdsi, si de aceea, dupd oepoca de libertate realizata in omenire, aceastaresimte cea mai nestinsd si mai intense sete dedreptate.

Raportul exact dintre morals si justitie este stabilitde catre Renouvier in acest chip : o judecata moralseste declararea a ceeace este drept sau nedrept. (Cri-tique philosophique, (t. II. p. 89).

Dupd acela§ filosof, teoria justitiei se reduce, in fond,a reclama respectul persoanei infati§ate .ca scop).In sine insasi, dreptatea consta gin equivalen /a servi-ciilor reciproce dintre membrii unei societaii i care con-teazd unul pe altul in anume mdsurd. Regula carefixeazd, in toate cazurile, aceasta relatiune intre fiinterationale, fiind ea Insasi rationald, aceasta reguld ima-nentd, tot atat de esentiald raporturilor umane ca silegile fizice si organice pentru jocul partilor corpului,aceasta reguld se chiamd tDreptalea) (Critique Philoso-phique, I., 10).

Aceasta reguld a equivalerytii serviciilor mutualecontractate fntre cloud fiinte rationale si libere, arecloud aspecte : dreptul si datoria (credit si debit).Dreptatea ar fi ideald, cand balanta intre credit sidebit ar fi inteun equilibru perfect, pentru raporturiletuturor membrilor societatii.

In ultima analizd, dupd Renouvier, notiunea datorieise reduce la notiunea de munca, pe care fiecaredintre membrii contractanti ai societatii o asteapta

12

www.dacoromanica.ro

unul dela altul, in vederea unui bine sau a unui scopcare le este comun.

Aceasta este justitia ideala, insa acest equilibruperfect intre credit si debit este departe de a se rea-liza in societatile reale. Exists totdeauna o mare de-partare (ecartement) intre justitia ideala si drept. -Totintelesul evolutiei morale a omenirii este ca aceastadepartare sa descreasca progresiv.

Care este ins5, cauza acestei distance intre jus-titia ideala si drept justitia aplicata, intre teorie sipractica ? Aid Renouvier introduce o explicatie foarteingenioasa, admirabila in simplicitatea ei si foarte plau-zibila. Justitia ideala, regula equivalentii exacte intreserviciile reciproce, nu poate fi valabila de cat instare normala de pace in societate. Or, realitatea so-ciald cea adeveiratei este starea de rdzboi, in care per-sonalitallie morale, libere, inceteazd, in mare parte, dea fi scopuri si de a fi libere, si in care datoria sigrija conservarii si apArarii personale treceinaintea preocuparii de justilie. Intr'o astfel destare socials, esti obligat de cea mai elementary pru-de* sa nu astepli o perfecta equivalenfd de reciproci-tate intre serviciul ce esti obligat sa prestezi altuia siacela pe care altul este obligat sa li-I facd. Aceastaprudenta te face din contra sa contezi pe o partialaneindeplinire a datoriei celuilalt si sa te porti in con-secinta, intru cat vrei sa-ti asiguri conservarea exis-tentii si sa nu cazi victima iniquitatii altuia.

Aceasta stare, asa zisa de razboi, este faza de tre-cere, in care ne gasim, intre natura fizica si organics,de la care a pornit omul si popoarele, catre faza dedreptate si moralitate, la care este in curs de a ajunge.Distanta dintre justitia ideala, teoretica de drept, ma-soara valoarea evolutiei sociale atinse, si drumui ce maieste de facut in aceasta directie pana la capatu/ evolutiei,

13

www.dacoromanica.ro

Cert este, insa, ca evolutia se face infailibil in acestsens ; altfel, notiunea justitiei sociale ar fi o imposibi-litate si nici n'ar exists in profundele aspiratii aleomenirii din vremile din urma

Trebue sa tinem Inca socoteald ca justitia, equitateasocials, se identified cu democratia. In adevar, prin-cipiul democratiei este tendinta catre egalitate, catreegalizarea oamenilor, membri ai aceleas societati. Or,o egalitate perfecta nu este nici posibila, nici de dorit.Egalitatea trebue redusa, propriu zis, la o equivalenfd,adica egalitate de principiu intre realitatile morale,care sunt incomensurabile intru cat nu se pot nici-odatd identifica. Nu este insa, aceastd notiune de equi-valents, esenta chiar a justitiei sociaI2, asa cum o de-fine§te filosoful Renouvier ?

and zicem deci ca orientarea evolutiei omeniriimerge in sensul democratizarii §i in directia realizdriicat mai complecte a justitiei sociale, este a exprimaunul si acela§ lucru.

Evolutia democraticd se face, insa, si ea pe maimulte directii : in raporturile internaiionale, in rapor-turile politice interne, in raporturile economice, etc.

Evolutia raporturilor Internationale,politice $i economice.

a) Raporturile politice.

Triumful principiului nationalitatilor, prin formulamai recentd Dreptul de autodeterminare, adica dreptulpopoarelor de a decide ele singure de soarta lor, esteo foarte importanta etapd ajunsa in procesul evolutieisociale, si este importanta atat pentru ceace ea in-faptueste cat §i, mai ales, posibilitatile imense pe carele desldntue si pe care le vom vedea indata,

14

www.dacoromanica.ro

Natural, aceasta etapd ajunsd, procesui evolutiei nuse putea oprl ad. In mod nemijlocit, s'a tins mai de-paite, si etapa urmatoare a fost organizarea unor ra-porturi equitabile, adicd democratice, Intre popoarelelibere si libertate. Nu $e pot concepe raporturi de dreptatetrainice Intre membrii unei natiuni, faro ca acest caracterde dreptate sei se intinda i la raporturile tntre natiuni.Democratizarea interioard a natiunilor cere riguros de-mocratizafe4raporturilor dintre natiuni. De aceea, co-rolarul imediat at realizdrii Principiului Nationalitatilor,al liberdrii tor, a fost Societatea Natiunilor sau LigaNatiunilor, adicd organizarea raporturilor internationalepe baza de equitate. lar corolarul imediat al Ligei Na-tiunilor este punerea Problemei Dezarmarii, sau a re-ducerii cat mai mare a inarmarilor. In modul cel maifiresc si cel mai logic, una din aceste etapa aduce pecea urmatoare, fiindca, in locul rdzboiului, care regulapang azi raporturile Internationale, trebuiau stabilitedreptul si equitatea.

Fara. indoiald ca razboiul mondial, prin extensiunea,durata si intensitatea lui, a fost un eveniment atat dendpraznic, incat el va march. sfarsitul unei perioade aistoriei universaie si inceputul unui ev nou. Ca siCruciadele, care au coincidat cu inceputul evului mediu,si rdzboaele romane cari au marcat Inceputurile cres-tinismului, rdzboiul mondial va marca o fazd hotara-toare a evolutiei omenirei pe acest planet. Aprins dincauza oprimarii popoarelor subjugate ce aspirau dup .libertate, acest rdzboi a transat aproape integral pro-blema nationalitatilor s' a liberat omenirea de absolu-tismul politic si de autocratie. Acesta va fi, de sigur,cel mai important rezultat at rdzboiului.

Consecintele democratice ale acestui prim rezultatsunt insa cu adevarat incalculabile. Ceea ce tinea pro-cesul democratizarii in loc, inainte de razboi, ceace

15

www.dacoromanica.ro

vitia si otravea atmosfera politica si morald a Europei,era conditiunea natiunilor oprimate de Rusia, Austro-Ungaria, Germania, etc. Aceste imense alcatuiri politiceerau artificiale ; existenta lor, in starea de fapt in carese gaseau, era trite() contrazicere violenta cu aspiratiileneamurilor supuse, cu spirit vrem i si cu orientareademocratica tot mai pronuntata a evolutiei sociale.

Pentru ca sa se mentina, totusi, marile monarhii asu-pritoare nu se puteau baza decat pe forte armate for-midabile, tinute tot timpul sub mare presiune razboinica.Aceasta impunea chiar ta.'rilOr celor mai democrate, caFranta, Italia,'Anglia, etc., intretinerea de forte militareequivalente. 0 greutate ca de plumb apasa si inabuseadesvoltarea economics a tuturor statelor. Budgetelemilitare pompau mai toate resursele acestor state sireformele democratice, revendicarile equitabile si dis-perate ale muncitorimii, cum si trebuintele cultu-rii, instructiei si educatiei maselor, erau neglijate cudesavarsi re.

Caracterul vietii politice interne era dominat si al-terat de militarismul devenit excesiv. Centralizareaexagerata si spiritulpolitienesc si militarist patrundeauatmosfera morala si politica si aceasta atmosfera nuputea fi de loc prielnica unei democrat ii temeinice. Te-roarea pe care o exercita ideia razboiului, asteptat siprevazut de toata lumea, apasa si demoraliza sufletele.Oamenii erau mai mult mijloace militare de aparare decat personalitati libere. Acea stare de rcizboi, de carevorbeste filosoful Renouvier, era nu numai reald, intimpul de ass zisa pace, dar era exagerata prin aceeaca umbra lugubra a razboiului in perspectiva se profiladeparte, indarfitul momentului in care avea sa izbuc-neasca.

In aceste conditii, distanta dintre justitia socials teo-retica si dreptul real practicat, nu putea sa fie decat

i6

www.dacoromanica.ro

foarte mare, si toatd viata societatilor europene, inaintede rdzboi, purta pecetea unei profunde iniquitati.

Razboiul s'a produs. Omenirea a fost tintuita pecrucea de supliciu aproape cinci ani. Rascumparareasi mantuirea vor urma, fireste, ispasirii ; Democratia ceamai larga va fi fructul acestei ispdsiri.

Toate imensele consecinte ale rdzboiului, acelea, maiales, care s'au si realizat si care se schiteazd si suntin curs de infaptuire, cum stint Liberarea natiunilorsubjugate, Liga Natiunilor, Conferinta Dezarmdrii, suntevenimente de o valoare universals, care vor schimbaflta lucrurilor si vor intensilica cursul evolutiei demo-cratice a omenirii. Ne mai fiind neamuri subjugate sioprimate, nici monarhii bazate pe opresiuni si pe for-midabile forte armate, vor fi incetat si cauzele rtiz-boaelor si se vor fi redus foarte mult si mijloacele derdzboi, si armatele, si spiritul rdzboinic si politienesc,si nevoia centralizdrii si autocratismul, si stirbirea li-bertatilor. Tot mai mult statele razboinice si politienestise transforms in state de drept. Tot mai mult luptapentru viata, cu suprimarea celor mai slabi, lass locdomniei equitatii si justitiei sociale.

i, in adevar, perspectiva rdzboiului fiind, dacd nutotal exclusa, cel putin prea indepartatd, si razboiulinsusi redus ca proportii, nu se va mai profila si pesteepoca de pace relativd, in asa fel in cat sä faca dinaceasta tot un fel de stare de razboi, in care justitiasociald si libertatea sd fie stirbite, viciate sau impe-decate in functiunea tor. Democratia si Dreptatea so-ciald vor fi puteinic promovate. Distanta dintre justitiaideald teoretica si dreptul pozitiv, se va micsord totpe atat, si acesta din urma va tinde tot mai mult sase confunde cu justitia sociald. .

17

www.dacoromanica.ro

b) Democratizarea Politicei Interne.Votul Universal.

Justitia sociala, adica equitatea, aplicata la raporturilepolitice intre oameni, in interiorul unui stat, duceneindoios la votul obstesc, care este equivalentul internal principiului autodeterminarii externe. Ideea ca toticetatenii sä participe la conducerea treburilor public',este cea mai elementary forma a democratiei politicesi a justitiei sociale. Votul Universal, direct, secret,trebue sa fie el si egal? Iata singura chestiune, carepare a mai sta deschisa. Justitia sociala implica ea ega-litate? Equitatea este egalitate sau equivalenta ? Ade-vaml este ca egalitatea, dusa pana la identificare, esteo tendinta, sau o limits extrema, pe care nicaeri siniciodata, nimic nu o va fi atins. Atat in lumea moralscat si in lumea fizica, exists reala numai equivalenta,justitia distributive in raport cu valoarea intrinseca,care poate admite equivalenta, nu egalitatea perfecta.

Cu toate astea, votul universal, in majoritatea rea-lizarilor sale, este egal. In conditiile' de dezorganizarein care el a lost dat, recunoastem ca nu se putea. altfel.Decat arbitrarul votului limitat sau al votului plural,mai de preferat este votul universal, egal. Multe im-prejurari si contingente istorice explica si justified formasi modalitatea votului universal, asa cum este practicat.Aceasta forma nu este insa ideala ; ea nu este de locnici cea mai buns.

Caracterul pur mecanic si geometric al votuluiuniversal, de azi, ii micsoreaza foarte mult valoarea. Eleste insa susceptibil de imbunatatiri. Evolutia pe careo putem prevede in modalitatea si forma votului uni-versal, trebueste, in primul rand, cautata in sensul celmai democratic si inspirat de principiul equitatii so-

18

www.dacoromanica.ro

ciale, care respinge egalitatea si implica equivalents; inal doilea rand, caracterul mecanic al votului universaltrebue inlaturat, spre a-i da un caracter organic. Cualte cuvinte, votul obstesc mecanic, dezorganizat cumeste azi, trebueste organizat conform cu cerintele sinatura rolului sau. Tendinla modificcirilor ce se propuneste de a-I transforma in vot universal pe profesiuni.Reprezentarea nationala nu. mai trebue M. fie operahazardului si unui mecanism orb, ci oglindirea reflectatdsi chibzuita a tuturor competintelor profesionale. Ega-litatea tuturor anonimiior cu cele mai marl competinte,va trebli sa lase loc equivalentii dintre cetateni, inraport cu importanta si numarul profesionistilor deaceasi breasla, iar elementele pur parazitarea, cari, ne-prestand nici un fel de serviciu societatii, nu intra innici un fel de breasla, pot fi pur si simplu excluse dela coriducerea treburilor statului, in care nu sunt decat unitati streine. sau inutile.

c) Justitia social si dunocratizareaeconomics.

Inca dinainte de razboi, liberalismul, atat politiccat si economic, in atmosfera caruia s'a ndscut sis'a desvoltat burghezia, a adus, pe terenul economic,consecinte core contrariau si contrariaza evolutia de-mocratica a vietii economice. Distrugand iniquitatile§i inegalitatile economice si politice medievale, miscarealiberals moderns, din cauza acelei instabilitati de careeste susceptibild libertatea, a creat alte nedreptd.ti, deun ordin nou, inedit : monstruoasele inegalitati de averepe care le vedem. Abuzul, specula, frauda, norocul, suntcreatiunile firesti, inevitabile ale regimului individualisto-burghez de con curenta liberr). Ele nu pot si nu puteau

19

www.dacoromanica.ro

fi evitate *i infranate de cat prin corectivul firesc alibertatii, care am zis ca este justitia sociala, singurain masura sa corijeze si sa restabileasca libertateadeviata sau infranta.

Daca aceasta era adevarat inainte de razboi, inacea epoca de pace relativa, in care distanta intredreptatea ideala si dreptul aplicat nu era prea exa-gerata, se'intelege usor ce s'a intamplat in timpulmarelui razboi, cand intre dreptul pozitiv si dreptatenu mai este aproape nimic comun, starea de razboifiind o totala negare a justitiei ideate.

S'a intamplat, in adevar, o intensificare si o potentarene mai pornenita a acumularii de avere, si `gratieconditiilor economice, care au urmat dupa razboi, inmajoritatea averilor mijlocii s'a produs o adevaratarasturnare a starii de lucruri dinainte. Oameni, bogatiinainte, au devenit saraci, iar cei saraci inainte, cartau putut specula si trafica, s'au trezit bogati in foartescurt timp.

Teoria cunoscuta ca proprietatea este o holle, careera de sigur o exagerare inainte de razboi, devine,in bung parte, un adevar in timpul razboiului *i acumin urma, cu deosebire ca, in loc de termenul genericde hotie, trebue zis : specula, abuz, fraudci, exploatareanenorocirilor capnate de razboi.

Procesul acumularii de capitaluri, atat de contrarequitatii sociale si orientarii evolutiei generale a socie-tatilor, a fost, in adevar, mutt exagerat si intensificatde marele razboi, asa in cat caracterul iniquitatii luisa devie cat mai batator la ochi. Dar tot asa cumrazboiul mondial, izbucnit din trebuinta puterilor a-supritoare de a infrange si nega principiul nationali-tatilor, a avut efectul contrar celui urmarit, liberandnatiunile oprimate, tot astfel procesul acumularii deaveri prin specula, trafic si exploatare, intensificat

20

www.dacoromanica.ro

de rdzboi, va aduce, printr'o fireasca reactiune, rein-viorarea sentimentului de dreptate, triumful equitatiisociale i desfacerea operii de acumulare din timpulrdzbolului i dupd. °data cu triumful politic al princi-piului nationalitatilor, triumf desdvar*it prin Liga Na-tiunilor §i reducerea armatelor, va triumfa opera dejustitie sociald. Razboiul va fi avut acest efect. Dealtfel, aceasta nu este o coincidenta fortuitd. Am vAzutca liberarea nationalitatilor i Liga Natiunilor au tocmaide rezultat inlaturarea sau indepartarea rdzboiului,adics sunt menite sa stabileasca acea epoca de pacein care dreptul pozitiv tirade necontenit sd se confund'ecu justitia ideald.

Am vdzut i asistam la triumful principiului auto-de-termindrii Si, in aceasta vreme, Liga Natiunilor seinfiripeazd ; ramane sa vedem cum se va iriaugura peterenul economic domnia justitiei sociale. .

Dace notiunea justitiei sociale consta in equivalentaserviciilor mutuale, facute de cetateni in vederea unuiscop sau bine comun, dace equitatea consta intr'unequilibru perfect intre debit §i credit, cand acestedoud sunt egale, atunci dreptatea sociald pe terenuleconomic este ca munca productiva sau distributive,de once nature ar fi ea, sa fie retribuita cu produsulei integral. Dar aceasta equivaleazd cu interzicereaoricarei exploaidri. Orice retinere be care capitalismulo face, prin specula sau inelaciune, asupra produsuluiintegral al munch, este nedreapta i imorald. Acumu-larea monstruoasa a cap.talurilor din exploatareamuncii §i a bunurilor sociale, este inica Si imorald.

Sentimentul profund al equitatii porunce§te ca spe-cularea i exploatarea muncii sa inceteze, sau cel putinse fie progresiv teduse.

Cum trebugte insd procedat pentru a ajunge laacest scop ? Cad in calea celor mai bune intentli

2i

i

www.dacoromanica.ro

a celor mai puternice sentimente de equitate socials,sta puterea napraznica a capitalurilor acumulate, puterecare s'a fortificat, ca intr'o cetate inexpugnabila, in titluljuridic de proprietate.

Pamantul, cu toate bogatiile firesti este, si mai alesera, in mainile catorva, iar mijloacele tehnice de pro-ductiune sunt in aceleasi maini sau in altele, insa totnumai a catorva. In fata for sta, de alts parte, mul-timea imensa a celor ce n'au nici ce lucra nici cu celucra, si cari asteapta dela unii materia prima, pecare s'o lucreze, si dela altii mijloacele tehnice cucare sa. lucreze. (Aceasta situatie nu mai este azi isnot pentru imensa majorita.te a agricultorilor). Nimicnu impiedeca pe cei dintai, putini, sa speculeze si saexploateze pe cei multi din urma, cand de partea formai au si puterea statului, pusa in serviciul titlului forjuridic de propriefari.

Cat timp va dainui notiunea proprietatii exclusivindividuale, equitatea nu poate doming raporturile eco-nomise dintr'o societate.

Evolutia care se desemneaza insa tot mai pronuntatin aceasta privinta, este transformarea si largirea no-tiunii de proprietate. Din exclusiv individuals, ea de-vir,e progresiv socials, adica foarte relati va ; din inVio-labila si sacra, ea devine si tinde a fi acomodanta,mladioasa si cat se poate de toleranta, aproape cevaprofan. Caracterul de noli me tangere lass loc unuioportunism Vara restrictii, care o face sa se piece pro--fund inaintea oricarei veleitati serioase de dreptatesocials.

Care sunt, propriu zis, formele evolutive catre caretinde proprietatea spre a satisface equitatii sociale ?

Devenind, din sacra si inviolabila, ceva relativ $i

profan, notiunea proprietatii devine tot mai mutt pro-prietate socials, cea ce nu implica numaidecat colec-

2 2

www.dacoromanica.ro

tivism, cu atat mai putin comunism ; proprietatea so-ciald reimine, in fond, tot individuald $i capita doorcaracterul expropriabilitlifii, in toate cazurile andnecesitati de equitate $i de pace sociald interns o vorcere cu persistenfd.

Trebue sd addogam si aceasta este esential catransformarea notiunii proprietatii, sub impulsiunea no-tiunii de justitie sociald, nu este limitatd decat de unprincipiu foarte important si el : menfinerea $i cre$tereaproductivitatii munch. Din aceasta cauza, chiar, pro-prietatea trebue sa ramdie in principiu individuald, i

nici colectivismul, si mai putin comunismul, ar putea-oinlocui. Exact, lima, notiunea proprietatii tinde a de-veni ceva intermediar intre colectivism si individua-lism si, clan ramane, in principiu, individuals, ea poatelua, in anume cazuri, forma colectiva, cu singura con-ditie ca aceasta sä nu scads, ci sa creasca putereaproductivitatii munch.

Ufa acum, expuse in rezumat, formele ce notiuneaproprietAtii poate lua pentru a tine intr'un just equi-libru exigentele justitiei sociale si necesitatea cresteriiproductivitatii.

Proprietatea exploatdrilor va rAmane totdeauna in-dividuald, cand intreprinderea are un caracter de lux,de arta, modd, sau este vorba de industrii noi, ino-vatii industriale. In acest caz, exploatarea capitalistdeste cea mai potrivita, e a comportand riscuri, presu-punand initiativa capitalistului, care se ocupd personal;si direct de intreprindere. Intru cat acest fel de intre-prinderi comportd castiguri prea marl, meritate desigur de initiativa si staruinta capitalistului, castigu-rile sunt legitime si se pot legitima si mai bine, dnaun impozit foarte progresiv pe venit le mai etenueaza.

Intreprinderile pot ramane capitaliste si proprietateaindividuals in fiinta de asemeni, in toate industriile si

23

www.dacoromanica.ro

exploata'rile obisnuite, care comports Inca risc, andele nu au ca obiect lucruri de prima necesitate si nu potconstitui nici un fel de monopol. In aceste cazuri,insa, pe langa atenuarea astigurilor prea marl, prinirnpozitul progresiv, se va mai adauga atenuarea forprin participarea lucratorilor la beneficiu.

Exploatarea pur capitalists si proprietatea exclusivindividuals vor inCeta in intreprinderile scare privescobiecte de prima necesitate, store, incaltaminte, obiectede hrana, zahar, unelte agricole, industriale, etc., cariprin aceasta ating interesul public si devin inceputuriserioase de monopol. In aceste intreprinderi, exploa-tarea este necesar sa is o forma mixta, intermediara,capitalisto colectiva. Capitalistii trebue sa'si asociezepe lucratorii de ambele grade (de executie si de con-ducere) organizati in sindicat profesional si sa impartscu ei beneficiile ce vor rezulta, dupa pretuarea impo-zitului progresiv, asociindu-i prin delegati, numiti demuncitori, la conducerea administrative si la controlulexploatarii. &and intreprinderile sunt societati anonime,capitalist anonimi si parazitari pot fi pur si simpluexpropriati, dupa o juste si prealabila despagubire siregimul exploatarii ar fi cointeresarea intre stat simuncitorii sindicati.

Si cand, in sfar§it, intreprinderile sunt deja mono-polizate de Stat sau, deli exploatate intr'un regim ca-pitalist, au un caracter pronuntat de monopol, (ex.carbunii, petrolul, minele, mijloacele de transport) sin-gurul regim, potrivit, din toate punctele de vedere,este acela al cointeresdrii statului cu muncitorii sin-.

Participarea to beneficii sau exploatarea in folosuldirect al muncitorilor sunt singurele mijloace de a re-tribui munca, in mod aproximativ, cu produsul eiintegral.

24

www.dacoromanica.ro

Un alt mijloc de a impiedeca scandaloasele acumu-lari de averi, care devin in urma izvoare de abuzuriSi nedreptati, este impozitul foarte progresiv pe venit.

Pe aceste cal numai, domnia equitatii sociale se vaputea stabili in lumea fenomenelor economice.

Ramane numai de vazut cum se intelege principiulparticiparii muncii la beneficiile exploatarii. Acest prin-cipiu, care este vadit in folosul muncitorilor, este mai .totdeauna respins de dansii. Probabil, cota beneficiilorpropuse lucratorilor a lost asa de neinsemnaid, ca eanu le-a surds niciodatd. Eficacitatea si deci equitateaacestui principiu vor depinde de cota ce e va atribuilucrdtorilor din castigurile nete ale intreprinderilor. Cand,spre Oda, cel putin jumatate din castiguri vor fi atri-buite muncii, aceasta s'ar puted multumI, idmanand cacealaltd jumatate sa remunereze capitalul investit.

Dacd insa, nici aceste trei modalitati de a intronajustitia sociald impozitul progresiv, exproprierea siparticiparea la beneficii nu vor fi suficiente pentrua impiedeca acumularea averilor si a inlatura

prea pronuntate, si mai ales la inceput, in epocade tranzitie, este un al patrulea mijloc mai radical :desfiintarea mogenirilor colaterale, interzicerea testamen-telor arbitrare in favoarea unei persoane reducereamogeniritor directe superioare unei anumite cote, cear ramane sd se stabileasca in mod equitabil, tinandin seamy toate imprejurarile.

**

*

Cercetarea simply a reformelor deja efectuate, con-siderate in lumina tendintelor manifeste ale evolutieieconomice in curs, ne arata ca aceste transformari,aceste reforme pe care le propunem noi, sunt iminente,ca ele sunt deja incepute, ca mai pentru toate existainceputuri de infdptuire. Unele din ele au si fost in-

25

inegali-tattle

si

www.dacoromanica.ro

scrise in programele tuturor partidelor noastre politice.()data pornita pe aceasta cale, evolutia nu se mai poateopri. 0 reforma anuntatI sau inceputa, atrage dupdsine, cu toata puterea de constrangere a unei logicisociale ineluctabile, anuntarea si adoptarea celorlalte.

Pentru a rezuma : intelesul tuturor acestor prefaceridemocratice pe terenul economic, inspirate de noliuneaequitatii sociale, si care coincide cu sensul profundat orientarii evolutiei omenirii moderne, este : ca sase poatd realizd, nu egalitatea absolutei intre oameni, ciegalizarea perfecta a condifiunilor ,si a anselor de des-voltare pentru tali membrii societaid, indiferent de clasci.Daca evolutia progresiva poate fi efectul concurentii,at spiritului de intrecere, apoi ca concurenta sa fieleala, cinstita, trebueste, ca si la curse, ca punctul deplecare sa fie acelasi .pentru toti, si nici un avans sauprivilegiu sa nu se admita pentru nimeni.

Deci. evolutia democratiei si a justitiei sociale sepoate sintetiza perfect in aceasta formula : egalitateacondililor i anselor de dezvoltare i de manifestarepentru to/i. Molten rile, cu tot cortegiul for de con-se.cinte, inegalitatile situatiilor sociale, politice si eco-nomice, care sunt obstacole serioase impotriva egali-zarii sanselor, sunt ecouri ale iniquitatilor medievalepe care evolutia socials ce se desemneaza tot maipronuntat le va respinge din organizatia societatilormoderne.

Care sunt consecintele de tras din aceasta formulasintetica a equitatii sociale si a democratiei, in ce lri-veste instructia si educatia, este usor de vazut. coalade toate gradele, gratuita, si burse pentru toti ceifora mijloace sau cu mijloace insuficiente ; ,educatiesi instructie profesionala de toate felurile (meserii,convert, industrie, tehnica agricola) tuturor celor pecari cultura universitara nu-i atrage ; in sfarsit, ras-

2 6

www.dacoromanica.ro

pandirea fare restrictii in mase a tuturor cuceririlorstiintei si a creatiunilor artistice.

Privite in liniile for generale, acestea sunt tendin-tele esentiale ale orientarii ce intrevedem in evolutiasocietatilor contimporane. Desi zicem ca sunt ten-dintele manifeste ale evolutiei omenirii contimporane,de nu se vor Infciptui de cat prin efortul primelor ge-neratii, care vin duper' reizboiul mondial, insa inifiativafor va fi luatei de chiar generafia noastrit, a rcizhoiului,

Cu cat necesitatea acestei evolutii pare obiectiva,intemeiata in sine insasi, cu atat realizarea ei necere si ne oblige sa punem la dispozitia ei toate e-forturile Aceasta este 8pecificitatea obligatiilor morale,de a se prezenta din afara ca simple indicatii, avanctcaracterul unei necesitati ineluctabile, insa, de fapt,aceste indicatii se traduc in sufletele noa stre ca oobligatie imperativa, categorica, de a o realiza, intrucat not suntem agentii ei. Cu cat caracterul exterioral necesitatii evolutiei este mai fatal, cu atat ceremai categoric un efort aL nostru, spre a-I efectua.

Aceasta constatare ne da putinta sa precizam de-monstrativ care este rolul politicei si de ci at oame-nilor si at partidelor politice, in cursul evolutiei so-ciale. In trecut, si Inca in parte in prezent si in vii-torul apropiat, dar mai ales in trecut, scowl actiuniipolitice si at actiunii de guvernamant, era aparareastatului in potriva dusmanilor din afara, sau atacareapopoarelor vecine, in scop de cuceriri. Ofensiva saudefensiva rasboinica prima totul in actiunea politica a unuistat si continua problema de viata si de moarte, a caretsolutie trebuia considerate in fiecare zi, sub sanctiuneapierderii libertatii sau chiar a complectei disparitii.Abia cu greu si tarziu, in vremea din urma, proble-mele social e si morale au inceput a preocupa oameniide stat, la inceput modest si timid, fiindca.' erau mereu

27

www.dacoromanica.ro

respinse §i intunecate de preocuparea obsedanta arazboiului ofensiV sau defensiv, conform vechiuluidicton Latin : si vis pacem,para bellum. Vremile noastreau produs insa §i in aceasta privinta, o schimbarefoarte importantd.

Cum astazi evolutia sociald se orienteazd in sensultransformarii societatilor naturale Si rdzboinice in fiinteistorico-morale, §i legea morald a acestor societatifiind chiar justitia sociala, este de vazut care este ro-lul omului politic in infaptuirea evolutiei sociale astfelconcepute. Sd ne adresam §i in aceasta chestie tottnarelui cugetator politic i social pe care 1-am maicitat, Renouvier. Dupd dansul, trebue§te ca legeamorald sa devie putin cote putin lege politica ; am-bele se confunda, pentru ca "amandoud concurs isstabilirea justitiei. Cine cunoa§te morala, cunoa§te §ipolitica. Actiunea politica este deci acel efort per-sonal, in care se converte§te necesitatea exterioard aevoltrtiei sociale a omenirii. Si dacd ,acest efort in-cumb A tuturor cetAtenilor unui stat, el incumbd a for-tiori oamenilor politici, earn, ca atari, sunt adevdratiagenti calificati, adevarati speciali§ti ai acestui efort.

i mai precis, putem desprinde acum calitatile cese cer partidelor politice §i conditiunile oamenilor po-litici de guvernamant. Astfel, in primul rand, ei trebuesci fie dotafi cu o lcirgime de vedere # cu o inallimede conceplie cu totul deosebite i, prin urmare, dacciposibil, # cu o cultura politicci # filosofica aleasci.

Cum insa cultura intensive §i reflectia dau carac-terului o atitudine contemplativd, enerveazd vointa §islabesc resortul actiunii, de preferat este ca oameniipolitici sci fie dota /i, in locul unei culturi intense, .cu oputernicci intui /ie i pcitrunzcitoare viziune a realitafiloristorico-sociale. Viziunea !or sd fie prompts, adancd §idublata de o reactiune venita la timp, care este baza

28

www.dacoromanica.ro

initiativelor fericite. Intfun cuvant, lcirgimea de vederi,inciliimea de concepfli, viziunea realitalilor, intuijia pro-funclei in timp, Indreptatei spre Oofa mobila a evolu-,tiei istorice, dar mai presus de toate, o exceptionalAputere -de inifiativii, Wei ce trebue oamenilor destat i partidelor politice. Si ca o incoronare a acestoraptitudini, mai trebue omului de guverncimcint, demn deacest nume, o Malta desinteresare, o nepvciitoare mo-ralitate, caci el este acela care trebue sa faca sa des-cindei i sa se incorporeze in fapt morala justifiei ideate.Prin actiunea politica, legea morala se transforms inlege politica si justitia ideals in drept pozitiv..

Avand bine precizate si fixate in minte aceste a-devaruri, vom cauta acum sa studiem clasele socialesi partidele noastre politice, si le vom aprecia valoareanumai pe baza acestor criterii de ordin superior.

29

www.dacoromanica.ro

II

CLASELE SOCIALE

Dupa ce am vazut care este orientarea evolutieiomenirii contimporane, sa vedem acum care este ma-teria sociala compozitia ei la noi, pe socoteala careiase va realiza aceasta evolutie. Care sunt, la noi, cla-sele sociale cele mai inwortante ?

Ar fi o eroare daca am considera ca clasele socialesunt, in general, realitati precise, bine definite si alecaror limite se pot stabili cu usurinta sau cu oarecare ex3ctitudine. In toate statele din lume, chiar incele mai inaintate, clasele sociale sunt aproximatiunivagi, La noi, in stadiul de desvoltare in care ne aflamsi care nu este din cele mai inaintate, confuziunea,nedeterminarea Si mobilitatea claselor, sunt si maipronuntate.

Clasele sociale nu sunt decal niste realitati mobilevagi, care tind a se defini si a se delimita, fara ca

sa reuseasca vreodata sa devie categorii inchisesa elimine orice interferenta intre ele. Ele sunt departede a fi ceva equivalent cu speciile Si rassele zoolo-gice. Nu este mai putin adevarat, insa, ca, in acelastimp, -etc sunt niste tendinte persgverente si temeinice

30

ai

Ai

gt

www.dacoromanica.ro

de a se determine si realiza ca atare. Prin urmare,oricare ar fi iusuficienta realitatii for in vecinicamiscare, de altfel ca toate realitatile sociale, ele suntniste veleitati tendinte cu destula soliditate si te-melie, spre a be trata ca pe un obiect de cercetarede analiza.

La populatiunea Romaniei mari, privity global, sepot distinge cu usurinta urmatgarele aproximatiuni declase sociale, unele mai importante, altele mai putin ;unele importante in trecut, dar pe punct de a se pierde,altele in prima faze de desvoltare, dar cu mari pers-pective de viitor : Marii proprietari funciari rurali siurbani; burghezia mare si mica a oraselor, la care sepot adaoga profesiile libere, functionarii si proprietariirurali mijlocii ; taranii i functionarii satelor si, in fine,proletariatul industriei mari si al meseriilor.

a) Marii proprietari funciari ruralisi urbani.

Proprietarii funciari rurali mari, aveau in aceastaclasa toata importanta ; proprietarii urbani, dace nucoincideau cu cei dintai, contau mai putin. Reducan-du-se la cateva mii de capete de familii, clasa marilorproprietari era cea mai bine definite din toate claselenoastre sociale. Limitele ei se puteau usor si exactdetermine. Prin situatia socials si de culture, pe carein mod firesc o detinea in Ina, aceasta clasa aveaconstiinta de sine cea mai clara si mai ales un pu-ternic si precis sentiment de interesele ei. Constiintaei de clasa, inchisa limitata la un numar dat de

o transforma aproape in caste. Egoismul ei declasa, constiinta, exclusivismul ei, o faceau forte,fiindca detinea mai toata proprietatea solului Si era

31

sisi

siinsi,

si,

www.dacoromanica.ro

singura care poseda oarecare culturd $i initiativa, eaa fost niult timp atotputernica in Stat.

Aceasta atotputernicie a durat pAnd in jurul lui 1848.Atunci o sciziune profunda $i periculoasd s'a produsin sanul acestei clase. Bund parte din tinerimea boe-reasca, sub influenta democratiei apusene, s'a despartitde clasa ei $i s'a pus in lupta fati$e cu boerimea ba-traria", in folosul celorlalte clase sociale care erau robite$i umilite. PlectInd dela 1848, forta $i situatia claseimarilor proprietari au mers in descreStere. Mi$carealiberala democratica, ce triumfa in Europa, era pen-tru ea sufocantd. Prime le maxi lovituri ce primi $i careo sguduird puternic, furd: omorirea lui Barbu Catargiu,cel mai aprig sustindtor al intereselor acestei clase,$i decretul improprietaririi taranilor, din 1864. In urmaacestor lovituri, ea ramase totu$i destul de puternicaca sa poata sustine lupta cu boerimea tanard, care seconstitui in clasa a parte, terminand prin a forma nu-cleul burgheziei, care se constitui cu incetul in jurulacestui nucleu. In lupta dintre aceste doua clase, bur-ghezia ora$elor se sprijini din ce in ce mai mult peclasa tardneascd reu$i sa reducd tot mai mult im-portanta $i forta clasei marilor proprietari. Loviturade gratie ii fu data de fiii tinerilor boeri revolutionaridin 1848, pe la inceputul anului 1914. In 1917, Consti-tuanta, la Iasi, a consfintit apusul acestei clase sociale,cu toatd indarjita rezistenta pe care o opuse un felde caricature de etnul al 1W Barbu Catargiu, d. C.Argetoianu. Votarea exproprierii a 21/2 milioane hec-tare din marea proprietate, $i a votului universal, acurmat firul vietii acestei clase sociale.

Intr'o supreme sfortare a agoniei ei, posibila in frn-prejurarile extrem de turburi ale razboiului mondial,aceasta clasd avit o ultimd tresarire, cdutand se spe-culeze in folosul ei popularitatea unui general idola-

32

si

sf

www.dacoromanica.ro

trizat de tarani. Prin acest expedient, cu f4utorul d -lulC. Argetoianu, ea incerca sa-si mentie ceva din vecheaei situatie privilegiata. Ca O. ajunga la acest rezultat,cu concursul clasei taranesti, epigonii marilor boeriapucard calea celei mai rusinoase demagogii. Cazura.nsa in propria lor cursa si furs nevoiti sa desavar-seasca ei insisi opera de auto-distrugere. Dupa acestultim act, parasiti de tarani, ultimele resturi ale acesteiclase tree chiar zilele astea in neant. Tot aportul no-bililor din provinciile alipite, nu le poate fi de nici unlobs.

Orice am mai putea spune de aceasta clash', nu maiare nici o importanta din punctul de vedere ce ne in-tereseaza aici.

b) Clasa burgheziei.

Inceputul acestei clase dateaza dela 1848 si s'a con-stituit, de atunci, in mic, in jurul boerilor revolutionari,can se despartisera de clasa Tor si luptau contra ei.Importanta acestei clase a crescut cu desvoltarea ora-selor, cu ivirea meseriilor si a primelor industrii, cuintensificarea comertului cu ridicarea unui numar totmai mare, la sate, de fruntasi si bogatasi. La aceastaclasa s'au alipit boerii de rangul al treilea, cari traiaula lard si toti slujbasii si toate profesiile libere dinorase. Cu timpul, proprietarii mijlocii dela lard sluj-basil satesti se apropiara tot mai mult de burgheziaoraselor, si, prin cultura lor, prin traiul si portul lor,se identificara tot mai mult cu aceasta.

Avem prin urmare astazi o clasa burgheza a careicompozitie este aceasta : toti orasenii proprietari marlsau mici, toti industriasii marl sau mici, toti patroniide pravalii sau intreprinderi comerciale, toti patroniimeseria§i, toti salatiatii statului, toate profesiunile li-

333

si

si

www.dacoromanica.ro

berate, pe langa care se mai adaoga proprietarii ru-rali mari si mijlocii, precum intreaga asa zisa albdstrimedela sate si buns parte din slujbasii satelor. Aceastaclass fiind mutt mai numeroasa, in ea se cuprinde celput;in 20 0/o din populatia totals a tarii. Astfel fiind,caracterul si mai ales limitele ei sunt mutt mai vagi,mai greti de definit precis si de determinat cu exac-titate. In plus, ea este o clasd deschisa de ambeleparti, de sus si de jos. In aceasta class, yin si seconfunda resturile boerimii, adica ale marilor proprie-tari fonciari ; in ea vine si se incorporeaza toata elitesatelor si a proletariatului, toti cei carora norocul saucapacitatea si harnicia le. permit sä se ridice deasupraclaselor inferioare in care s'au nascut, precum si opaste din ce in ce mai insemnata din slujbasii satelor.Din aceasta parte, limitele burgheziei sunt aproapemp osibil de marcat.

Care este valoarea socials si importanta acestei clase ?Cum valoarea socials si importanta unei clase depind

de constiinta dc class pe care o poseda, de senti-mentul interesului ei si de numarul unitatilor care Qcompun, se poate determina cu oarecare aproximatievaloarea si importanta ei. Ca numar, burghezia fiindcam doua zeci de sutimi din populatia totals, ea aredeja o importanta considerabila. Ca cultura, ea fiindaproape singura depozitara a culturii romanesti sigenerate, si creatoarea in cea mai mare parte a lite-raturii, artei si stiintei romanesti, valoarea ei socialsfntrece cu mutt importanta politica pe care i-o danumarul. Iar intru cat priveste constiinta de class sisentimental clar at intereselor ei, acestea exists real-mente, insa sovaitoare, sporadice. Burghezia romanseste departe de a avea constiinta de class clara sigonsistenta a burgheziilor statelor occidentale. Simpilinteresului ei de clasci este Inca mai pufin sigur. Din

34

pi

www.dacoromanica.ro

punct de vedere politic, de sigur ca aceasta este oscadere. De ad, rezultd o solidaritate ovdelnicd apartilor care constitue compozifia ei.

De altfel, prin alipirea provinciilor liberate, masaburgheziei romanesti a devenit si mai eterogend siInca mai putin definite. Constiinta de clasd s'a slabitsi mai mutt, pe cand importanta ei numerics a ramasaceeas. Intre burghezia din regat si cea din tarile ali-pite, nu exists aproape nici o coeziune, nici 0 soli-daritate de clasd. Diferentele de limbs si de nationa-litate, a cdror constiinta primeazd, impiedecd si maimult aceasta solidaritate. Abia dacd o intuitive pri-cepere a interestilui comun, o poate intruni laolaltdi'ntr'o singura clasd. socials. In tot cazul, burgheziaromans, prin alipirea burgheziei noilor provincii, n'aiesit intaritA, valoarea ei sociald si politica n'a crescut.Nu este chiar exclus ca, din iipsa de coeziune si dinslaba solidaritate care se constata intre diferiteleparti ale burgheziei, sa i se micsoreze rolul politicsi social ce i s'ar cuveni. Sciziunile si discrepantelese pot produce usor in massa ei, care, din punctul de-vedere al nationalitatii si limbii, este atat de etero-gena. Lupte intestine, rivalitati de tot felul, mai alescele bazate pe nationalitate,. fiind esential burghezesi, ca atare, primand, o vor mina, pand cand, in foculluptelor, va cdpdta o constiintd de clasd mai intensesi mai profunda. Aportul burgeziei din Wile alipilepoate sd fie azi un ferment de turburare si de sld-biciune ; el nu poate fi valorificat de cat Incetul cuincetul, in profitul neamului si al burgheziei insas.

Avand insa, singurd, viziunea si intuitia chestiunilorsi problemelor marl sociale si istorice, viziune pecare i-o dau cultura si pozitia ei in societate, bur-ghezia romans, chiar asa cum a facut-o intregireaneamului, este, si mai ales a fost pand azi, o clasd care

35

www.dacoromanica.ro

are initiativa tuturor miscarilor si reformelor politicesi sociale. Ei se datoreste tot progresul si prosperi-tatea realizate ; ea este fauritoarea Romaniei Mari, pecare a conceput-o, dirijand, preparand, disciplinandin acest scop activitatea masselor laranesti popu-lare. Intuitia intereselor mari nationale si socialeprecum si puterea de initiativa a neamului, cel putinTana azi, au apartinut aproape in totalitate burghezieidela orase si dela sate.

Semnul vadit al acestor calitati si al valoarei eipolitice Si sociale, consta in aceea ca, Oita acumea a avut aproape monopolul puterii politice si elec-torale. Colegiile electorale dadeau burgheziei 900/0 dinputerea politica a statului, atunci cand importanta einum erica era sub 15%; iar taranilor, cari erau 85°/0,nu le dadeau deck 100/0, nici aceasta parte, atatde mica, nu era efectiva, fiind, de cele mai multe ori,in parlament, aproape in Intregime subtilizata tot deburghezie.

Isi va mai pastra ea si pe viitor aceasta superio-ritate, si cat timp ?

Iata o intrebare la care nu se poate raspunde decat dupa ce vom fi examinat importanta si valoareasocials a celorlalte doua clase, de care avem sa naocupam.

c) Clasa Tgrgneasca

Aproape totalitatea populatiunii satelor apartineclasei taranesti, fiind, din punct de vedere al numaruluill70 0/A din populatia totals, prin urmare cea mai con-siderabila. Cantitativ, numericeste, aceasta class so-ciala este Si cea mai usor de determinat. Psihologi-ceste insa, cu toata simplitatea sufletului ei, este maigrew de definit ca oricare alta. Sufletul ei este mis-

36

si

si

www.dacoromanica.ro

terios, pentru-ca este in formatie 5i el scapa analizei,ca orice realitate care apartine mai mult viitorului,de aceea va fi nevoe sa insistam mult mai multasupra ei.

A5a fiind, sufletul taranimii, con5tiinta ei de clasa,este aproape nula. Daca o anume con5tiinta de clasan'o distinge precis de alte clase. ea se recunov5tein semnul distinctiv al portului. In clasa taraneasca,haina este un equivalent al con5tiintei de clasa. Cevaloare politica poate, insa, sa aiba acest semn dis-tinctiv, exterior 5i atat de superficial ? Sentime.ntul in-teresului ei de clasa este Si el confuz, ceea ce nu'liuipiedica de a fi destul de puternic.

Nu putea avea con5tiinta politica, pentru ca aceastaclasa abia mncepe a e5i din neant. Inainte de 48 traiain 5erbie. De la 1857 a inceput a intrezari luminavietii politice. Exercitiul dreptului politic pe deplinnu'l are decat de doi ani. Lipsita totalmente de cul-tura, abia 15 °/,, din taranime 5tiind sa citeasca, con-ceptiile, viziunea lucrurilor marl, ii lipsesc cu totul.Puterea de intuitie a situatiilor complexe indepar-tate, a transformarilor apropiate sau indepartate, lip-sesc de asemenea taranimii. Cat despre puterea deinitiativa-a clasei tarane5ti, ea este neantul, sau anarhiarevoltelor convulsiunilor sporadice. Toate acestealac ca valoarea politica a laranilor, in intelesul pecare 1-am desprins din capitolul precedent, sa fieioarte redusa. Ne avand nici un elan, nici un resortde actiune proprie, nici o initiativa, ce politicapoata face taranimea, redusa la propriile ei forte ?

Este adevarat ca aceste constatari pot fi discutate.Se va zice Si s'a mai zis, ca o clasa socials`, care

dispune de votul universal 5i de o putere economicsgala cu 85 sutimi din solul cultivat al tarii, nu poate

ramane lipsita de puterea politica corespunzatoare cu

37

5i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

numarul si cu forta ei economicd. 0 clasa cu atatavitalitate, ca taranimea noastra, care este in plind as-censiune, nu poate sa mai' joace in politica un rolsecundar, la remorca altor clase.

Este incontestabil ca, numericeste, clasa taraneascaeste covarsitoare, insa sd se tie seams ca este si eaimpartita in doud parti : una stapaneste pamantul ;altd parte, mai mica, este drept, este lipsita de pa-mant. Aceasta diferenta economica se va accentua siva crea o sciziune in sanul taranimii, in asa fel cacei lipsiti de pamant nu vor mai merge de acord cutaranii proprietari. Nu trebue insa ui tat ca Oman tulce'l poseda, taranimea nu l'a obtinut nici prin lupta.politica, nici prin meritele ei gospodaresti. I s'a datpur si simplu de catre clasa burgheziei in dauna claseimarilor proprietari fonciari. Tot astfel este cu votul uni-versal. Pentru a'l obtine, taranimea n'a dus nici o lupta,n'a f acut nici cel mai mic gest sd spue ca-I doreste.I-a fost acordat pur si simplu de burghezie, dinmotive patriotice. Daca s'ar fi facut un plebiscit, unplebiscit Idsat absolut liber, fail nici un fel de pro-paganda sau presiuni pro sau contra, sunt convinsca majoritatea taranimii ar fi votat contra.

Aceasta este, din nenorocire, realitatea adevarata,si nici de cum aceea pe care o vad utopistii taranis-mului.

Cand dispune de votul universal, astfel castigat, side posesiunea pamantului, castigat nu prin lupta ciprin grape gratie pe care taranimea o merits pentruconsideratii de un ordin cu totul altul care poate fivaloarea acestor forte in mainele taranimel noastre ?Poate ea pretinde sa joace, in politica tdrii, rolul celmai important, pe baza votului universal si a forteieconomice, obtinute cum Ie -a obtinut ? Este adevaratca dacd pamantul obtinut a scapat-o de exploatarea

38

www.dacoromanica.ro

proprietarilor latifundiari, votul universal o dispune afi prada exploatarii politice a tarani*tilor de meserie.

Ea n'a scapat de exploatarea economics a unora,decat pentru a cadea in exploatarea politica a altoraEste iara*i de remarcat ca firea taranului este profundconservatoare. Rabdarea, indelunga ingaduinia, carecaracterizeaza a*a de bine pe tarani, statornicia, totcaracterul taranului, a*a cum 11 disciplineaza naturafizica ambianta *i viata agricola careia este robit, facdin el elementul cel mai putin turbulent *i mai putinaventuros. De aci, lipsa de initiativa, lipsa dorintei deschimbari, care fac ca firea lui sa fie atat de conser-vatoare.

Ce valoare politica poate sa alba atunci clasa ta-raneasca ? A face din ea un instrument de progrespolitic, economic *I social, este a-i atribui un rol pentrucare ea nu este de loc preparata. Ori, se poate, celputin, presupune ca taranimea va fi anti enata de mun-citorii industriali ? Si mai putin. Cum viata economicsse va imparti intre aceste doua clase sociale in con-curenta, mai ales pe viitor, cand industria se va des-volta *i va fi in masura sa se compare cu agricultura,lupta se va da intre aceste cloud clase fundamentalsde productie, pentru impartirea intre ele a productieitotale. Un conflict nu va intarzia sa se produca intreaceste clase, spre a decide care sa is mai mutt dinvenitul national.

Taranii, inspirati fortamente, prin situatia for eco-nomics, de spiritul agrarian, vor fi mo*tenitorii politiceiagrariene conservatoare. Se gasesc naivi, delicio*i *iiremediabili, cari sa pue in aceasta clasa toate speran-tele for de revolutie *i progres in aceasta Cara.

Prin alipirea provinciilor liberate, la regat, este dreptca importanta numerical a taranimii a crescut. Putem ziceca a crescut in aceea* masura *i valoarea ei politica ?

39

www.dacoromanica.ro

Nu, din nefericire. S'ar putea zice chiar ca, in concu-renta cu burghezia si proletariatul, intregirea neamuluia adus taranimii o micsorare politica fats de aceastadin urma clasa. In adevar, tie and burghezia din regat,gratie superioritatii resurselor si culturii ei, se va punerepede in contact cu burghezia naturals din provin-ciile alipite, lucru pe care, de altfel, proletariatul 1-afacut cu mai mutt succes si cleat burghezia, taranimeadin regat este si va ramane Inca mutt timp izolata decea din provinciile noi. Felul ei de a fi si de a traio condamna la aceasta izolare. Contactul si cunoas-terea reciproca vor putea solidariza burghezia din toateprovinciile si vor creste forta ei politica. Si aceastase va intampla si mai mutt cu proletariatul. Izo !areataranimii va descreste in aceeas proportie valoarea sapolitica, cu toata imensa ei crestere numerics. Trebuesa mai adaogam inca faptul, ca o bung parte din ta-ranimea provinciilor noi, este strains de limbs si denationalitate si contactul si solidaritatea cu ea erausi vor fi, din aceasta cauza, si mai putin posibile. A-cela§ lucru se va intampla, de altfel, si cu clasa bur-gheziei, impartita si ea in segmente de nationalitatesi deci de limbd si sentimente, diferite si ostile.

Taranii, deveniti proprietari, nu se mai pot considersexploatati, ci exploatatori, cad ei an devenit capita-list' si, prin. aceasta, se deosebesc totalmente de pro-letari. Muncitori cu mainile, ca si lucratorii din fabric',ei sunt, in acelas timp, proprietari, cad muncesc pa-mantul for si pentru ei, ceea ce-i aseamana mai multcu burghezia. Aceasta este adevarat fara discutie siteoreticianii socialist' au perfecta dreptate. Din aceastacauza, taranii, in imensa for majoritate, formeaza cumeseriasii o clasa intermediara, care are afinitati si cuburghezia. Si cum, in fond, ei se identified mai muttcu mica burghezie, pozitia for economics ii va tars

40

www.dacoromanica.ro

politiceste in sfera acesteia, pe cand taranii proletari,fortamente, vor ingrosa randurile proletarilor industriali.Prin felul for de munca si de trai, care nu comportsaglomerare si izolare, prin indepdrtarea satelor si prinasezarea asa de risipita uneori a satelor noastre, ta-ranii romani sunt izolati, lipsiti de societate, si aceastaii face si. mai putin propri si accesibili vietii politice.Ca exists azi automobil si telegrafie fard fir, care potface sa dispard distantele izolatoare din jurul taranilorsi pand la orase, este adevarat ; dar numai mintea unuiinefabil taranist poate concepe ca taranii pot uza deaceste mijloace pentru a Invinge distantele.

Ca pfintre tdrani s'ar putea desprinde o mino-ritate mai activa, mai galagioasa, care poate dominasi trage dupd sine massa pasiva si inertd, precumse practica de sindicalisti si comunisti in lumea pro-letard occidentals sau in Rusia, este lard's o eventua-litate nesigura. Posibil numai in preajma votului, acestfel de a proceda nu se poate traduce la taranii nostrii'ntr'o organizatie serioasd si durabild, ca la minorita-tile sindicaliste in Occident, sau comuniste din Rusia.Calitatile politice si combative ale proletariatului dinOccident si de pretutindeni, sunt nemasurat superioareacelora ale tardnimii de oriunde, si nu se poate facenici o comparatie intre ele. Ca class, taranimea dinmai multe state (Ingo-Slavia, Ceho-Slovacia, Polonia,Danemarca, Bavaria, Austria, etc.), a putut forma partidepolitice, este de vazut insd dacd aceste partide suntexclusiv politice sau exclusiv taraniste si dacd au vreoimportanta ca partide de guverndmant. Dacd in Bul-garia este un partid.rardnist, care se pretinde ca ar fiava.nd rolul de a guverna exclusiv, aeeasta nu puteafi decat in Bulgaria, sau cel mult dovedeste ca bur-ghezia bulgard este pur si simplu lamentabild, cazspecific Bulgariei.

41

www.dacoromanica.ro

Pentru a rezuma si preciza, vom zice deci ca clasataraneasca, lipsita de constlinta politica, lipsita de con-ceptii, de culture si de initiativa, nu poate fi, din ne-norocire, un element politic activ si ca, redusd la pro-priile-i forte, n'ar puted realiza nici o reforms, i chiarnici o ameliorare a propriei ei situ*. Ca si pamantulpe care-I are si seamana, taranimea poate fi unadmirabil teren de actiune politica in mainile al torclase si la remorca lor, daca intentiile acestora vorfi luminate si conform aspiratiilor multimii si tendin-telor vremilor noi.

Proletariatul Industrial. Apartine acestei clase, desigur, toata muncitorimea salariata din fabrici, uzinesi exploatari. Sunt in cea mai stransa legatura cu eatoti lucratorii meseriasi si toti functionarii comerciali.Prin definitie si prin pOzitia lor, ar trebui sa apartieacestei clase si toti salarlatii statului, toti servitorii ;insa, in conditiile politice de azi, cei dintai nu potdeveni salariati militanti si cei din urma n'au liber-tatea necesara. Mai sunt Inca candidati in perspectivela clasa proletariatului, toti muncitorii agricoli cari n'aupamant sau au insuficient.

Care este importanta numerica a acestei clase ? De-pinde dupa cum inglobam sau nu, chiar de acum Inca,toate categoriile care o compun virtual. Mai depindesi de aceea daca consideram importanta ei din ziva deazi sau aceea pe care o is pe fiecare zi, vazand cuochii ; adica daca o consideram din punctul de ve-dere al prezentului sau al viitorului. Cum pe noi vii-torul ne intereseaza mai mult, este vadit ca trebue saconsideram aici mai mult importanta viitoare pe careclasa muncitoare o va lua.

Dace .ne marginim numai la prezent, vom zice cavaloarea numerica a clasei muncitoare industriale esteapreciabil6. Ne avand statistici riguroase, am putea

42

www.dacoromanica.ro

socoti numdrul ei de cel putin 8 0/0 din populatia to-tald. Dacd addogdm insd la salariatii industriali si me-seriasi pe toll salariatii in general, cari le apartinvirtual, importanta for numerics ar creste in proportiisi ar deveni ceva intre 10 Vo si 15 c1/0. Cand consi-derdm insd viitorul acestei clase, in perspectiva in-dustrializarii de care este susceptibild Romania Mare,importanta numericd a acestei clase creste covarsitor-In cinci zeci de ani, este probabil ca importanta einumerics va fi cel putin de 40 Vo din populatia total&a tdrii.

Care este valoarea politica a acestei clase ?Pentru a rdspunde acestei intrebari, trebue sa cer-

cetdm mai intai car.e sunt insusirile ei morale si su-fletesti, care este atitudinea ei in viald si care suntconditiile de trai si de desvoltare.

Intru cat priveste constiinta de clasd, desigur caproletariatul industrial o are mai desvoltats de caton care alta. Este fdrd indoiald clasa cea mai con-stienta de sine si de interesul sau. Condiliile ei deviata, traiul in aglomeratii urbane, dependinta ei ime-diatd de salariu, de valoarea salariului, perfecta omo-genitate de situatie si de interes intre toti membrii e.i,fac din clasa proletard clasa cea mai solidard si ceamai constienta de sine si de interesul ei. Mijloacele-lesnicioase de a comunica intre ei, de a se instrui re-ciproc, pune muncitorii in mdsurd de a pricepe sidesbate interesele for de clasd, care stint in stransdlegatura cu probleme marl sociale si cu interesele ,ge-nerale. Cum capitalismul trdeste din exploatarea munciilor, ceeace nu mai este cazul tardnimii noastre, clasaproletard este in conflict direct cu burghezia. Acestconflict subliniaza si adanceste constiinta ei si inte-resul ei de clasd. Grevele, sabotajul, sunt arme deluptd care o solidarizeaza moralmente si mareste coe-

43

www.dacoromanica.ro

ziunea ei sociala. Chiar in aceasta lupta, priceperea eise ascute, vointa ei se intensifica, viziunea direc-ts, intuitia transformarilor si situatiilor de fapt, seaprofundeaza. In aceasta lupta, ea castiga o pu-tere de initiative exceptionala si o promptitudinenapoleoniana de actiune si de reactiune, care fac dinea un admirabil instrument de evolutie progresiva.

Aceste elemente ale caracterului ei ne usureazamult aprecierea valoarei politice crescande a prole-tariatului. Pentru prezent, ea este deja apreciabila simai mare decat a clasei taranesti. Dace nici o re-forma, ca cea agrara, n'a pus in mana acestei clase of orta equivalenta cu pamantul distribuit taranilor, inschimb, sufragiul universal a fost si este pentru pro-letari de un fobs infinit Mai mare de cat pentru t a-rani. Sufragiul universal a fost un tonic cu virtutiextraordinare pentru clasa proletard. Inainte, ea era

. numai o tendinta si valoarea ei politica era latenta.Exercitiul votului obstesc i-a dat o impulsiune si unrelief politic pe care ea insasi nu 1-ar fi banuit. Si pecand succesul electoral al socialistilor a fost autonom,intrinsec si temeinic, se stie Ca acela at taranistilor afast factice si in cea mai mare parte a fost succesulaltora, al unor streini de ea, in numele ei.

Mai mutt Inca. Pe cand alipirea provinciilor liberaten'a adus taranimii nici o inviorare, aproape nici unsurplus de forta politica ; pentru proletari, acest eve-niment a fost iarasi hotarator. Legatura dintre pro-letarii tuturor provinciilor s'a facut instantaneu, delainceput, pe cand laranimea din provinciile alipite n'arenici azi si, date fiind conditiile ei de viata si de imo-bilitate, nici nu va avea curand vreo legalura si vreocunostinta cu cea din regat. Este drept ca aceastalegatura se putea face mai usor intre proletarii re-gatului si acei din noile provincii, decat intre tarani

44

www.dacoromanica.ro

si burghezia regatului, cu burghezia si taranii acelorprovincii. Cum la proletari constiinta de clasa estemai puternica de cat cea nationala, diferenta de na-tionalitate n'a fost pentru ei un obstacol de a se so-lidariza. Din potriva stau lucrurile cu taranimea siburghezia, la care constiinta nationald primeaza. Deaceea, intregirea neamului a fost pentru proletari de unmult mai mare profit deck pentru celelalte doua clase.

Daca Inca de pe acum valoarea politica a proletaria-tului este considerabila, ea devine, in perspectiva vii-torului, Cu adevarat covarsitoare. Este neindoios cacresterea importantei ei numerice si a fortei ei po-litice si economice, se va .face, deopotriva, si in daunaburghe2iei si a taranimii. Cu cat se #a desvolta maimult industria, uzand mai mult material uman, cu atatva creste clasa proletariatului, incorporand portiuniintregi din burghezie si mai ales din mica burgheziea meseriasilor. Taranimea prolifica va creste si eafatal numarul muncitorilor agricoli fara pamant, carevor spori clasa proletariatului, fie ca vor ramane sa-lariati agricoli, fie ca se vor preface in salariati in-dustriali.

Cum pamantul este limitat, iar cresterea populatieinelimitata,, clasa taraneasca va ramane relativ statio-nard, iar muncitorimea industrials va spori indefinit.Dupd toate probabilitatile, si clan tinem sama deproportiile distributiei populatiunii din tail industrialeca Germania si Anglia, clasa taraneasca este destinata.ar fi redusd dela 8070 la 40 ° /a, si aceasta intr'un viitorde 50-70 ani ; pe cand proletariatul, care abia dacdeste azi de 7°/0-8°/0, este probabil ca se va ridicain acest interval de timp si sa treaca de 50%.

lata aproape tot ce se poate zice despre clasa pro-letariatului industrial si despre valoarea ei politica sisocials.'

45

-

www.dacoromanica.ro

IIIa

PARTIDELE POLITICE

Dupa ce am determinat tendintele Si orientareaperioadei de evolutie ptin care trec societatile civilizate,§i dupd ce am prevazut care este materia socials, com-pozitia ei valoarea politica a diferitelor ei compar-timente, ne mai rdmane sa examindm care sunt orga-nele politice, agentii de efectuare care stau la dispozitiaevolutiei societatii romanesti.

Politica nationals saupolitica de class

Inainte de aparitia miscarif doctrinei socialiste,aceasta intrebare nici nu se putea pune. Notiunea cla-selor si a luptei de clase, deli existau in toate vremile,nu fusese concepute in mod precis si teorificate. Marearevolutie francezd n'a conceput societatea ca divizatain clase guvernarea de class. Politica ei era natio-nald, a natiurtii din toate clasele, cu exceptia nobilimii,a carei disparitie ea o provocase cu violenta. Si pandatunci si de atunci, politica este nationald si partidele

si

si

7

si

si

46

www.dacoromanica.ro

politice sunt reprezentante ale natiunii Intregi, ale tuturorclaselor.

Inovatia partidelor si politicei de clasa, au adus-osocialistii. Guvernarea si politica se concep de atunciin doua moduri : politica de clasa si politica nationala.

a) Politica nalionalsa.

Pans in prezent, atat in tarile occidentale cat si lanoi, poiftica nationala a fost singura practicata, inte-legand cuvantul nationala nu in sensul de nationalists,ci in sensul ca se face de natiunea intreaga,' in nu-mele ei si pentru ea, nu pentru o clasa si in numeleunei clase. .

Ca din punctul de vedere al compozitiei for, par-tidele politice au putut varia, dupa cum in unele dinele o clasa socials avea mai multi reprezentanti decat in celelalte, este adevarat. Insa, pang azi, nici unpartid politic propriu zis n'a fost compus exclusivnumai din oamenii unei clase, nici chiar cu majoritatidin anume clasa. In fond, ceea ce be deosebea, nuera clasa de unde se tecrutau partizanii, ci anumeafinitati morale si de doctrina, anume atitudini fatade evolutie si de progres, era, intr'un cuva.nt, senti-mentul democratic si liberal, sau antidemocratic si anti-liberal, care stapanea pe conducatori si mijlocia par-tizanilor. In ce priveste origina acestor partizani, eiveneau indiferent din toate clasele.

Daca privim cele doua particle politice fundamen-tale, intre care s'a impartit viata politica a regatuluipana azi, cele spuse se confirma intocmai. Partidulliberal, spre pilda, n'a diferit mult in compozitia luide cel conservator. Acest partid a fost intemeiatchiar de catre tineretul boeresc, atins si castigat deideile democratice si liberale din Occident. In jurul

47

www.dacoromanica.ro

lui, s'a grupat intai burghezia, adica populatia oraselorcare a dat totdauna suita si pe luptatorii capeteniilorliberate. Taranimea, intru cat legile electorate faceaudin ea un factor politic, a alergat in cel mai marenumar sub steagul liberalilor. La inceputurile lui, par-tidul liberal avea intreaga orasanime si toata tarani-mea cu dansul, impotriva boerilor, detinatori de la-tifundii si cari nu voiau sa cedeze din ele nimic sauaproape nimic pentru imp roprietarirea taranitor.

La randul lui, partidul conservator s'a organizat deboerimea latifundiara si era redus, la inceput, numaila resursele acestei clase si la clientela ei obicinuita.De aci i anemia acestui partid fats de cel liberal siincapacitatea lui de a guverna. La inceput, gratie legeielectorate de la 1866, care prevedea colegii foarterestranse, acest partid se putea mentine in viata po-litica, oricat de restrans era numdrul partizanilor sai.In urma reformei electorate de la 1884, care a mailargit ceva colegiile, conservatorii au trebuit sa co-boare in straturi sociale mai largi si mai adanci si sainceapa o adevarata intrecere in popularitatea cu li-beralii. In vremea din urea, au fost momente cand ,

partidul conservator, sub inraurirea unui curent maiavansat si unor barbati politici veniti de la liberali,disputa popularitatea liberalilor. .

Evolutia paralela a acestor doua partide s'a produsasa fel, incat, in cele din urma, compozitia for socialsera equivalentd. Era aproape tor atata boerime insanul unuia ca si in a celuilalt, Si tot atata bur-ghezime si taranime la unul ca si la celalt. Aceastaera atat de adevarat, ca trecerea dintr'un partidin altul era un lucru ce se intampla usor Si foartedes. Membrii marcanti ai' acestor partide erau,cum zic Francezii, interchangeables ; deosebirile eraumai mutt de suprafata si singura diferenta intre

48

www.dacoromanica.ro

ele era ca unul era mai traditional, pdstra oare-care forme de maniere aristocratice, ceva morgd dis-pretuitoare, teminiscente din vremile trecute ; pe candcelalt se resimtia foarte mull, in atitudine i conduits,de originile sale mult mai populare. Succesele par-tidului liberal §i nevoia luptei politice a constrans par-tidul conservator sd imprumute programul liberal., sa -1intreaca uneori, cum a fost spre pildd cazul distri-buirii mo§iilor statului la insuratei, desfiintarea biruluii scutirea de foncierd a pamanturilor tarane§ti sub 6

pogoane.Rezistenta pe care au opus-o conservatorii reformei

agrare §i votului universal, i la care au renuntat incele din urrna, era pur i simplu un omagiu platonicadus trecutului for i etichetei pe care o purtau.

De bine, de rAu, aceasta §i nu alta a fost politicaregatului roman pang in zilele noastre.

b) Politica de clasg.

Partidele de clasd au avut pand acum la not o exis-tenta mai mult teoreticA. Incercdrile unui partid socialistde clasa s'au facut intre anii 1880-1900, atunci cando clasa a proletarilor exista aproape numai in germen.Cand a incetat a exista partidul, a Inceput a sport im-portanta numerics a clasei. Dela 1905, o noun mi§caresocialistd a luat fiinta i organizatia politic5 de classs'a produs i s'a desvoltat in raport cu creVerea claseisalariatilor industriali. Precum am vazut, votul universal§i intregirea natiunei au dat organizatiei socialiste unavant §i o importantd considerabile.

0 altd experienta de partid politic de clasa, o faceburghezia intelectuald a§a zisa tardnistd. Aparitia acestuinou partid este prea recentd ca sd putem aprecia va-

4 49

www.dacoromanica.ro

loarea ei. Ea dateaza, in forma pe care o are acum,dela Octombrie 1919. Ne vom ocupa mai la vale detemeinicia *i sinceritatea acestei intreprinderi politice.Ea nu se pare a avea pana acum nici temeinicia, nicisinceritatea miscarii socialiste. Cele ce am spus candne-am ocupat de clasa taranimii, justifica indeajunsscepticismul nostru fats de politica taranista.

Dupd ce am vazut ce este politica nationals, din rea-litatea lucrurilor, ramane sa precizam putin, macar inmod teoretic, *i dupa indicatiile inceputului de reali-zare ce avem, ce este si maiales ce trebue sa fiepartidele de clasa propriu zise.

Prin definitie, un partid taranesc de clasa ar trebuisa porneasca din mijlocul si din initiativa satenilor,cu o credinta *i cu un stoc de idei in care sa se re-zume doleantele *i aspiratiile pur tarane*ti. Pe caleaunui proces firesc, in jurul primului nucleu, sa se con-centreze si sa se organizeze mai intaiu taranimea, catmai multa taranime. Dpa ce aceasta organizatie aajuns destul de consistenta *i vasta si s'a otelit in foculunei aprigi lupte cu celelalte partide, in mod firesc sepresupune a a atras, destula atentie asupra ei si caadeziunile vin din toate partite. In primul rand, ar tre-bui sa curga potop adeziunea tuturor fiilor de tarani,care, prin cultura sau prin comert, au e*it din sferaclasei larane*ti si traesc in mijlocul burgheziei, ca in-telectuali, ca negustori sau ca salariati ai Statului. Arveni, in urma acestora, toate elementele curate la suflet,dornice de lupta *i capabile de sacrificiu. Programulacestui partid,. prin natura lucrurilor *i din cauza nivelu-lui cultural al imensei lui majoritati, ar confine numai re-vendicari tarane*ti si s'ar margini la sfera intereselorfor de clasa. Ca sä ajunga a pretinde guvernul st res-ponsabilitatea puterii, un astfel de partid trebue saobtie adesiunea, sa nu zicem a totalitatii, nici chiar a

50

www.dacoromanica.ro

Tnajoritatii taranilor, cad ar fi imposibil, ci, cel putin,adesiunea unui mai mare numar de tarani decat cele-lalte partide.

Presupunem ca a§a trebuia sa se fi format i or-anizat partidul taranist, fiindcd aceasta este calea_lo-gica §i lireasca pe care, prin definitia titulaturii lui, artrebui sa se formeze. Partidul socialist s'a format inadevar cam in felul acesta, in mijlocul clasei proleta-riatului industrial.

Chestiunea este, insa : a§a s'a format partidul ta-ranesc?

Cand vom cerceta i analiza compozitia, formarea §iorganizatia lui, vom arata modul concret in care els'a constituit. Este de-ajuns sa spunem acum ca dacayeti !ua exact contrariul modalitatii §i procedeului logicdescris de not mai sus, aveti modul in care s'a for-mat acest partid de class. In adevar,, el s'a con-stituit dupa norme exact contrarii celor logice Si fire§ti§I, in realitate, el este mai mutt cu numele partid declass, incat cel mai dintaiu §i poate cel mai mic pacatal acestui partid, este lipsa de sinceritate. Putea facealtfel ? Credem ca nu. Care mai este valoarea lui po-litica, o vom examina mai la vale.

Intrebarea este : daca aceasta este una din expe-rientele partidelor de ciasa, politica de class este ea po-sibila ? Este bung ? Este preferabila politicii nationale ?

Ca este posibila, dupa cealalta experienta, a soda-liOlor, n'am putea zice, in principiu : nu. Insa, in fapt,in conditi le taranimii noastre, politica de class nu esteposibila, cum nici n'a fost posibila.

Dar este bung? Este preferabila politicii nationale ?RAsOunsul la aceasta intrebare atarna de cel pe care

trebue sä-1 dam urmatoarei chestiuni : Cum trebue safie natura i compozitia guvernelor ? Guverne de partid.sau puverne de coalitie? Care sunt de preferat ?

5 I

www.dacoromanica.ro

Guverne de partid sauGuverne de coalitie?

Se afirma azi, in presa noastra si in public sruneori chiar de oameni desinteresati ca nu mai tre-buesc guverne de partid, ci guverne de coalitie.Aceasta afirmatie este pur sentimentala, fiind bazatape un sentiment, daca nu interesat, cel putin necritic,naiv. Cad n'am gasit la nimeni vreo justificare se-rioasa sau macar plauzibila.

Este adevarat ca si la noi, ca si in alte tari, cateodata guvernele de coalitie sunt necesare. Cand insa ?

vremuri de marl primejdii pentru viata Statului sisi a neamului, cand toate mintile si sfortarile suntconcentrate asupra apararei existenter Statului si nea-mului, si cand toate chestiunile si conflictele internesunt, daca nu uitate, cel putin amanate si lasate peal doilea plan. In astfel de imprejurari, s'a vazut, inFranta, un guvern in care socialisful extremist JulesGuesde se invecina imediat cu monarhistul ireductibilDenis Cochin. In imprejurari analoage, in Anglia, BonarLaw si Balfour au stat in cabinetul lui Lloyd Georgealaturi de Handersen si Macdonald. Insa numai inastfel de imprejurari.

Am avut si noi la Iasi, in imprejurarile tragice1917, un guvern de coalitie Bratianu-Take lonescu.

Din aceasta experienta, o parte din opinia publics,lipsita de orice simt critic, s'a obisnuit cu ideea gu-vernului de coalitie, si, in virtutea principiului deinertie, la orice schimbare politica, cere, fara nici aalts justificare, guvern de coalitie.

Pentru cuvinte pe care le vom vadea indata, noicredem ca, daca guvernele de coalitie pot fi utile in

52

din.

In

www.dacoromanica.ro

imprejurari tragice, ca cele citate mai sus, ele pot fitragice in imprejurarile de natura celor prin careStatul nostru trece azi, si in care mintile si sfortarilesunt concentrate asupra chestiunilor interne, redu-candu-se, in mare parte, la chestiuni de rivalitati, deambitii interese personale. In Imprejurarile de felulcelor de azi, guvernele de partid national in cazulcand partidul este solid constituit si reprezinta inte-Tesele nationale, adica ale tuturor claselor sunt cumutt preferabile celor de coalitie.

Acestea din urma, guvernele de coalitie s'ar maiputea impune, in mod logic, in Odle in care partidelesunt organizate pe clase sociale, ceeace, de astfel,nu prea este cazul in nici o tara. Acolo, in adevar,un guvern, ca sa fie national, al natiunei Intregi, trebuesa fie de coalitie, pentru ca sä fie toate sau aproapetoate clasele sociale reprezentate.

Dar intr'un Stat ca at nostru, uncle viata politicanu este organizata pe clase sociale, nu este absurda pretinde guveine de coalitie ? Partidele la noi, fiindele insile, cele de guvernamant, prin compozitiator, -o coalitie a tuturor claselor sociale care conteaza,guvernele de partid, cand partidele sunt serioase sisolid organizate, sunt, prin firea tor, guverne decoalitie. -

Cad toata chestiunea ce se pune este : cand siunde este mai bine sa se faca concilierea coalizareaintereselor i opiniilor claselor ? In sanul guvernelorsau in sanul partidelor ?

Un elementar bun simt va spune oricui ca conci-lierea si coalizarea intereselor claselor este mai binesa se faca in sanul partidelor, pe calea normala aconcesiunilor reciproce cu destul tirnp la indemanapentru a le discuta si inscrie inteun pr( gram comun.Cand partidul, astfel constituit, este chernat la guvern,

53

si

si

st

www.dacoromanica.ro

_coalitia, pe care o cere instinctiv opinia publics, estedep. facutA §i consfintita in programul ce si -a dat.Odata la guvern, mai ales in imprejurdrile confuze,complicate si urgente ca cele de azi, el trebue satreaca la fapte.

Ce s'ar intampla, insa, cu guvernul de coalitie, pecare-1 cer cei naivi sau cei interesati ?

SA presupunem o situatie dificila ca cea de acum,cu a-Ca:tea probleme vitale, care cer solutii urgente siatingand interese foarte multe foarte contradictorii.Si fiindca se cere guvern de coalitie, ss presupunemc5 vin impreuna la putere tarauistii, sociali§tii Si cuo jutnatate de duzina de formatiuni politice burghezeProgramele for difera ca de la cer la pamant §i sebat cap in cap. Chiar partidele burgheze pot aveaprograme care se contrazic. Si peste inextricabila con-trazicere a intereselorsi programelor, se mar adaogao §i mai inextricabila contrazicere a ambitiilor ri-valitatilor persoanelor care vor trebui sa intre sau ssnu intre in minister sau in alte demnitati. Nici o dis-ciplina, nici un criteriu comun, nici o autoritate su-perioard. Reminiscente precise din trecutul recent, dela 1919, ne dau o slabs idee de ce se petrece Intel)astfel de ocurenta.

Cert este ca ar trebui luni de zile ca sa se QOM-

plecteze un minister ci ani de zile ca partidele sä sepuna de acord asupra unui program comun, presu-put-land ca programele sunt sincere, in care caz elenu pot fi reductibile. In vremea aceasta, falimentulfinanciar al Statului ar fi de mult consumat, tarascoasa la licitatie de creditorii streini Si descompunereasocialA economics a Statului aproape complecta.

Iata de ce avem dreptul a zice ca guvernele decoalitie, utile in imprejurari tragice, sunt cea mai mareprimejdie in imprejurari ca cele de azi.

54

Si

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Guvern neutru ?

Daca guvernele de coalitie si de class sunt sau im-posibile sau nefaste, ce valoare pot av'ea guverneleasa zise neutre ?

In adevar, de catva timp, o puzderie de sfatuitoribenevoli si nepofiiti, prin press si interviewuri, nu maiinceteaza de a sfatui Coroana ca sa rezolve criza po-litica printr'un guvern neutru care ar garanta absolutalibertate a alegerilor parlamentare. Altfel, inchee dansiiinvariabil, cane poate lua raspunderea consecintelor in-calculabile, dezastrelor ce nu se pot nici masura curnintea, nici macar imaging.1,1S'a presupunem ca acesti man binevoitori ai nea-

ului sunt sinceri si sa analizam putin ce-ar fi si cep. insemna tin guvern neutru in actualele imprejurari.

Un guvern neutru ar face una din doua : sau lassin functiile administrative amovibile pe toti slujbasiinumiti de fostul regim, sau ii schimba. Daca-i lass pecei actuali, neutralitatea lui nu servo la nimic: sluj-basii administrativi vor influenta alegerile ce ausa se taca, in favoarea partidului care i-a numit. Daca-ischimba, -cu cine-i va inlocui ?

Va fi fost deja foarte greu sa gasesti 15-20 mi-nistri nepolitici, in adevar neutri, caci toll cetateniidemni de acest titlu au preferintele for politice.

Unde vet gasi 70-80 de prefecti neutri ?Caci, sau ii alegi printre oamenii capabili a indeplini

functiunea de prefect si acestia, aproape faro exceptie,apartin unor partide on au inclinari politice pronun-tate si nu pot fi neutri ; sau numesti personagii ano-dine, nulitati si incapacitati palente, a caror neutralitatenu poate fi decat equivalentul nulitatii; dar ce estevinovata aceasta Cara sa suporte aceasta batjocura ?

55

t-p'

www.dacoromanica.ro

Dar comisiile interimare ? Cand vei dizolva si re-constitui cele cateva zecimi de mii de comisii interi-mare, al Caror rol in alegeri, mai ales la sate, estedestul de important ?

Vei rasa comisiile actuale, puse de partidul guver-nului cazut ? Ele nu sunt neutre. Vet numi altele ?Pe langa obiectia deja vazuta pentru prefecti, se maipune si intrebarea : in cat timp voiu putea inlocui zecilede mii de comisii interimare ? Va trebui cel putin un an.

Cel mai redus bun simt, cel mai umil spirit critic§i de analiza, arata Ca, din acest punct de vedere, gu-vernul neutru, in imprejurarile in care ne gasim, esteo absurditate.

Dar sa presupunem absurditatea ca realizata.Care va fi rolul si atitudinea acestor momai pasive,

impasibile si iresponsabile ?Prin definitia lui, acest guvern va trebui sä lase

absolut libera orice fel de propaganda, nu numai aoamenilor cinstiti si rezonabili, dar a oricui. Sub °bid-duirea acestui guvern neutru, nimic mai usor si maiindicat decat constituirea unei bande de demagogicinici, genul Cocea, care, pornind prin 'sate, va pro-mite laranilor orice. Spre pilda, va incepe cu scutireade orice dare, cu impartirea ultimelor resturi din mosii,cu distribuirea la tarani a padurilor particularilor si maiales ale Statului, etc. Aceasta propaganda pe care, nimicdin partea guvernillui neutru nu o poate stanjeni eava fi greu de impiedecat chiar de catre un guvern cumana de her va fi irezistibila si va atrage in fa-voarea bandei marea majofitate a voturilor larartilor.

In urma, dupa candida opiniune a partizanilor gu-vernului neutru, banda demagogilor cinici va trebuisa constitue guvernul cel .adevarat parlamentarx.

Ce-ar urma dupa aceea, ar fi, in adevar, cazul sase ingrozeasca cineva.

56

www.dacoromanica.ro

Daca partizanii guvernului neutru, cari considers ca-propaganda' demagogiei cinice si presiunea ei liberaasupra convingerilor, esle mai morald si mai folositoaredeck presupusa si relativa presiune a unui guverndemocrat si patriot, asupra deciziunilor, daca acestiaiau aere tragice si pretind ca nici nu pot preVedeamarimea catastrofei ce ar urma unui guvern de partedin conditiunile de azi, Semnatarul acestor -randuri estein masura sa prevada urmarile "catastrofale ale uneiguvernari neutre la noi, tocmai in imprejurarile de azi.

Am avut ocazia sa vad cu ochii gesta ;iunea domnieilui Lenin si prabusirea Rusiei in 1917 si ma isbescfoarte dureros unele analogii ale situatiei- noastre cuaceea din Rusia sub guvernul provizoriu. In timpulacelui guvern, in Rusia, doming parerea ca cele maivitale si urgente probleme ale epocei de grea cum-pana trebuesc lasate in seama poporului, ca sa ledecida el in plina libertate. Clasa intelectuala se stergeasi se retragea in fata masei inculte si inconstiente.Ca si la utopistii nostri, cari nici nu sunt macar de-zinteresati, domnea atunci in Rusia credinta profundain mesianismul poporului incult: soldati, lucratori sitarani. Nici o deciziune de seama nu se lua, nimicnu se faced.fundamental, pana ce poporul, consultatin perfecta libertate, nu va da Constituanta, prin careel avea sa decida totul. Nenorocirea facea ca si Ma-rele Duce Mihail, desemnal ca urmas la tron de fostulTar, sa fie castigat de opinia dominants. El n'a primitsuccesiunea Oita ce poporul in deplina libertate nuva decide.

Poporul a decis domnia lui Lenin si Trotzki, eartoti Manii si Vaidaii guvernului provizoriu au fostsau inchisi sau asasinati de oamenii lui Lenin. Cu a-finitatea si analogia ce exists intre taranii nostri si ta-

5 7

www.dacoromanica.ro

ranii r4, prudenta nu poate inclina spre guverneleprovizorii sau neutre.

Fara indoiala, cel mai elementar bun simt politic §icel mai umil spirit de analiza critics, arata clar caun guvern neutru la noi, in ziva de azi, este un saltin abis, daca nu in neant. Daca este sincera parereapartizanilor guvernului neutru, ea ne pare o opiniunesclerozata, fructui unei trandavii mintale, al unui spiritcare nu analizeaza §i careia ii este lene sa urmareascaconsecinta logics §i fireasca a, inlantuirei lucrurilor.

Cum se poate explica ea ?Sa fie spiritul nostru national i politic intr'o stare

de anchilozare, de paralizie, care-1 impiedica de aaprecia situatia i consecintele ? Nu o putem admite.

Este ins,a o explicare. Guvernul neutru este o armydo luptd politica. Guvernul neutru este neutru impo -triva cuiva anume, §i in favoarea altcuiva anume.

II. Partidele de guvernArriant

Studiind partidele de guvernamant sau nationale,avem ocazie sa ne dam seams in ce masura eleraman nationale i reprezinta Coate clasele, Si in cemasura tind a deveni partide de class, dupa cum,cand vom studia partidele de class, vom examina ince masura realitatea for corespunde etichetelor. ()datamai mult vom vedea daca realitatea nu tinde §i aici,ca i in Coate domeniile naturii, sa depapasca cadrele

i categoriile ce spiritul nostru voe5te O. i-le impuna.Lista partidelor nationale sau de guvernamant cu-

prinde §ase partide : partidul conservator-progresist,conservator-democrat, al poporului, nationalist-demo-crat, national i national-liberal. Chiar inauntrul acesteicategorii se disting cloud sub-categorii : una conser-

53

www.dacoromanica.ro

vatoare, cele dintai trei ; alta democrats, cele trei dinurma. Aceste trei din urma, prin coincide* carenu este de loc fortuity se numesc nationale,aceasta corespunde cu caracterttl lor sintetic, armoni-zator al intereselor tuturor claselor.

Se le Juam deci in ordinea in care le prezentaram,cercetand intai compozitia analizand programul celormai importante.

a) Partidul Conservator-Progresist.

Reminiscenta si fragment din vechiul partid con-servator, el reprezinta ramura junimista, avand infruIte doi din luceferii vechiului partid. Averea unuia,cultura celuilalt St talentul amandurora, dau acesteifracpuni o mica licarire de viata, care nu este deviata, ci de licurici politici. Este si nu esle. Pol:ticace au facut-o in timpul neutralitatei, al razboi-uluiocupatiei, ii arunca in neant. Talentul si autoritateaculturii si a averii, scoate tar la evidenta.

In jurul lor, se mai invartesc doi, trei sateli i, cunume istorice, cu averi fabvloase. Dinteacestia, -unul

curmaf voluntar firul vielii, in urma unor intre-prinderi de sl mai mare imbogatire ; altul s'a scufundatsub hula publica ce i-a atras-o lacomia de bani, pecari a tinut is ori de unde, pang Si dela dusmaniineamului. Mas'sa partidului, foarte restransa, foarte sa-raca. In fruntea ei, cativa tineri de talent, onesti sicari ar fi meritat un partid cu o soarta mai bung.Aproape nicio legatura cu massele poporului suveran,in ochii caruia poarta ceva din nepopularitatea tradi-tionala a partidului conservator. Se zice ca ar fi mainorocos in ochii celuilalt suveran ca ar pastra bunelegaturi cwacesta.

59

si si

si

si

ii

si-a

sa"--i

si

www.dacoromanica.ro

Asa cum este, el nu este decat o creatittne artificiala,n'are nici un viitor. Cel mult poate servi ca petec decarpeala guvernelor destramate si uzate prea mult, cares'ar putea recruta din partidele subcategoriei careiaapartine. Poseda experienta politica, nu-i lipsesc con-ceptiile, nici viziunea intereselor generale, nici intuitiarealitatilor si imprejurarilor sociale mobile. Si dace nuii lipseste nici numerarul, ii lipseste in chip lamentabilvaloarea numerica si mai ales popularitatea. Va dispareprobabil cu sefii din jurul carora traeste.

Prograrnul a cestui partid, neavand nici o originali-tate si neavand decat o importanta redusa la acea apartidului, nu prezinta vreun interes deosebit spre ane opri asupra-i.

b) Partidul Conservator-Democrat.

Alta reminisce* si fragment din vechiul partid con-servator ; acest partid reprezinta stanga conservatoare,grupata in jurul unei personalitati de searna, mare ta-lent si avocat, care venind pe vremuri dela liberalila conservatori, a fost ca un fel de madular comunintre acele partide.

D-1 Take lonescu, temperament liberal si democrat,cu o mans de prieteni politici atasati persoafiei sale,a scizionat partidul Conservator, in care, fiind intrus,nu-si putea realiza ambitiile, cu tot rolul de primamans ce i se daduse. Plecand impreuna cu cele catevaelemente de valoare, cu care avea o deosebita afinitate,dansul a luat si nu le putea lasa atitudinea si doc-trina conservatoare pe care, fortamente, le adoptaseinteo viata de douazeci de ani de conservatism. I sedatoreste incontestabil starea tripartite in care vege-teaza azi acest partid.

Din tovarasii cu care a plecat, aproape jumatate au

6o

www.dacoromanica.ro

murit prea de vreme, iar cealalta jumatate, aproapetoata, a trecut, care la liberali, care la partidul popo-rului. In timpul din urma, D-1 Take Ionescu este unizolat, abia 2-3 epave din statul sau major de odi-nioara mai plutesc timid in jurul sau. Din acestia, doisunt mai in relief, unul spre sfarsitul carierii sale deavocat, celalt, mai tanar, avocat si jurisconsult stralucit,cu un prodigios talent oratoric ; pe sub acestia, semai ,:adaoga ca o duzina de .partizani, din cari uniielemente de o reala valoare Si de viitor, insa neferi-citi de a fi fost inutilizati de soarta in aceasta formatiepolitica fara sanse. Organizatiile din provincii suntaproape toate desfiintate. Aderentii prin judete se potnumara pe degete. Partidul conservator-democrat esteazi lipsit cu totul de baza, atat in clasa burgheziej, catmai ales in clasele taraneasca si proletara. Acestease poate zice ca-I ignoreaza totalmente.

Fara stat major, sau cu un stat major atat de ,redus,fara partizani hotarati in judete sau cu atat de putini,fara nici o baza in massele populare, partidul conser-vator-democrat nu este destinat sa mai alba vreun rolserios in viata noastra politica. Va putea cel mult con-stitui un aport trecator vreunei guvernari insulicientesau in declin, aceasta multumita numai marei expe-riente politice a sefului talentului sau care se maipastreaza Inca Ar mai putea ,servi acest partid sa deaun guvern in cazurile speciale de tran2,itie cand, panaacum, se cauta o echipa de generali sau de inalti ma-gistrati sau functibnari superiori. 3)

1) De cand au fost scrise aceste randuri, D-1 Titulescu parea fi parasit Si D-sa partidul D-lui Ionescu.

2) Moartea D-lui Take Ionescu a avut loc in timpul candaceste randuri erau deja sub tipar.

3) Lucrul s'a adeverit ulterior, prin formarea guvernului TakeIonescu.

6i

si

www.dacoromanica.ro

Programul. Doctrina si programul acestui partid suntceeace este si titulatura sa. Ele se pot obtine printr'osimpla analiza a acestei titulaturi. Aproape nimic dincele ce am vazut ca trebue sa preocupe partidele po-litice, ntl exists in acel program. Cum insa si acestprogram nu are decat importanta partidului Insu, nueste necesar sa insistam. Cel mult, vom remarca, inprivinta concurentii economice internationale, ca prin-cipiile care inspira politica economica a D-lui Takelonescu, nu ar putea sa ne garanteze independentaeconomica, ci dimpotriva.

c) Partidul Poporului.

Daca cele cloud dintai partide sunt franturi si remi-niscence din fostul partid conservator, apoi partidulpoporului nu mai este dee& harburi si faramituri din-teinsul, Impestritate cu transfugi stra'n5i din toate for-matiunile politice, dar mai ales cu o legiune de ari-visti exasperati, plecati din partidul liberal. Centralde atractie al acestui partid este, sau mai bine a fost,prestigiul militar si personalitatea delicuiscenta a ge-neralului Averescu. Puterea lui de coeziune a fost im-pulsivitatea si brutalitatea cinica a D-lui Argetoianu.Nivelul de moralitate si de patriotism, i 1 -au dat poetiisi scriitorii Duiliu Zamfirescu si 0. Tazlauanu, jartalentul si doctrina le-a gasit la Ion Petrovici si P. P.Negulescu. Acesti doi din urma, fiindu-mi prea cu-noscuti personal, merits o deosebita atentiune. Ambiisunt, ca persoane si chiar ca talent, ecouri si contra-faceri caricaturale ale raposatului Maiorescu. Petrovicieste o imitatie artistica, care mai aduce cu sine putinapersonalitate. Celalt, de notorietate publics, este ocontrafacete caricaturala servila, mecanica, triviala.Petrovici are sclipiri de talent si, fiind profesor de

62

www.dacoromanica.ro

filozofie, mai are si ceva reminiscence de idei; celalteste, ca gandire si ca talent, neantul sonor, invaluitin formule verbale cu desavarsire goale. Petrovici aajuns ministru in guvernul Averescu in urma unui re-petat turneu politic prin toate formatiile politice po-sibile si imposibile, prezente si viitoare. In toate afost si a plecat de cate doua trei ori, daca nu si cutrupul, cel putin cu nazuinta, in cautarea idealului, acarui realizare i-a oferit-o generalul. Celalt a ajunsministru pe baza sacrificiilor materiale facute, si pecare i le-a inlesnit combinatii bine chibzuite de ordinfamilial.

In sfarsit, tot in partidul poporului a ratacit, sprenefericirea lui, si poetul Goga, condus de demonulnerabdarii.

Acesta este tot nucleul de elita, in jurul caruia s'auaglutinat transfugii travestiti in asa zisi oameni noi, vir-ginali. In fiecare judet, partidul are organizatii carepoarta in mod izbitor pecetea efemerului si lasa im-presia ca se vor prabusi indata ce magnetul pulerii lise va fi sustras. Popularitatea acestui partid a fost, laun rnment dat, fantastic de mare. Avea atunci ade-ziunea aproape unanima a taranimii, care idolatriza pegeneralul AVerescu, sub privirile sceptice, dezamagite,ale orasenilor. A fost in deajuns ca generalul sa viela guvern, pentru ca sa piarda, zi cu zi, aceasta f a-

voare nemaipomenita a taranitor, si pentru ca ea sa-se transiorme in raceala si apoi in ura indarjita. Azigeneralul este, la sate, urat de aproape toti cei cariit idolatrizaa. Intru cat priveste massele proletare, cucare, sub inspiratia inchipuitului sau doctrinar, P. P.Negulescu, conspira si complota in potriva Coroanei,acestora, dupa persecutiile indurate de ele, le esteodios.

Raporturile partidului poporului 'Cu massele populare

63

www.dacoromanica.ro

nu cunt nici macar de indiferenta, cum este cazul altorpartide, ci de repulziune si de ostilitate plina de urti..Rezultatele guvernarii, imoralitatea afacerilor izvoriletot atat din cupiditate cat din neexperienta si incapacitate politica, au adus aci partidul generalului Averescu..

Cu un stat major de o valoare morala si culturalaatat de scazuta, cu o organizatie care se prabuseste,cu un sef care este inconsistenta si inconstienta personificata, ce valoare politica si ce viitor mai poateavea aces.t partid ? Dupd parerea aproape unanima,pe care o impartasim, acest partid se va prabusiindata ce va pleca de la putere.

Se va mai putea reface ? Poate ca da, intru cataceasta ar depinde de Argetoianu sau de Trancu-Iasi.Comploturile unuia impotriva Coroanei vor mai facepoate, si pe viitor, sa se mai vorbeasca de acestpartid, !Ana cand se va gasi cineva cu destul curajsi autoritate sa is pe complotist de guler si sa -1 azvarle unde el inst.* a asvarlit pe Ilie Moscovici. Discursurile celuilalt pot si pe viitor sa rasune a gol sia demagogie, ele nu vor mai aduce mortal de la_groapa indarat.

Cu agonia partidului poporului, se terming uitimeleconvulsiuni ale revansei ce au voit sa is prin demagogie, si cu concursul unui general prestigios, epigoniilatifundiarilor de la 64. Ironia soartei a volt ca acestiepigoni sa desavarseasca ei insist opera de auto-distrugere pe care au pus-o la cale adversarii lor.

Sa vorbim de doctrina acestui partid, este sa vorbimde neantul lui P. P. Negulescu; de programul lui, estesa disertam asupra lucrurilor care ar putea fi, dar care:nu vor fi niciodata.

Precum rezulta din analiza sumara a acestor trei.formatiuni conservatoare, nici una nu este viabila,.

64

www.dacoromanica.ro

nici prin statele for majoare, nici prin *eine lor, niciprin bazele pe care nu le au in massele populare.Ceea ce caracterizeaza aceste trei formatiuni, este caele nu traesc decat prin *i din cauza *efilor for. In-tamplarea a facut ca sa existe, la un moment dat,mai multi *efi la acela*i partid, fiecare cu ambitiuneade atotputernicie, de exclusivism. S'a intamplat atnnciacestor partide ce se intampla stupilor de albine : auroit trei roiuri. Se *tie insa ca roitul lasa slabi *i petulpina batrana *i pe pui. Iarna mor aproape tottrei. Imprejurarile extraordinare prin care de cinci anitrece tara noastra, au fost ca o iarna grea. De aceeacele trei roiuri sunt a*a de slabe in cat n'au rarnas aproapedeck matcile. Cand *i matcile vor muri, este p.o-babil ca albinele celor trei roiuri se vor aduna la unloc *i vor inventa o regina ad-hoc, in jurul careiavor rein cepe poate o existenta ca *i o gospodarienoun. Aceasta pare a fi, dupa opinia generala, soartacelor trei fragmente de partid ce vazuram.

d) Partidul Nationalist Democrat.

Aceasta lormatiune a luat na*tere sub influenta ex-clusive a D-lui N. lorga. Cauza lui ocazionala de a fi,este personalitatea debordanta a *efului sau. Talentul,preparatia politica pe care si -a facut-o prin studiulistoriei, atat de adancit, de complex *i de universal,cum it practice D-1 lorga, i au dat unele din insu*irileomului politic modern : cultura, conceptiile, viziunearealitatilor istorice. Nu insa *i intuitia asupra valoriioamenilor. Dovada a facut-o cand a introdus pe doc-torul Lupu in ministerul Vaida. Ii fusese necunoscut pansin ajun, fusese criticat de acesta altadata pe toate calle

65

5

www.dacoromanica.ro

au ajuns ateva complimente in sedintele Camerii pen-tru ca D-I Iorga sa imbratiseze pe D-rul Lupu si sa -1impue la Ministerul de interne, facand dintr'insul unpersonaj politic de mina intaiu, fapta pe care o re-greta azi asa de mult. Prevedem ca si-a facut singurde lucru, cad va avea sa desfaca ce a facut, unva mai fi usor.

Istoric mai inainte de toate si mai presus de once,D-1 Iorga a delasat studiul istoriei pentru politics, na-zuind ca din spectator sa devie actor. Foarte fireasca

legitima nazuinta, pe care o intelegem. and va pa-rarasi politica si se va inloarce la istorie, ceeace pre-vedem ca va termini prin a face, va aduce cu sine oexperienta traita si o preparare specials ca sa destu-sePsca secretele evolutiei istoriei sociale.

Prin aceasta insa am cam prejudecat asupra apre-cierii ce datoram acestui pallid asupra valorii

sau.Care este compozitia acestui partid ?Ca stat major, D-i lorga are niste cadre nestator-

nice. De regula, elementele de valoare 11 parasesc.Poate a are pe langa dansul oameni distinsi si detalent, nu li se prea vede insa nici talentul, nici va-loarea. Sä fie oare fiindca luminile mai slabe palescin camera unde patrunde lumina stralucitoare a soa-relui D-lui Iorga ? De fapt, au toti tendinta de a-1 pa-rasi, nazuind sa caute alle case, unde nu Ii se va faceconcurenta asa de implacabila.

Fapt este ca personalitatea absorbanta si exclusivistaa D-lui Iorga nu face in juru-i o atmosfera respirabilaoamenilor cu o personalitate mai pronuntata. De acinestatornicia colaboratorilor. In provincie, organizatiilepartidului sunt rare si fragile. In schimb, ele se compundin elehtente alese: intelectuali, profesori, avocati, etc.,mai t)ti elemente nestabile, ariviste, prin intelectuali-

66

§i

§i

vitro-rului

www.dacoromanica.ro

tatea lor. In massele populare mai adanci, D-1 Iorga§1 partidul sau n'au patruns Inca. Vor patrundevLeodata ? In schimb, in unele judete, partizanii saistint destul de simpatizati.

Toate aceste consideratii si imprejurari dau parti-dului nationalist democrat o valoare politica superioaracelor trei formatii conservatoare de care am vorbit.Fara indoiala, forta sa principala este D-1 lorga. Totdansul va fi insa si cauza slabiciunii si pieirii lui. Spredeosebire de partidele conservatoare, acest partid nuva dispare odata cu persoana sefului, ci mai inainte.D-I Iorga va supravielui partidului, precum partidulsalt a supravietuit Federatiei. Acolo, de indata ce sefulnationalistilor a intalnit incomensurabila presumtie aD-lui Stere, i-a intors spatele, si cu ducerea lui s'adesfacut toata alcatuirea atat de laborios injghebata.Aceasta se va intampla totdeauna organizarilor carevor avea cu ele pe D-I Iorga si, pana in cele dinurma, aceasta se va intampla si propriului sau partid.Acestea sent probabilitatile de azi. Siguranta, in cepriveste pe acest om, cine o poate avea ? Cad D-Ilorga, asa cum pare cate-odata, daca are marele talentde a turbura apele politice, nu are darul pescuitor ;asa incat, de -cele mai multe ori, cand a voit sa ajungaa pescul in apa turbure, n'a reusit decal sä turbureapele politice, in care altii au pescuit si in care estenesigur ca d-sa va pescui vreodata.

Doctrina partidului nationalist este cultura dupaconceptiile sefului sau. Programul, intro cat it are,nu are nimic special care sa-1 diferentieze sensibil deprogramul celorlalte cloud partide din subcategoria lui.Caci prin compozitia si clasa sociala din care se re-ctuteaza partizanii, partidul D-lui Iorga se identificacu partidul nat'onal

6 7

www.dacoromanica.ro

e) Partidul National.

In partidul national, facem cunostinta cu o realitate,politick originals, cu alte origine si alcatuita altfel decat la pattidele pang aci enumerate.

Care este compozitia lui ?Cadrele acestui partid contin pe toti luptatorii ches-

tiunei nationale romanesti din Ungaria, adica pe totirmai putin cei ce au urmat pe poetul Goga si pe pa-rintele Vasile Lucaci in partidul poporului, catevaimportante exceptii care s'au alipit partidului liberal.Burghezia romans militants si o mare parte din in-telectualitatea romans din Ungaria, apartin deci acestuipartid.

Maniu, Vaida, Goldin, Stefan Pop si Popovici, suntluceferii imprejurul carora graviteaza majoritatea bur-gheziei din provinciile scoase de sub domnia ungu-reasca. In ei, partidul are un stat major excelent, cuo bogata experienta de politica defensive. Cultura,.conceptiile, nu le lipsesc. Le lipseste poate viziuneapoliticei constructive, mai ales unora dintre dansii,carora ar fi de dorit sa le lipseasca cel ma i putin.Puterea de conceptie si de initiativa este iarasiaptitudine politica distribuita inegal intre conducatoriipartidului national. Dualitatea Maniu Vaida este ofoarte ciudata imperechere de temperamente. Impul.sivitatea unuia se modereaza in mod automatic prinindeciziunea celuilalt, lard ca din aceasta imperecherede deciziune brusca, vulcanica, a unuia Si acea ves-nica sovaire a altuia, sa iasa o directiune preciseprevizibila ; fara ca din aceste calitati contrastantesa rezulte o diagonala hotarata. Cel mult, abilitateaunuia profits firii imprudente a celuilalt. Insa, luatain tot, rezultanta acestei vointe imperechiate da con-

68

ct.

di

5i

www.dacoromanica.ro

fuzia si haosul. Firi mai realiste, Goldin si Popovici,par mai deschise priceperii necesitatilor politicei ro-manesti. Insa nu dansii au primul cuvant si nici ulti-mul. Mai multa influents asupra indeciziunii generaleau tinerii candizi si inchipuiti ai partidului.

Cea ce au, deci, mai putin, fruntasii partidului na-tional, este intuitia realitatilor in ansamblul lor, a si-tuatiilor not ce se creeaza prin procesul unificariinationale si inifiativa, luarea deciziunilor si deciziu-nile ferme. Ipnotizati de interesele locale, framantatimai mult decal trebue de chestiunea persoanelor, frun-tasii partidului national nu pot sa se adapteze nece-sitatilor unei politici constructive de ansamblu. Dotatimai mult cu spiritul de critics decat cu spirit critic,vederea sintetica be lipseste si au prea mult darul ana-lizei. Aceasta ii face sa fie aproape total lipsiti desitn)ul necesitatilor reale. Personifica principille, be credidentice cu realitatea si ajung de pierd realitatea si sepierd in utopie, cu tot simtul practic cu care sunt in-contestabil dotati in lucrurile marunte. Daca mai adao-gam la toate acestea dezorientarea for in ce privesteoamenti si starile din vechiul regat, candoarea unora,simplicitatea altora, naivitatea tuturor duce la confuziesi haos. In necunostinta de oameni si lucruri, ei serasa dusi de toate sforile intrigii si devin niste ade-varate giruete in mana pescuitorilor in apd turbure.Acest fel al for de a fi, este probabil ca va micsorarolul for in viata noastra politica.

Puternic ca numar si ca valoare a elementelor care-Icompun, stistinut probabil de massele populare, caciconducatorii partidului national sunt elita acelor pro-vincii, acest partid are cloud puncte slabe : lipsa sim-tului realitatii la conclucatori si circumscrierea lui inteoregiune. Partidul cel mai puternic al acelor regiuniramane insa un partid regional, a carui doctrina si

69

www.dacoromanica.ro

program, coprinse in «hotaririle* dela Alba Julia, nudifera in nimic esential de ceeace este comun tuturorpartidelor.

Care este valoarea politica si viitorul acestui partid?Este o intrebare careia nu se poate raspunde tot atatde usor ca Si in cazurile similare precedente. Cu men-talitatea confuza sovaelnica a ardelenilor nostri,nu gasesti in atitudinea for nimic precis si ferm, pecare sa to bazezi pentru a emite vreo ipoteza plau-zibill. Nu ne ramane decat resursa conjecturilor petemeiul evolutiei situatiilor independente de oameni side care va urma ca oamenii sa depinda. Viitorul par-tidului national va depinde de evolutia burgheziei dinTransilvania. Daca lupta cu proletariatul si conflictelecu taranimea o vor sili sa se apropie si sa se solida-rizeze cu burghezia din regat, soarta partidului national,ai carui membri, aproape in totalitate, apartin burghe-ziei, va fi sa se apropie de acela din partidele simi-lare din regat cu care va avea mai multa afinitate.Este probabil chiar ca acest partid regional sa sealature aceluia din partide similare din regat, care vafi mai tare si mai important. Daca partidul liberalreuseste lucru pe care -1 vom cerceta indata sapastreze pe viitor rolul jucat in trecut, este foarteverosimil ca partidul national sa consimta si el sa facao mica modificare a titulaturii, adaogand, simplu, pelanga atributul national, pe cel de liberal.

f) Partidul National-Liberal.

Cu acest partid, intram pe terenul realitatilor depline si_consistente, iesim din seria partidelor juma-tate de realitati sau lantome, stafiile reminiscente aleunei realitati trecute.

Partidul liberal este, Inteadevar, solid, masiv, te-

70

si

www.dacoromanica.ro

meinic organizat si puternic, nu atat prin ce este azi,cat mai ales prin ce a fost si ce a realizat pand azi.Privit sub raportul numarului aderentilor si sub acelaal cadrelor Si fruntasilor sai, acest partid singur can-tareste mai mult de cat Coate celelalte c!nci partideburgheze la olalta. In sanul lui se gasesc numerosifruntasi, oameni de netagaduita. valoare. Iar dace amsocoti aderentii lui formal inscrisi sau numai inclinati

predestinati, partidul liberal este de sigur cel mainumeros, cel mai raspandit in regat si poate inBanat. Din acest punct de vedere, valoarea politicaa partidului este azi covarsitoare.

Pentru a documents aprecierea noastra asupra va-lorii partidului, in ce priveste capacitatea conducato-rilor lui, ne vedem obligati sä schitam siluetele celormai principali, incepand cu seful.

Calitatile morale si politice ale sefului liberal sunt,printr'o fireasca coincidenta, aproape identice cu aceleaale partidului. Te intrebi cum : partidul a imprimatsefului sau trasatui ile sale, sau invers ? Lucrul se ex-plica poate prin educatie ereditate : Ion Bratianu-fatal a determinat, incontestabil, trasaturile si calitatilepartidului liberal, care este opera sa, iar Ion Bratianu-fiul, traind- viata. partidului aducand acestuia o per-sonalitate faurita sub influenta educative a tatalui sau,nimic nu poate fi mai natural decal profunda analogiesi educatie intre caracterul sau 5i acela al partidului.Astfel se explica indisolubila, ineluctabila concordanta

unitate sufleteasca intre sef si partid, care face tariade seams a acestuia, solidaritatea intre partid setcare, vazute de afara, par tirania §i disciplinade fier a partizanilor, pe care, de altfel, toti i-o in-vidiaza.

Inteadevar, caracter de o statornicie organics, vointamasiva, comprehenziune Si conceptiune vesnic deschisa,

si

71

sisi

si

sisi

sefaloi,

www.dacoromanica.ro

primitoare si asimilatoare a tuturor curentelor, WA' ver-satilitate, D-1 BrAtianu este in aceasta privinta identiccu- partidul sau. Comparati consequenta, tenacitateasa, cu versatilitate si incontinenta adversarilor sal:Marghiloman si Take Ionescu, si este destul pentrua pricepe secretul operil grandioase infAptuita de unulsi sterilitatea agitatiilor si halul in care se gasesc par-tidele celorlalti.

Oratoria D-lui Bratianu nu va avea desigur sclipi-rile, artificiile, ondulatiile si sonoritatile goale ale emu-lilor sal, dar va avea ceeace le lipseste desigur celmai mutt acestora : masivitatea unei vointe si a unorconceptii si convingeri adanci, orientate temeinic debusola intereselor fundamentale ale neamului si for-mulate in chip lapidar; va avea inaltimea si seriozi-tatea conceptiilor, care nu excita pentru a amuza, careimpresioneaza pentru a ramane in fundul sufletului au-ditorului. De aceea, pe and oratoria D-lor Take Io-nescu si Marghiloman, in momentele ei cele mai pa-tetice, iasa impresia lipsei de fond, de sinceritate sipare artificiala, D-1 Bratianu vorbeste cu accentulprofetilor biblici.

Ca viziunea clarA a realitatilor complexe sau inde-partate nu'i lipseste, ca dispune de o puternica intu-itie asupra situatiilor si a oamenilor, o dovedesc eve-nimentele istorice din urma, succesul complect al direc-tiunilor politice date Romani& in timpul celui maiinextricabil haos si a celor mai primejdioase imprejuraripentru Europa si pentru noi. Dar ceea ce poseda D-1Bratianu in grad suprem, este initiativa si caracterulinebranlabil al deciziunilor luate. Ce sa zicem de suve-rana abilitate politica, care ii este atribuita de toatalumea ? In abilitate, in intelesul vulgar, noi it credemsuperior pe Tache Ionescu ; abilitatea D-lui Bratianueste consecinta fireasca, necautata, a calitatilor morale

72

www.dacoromanica.ro

si sufletesti pe care am vazut ca le poseda. Can'ar avea deciziuni prompte in lucrurile marunte, sepoate ; in aceasta privinta, este poate inferior frunta-silor ardeleni, carora le lipseste promptitudinea deci-ziunii in lucrurile marl. San poate este adevarat ceeace i se reproseaza, ca nu desfasoara destula activitate,ca nu este destul de energic si ca nu are actiunea siagilitatea ceruta ? Cine 1 -a vazut la Conferinta Pacii, laParis, membrii Conferintii Pacii, ar putea marturisi ceeste adevarat din aceste recriminari. Statornicia si con-sequenta masiva a caracterului D-lui Bratianu nu suntcompatibile cu agitatia si agilitatea proprii caractere-lor versatile. Sau este posibil ca, mai ales acum inurma, dupa ce a fost aentul prin sfortarile caruia s'auindeplinit cele mai grele destine ale neamului, esteposibil ca o fireasca oboseala sa fi uzat putin resor-lurile energiei sale si tot din aceasta cauza, inciden-tele zilnice aie vietii politice si nationale sa nu-I maiatinga ? A spus-o singur, la Eforie, ca se gandise, unmoment, sa-si valorEice dreptul la o legitima retrageie,in urma serviciilor prestate neamului, ca s'a razgandit,insa, vazand greutatile extreme si primejdiile ceasuluide fan. Nimic nu poate defini si caracteriza modulcum D -1 Bratianu-concepe cariera omului politic, mai binedecat aceasta marturisire. Masivitatea convingerii,vointii si conceptiei nu se misca decat in raport cuevenimente si imprejurari de aceleasi proportii.

Luat totul in tot, aceasta personalitate, asa cumnumai perspectiva istoriei o poate degaja si precizasi mai bine, va fi una din cele mai impunatoare si dincele mai determinante in destinele.neamului.

Avand in fruntea sa un astfel de sef, Valoarea poli-tica a partidului se resimte in cel mai inalt grad. Nueste insa scutit, tocmai din aceasta cauza, de ostili-tafea energica, darje, a tuturor invidiilor si neputintelor

73

www.dacoromanica.ro

coalizate. In toate vremile, la toate popoarele, perso-nalitatile cele mai puternice an starnit cele mai nein-duplecate uri *i cele mai veninoase defaimari. Partidulliberal, bucurandu-se de avantagiul imens de a fi con-dus de o astfel de personalitate, nu poate fi scutit deatacurile invidiei, neputintei *i mediocritatii.

Colaboratorii imediati ai D-lui Bratianu fiind D-niiI. G. Duca, V. Bratianu *i Al. Constantinescu, fiecaredintein*ii, in felul sau, aduce partidu:ui forte personale,valori politice de mana intai.

Despre D-I Duca, se pot spune lucruri cam asema-natoare cu cele ce am spus de D-1 Bratianu. Existaprofunda afinitate *i analogie Intre aceste personalitliAu existat probabil de la inceput, lucru care a *i de-terminat apropierea tor. dar probabil s'au dezvoltatprin educatia contactului sufletesc.

Ca HMO suiieiesti *i morale, analoage, insa mai reduce,seriozitate, consequenta, soliditate de convingeri orien-tate dupe interesele vitale ale neamuiui, o vointja insamai *ovaelnica, mai putin darje, cu amplitudini mairepezi, mai nervoase, mai mici, sunt trasaturile perso-nalitatii D-lui Duca.

Intuitia realitatilor, oamenilor *i situatiilor, cut careeste dotat frunta*ul liberal, pot fi cate ()data fluctuante*i nesigure ; In schimb, D-sa pare a avea secretul for-mularii Clare a situatiilor complexe Si in continua de-venire. Initiativa Si promptitudinea in deciziuni pot fila acesta ceva mai viol, mai repezi, pentruca *i am-plitudinea for este mai mica, nu se refera la problemede importanta celor rezolvate de D-I Bratianu, care aufost probleme rari, secuiare. Ca nu se prea indeletni-ce*te cu ideologiile *i abstractiunile din carti, ca estepreopupat de firele concrete ale realitatii *i ca sacrificeprea mutt bucatariei electorate *i politice, nu sunt obiec-tiuni in regimul votului universal. Talentul oratoric at

74

www.dacoromanica.ro

D-lui Duca reaminteste pe at D-lui BrAtianu. Forta luinu va sta in scaparari, in combinalii de efect; genullui nu va fi aparatul eruditiei, al documentdrii; ci putereaextraordinary de a prinde si desena luminos imprejz-raffle, de a exprima plastic interesele marl, de a sinte-tiza si simplifica situatiile complexe. Si, mai ales, ca-racterul specific al acestei oratorii este forma, accentulcare impune si pune in miscare sufletele.

0 actiune politica, si mai ales socials, inceputa dejos si largitd si inaltata in mod organic, consequent,logic, dd personalitatii politice a D-Iui Duca un reliefdeosebit in viata politica a tarii.

De aceea, atat in sanui partidului cat si pentru ad-versari, de acum pare ca se desemneazd in D-1 Ducaseful partidului, pentru momentul cand D-I Bratianu nuva mai consimti sa poarte sarcina sefiei.

Si aceasta eventualitate ar avea cu atat mai mutt in-teres si valoare, cu cat personalitatea D-lui Vintild Bra-tianu, posedd calitati si metite care ar puiea face din -tr'insul seful until partid politic Nu este clansul, prirtsimplul fapt al neobositei si neinvinsei sale activitati,sufletul organizatiei partidului ? Puterea sa de vointasi de actiune nu cunoaste margini nici obstacole. Prinputerea vointii si interesul ce pune, chiar in chestiunide care este rnai strain, se insinueaza, le patrunde, leintelege si -le poate trata lot atat de bine ca si spe-cialistii. La discutia proectului de Constitutie la Cerealde Studii, nimeni mai mutt ca D-sa n'a luat o partemai activd si n'a dat idei mai practice.

Nu este ramura de activitate care sa nu-I interesezesi sa n'o patroneze. Nimic nu-i scapa. In fiecare old,minut .sau secunda, 11 preocupd o chestie, un interes,o problems: economics, politica, nationals, etc. A-ceasta personalitate nu cunoaste vidul, nici vagul ;momentele ei sunt toate pline, ocupate cu ceva precis.

75

www.dacoromanica.ro

Este poate prea mult dusmanul conceptiilor care,daca sunt largi, pot fi vagi 5i abstracte ; dansul fiindprea absorbit de concret Si de actual, este firesc safie neindemanatec in ideologii.

D-1 BrAtianu va H obiectul hartuelii zilnice a tuturoradversarilor politici 5i va produce chiar nemultumireaunor prieteni, prin intransigenta dusa pana la extrem,prin rigiditatea convingerilor 51 prin scrupulozitatea 5icuratia atitudinei sale care, insa, cateodata, ii pot jucafarsa de a'l face sa se lase pacalit, in mod gray 51

total, de once partizan mai siret. _desemnezeAceste calitati ar putea foarte bine sa in

d-sa pe viitorul sef al partidului, dar, indiferent deaceasta situatie, D-1 Vintila Bratianu va fi oricum sitotdeauna punctul de plecare al sevei Si energie1 careva circula in toata organizatia p.artidului liberal. Dacaaltul va fi capul acestui partid, d-sa va H inima lui.

Vorbind de fortele politice personale de care dispunepartidul liberal, nu putem trece cu vederea pe D-1 Al.Constantinescu. Este, de sigur, dupa D-1 V. Bratianu,si in alt gen, omul politic cel mai activ, cel mai expe-dilly 5i cel mai ingenios in rezolvarea problemelor prac-tice mari 5i mici. In aceasta personalitate s'ar puteazice in adevar ca se incarneaza ratiunea practica, dacaEmmanuel Kant n'ar fi fAcut din ratiunea practica fun-damentul moralei 5i moralitatii. Intuitia clara si initia-tiva sunt duse la d-sa la o oerfectiune neintrecuta siiau forma a ceea ce se chiama in limbajul comun : sme-cherie. Si acest talent poate tine loc de toate celelalte,pentru un om de actiune. D-1 Constantinescu posedaastfel prea mult, poate, ceea ce lipse5te atat de multoamenilor ca D 1 Vaida 51 Maniu. Daca ar putea sa ledea de la sine 5i acestora! Aceste calitati fac din D-1Al. Constantinescu nu numai until din fruntasii cei maiactivi ai partidului, dar 11 fac de o utilitate practica

76

www.dacoromanica.ro

incomparabila pentru viata politica a partidului. Si4ocmai din cauza valorii calitaplor sale politice, perso-nalitatea D-lui Al. Constantinescu a fost *i este ata-cata cu ultima violenta de du*manii partidului.

Talente *i capacitati de alt ordin, *i din cele maistralucite, are partidul in D-nii Toma Stelian, Marzescu,Banu, etc. Spiritul combativ de polemist parlamentarat D-lui Marzescu, personalitatea sa politica care in-trune*te ceva dela D-1 Duca *i ceva dela D-1 Con-stantinescu, ii dau un relief *i un rol de prima manyin politica tarii.

Dintre personalitatile liberate cele mai de valoare *icele in deob*te mai simpatice *i mai democrate, tre-bue sa desprindem prc,fitul D-lui V. Sassu. Sinceritateasi indrazneala principiilor sale democratice, unite cu oputernica vointa de actiune, nu vor intarzia sal con-fere in partid rant de mina intai pe care'! merita *i pecare'l va utiliza *i uza, suntem siguri, ir. serviciul popu-larizarii si democratizarii partidului liberal. D-I Sassueste una din cele mai frumoase forte ale partidului.

Avand la conducerea sa un manunchiu de persona-litati politice atat de distinse *i practice n'amdat lista complecta ele constitue un capital de celmai mare pret pentru partid si fac din el cel mai puter-nic agent de evolutie istorica si de progres politic. Nuputem deci sä nu insistam asupra lui.

Dar daca aproape toate aceste personalitati apartinprin situatia si origina tor, burgheziei, cadrele part:dulu*i aproape totalitatea aderentilor i*i au origina in mas-sele populare din sate *i din orne.

Ca se pot insa face unele critic!, daca nu asupracompozitiei partidului, cel putin asupra compozitieicomitetelor de conducere, a*a cunt 4u e*it din ultimulcongres general, este din nenorocire foarte adevarat.In aceesta privintP, nici o deosebire intre partidul libe-

77

si

www.dacoromanica.ro

-ral si partidele conservatoare. Intelectualitatea esita dinpopor sau taranime nu este reprezentata decat de Va-site Sassu. Elementele not introduse acolo sunt Wasreduse tot la personalitatea lui Sassu, in plus D-I I. Si-mionescu. Cu aceste exceptii, in complectul persona-litatitor care erau acolo si inainte de razboi, s'au maiintrodus vreo 3-4 altele, neaos conservatoare, si care,cu o singura exceptie, n'aduc nimic nou, ci dimpotriva.Acolo este de sigur o mare gresala, care ar putea finemilos exploatata in potriva partidului. Din moment cebaza lui este asa de larg intinsa la orase si la sate,era logic si firesc ca in comitetul restrans de condu-cere, massele populare sa aibe un numar de reprezen-tanti proportional cu importanta lor. Sa nu fi existatprintre numerosii invatatori si preoti, talentati si inte-ligenti, sau printre taranii neaosi, nici until care sä me-rite sa stea alaturi cu cei 20 30 din membrii comi-siei permanente? SA' nu fi volt nici unii din acestia sarenunte in favoarea unor personalitati elite din popor ?

Ca aceste chestiuni sunt foarte delicate, ca suntatatea considera;ii si servicii aduse, de menajat, Varaindoiala. Dar trebue tinut seams ca acesta este punctulcel mai critic al chestiunii politice si aci sta adevara-tul criteria al caracterului democratic al unui partid. Atransa aceasta problema delicata, cu metoade si pro-cedee vechi, este primejdios. Si este primejdios, fiind-ca problema aceasta este limba cant rului care trebuesa indite in cotro atarna greutatea. Cum partidal libe-ral este si mai ales voeste sä fie democrat, antioligar-hic si este distrugator al oligarhiei din Romania, tre-bueste vazut cu mare grije sa nu fats impresia cal arfi altceva decal ce zice ca este. Si mai ales trebuevazut ca, neglijand de a parea ceea ce este, sa nu alu-nece a fi ceea ce pare, adica de a fi ceea ce n'a fost

78

www.dacoromanica.ro

si mai ales ceea ce n'ar trebui sa fie... 1) Partidul libe-ral nu este si nu poate fi partid de class, adica par-tidul numai at burgheziei.

In stransa legatura cu compozitia comitetului de con-ducere, sta si chestiunea programului formulat si corn-plectat cu ocazia aceluias congres.

Care sunt punctele cu caracter mai democratic simai radical din programul partidului liberal ?

Le vom lua pe rand, in ordinea in care se gasescin program :

1. Pentru minoritatile nationale, programul prevedecete mai Intinse drepturi, Vara deosebire de rasa si reli-gie, spre a se,putea desvolta in deplina liniste si egalitate;

2. Dreptatea socials, temelie a ordinei si garantie alibertatil or;

3. Progresul, in vederea caruia not reforme politice sisociale se au in vedere ;

4. Descentralizarea comunii si judetului ;5. Economia banului public si impozite progresive,

precum si impozite pe avere, pe mosteniri, etc ;6. Lupta pentru neatarnarea noastra economics ;7. Incurajarea si cultivarea in taranime a spiritului

de cooperatie, pentru productie si vanzari ;8. Pentru muncitorii industriali : a) Pal ticiparea la be-

neficii ; b) Rectmoasterea si organizarea sindicatelorprofesionale ; c) reglernentarea dreptului de greva, cuintroducerea principiului arbitrajului obligator ; con-tractul colectiv ; e) reorganizarea si imbunatalirea asi-gurarilor muncitoresti ; f) opt ore de munca ; g) prote-

1) *Ulu ca aceste constafari n'au nimic placut, ca ele, exploa-tate de adversari, vor'fi si mai nepla.cute, ba chiar dureroase. Darstim deasemeni ca orice indispozitie a unui organism este nepla-cuta si Ca tocmai neplacerea it invita sä is masuri de indreptare.Daca adversarii vor critics partidul pe aceastd chestie nu pecalomnii si nascociri chiar ei ii vor face un real serviciu.

79

el)

www.dacoromanica.ro

jiuirea muncii femeilor si copiilor ; h) inlesnirea cre-ditului muncitoresc.

Celelalte puncte din program sunt probleme de or-din practic imediat, pentru a caror aplicare partidulliberal este mai apt si mai pregatit decal. oricare altsformatie politica. Negresit ca aceste probleme de ordinpractic imediat sunt si trebue sa fie comune tuturorpartidelor pur burgheze si conservatoare si ele nu potdiferentia partidul liberal de acestea.

Din nenorocire, insa, nici cele opt puncte esentialeenumerate, din program, nu despart acest partid decelelalte partide burgheze cu caracter conservator.Si partidul conservator progresist, si cel conservatordemocrat, subscriu in totul, prin programele tor, laaceste reforme, afard poate de punctul al saselea,care priveste independenta noastra economics. Catdespie partidul conservator averescan, el a si atacataceste reforme, si mai ales cele muncitoresti, careau fost mai toate deflorate si rasolite de pretentioasalegiferare a lui Trancu-Iasi. Este cert ca partidul li-beral va da acestor reforme un caracter mutt maiserios ; deosebirea dintre el si celelalte nu va fi, insa,decat de nuanta.

Deci, si asupra programului, acest partid poate pro-voca critici indreptatite. In adevar, eram obicinuiti capartidul liberal, chiar sub o conducere putin de-mocrats ca acea a lui Dimitrie Sturdza, sa priveascaproblemele dela o inaltime mai considerabila, sa des-prinda din larg si de departe chestiunile si sa dea,cu o anticipatie apreciabila in timp, deslegarile ceplanuieste. In cunoscutul program dela Iasi, DimitrieSturdza a anuntat votul universal, cu douazeci de aniinainte de infaptuirea lui. Si era atunci o ocazie fardnici o insemnatate politica sau istorica.

Dar acum ? Acum, dupa ce uraganul cel mai pu-

8o

www.dacoromanica.ro

ternic a rascolit din fund toate societatile civilizate sia dat o nemaipomenita impulsiune tuturor proble-melor sociale, partidul liberal, in programul sau, Wareindrazneala nici unei inovatii, nu anuntd nici o re-forma de mare viitor, de importanta pe care o avea,pe Ia 1890, Ia noi, votul universal, asa cum ar fi, azispre reforma dreptului succesoral, cu interzi-cerea pe linii colaterale si cu reducerea lui pe liniidirecte. Ba, lucru mai gray : stint puncte mai esen-tiale in programul sdu real, pe care le-a afirmat laocazii si care an ramas in afara de program. Regimulass zis al cointeresaiii, adica asociarea Statului cuinitiativa particulard in uncle exploataii si ideea mo-nopolizarii produselor subsolului, cu deosebire adiferitelor surse de energii, care, largite si adancite,puteati fi inovatii de cel mai mare folos si de celmai mare viitor, nici n'au fost trecute in program,deli stint in deobste cunoscute.

Si asupra programului, ca si asupra conducerii par-tidului, este regretabil ca partidul n'a adus aproapenici o schimbare, ci s'a pastrat tot, in toate, intocmaica inainte de razboi. Ba chiar s'ar putea observa caexists si o mica batere in retragere pe chestiuneapunctelor care n'au trecut in program, ca si cum artine sa pars mai putin demociat decat este in readtate.

Stim ca si aici stint multe consideratii de avut inseams, pe aceste vremi de bolsevism Nu trebue catocmai partidul liberal sa incurajeze supialicitarea.Dar, iaras, este adevarat ca °Heat de delicata ar fichestiunea, ea este in aceias masura primejdioasa.Pentru ea aci este de asemeni nota dominants, care(Id caracterul politicii unui partid. Ceeace a fost foitasi gloria liberalilor in trecut, este ca au fost partidde avangarda ; el nu mai poate sd fie pc viitor ce

G

pild i,

Sr

www.dacoromanica.ro

a lost iti trecut, daca intelege sa fie un partid deariergarda.

Pentru ca sa se arate ca este ceace in adevar este,partidul liberal trebue sä schiteze cateva reforme demare viitor, care sa" dea caracterul adevaratei salepblitici si sa constitue steaua polard a actiunii lui decateva:decenii. Aceste reforme n'aveau sa fie obiectulrealizarilor imediate ; trebuia tins catre ele pentru casa se arate incotro tinde partidul. Era aceasta chiartin mijloc de a-si garanta, siesi si masselor populare,Ca pe aceasta cale va merge, si ca nimic nu-I vaabate din drum. Trebuia sa stie sa se compromita,pentru ca sa nu mai lase loc la batere in retragere.

N'a facut-o, si lass impresia Ca sta la rascruci, ,incumpana. SA fie pricina conservatorii cari au intratfn comitetul de conducere ? In tot cazul, aceasta si-tuatie de nelamurire si echilibru este primejdioasa,nu atAt pentru ca se poate ex 3loata de adversari,cat pentruca se poate, ca pe nesimtite, cumpana sase piece in partea tendintelor conservatoare. Primejdiaeste ca nu cumva acesta admirabil organism, care afost pang azi un factor de progres si democratie, saajunga a fi un mijloc de aparare si garaniare a vas-telor averi ale unora, sau de ocrotire a bogatiilorpetrolifere, forestiere, sau miniere, ale altora, si, infine, de conservare a situatiilor economice si socialeale multora, ale tuturor acelora cari pot face oare-care sacrificii pentru partid. Daca partidul liberal araluneca pe aceasta pants, el va putea fi de fobscelor caliva, dar nu tarii, si va pierde simpatia mas-selor populare. Cu aceasta, in adevar, partidul liberalar Inceta a fi national, al tuturor claselor, si ar deveniun fel de partid de clash', care ar guverna in favoareauneia singure, a marei burghezii, careia i-ar sacrificape celelalte clase.

82

www.dacoromanica.ro

Momentul de ovaire i de indeciziune este foartecritic §i n'ar trebui sä fie prelungit. Exists, este ade-varat, gvantia unora din oamenii cari conduc partidul*i cari an dat dovezile cele mai stralucite de demo-cratismul lor; dar persoanele sunt trecAtoare.

In fond, chestiunea nu este numai de persoane §ide program, ci mai mult de doctrina. Partidul liberalnu mai poate ramane pur i simplu liberal. Notiu-nea de libertate trebuege imediat reintregita cu no-tiunea de dreptate §i consecintele abuzurilor de liber-tate trebuesc reparate prin aplicarea principiului dtep-tatii sociale. Regimul burghez este in curs de evolutiecatre un regim democrato-social. Linia evolutiei vii-toare nu va fi nici a realitatii liberale burgheze, niciacea a utopiei social -dc inocrate, ci acea a unui libe-ralism social, in care burghezia f§i va asocia, la pute-rea politica §i la conducerea economics a Statului,proletariatul industrial organizat.

Viitorul politic este al unui partid liberal socialisti al unei doctrini cunoscute sub numele de socialism

liberal.Cand burghezia parazitara, a capitalului anonim, va

fi fnlocuita cu burghezia tehnica §i intelectuala, careis parte §i plate§te cu persoana in procesul produc-tiunii, alianta Intre ea §i muncitori se va face delasine. Aceasta este opera care a§teapta pe burghezialiberals, §i care burghezie este dejI, azi, in mare parte,compusa din tehniciani Si capitali§ti, cari iau parte §iplatesc cu persoana in procesul productiunii.

Daca, de pilda, participarea muncitorilor la beneficiise realizeaza §i se estinde in aka fel, in cat cota mutt-citoflor sa fie in raport direct cu importania roluluifor in productie, toata problema rapotturilor dintrecapital §i munca ar fi In esenta ei rezolvata. Partici-parea la beneficii ar trebui transformata in cointere-

83

www.dacoromanica.ro

Sare tntre stat s1 muncitori in toate intreprinderiledeja monopolizate si in toate acelea care an un ca-racter de monopol, avand ca object exploatarea uneisurse de energii sau un serviciu public, sau, in sfarsit,fabricarea unui object de prima necesitate. In acestedin mini intreprinderi, exproprierea va trebui admisagratie aceluias principiu de dreptate ca si exproprie-rea marilor mosii,

Pasind spre realizarea unor astfel de reforme, nunumai Ca s'ar face o opera de echitate sociala, caren'ar stanjeni productiunea, dar chiar ar mari-o. Sestie cat de rau si greu merg intreprinderile exploa_tate de Stat prin salariati : Daca s'ar face din salariatiniste asoci4i, totul s'ar schiMba de minune, caci lu-crAtorii ar,avea imboldul interesului for direct sa lu-creze. Daca cu astfel de reforme, partidul liberal arimpieta in domeniul socialismului, uncle este primejdia ?

De aceea, tau s'a pus chestiunea, cand s'a cerutca partidul liberal sasi fixeze local in spatiul politicimediat langa socialisti. Daca aceasta inseamna un zidchinezesc intre liberal' si socialisti, este o mare gre-sala si este o imposibilitate. Azi chiar, nu numaipartidul liberal, dar toate partidele, pana si cele maiconservatoare, au adoptat pentru muncitori participa-rea la beneficii, ziva de opt ore, contractul colectiv.

Ce stint acestea ? -Lasalle si Karl Marx nici n'aucerut altceva. Opt ore pe zi, era altadata scris pe pan-cartele tuturor procesiunilor socialistilor. Si, daca esteasa, mai este serios sa ceri intre liberali si socialistiun zid chinezesc ? .

Evolutia sociall, mersul inexorabil al vremii, cer capartidul liberal sa devie un partid socialist practic, adicaliberal-socialist, ceva echivalent cu partidele radicalesau radical-socialiste sau social reformiste din Occident.

Daca formula, care rezuma si caracteriza, in esenta

84

www.dacoromanica.ro

ei, orientarea evolutiei interioare a societatilor mo-derne, este echitatea egalizarea sanselor pentru corn-plecta desvo tare a fiecirui membru al unei nat uni,atunci, din acest principiu suprem de echitate, derivareforma dreptului succesoral si gratuitatea 5coalei, prinluarea asupra Statului a tutulor cheltuelilor ce nect.si-teaza educatia 51 instructia, in torte 5coalele, a co-piilor ai carol- pirinti stint lipsiti de mijloace, indife-rent de cauzele caie au determinot aceasta lip0. Inadevar, ref rrn tnd dreptul de mo5tenire pentru averilemai marl, data produsul acestei reforme se afecteazade natitine pentru crearea scoalelor necesare, de tot

si pentru inhetinerca in scoli a tuturor copiilorlipsiti de mijloace, se obtine o cat mai aproximativaegalizare a conlitittrOlor de desvoltare pentru totimernbrii societlel.

Principiul echitatil, pe care-I infrange atat de graydreptul de succesiune, in forma lui de azl, care faceca se !lase, alaturi, copii adircand din leagan, unii da-loth de platit, altii bogatii de zeci sari cute de milioane,ar putea fi restabilit, cant], redact-1nd la o coki rezo-nabild dreptul de tho*nire al acestora din urma, s'arstrange mljloacele necesare pentru a asigura din largsi celor dintai educatia, instructla si cultura de carestint susceptibill. cu r 'alizarea acestui elementarprincipiu de echitate s'ar infaptui Si on fel dedemocratizare a instructiumi 51 a culturii, prin raspan-ditea for cat mai larg Si cat mai octane in masele populare.

Intrucat part dul liberal intelege sa ramaie ceea cea fost in (recut, un partid de reforme democraticeindraznete ; intrucat el intelege sz raspunda trebuin-telor aspiratiilor democratice ale vremilor noi, par-tidul iiber-I trebue sl dun I pe tale derealizare accasti inJoita reforma tico

Partidul liberal clatore5te aceasta prii Si o datore5te

85

fetid,

Oiatasocial%

sa 1,1opte ;;i

culturalA.

pi

www.dacoromanica.ro

cu atat mai mult titulaturii lui de national-liberal, pen-tru ca nici o alts reforma, afard de cea economico-sociala, n'ar putea contribui, in aceea0 proportie, lapropa§irea Si intarirea natiunii, cleat aceasta reformamenitd sd creeze in fiecare fiu al neamului o valoaremorals §1 culturala, dupd cum reformele economico-so-elate vor crea in fiece fiu al neamului o valoare econo-mica realrt §i votul universal va fini prin a crea in oriceins o valoare politics. S'a dat taranilor patnant Sidrept de vot, insd nu li s'au dat nici §coli suficiente§i nu au, nu vor avea nici maine, o mare parte dinei, mijloace suficiente pentru a -si trimete copiii lacoala, in toate §coalele in care inteligenta §i aptitu-

dinile for i-ar indreptati. Fars §coald, dreptul de votdevine o primejdie ; fard luminarea mintii, stapanireapamantului de Omni poate duce, §i semnele vremeiaratd ca duce, la un dezastru economic. Scoala tre-buia sä premearga cu mult, §i de mult, dreptul devot §i improprietarirea.

Insa cu cat constatam, azi, ca nu s'a facut aceastala timp, s'o facem cel putin acum §i s'o facem dinlarg; sa democratizarn fard intarziere §i cat mai profundinstructia §i cultuta nationals. Or, pentru aceasta, sin-gurd reforma imediata a dreptult'i succesoral ne poateda mijloacele.

Forta valoarea neamului nostru, in lupta econo-mica crancend ce se di intre natiuni, lupta care seva Intinde §i intensifica pe data ce ea se va substituirasboiului militar, forta §i valoarea Romaniei Mari, inaceasta lupta, va fi numai atat cat va trage la cantarforta §i valoarea unitatilor omene§ti care o compun.Un stat, oricat ar fi el de mare, fie chiar cat Rusiataristd, este neputincios §i slab, cand cetatenii suntnon-valori culturale, politice §i economice. Cum Statul

86

si

si

www.dacoromanica.ro

nu este decat suma fortelor individuate ce poseda,and indivizii care -1 compun sunt non-valori, sau va-lori prea reduse, sau cea mai mare parte din ei suntvalori insuficiente, Statul este o valoare fictiva si sepoate prabusi la primul conflict serios, cum a facut Rusia

Toata massa inculta, analfabeta Si inconstienta ataranitnii din Romania Mare atarna Si trage in jos spreprapastie aceasta. Romanie mare in aparenta, insaslabs in realitate, si neaparat, ea va atrage cu sineSi deprecierea ruina valorilor individuate existente,orient de eminente ar fi ele.

Propasirea si resister* neamului, intarirea RomanieiMari nu se pot asigura decat prin democratizareainstructiei si culturii.

Partidul politic care va lucra cel mai mutt in aceastadirectie, va fi singurul care va raspunde unei marlnecesitati nationale aceasta a'-tivitate va legitimaexistenta preponderenta lui.

Pentru viitor, partidul liberal va fi acesta, sau nuva mai fi, in lupta cu partidele concurente, de caremai avem sa ne ocupam.

Intr'un cuvant, dna partidul liberal vrea, el vareusi sa denucratizeze viata economics, sub forma eiindustrials. cat st viata culturala, raspandind-o cat mailarg si mai adanc in massa poporului, precum a demo-cratizat-o sub forma ei agrara, si precum a democra-tizat viata politica a Orli. Intiucat priveste succesulluptei, atat de necesara pent-u pastrarea independen:iinoastre economice, partidul liberal, in gonna ce se dade streini dupa avutiile noastre nationale, este singu-rul in mantra a obtine succesul deplin.

g) Partidul TarAnist.Acesl partid, tocmai fiindca nu este istoric, necesi-

teaza inevitabil un mic istoric. Ideea taranista s'a for-

87

si

sisi

www.dacoromanica.ro

mat si a venit pe cloud cai si sub cloud forme dense-bite : pe o cale nationals, ca produs indigen ; si pecalea impOrtatiei, ca produs exotic.

Pe cat putem ti, (cchestiunea taraneasca*, sub formaei indigena, a lost un produs spontan care a luatnasteie in judetul Arges si a facut cariera reiativstralucita, dar scurta, a lui Dobrescu-Arges. De pela1884 si Oita la 1898, chestiunea rianeasca a revisit,cu Dobrescu-Alges, sa fie reprezentata in Parlament

gratie talentului sclipitor si simpatic al acestuiprefnergator, ea a lost desbatuta si tratata atunci cudestula stralucire, sinceritate si competenta.

Dupa Dobrescu-Arges, ideea taranista a Camas sia trait mai departe in atinosfera politics, insa faradestula tarie.

Autorul acestei brosuri, care in primii doi ani deviata studenteasca a trait in apropierea simpatica alui Dobrescu-Arges, a lost singurul care, card s'aeclipsat acesta, a cules ideile revendicarile luitaranesti. Priii atiii 1899 si 1900, impreuna cu maimulti colegi studenti, el a scris ziarul Romania Ruralcipe care, cu mijloace de intamplate, it trimitea in toatesatele. In jurul acestei publicatii studentesti, facuta cuconcursul exclusiv al studentilor hi de tarani, senascuse un cerc de simpatie, pe cai spr jin.ta, intot felul, multe personalitati, plintie care si SpiritHatet, Caragiale, etc. Acestui cerc au apartinut cacolaboratoti tie seamy 11 nii Toma Dragu, avocatulMarinescu, Sergiu Cujba, N. Balotescu, C. Otanescu

veneau candva, daca nu Ina inset, D-I Dumitrescu-Braila, Profesotul C. Radulescti din Cra,ova, C.. A. Po-pescu (Spulber), Viadescu -Olt, etc.

Daca, astazi, mai multi din cei cari formau cerculacesta t tranesc -- avant la Icttre ne gasim in partiduliiheral, cauza este ca acest pattid, in ultimii zece ani,

S8

§i,

§i

157

§i

www.dacoromanica.ro

a adoptat un program de revendicari tarane*ti, careintrec cu mult ceeace visasem noi cu zece ani mai devreme. In s'artul partidului liberal, noi n'ain desmintitCu nimic visul politic al primei noastre tinereti, ci I -amrealizat cu asupra de masura, avaind oc,-:zia, in impre-jurarile nefericite dela Iasi, a sustine in Senat *i avota reforma exproptierii *i a votului ob*tesc. Dacaam fost cei dinrai cari am luptat pentru drepturileclasei tarane*ti, din care ne-am ridicat, nu suntem,insa, ramanand in partidul liberal, printre cei Carlexploateaza favoarea taranilor si beneficiaza de vo-turile taraniste. Aceasta insa nu exclude, din potriva,ca *i pe viitor, sa luptam in randurile partidului libe-ral pentru toate revendicarile legitime ale taran'ruii

Taran'smul a mai luat frinta si pe alt t cale, insatot in stInul partidului liberal, sub forma nuante; depoporanistn, al carui sustinator *i teoretician era d-1C. Stere. Ecou al popot anismului din Rusia, de unclevenise.*i introducatorul lui la noi, poporanismul acestan'a fost strein de rosin! poli.tice pc care afacut-o partidul liberal cand a adoptat reforma agrara.

Cu toate acestea, e*irea la .iveala a partidului tara-nese, la aleger He din toamna anului 1919, a fost unfel de generaliune spontand. Ablinerea dela alegeti ageneralului Averescu a lasat un vid, pe care cinevatrebuia sa-1 ocupe. Impopularitatea partidului liberal,libertatea fara frau lasata alegerilor, inexistenta foste-lor paitide conservatoare, au facut ca poptuaritateageneralului si abata in buna parte asupra d-lui I.

Mihalache si asupra pr ietenilor sal politici, foarte decurand constiruiti in partid, cu ocazia unui congres,care a trecut aproape neobservat.

Succesul 14rani*tilor, in aceste alegeri *i in condi-tiile in care a lost obtinut, nu parea nici se-rios nici temeinic. El parea mai mull produsul unei

89

evoluVei

se

speciale

www.dacoromanica.ro

crize sociale §i politice, foarte explicabila in urmaunui uragin mondial atat de sguduitor care nuputea lasa neatinse vechile forme §1 formatiuni poli-tice ale tarii. Convingerea generala era ea succesultarani§tilor este un accident politic trecator, o modacare va trece odata ctt limpezirea Si inseninarea at-mosferii morale §i politice a tarii. Am fost printre ceican nu credeau in temeinicia viitorul acestui partid,sub forma pe care o infatip el la inceput. Compozitiastatului salt major, in care intrasera elemente foartecompromise, inspira repulsiune Ia multa lume, care arfi putut avea simpatie pentru ideea taranista.

In urma, insa, a succesultti obtinut §i Ia alegeriledin 1920, in care curentul formidabil, necunoscut incala noi, ce s'a manifestat pentru generalul Averescu,nu a putut mic§ora, cu atat mai putin distruge, parti-dul laranist,in loath sphitele, chiar Si Ia adversari'si -a facut toe ideea ca partidul taranist este o reali-tate cu care trebuqte contat eh este desigur tinpartid de viitpr.

Precum am recunoscut-o §i in alt loc, ') chiar inmomentul in care nu eram Inca convins de temeiniciataranismului politic, partidul tlranesc raspundea unornecesitati pe care nu le satisfacuse integral §i Ia timppartidul liberal, mai bine zis unor insuficiente *i in-tarzieri ale actiunii liberate la sate. De aceea, in par-tidul tararresc au intrat, dela inceput, mai Coate ele-mentele cu care partidul liberal dusese, prin Battellepopulare. Si Cooperative, actiunea sa binefacatoare lasate. Mai tot porsonalut pranesc at acestor miscari,lrazarid insuficienta operii liberate salt intarzierea ei,a conceput o fireasca nerabdare, §i, la prima ocazie,a parasit partidul liberal, spre a creea 'tout partid,

1) Evolutia Ideilor Liberate, pag. 13 §i 14.

90

i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

grape cdruia activitatea liberald la sate sa fie grabita,complectata §i dusd pand la capatul sau.

Ca acliunea for, ostila partidului liberal, farani§tiiau exagerat §i s'au facut vinovati de ingratitudine ;ca, tagaduind meritele reale ale partidului liberal, aufrizat adesea calomnia, este, din nenorocire, prea ade-varat. Partidul taranesc este copilul din flori al parti-dului liberal precum vo vedea ca rezultd din osimply ochire a listei fruntaOlor sal §i ingratitudineatarani§tilor fald de libeiali, is forma putin simpatica aparicidului. Ma intreb daca dan§ii nu aveau altcevamai bun de facut decal sa conteste §i sa mic§orezerolul partidului liberal. Neaparat, dialectica politicalogica luptelor politice, a§a precum se obi§nuiesc lanoi, le impunea aceasta ostilitate darje impofriva libe-ralilor. Dar atunci unde este §i care este moralitateanoud, avantajul moral pe care un astfel de partid estedator aducd tariff ? Dar acest defect se explicapoate tocmai prin aportul oamenilor politici vechi cari,precum vom vedea, au adulterat dela inceput aceastanoua formatiune

A§a cum se prezinta astazi lucrurile, atat prin pro-gramul cat prin formaliunea sa pe care be Vom exa-mina mai la vale partidul taranesc este ca un felde dublura a partidului liberal. Astfel fiind, fire§te, else prezinta ca un concurent ireductibil §i, daca posi-bil, reducator al partidului liberal. Lupta intre acestecloud particle nu poate fi decat pe viald §i pe moarte.Unul din ele trebue neaparat sa elimine pe celdlalt.Nu inteieg Insa ca ar putea fi o eliminare complectd,ci o eliminare dela rolul precumpanitor pe scena po-litica a Orli.

Care sunt ansele partidului taranesc in aceastalupta ? Pentru a le aprecia, trebue sa examinam corn-pozitia, metoadele §i programul sau.

9

in

sa-1

politica.

www.dacoromanica.ro

Compozitia partidului taranesc ar trebui sä fie ceeace arata titulatura sa. In chiar compozitii partidului,intlucat ar trebui sa Fe mai molt sau aproape exclu-siv taraneasca, sta §i for si slabiciunea acestei for-ma tiuni politice noi. In acest caz, forta lui ar sta infaptul ca aproape 80 °/,, din populationea tarii fiindtaraneasca, ar urma ca noul partid sa alba, inscrisica din oficiu in organizatiile lui, acest procent al po-pulatiei, si aceasta ar fi in adevar un avantaj covar-sitor. Din nefericire rose, pentru taranisti, lanimea,in imensa ei majorilate, este lipsita de constiinta declass si prin -urniare si de constiinta politica. Ea maieste, in acela§ Limp, si din aceasta cauza chiar, lipsita

conceptie, de initiative. Fund o materie plastics,.amorfa, ea va piimi tot asa de u§or influenta si su-gestiunile partidelor burgheze, pe ie celui liberal maiales, ca si ale celui taranist. Din aceste cauze, ea avotat ieri cn Averescn, va vota azi en liberalii, mainecu taranistii si poimane eu cine stie ciue. De aceea ogashn azi inscrisa in organizatiile liberate, intl'o pro-po,tie molt mai mare decat in organizatiile taraniste,deli ar fi natural ca sa apartie de drept acestora dinurma.

Din acest punct de vedere, nova formatione politica,deli se pre;inde si se 'ntituleavn taran'sta, este tara-nista aproape tot atat de molt sau tot atilt de putintaranistaca si pa ttidul liberal sau ca partidul poporului.De aci decurge o nuanta de nesinceritate a taranistilor,care poate fi exploatata cu succes inpotriva lor.

Ne-avand nici constiinta de class, nici constiintapolitica si nici constiinta mica, taraniniea no Natecla on partid taranesc propriii zis. Nici on I -ar puteada si nici n'ar fi bine s': -f clea ; cici, in acest caz, ea,prin nunOrul sau covirsitor, ar elimina din viata

pe celelalte clase sociale mai bine pregatite pentru

92

de

pa-liti-h

www.dacoromanica.ro

opera de guvernare. Cum era firesc si de o imperioasanecesitate, partidul taranesc s'a compus, de la inceput,din elemente elite mai ales din mica burghezie delasate si dela orase. Cadre le acestui partid stint aproapeexclusiv recrutate din mica burghezie, din elementelecare pang Teri lucrasera cu si pentru partidul liberal.Ceea ce este precumpanitor in partidul taranesc dinfericire este mica burghezie si o bunt parte dinburghezia intelectuala a oraselor si a satelor. De aceea,titulatura partidului este in contrazicere cu compozitialui, dat fiind ca elemental seat precumpanitor este duatdin mica burghezie mai ales a oracelor. Titulatura arfi mai justificata data, cel putin in cadrele partidului,ar prepondera elemente intelectuale iesite din taranineaosi. Insa nu este cazul. Aceste elemente stint aproapetot atilt de numeroase In liberali ea si la taranisti.

Dezavantajul acestei nuante de nesinceritate si denecorespundere intre titulatura realitate este, inschirnb, compcnsat prin avantajul covaisitor ca, gratieacestei mici burghezii, gratie constiintei ei polilice,pregatirii ei intelectuale energiei ei, partidul taranescs'a putut injgheba si poate spera inteun viitor impor-tant in politica tarii. Numai sub impulsittnea acesteimici burghezii, numai cu ajutortil ei, numai gratieputerii c i de disciplitA, taranimea, in genere apatica,amorfa si pasiva, poate deveni in factor politic pre-cumpinitor Si poate obtine conditiuni de viata eco-nomics, socials si culturala care s'o ridice deasupranivelului ei actual.

Fundamentul social real, care poate fi la baza riva-litatii politice dintre liberali si taranisti, va fi deciconcurenta, lupta dintre burghezia mare, financiira,industrials Si agrara, Si mica burghezie intelectuala,intru cat aceasta nu va fi atrasa si absorbita de mareaburghezie. De sigur, se vor gasi in sanul taranistilor

93

si

si

www.dacoromanica.ro

San vor lucra In favoarea lor, $i marii financiari, insaprin exceptie, precum va tinde sa fie din ce in ce totmai mutt o exceptie existenta, in partidul liberal, aintelectualilor micii burghezii sau a c for ie§iti directdin taranime. Acesta va tinde a elimina din instinctpe intelectualii micii burghezii sau ai taranimii, pre-cum partidul taranesc, tot din instinct, se va sus-trage influentii cercurilor marei final*.

La drept vorbind, partidul taranesc, data 11 judecamdupa orientarea politica generala a statelor occiden-tale, ar fi, dupa scopul cell propune, promovareaintereselor taraniste, un partid socialist agrarian. Privitinsa sub latura originii cadrelor si a §efilor sai, el arfi mai mult ceea ce in Franta se chiama radical sau ra-dical-socialist, adica partidul micii burghezii §i at intelec-tualilor ei. Caracterul demografi cat populatiei la rii noastrefiind prea diferit de acela at populatiei franceze, estefiresc ca intre partidele radicale Si radicalo-socialistedin Franta §i cel taranesc de la noi, sa fie sensibiledeosebiri, §i acesta din urrna sa aibe ca scop, la noi,mai mutt ridicarea faranimii decal preponderenta miciiburghezii. Incolo, partidul taranesc este echivalentulexact at radicalo-sociali§tilor din Prat*. Bine triples,partidul liberal, la randul lui, tinde, sau pare a tindesa devie echivalentul partidelor centriste din Franta :republican, democrat, progresist, in care s'a crista-lizat marea barghezie financiara, industrials §i agrara,franceza.

Daca consideram statul major at partidului precum§i elementele politice mai cu relief care incadreazamassa schimbatoare a taranismului, ceeace izbeste inprimul rind este constatarea ca marea majoritate suntfosti liberali, ativa numai sunt venili dela conser-vatori i numArul elementelor cu adevArat noui esteInca mai mic. Aceasta ma indreptateste a zice ca par-

94

www.dacoromanica.ro

tidul taranesd este o formatie rupta din partidul liberalEste destul sa citam urmatoarele nume : C. Stere, Dr.N. Lupu, Paul Bujor, Gr. Coanda, Gr. lunian, N. Pro-topopescu, Dumitrescu-Bumbesti, pentru a dovedi afir-matia noastra. Acesti taranisti apartineau partiduluiliberal, si Inca in primele rinduri, si au avut $i ar f1

avut acolo roluri tot atat de importante ca si in noulpartid. D-nii 1. Raducanu si V. Madgearu gravitau custaruinta in jurul aceluias partid si d-1 Raducanu datoreste unei imprejurari bine cunoscute prezenta sa, nuin partidul liberal, ci in cel taranesc. De asemeni, suntcunoscute legaturile cu partidul liberal ale d lui Miha-lathe. Incidente fara importanta au decis indepartareasa dela acel partid. Intre elementele cu adevarat noi,abia daca putem cita pe d-1 Spineanu (?), Mirto (?),Hanes (?) poate Marin 'Linn i Borcea. D-nii Mehe-dinti, Rioseanu, Ghiulea, Hera, Musetescu... veniti delaipartidul conservator, sunt, cel putin unii, transfigurarl

conversiuni politice care tin de domeniul miracolului.Analizata din punctul de vedere at temeiniciei con-

vingerilor democratice si laraniste, in aceasta lista afruntasilor taranisti se pot d!stinge trei categorii :

sinceri, cari n'au facut parte din nici un altpartid politic, si sunt de stur cei mai putin numerosi ;taranistii veniti din partidul liberal, aproape toll de-mocrati convinsi, chiar impacienti si aceasta estepoate o nota buns pentru partidul liberal intru citchiar acolo, ei au fost partizanii unei politici cat maiinaintat democratica cu o pronuntata nuanta tara-nista, sau, cum se zicea pe vremuri, poporanista ; infine, taranistii conservatori, asupra laranismului si de-mocratismului carora lumea pune un mare punct deintrebare.

Care este valoarea politica a acestor personalitati ?Raspunsul la aceasta intrebare este esential, caci va-

95

pi

si

ta-rfniptii

ti

www.dacoromanica.ro

loarea partidului depinde foarte !tuft *i de valoareamorala *i politica a frunta*ilor sai.

Lipsa unui *ef cu deosebit prestigiu, recunoscutcare sa se impue cu o ne*tirbita autoritate morala,atat adversarilor cat, mai ales masei totale a parti-zanilor cum este cazul d-lui I. Bratianti, in partidulliberal este o lipsa simtitoare pentru pal tidulnese *i care-I pone intr'o stare de inferioritate vaditain lupta politica. In locul mutt *ef unic, se desemneazain fruntea acestei formahiuni un triumvirat: Stere, Lupu,Mihilache.

De sigur, din toti tiei, personalitatea Stere estecea mai ent'nenta si mai cu relief ; ea este chiar re-cunoscuta ca Mare, atat in pattid, cat *i in afara. 0cultura serionsa, intinsa Yi tr,.ita intens in in teriorul saumoral, face din d-1 Stere o forty *i o valoare culturala,care ar fi culled in coprinsul data n'ar fl *tirbitade un pirti-psis, de o obsrnatie nerationala, in atitu-dinele oda a luate. In mijlocul versatilitatii generalecare este plaga caracterului romanesc, d-I Stere aducestatornicia convingerilor, fixitatea rigida a conceptiilor,pana la excesul contrariu. Consecintele, din nefelicire,nu stint mai avantajoase in acest exces ca in celalt...Atat numai ca excesul d-lui Stere are ceva eroic, tragic,pe and excesul versatilitatii este la*, interesat, *i tinemai mull de domeniul comediei. Astfel se explica ati-tudinea*i politica nenorocita ale acestui frunta* taranist,din ultimii 10 ani.

Aclanc- cunoscator ale chestiunilor sociale *I morale,care agita veacul nostru, nimic mai firesc decat cadansul sa aibe notitmea cea mai !impede a solutiilordemocratice cerute de problemele sociale marl, *i in-tuitia cea mai luminoasa a liniilor marl, dupa care se

stlesfapard evolutia societatilor moderne. De aceea, d-saa fost partizanul cel mai infocat Si cel mai staruitor,

96

tlrii-

$i

jarii,

www.dacoromanica.ro

in randurile partidului liberal, in favoarea marilor re-forme votate la Iasi : exproprierea si votul universal.

Talentul greoi, insa temeinic si solid in cuvantarilesale, abil Si inspirat in formarea rationamentelor, logicastransa, consequenta, unitate, iata caracteristica ora-toriei de altfel greoae a d-lui Stere. La d-sa, cugetareavorbita evolueaza pe intinsul ideilor ca acei mastodontiformidabili de otel pe suprafata oceanului, cu miscarirectiline, rigide, inn" cu o siguranta in mers calculatesi cu o preciziLne fare pereche.

Fara indoiala, d-1 Stere ar intruni cele mai eminentecalitati, care ar trebui sa face din d-sa un sef cu pres-tigiu ; insa peste toate aceste cal tali, politica d-saledin timpul rasboiului arunca o umbra groasa Si cat sepoate de plicticoasa. Este adevarat ca si-a recunoscutgresala. Este adevarat ca multe circumstante usuratoare

descarca ; insa cand s'a inselat cineva asa de pro-fund, intr'un moment atat de vital pentru destineleneamului, autoritatea lui sufera o stirbire regretabilasi Indoiala asupra-i se continua in suflete. Fiind omde conceptii si de doctrine, mai mutt decat de actiune,si un artist al cuvantului scris si al logicei cugetate,mai mult decat al activitatei practice, d-I Stere este sidin acest punct de vedere insuficient pentru a jucarolul unui sef politic desavarsit. Insa cum o vaga ana-logie morale si mintala IL apropie de Lenin, cine poategaranta ca doctrinarul Stere nu ascunde Si rezerve deabilitate si actiune, care sa reaminteasca pe acelea alesefului bolsevist.

Pentru tot ce lipseste insa d-lui Stere, personalitatead-lui Dr. Lupu este in apropiere Si poate suplini, pentruca, la randul sau, acesta are poate prea putin din ceeace d-1 Stere are prea .mult.

Daca unul din acesti doi fruntasi faranisti este putinpopular sau chiar impopular, celalt este foarte popular,

977

it

www.dacoromanica.ro

mai ales in unele paturi sociale. In schimb, daca untildinteinsii este aproape indiferent unor cercuri socialemai inalte, celalt este foarte sincer execrat in aceleasicercuri. La oratoria greoae si rigida a D-lui Stere,corespunde cuvantarea prea Hula, de o volubilitate co-plesitoare, fara fond doctrinar a D-lui Dr. Lupu. La in-flexibilitatea doctrinara a unuia raspunde oportunismulpractic, at celuilalt. Daca unul traeste din ideologii si doc-trine, celalt este actiunea traita ; si pe cand unul esteun democrat numai din reflectie si studii, celalt este dinnastere, din sensibilitate si poate din arivism. Totulconcurs a face din dualitatea Stere-Lupu un echi-valent at dualitatii Lenin-Trotki, fail a afirma prinaceasta ca unii fac la not politica celorlalti din Rusia

In fostul invatator Mihalache, se poate intrevedeaca tin fel de sinteza a unora din calitatile celor dintaidoi fruntasi. Costumul ne-ar scuti sa spunem ca in-vatatorul Mihalache are aceeas origins taraneasca casi doctorul Lupu. C.T.ca unul este fiu de preot dinHusi, celalt este tot fiu de satean si mi se pare gi-nere de preot ; ambii sunt dar esiti din mica burghezieintelectuala a satelor. De aceea, ca si doctorul Lupu,d. Mihalache este taranist si democrat prin sensibilitate,prin nastere, pe cand D-1 Stere este vlastar al mareiburghezii moldovenesti. 0 cultura de autodidact apermis D-lui Mihalache sa-si asimileze notiunile ele-mentare politice si sociale, dar aprofundarea for sipatrunderea in complexul for d-sa n'a putut-o facedecat prin sensibilitate si intuitie vaga, nu prin studii.Orizontul larg at filosofiei sociale, perspectiva infinitaa doctrinelor, nu pot sa nu-i lipseasca, dar le corn-penseaza prin priceperea mai ascutita a concretului,a detaliului. Nu-i lipseste nici talentul, nici cunoas-terea oamenilor, calitati indispensabile unui conducatorpolitic ; ceeace insa pare a-i lipsi este autoritatea unui

98

www.dacoromanica.ro

Stere 5i puterea de a mi5ca 51 de a trage dupa sinemassele, pe care in orice caz n'o are cat doc-torul Lupu.

Una din cele mai simpatice figuri taraniste de frunteeste D-1 Paul Bujor, un incorigibil idealist, care nu-poate uita ca este fiu de taran din Covurlui, 5i caatare, 51-a dat ca scop vietii ridicarea clasei careia iiapartine prin na5tere. D-nii Dumitrescu-Bumbe5tilunian sunt, iard5i, din cei mai populari 5i activifrunta5i tarani5ti, precum Ion Raducanu Si V. Madgearusunt economi5tii intelectuali ai partidului, totdeauna in-formati in doctrinele economice chestiunile sociale.

Partidul taranesc, prezentandu-se cu acest stat major,trebue sa recunoa5tem ca, daca poate fi inferior inaceasta privinta partidului liberal, este superior ori-carui alt partid burghez. Daca el continua sa-5i im-bogateasca cadrele, insa nu cu elemente vechi, venitede la partidele reactionare, sau cu oameni politicivechi, cari nu s'au distins nicaeri prin democratismullor, ci prin toate elementele pe care insttuctia su-perioara le scoate din imensa class tardneascaprin atragerea in sanul lui a intelectualilor micii bur-ghezii, partidul taranesc va deveni, cat de curand,un adversar primejdios al partidului liberal 5i un pu-ternic organ de progres social Si politic al neamului.

In ce prive5te programul sau, partidul taranesc seprezinta mai putin bine decat in privinta compozitieisale, a statului sau major §i a cadrelor.

Examinat cu atentie, Si mai ales comparat cu acelaal partidului liberal, programul taranist nu ni se parea fi ceace pretinde Si ceeace ar fi logic sa fie. Intro-ducerea, scrisa cu mult aparat, la ante-proectul deprogram, nu ni se pare nici destul de Clara si popu-lard, dat fiind nivelul popular al marei masse a par -tidului 5i nu este nici intemeiata 5tiintifice5te. 0 buns

99

51

5i

si

www.dacoromanica.ro

parte a afirmatiunilor si a expunerii de principii dinaceasta introducere, ni se par herezii. Ca sa stabilestivaloarea politica a taranimii, bazandu-te pe tezelemarxiste sau pe dialectica obicinuita a marx'smului,ni se pare un non-sens. Daca este ceva stiincificestestabilit de Marxisti, este incapacitatea politica a ta-ranimii in general, inca-mcitlte justificata prin tern-peramentul taranului, de conditiile lui de viata si denatura ocupatiilor lui. A sustine contrariul, bazat petezele dialectica marxista, este o cutezanta gresita.Din zel taranist exagerat, autorul sau autorii aceleiintroduced, an substimat, au neglijat, sau au orris cutotul partea rolul micii burghezii, in formarea par-tidului tartinesc, si rolul ei in genere, pentru ca luptacu marea burghezie o va arunca pretutindeni, darmai ales la noi, alaturi sau de muncitorii industriatisau de tarani.

Aceasta introducere scrisa cu exces de zel taranisti marxist da partidului, din aceasta cauza, o culoare

bolsevica, si constitue, pe nedrept, un fel de sperie-toare, care indeparteaza in loc sä apropie de partid,spiritele detnocrate insa ponderate. Cu toate astea,programul taranist, care pastreaza proprietatea indi-viduals chiar dreptul succesoral burghez, aproapeneatinse, nu este nici socialist, cu at'at mai putinpoate fi socotit bolsevic. Din punct de vedere tactic,introducerea programului taranist, pe Tanga ca estefoarte prezumtioasa, confuza si nestiintifica, este sio grozava ,lipsa de tact, si deci o mare gresala.

Dacd de la introducere trecem la programul propriuzis, trebue sa marturisim ca ni se rezerva o deceptie.In esenta lui si in liniile lui cele mai generale, progra-mul taranist se deosebeste prea putin de cel liberal.Cu cateva exceptii ceva mai indrasnete, acest pro-gram este aproape conservator. In adevar, tot ce

I00

sf

si

si

www.dacoromanica.ro

poate propune partidul taranesc, cu privire la dreptulsuccesoral, este pastrarea acestui drept neatins 'ladescendentii in linie dreapta intre frati 5i soti».Daca,precum mai am spus, mai exista Si azi o rama.5ita ainstitutiilor medievale, feodale, aceasta este dreptulsuccesoral, care, in mijlocul societatilor civilizate Sidemocrate, este un anahronism 5i o intolerabila ne-dreptate sociala. Orice partid politic democrat, demnde acest nume, trebue s'o combata, s'o reduca saus'o inlature. Dar partidul nostru taranesc, care is aluribolsevice, nu are nici aceasta indrazneala. In schimbulacestor indaratnicii timorate, recunoa5tem ca partidultaranesc se revan5ena almitand creorganizarea unorinsemnate rarnuri de productie pe baza uneia sau alteiadin formele de socializare adecuate». De asemeni, maiputem considera ca o nota foarte bung pentru acestpartid punctul din program care cere ga5ezarea izvoa-relor de energie (petrol, carbuni, gaze naturale, caderide ape) sub conducerea 5i controlul public. Acestordoua chestiuni, care sunt esentiale in organizarea eco-nomics a unui Stat, partidul taranesc le aduce solutiunipe care am vazut ca orientarea generals a evolutieisocietatilor moderne le indica Si le impune itnperios.

In alt loc 1) not ne-am ocupat mai staruitor cu acestedoua probleme 5i am piopus pe larg solutiuni ana-loage cu cele pe care programul taranist nil le indicadecat cu mare sfiala Si le pastreaza un caracter vag.

Nu ne vom opri asupra diferitelor puncte din pro-gram, de un interes secundar, sau asupra acelora caresunt analoage cu ale programului liberal. Credem insanemerit sa staruim putin asupra capitolului relativ lacultura poporului. In aceasta chestiune, programul la-ranist este tot atat de bogat ca cel liberal, pentruca

1) Evolutia Ideilor Liberale, libraria Sfetea, part. II. cap. 1, II i III

10 I

www.dacoromanica.ro

probabil ambele partide isi dau perfect seama caaceasta este problema capitals a care' solutionaretrebue adusa urgent. Ambele partide uita insa ca in-fiintarea unei puzderii de scoli de tot soiul, nu estesuficienta pentru starpirea analfabetismului si pentrueducatia si instructia tinerelor generatii, daca nu sevor procura si mijloacele necesare copiilor familiilorsarace. Un sistem de burse si cantine trebue sa cornplecteze anuntarea abundentii de scoli, pentru ca sa sedea familiilor sarace mijloacele indispensabile pentru,trimiterea copiilor for in scolile de tot felui ce li sehardzesc prin programele politice. Ne-am ocupat inalt loc, ceva mai pe larg, si de aceasta problema, siam dat unele indicatiuni mai precise 9. Cum nu putemsa ne fntindem mai mult in aceste pagini asupra acestei probleme, ne rezervam pentru in curand un studiumai substantial, cand o vom trata in legatura cu pro-blema dreptului succesoral, de oarece reforma ce vontpreconiza pentru acest drept, va procura mijloacelepentru a solutiona problema culturii poporului.

In rezumat, putem zice ca partidul taranesc dispunede oameni politici capabili, cu sentimente si convingeri democratice si cu destul simt realist, care nuexclude idealismul si intelegerea sau intuitia luminoasaa orientarii evolutiei generale a societatilor moderne,si prin urmare si a societatii noastre. Valoarea poli-tica a acestui partid se justified si mai mult prin valoarea claselor sociale din care isi recruteaza aderentii :laranimea procurandu-i numarul, massa; iar mica burghezie intelectuala a satelor si a oraselor procurandu-iinitiativa, ideologia si capacitatea politica, intro cattaranimea, castigand constiinta de class, se va indeparta de liberali si intrucat mica burghezie intelectualanu va fi absorbita de partidul liberal. Fara indoiala ca,.

') Evolutia Ideilor Liberale, cap. III.

102

www.dacoromanica.ro

in acest caz, atitudinea micii burghezii intelectuale vadepinde de orientarea fruntasilor taranisti. Daca eiinteleg sä precumpaneasca taranismul in partid, vorpierde de sigur mult din simpatia micii burghezii in-telectuale. De aceea, daca partidul taranesc trebuesa-si fixeze profund un picior pe terenul clasei laranesti,sä nu f:xeze mai putin pe celalalt in clasa micii bur-ghezii intelectuale, a carei importanta numerics Si va-loare politica nu va inceta de a creste in mod constant.

In acelas timp, nu trebue pierdut din vedere ca re-forma agrara °data desavarsita, cea mai legitima siimportanta revendicare a tasanilor a fost satisfacuta,si ca, peste aceasta, prea putine interese si chestiunimai raman ca sä puns massele taranesti in miscarepentru taranisti. Ca metoda si procedeu in actiuneasa si propaganda ce desfasoara, de sigur ca partidultaranesc lass mult de dorit. Aproape nimic nu-1 deo-sebeste in aceasta privinta de vechile particle. Patimasi exagerarile, care merg pans la negarea adevaruluisi realitatii, nu lipsesc. Invinuind partidul liberal deoligarhie, fara sa-si aduca aminte ca el este distruga-torul oligarhiei din Romania, partidul taranesc, inschimb, nu ezita ca, prin agentii si agitatorii sal, safaca cele mai primejdioase promisiuni, si aceasta cuatat mai mult cu cat mosiile fiind aproape in totali-tate impartite, prea putin se mai poate face pentrutarani, in aceasta directie. Fireste, partidul taranist fiindo formatiune noun, ne avand trecut, el nu poate aducenici o garantie pentru viitor, cum o pot face liberalii.De aceea, este nevoit sa recurga 13 promisiuni impo-sibil de realizat si devine periculos prin demagogiala care ii impinge fatal situatia sa de nou venit. Vatrebui mult tact si multa intelepciune taranistilor, casa nu 'alunece pe panta primejdioasa a anarhiel si ademagogiei.

103

www.dacoromanica.ro

Care vor fi, in perspectiva viitorului, raporturiledintre aceste trei clase : Burghezie, Taranime, Munci-tori ? Taranimea va creste ea, nu numai in cultura sipregatire economics, dar mai ales in numar, pentruca ceielalte clase sa se eclipseze, precurn decreteazasociologii taranisti? Sau, din contra, dupa cum cel maielementar bun simt o indica, clasa proletariatului vacreste, se va desvolta si se va inn-11111i in dauna

car industria noas:ra va putea, nu peste multavreme, sa echivaleze cu agricultura si poate chiar s'odepaseasca in importanta ? Nu mai staruim a atrageatentia Ca acesta a fost procesul economic desvoltatin Anglia, Germania, Belgia, etc. 0 simply ochire debun simt, aruncata asupra conditiilor si bogatiilor so-lului, le-ar fi fost de ajuns ca sociologii taranisti sapoata intrezari prodigioasa desvoltare industrials carene asteapta. Cu carbunii, cu petrolul, cu gazurile na-turale, cu fierul si diferitele metale ce confine solulnostru, si tot astfel cu bogatiile forestiere cu ce-realele, care se preteaza la atatea derivate de fabri-catie alimentara, cu cresterea vitelor cu industriilece pot deriva din ea, se poate prevedea o desvotareindustrials de asa natura Si cu asa repeziciune ca, intreizeci pand la patruzeci de ani, ar putea depasi Sieclipsa agricultura. Aceasta fiind evolutia noastra eco-nomics cea mai sigura, ce devine atunci taranimea subraportul numarului ?

Cum pamantul nu este extinsibil, fatalmente numarulgospodariilor taranesti nu poate sa mai creased decatin proportii foarte recluse. Cu timpul, taranii gospodari,prin aplicarea spiritului de cooperatie la productiune,la credit si dPsfacerea produselor, vor deveni nistemici burghezi, insa Si muncitori, adica asacum e normal sa fie once adevarata burghezie. Sur-plusul de tarani, care va rezulta din marele excedent

104

ta-ranimii,

si

si

capitalisti,

www.dacoromanica.ro

de nastere ce cid taranimea, va trece de regula in ran-durile muncitorilor industriali sau ale burgheziei, siprobabil o parte va ramane muncitori agricoli manuali,asociati firesti, in lupta lor, ai proletariatului industrial.Massa taraneasca, care acum poate fi 70 80 V se vaputea reduce astfel, succesiv, pang la 30-40 O/o. Siatunci, de s'gur, ea nu va mai avea deck prea putincomun cu ceeace este taranimea de azi.

Pentru viitor deci, data toate calitatile politice siculturale ale acestei clase sunt destinate sa cieasca,in aceeas masura va scadea valoarea ei numerica.Aciaogam ca, din punctul de vedere democratic, niciazi nici mai tarziu taranimea nu va fi un factor de pro-gres prea hotarator, azi din incapacitate, iar pe viitor,cand va fi prosperat si se va fi desvoltat, din spirit deconservatism agrar, catre care va evolua inexorabil.

Ce ar putea insemna, deci, un partid taranesc si prinurmare de guvernare taranista ? Aceasta depinde demodul cunt s'ar prezenta acest partid. Partid de clasasau partid national taranisto-burghez? In primul caz,el ar fi pur Si simplu o simpla replica a guvernuluisovietic din Moscova.

Daca insa taranistii se prezinta ca un partid bur-ghezo-taranist, ceeace este in fapt, adica daca Ora-sesc ideea bolsevica a luptei de clasA si devin un partidnational, adica al tuturor claselor, atunci taranismuldevine o simpla dublura a partidului liberal, avandacelas rol. In acest caz, titulatura lui este nesincera. Siprevedem ca se va merge la o lupta de exterminareintre liberali sl taranisti.

Cine va invinge ?Raspunsul la aceasta mare problema a anilor ce

urmeaza se gaseste indicat in Cap. II al acestei bro-suri. El sung asa : Va invinge taranismul dacA : 1. Reu-seste sa inlature din fruntea lui, inlocuindu-i cu de-

105

www.dacoromanica.ro

mocrati convinsi si nearivisti, elementele indoelnice,cum de pilda este, in ciuda talentului sau, un SimionMehedinti ; sau elementele infumurate, funzigii de nuantaMadgearu care insa nu este cel mai rau in genulsail, si can n'au venit aci din alte partide decatpentru a-si satisface ambitiile vanitoase, exploatandnaivitatea si incultura taranimii ; 2. Daca in acelastimp taranistii adopta un program cu adevarat demo-cratic si socialist, in intelesul socia!ismului liberal.Vor invinge, din contra, liberalii, daca adopta, ei, unprogram mai inaintat si-si adapteaza metoadele si doc-trina la spiritul vremilor noi, ceea ce credem ca vatrebui sä se intample, caci este deja pe cale de in-faptuire.

h) Pariidul Socialist.

Azi o realitate in curs de a lua fiinta, maine va firealitate deplina, in dauna mai ales a taran'smului.

Cadrele partidului socialist, cu rari exceptii 1), suntrecrutate dupa norme cu totul diferite de -acelea alepartidului taranist. Statul sau major, cu exceptia acatorva intelectuali burghezi veniti din cauza convin-gerilor lor, este compus nu numai din oameni iesitidin popor, dar din lucratori propriu zisi. Sinceritateaconvingerilor for si onestitatea actiunilor si atitudineafor sunt altfel intemeiate decat acelea ale fruntasilortaranisti.

Miscarea socialists, in contrast cu taranismul, a in-ceput de acum 30 de ani, a progresat lent si temeiniccu toata soliditatea realitafilor sociale adevarate siprofunde ; si cu toate peripetiile pain care a trecut, ea

1) 0 scrisoare a lui Hie Moscovici ne-a desvaluit si printresocialisti cateva elemente care numai cinste nu fac miscarii.

Io6

www.dacoromanica.ro

n'a fncetat, n'a fost nici, un moment Intrerupta. Con-ducatorii ei au putut sa dezerteze in fmprejurarile cu-noscute i), miscarea sinsa urmat drumul, caci rea-litatea, a carei expresie era si este, nu Inceteaza de acreste si de a castiga importanta.

Jumanca, Oprescu, Flueras, Cristescu, Dobrogeanufiul, sunt capetenii de seams ale miscarii si unii dinei ar putea face parte, cu cinste, din randul oricaruialt partid.

Grigorovici, Dragu, Moscovici Ghelerter, stint, desigur, cei mai culti conceptiile tor, asa cum rezultddin atitudini fapte, stint cele mai realiste. Daca con-ducerea for reuseste sa se impuna partidului, atunci so-cialismul roman va intra pe calea colaborarii cu parti-dele burgheze va Inceta de a fl, in intelesul strict,adeca bolsevic, partid de class, ramanand mai multpartid de idei. Cu Cristescu Dobrogeanu, din potriva,utopia va triumfa, cauza lucratorilor nu va castiganimic din sguduiturile Si turburarile pe care aceasta_class le-ar provoca In aceastd tars. Cel mult vanitateasi goana dupa glorie a unora, va fi magulita si satis-facuta.

Daca comparam acest partid de class cu celalt partid,zis tot de class, al taranistilor, nu poate sa nu ne is-beasca profunda sinceritate a social-democratilor fatsde nesinceritatea unora din fruntasii tardnisti. Pe candunora din social-democrati li s'a oferit, pe cat stiunumai eu, in cloud randuri, ministere, si le-au refuzat,refuzand cu fndaratnicie de a lua parte la guvern ;fruntasii taranisti, in majoritate, nu sunt decat vana-tori de ministere si cauta cu lumanarea ocaziile de aveni la guvern, nu importa cum si cu cine.

Aceasta prima deosebire arata soliditatea, sinceritatea

1) Fostii socialisti trecuti la liberali, acum in urma Racowsky.

107

5i-a

$i

$1

$i

$1

$i

www.dacoromanica.ro

si trainicia socialismului, fata de taranism. Ace leas con-statari se pot face si sub raportul aderentilor. Pe candla taranisii, taranii sunt mai putin numerosi decat laliberali, aderentii partidului socialist sunt toll lucratori,si organizatiile socialiste coprind de sigur un nutriarde muncitori covarsitor mai mare cleat celelalte for-matiuni politice la un loc.

Raporturile dintre fruntasii socialisti si aderentii lor,cu toate schimbarile ivite acum in urma, sunt de altdnature decat cele intre tarani si taranisti. Astfel, pecand intre tarani si taranisti raporturile sunt precaresi nestatornice, taranii si taranistii trecand bucuros,oricand, la partidul liberal, nationalist sau averescan,/ucratorii socialisti, cu foarte rani exceptii, sunt de ostatornicie impresionanta fata de conducatorii for po-litici. Disciplina din randurile socialistilor este asa demare, incat ea nu lase nimic de dorit si intrece chiarpe cea observata in sanul organizatiilor liberate. Modulin care s'au comportat lucratorii in ultimele doua ale-geri, care furs si cele dintai cloud ale votului universal,dovedeste aceasta si constitue un fapt considerabil,care da o buns idee de viitorul si temeinicia acestuipartid. In adevar, statornicia proletariatului si disci-plina lui politica par a asigura alesilor de azi-scaunulfor de deputat, oricare ar fi imprejurarile, numai dacealesii for raman fideli credintei socialiste.

Aceasta disciplind si legatura statornica a proleta-riatului cu fruntasii sal politici, derive de sigur dinconstiinta de class, mai puternica si mai lamurita lalucratori decat la oricare alts class socials, si mai alesdecat la taranime.

Ceeace mai poseda lucratorii Industriali mntr'un gradde obiceiu mai mare decat celelalte clase sociale, estesolidaritatea intre ei si mai este si trezirea, in spiritultor, a problemelor sociale largi si de viitor. Prin

108

www.dacoromanica.ro

aceasta chiar, in spiritul for largit si In legatura cuproblemele care-i framanta, interesele marl nationale siinternationale isi fac drum si largest inca orizontulpreocuparilor lor, ridicandu-i deasupra nivelului comun.Puterea for de initiative ca si for/a for de intuilie inproblemele vaste, sociale si nafionale, si care stinttul organiza,tillor for economice si politice, fac din clasaproletariatului cel mai bun instrument de evolutie socialcisi de progres moral in societatile' moderne. Cand arenorocul sa dobandeasca si conducatori sinceri, morali,din punctul de vedere politic aceasta in este a-sigurat prin spiritul de disciplina ce o insufleteste sicare elirnina pe toti intrusii arivisti, doritori de ono-ruri aceasta clasa sociala este, din punct de ve-dere moral si politic, superioara chiar burgheziei.

Avand aceste calitati necontestate, clasa muncito-reasca are Ins dezavantagiul de a fi o minoritate demica importanta numerics, pentru moment, fate depopulatia totals a tarii. Insistam insa ca numai pentrumoment. Cu fiecare zi ce trece, se creiaza intreprin-deri non, care, automatic, prefac in muncitori proletariportiuni tot mai mari din populatia tarii. In vremeadin urma, si multi ani viitori Inca, bogatille naturaleale subsolului si ale solului vor da prilej intreprinde-rilor si exploatarilor celor mai vaste. Succesiv, Vareintrerupere si in aceeasi masura, proletariatul vacreste, in parte in dauna chiar a burgheziei, si maiales a micii burghezii, dar mai cu seams in detri-mentul clasei taranesti, care, inmultindu-se si supra-popurand satele, va procura proletariatului cele maibogate contingents. Este probabil ca tot solul tarii, nunumai in orase, dar in munti si pe coline, ca s1 pemalurile marilor fluvii, se va presara cu cosuri inalte,cu vaste intreprinderi de tot felul, cu fabrici si nenu-marate uzine. In aceste fabrici si wine se vor aduna

109.

stifle-

si,

www.dacoromanica.ro

si se vor solidariza, pentru munca productive si pentrulupta politica, portiuni din ce in ce mai importante dinpopulatia tarii.

Si dace azi clasa proletariatului reprezinta ceva sub10 0/,, din populatia totals a Orli, in douazeci de ani,de sigur, ea se va dubla. Peste alti 20 sau 30 ani,clasa muncitorilor salariati de tot felul va fi trecut de50 %._Atunci, cu calitatile morale si politice pe careI le gasim azi, ea va fi luat de mult, in viata politicaa Orli, rolul detinut azi de burghezie ; iar partidulsocialist, dace nu va fi absorbit partidul liberal de azi,il va Inlocui la carma Statului, facand din acesta unelement de rezistenta si de conservare socials si na-tionals.

Pand atunci, insa, partidul socialist, Intru ca- t varamane partid de clasa, si sincer cu el insus, nu vafi de cat-un partid de control si de lupta si nici decum partid de guvernamant. Va avea ca singur rolde a se coaliza cu una sau alta din formatiile politice,pentru a slabi pe cea mai tare sau a rasturna guver-nele si, prin presiunea parlamentara si economics, pecare o va putea exercita, va obtine, cu mari lupte sicu multe incordari inutile, reforme si imbunatatiri,mediocre pentru proletariat. Firesc ar fi ca acestpartid sä ofere, din cand in cand, concursul sau unuipartid liberal democratizat, pentru ca, de acord cu el,-si prin el, sa obtina maximul posibil de revendicari.Insa dialectica luptelor politice, din nenorocire, n'arenimic comun cu dialectica logicei si a firescului, sivom vedea, din potriva, partidul socialist combatandpe liberali, cu atat mai violent cu cat acestia vor fi

mai democrati, si, ca si in trecut, complotand alaturicu cele mai reactionare formatiuni care, fiind slabe,alearga la sprijinul on si cui. Partidul socialist vacauta, prin astfel de aliante monstruoase, sä darame

110

www.dacoromanica.ro

pe on Si cine ii va face concurenta pe terenul de-mocratiei.

In privinta programului partidului socialist din Ro-mania, el fiind, in principiu, comun cu acela al tuturorpartidelor similare de aiurea, *i intru cat, la noi, nu s'adefinit in puncte programatice speciale, nu este cev anou *i nici mare lucru de zis.

Experienta din Rusia, in schimbul marilor nenoro-ciri pe care le-a atras asupra poporului rus, va fidat omenirii o idee clard despre oportunitatea aplicariiin intregime a teoriilor marxiste. Cand aceasta experientava fi luat sfar*it, se va _V exact intru cat proprietateaindividuals este sau nu este un sistem practicabil, sauintru cat acest sistem poate sau nu continua desvol-tarea progresiva a omenirii pe terenul economic, sau,nefiind decat un ideal, nu este decat un sistem, carepoate servi ca orientare generala *i ca mijloc de cri-teriu in aprecierea realitatii concrete, dar pe care,daca it aplici in fapte, risca sä distruga sau sa dezor-ganizeze societatea Si procesul economic.

Fara indoiala, forta de azi a socialismului sta inpartea sa exclusiv critics ; partea constructive estefoarte discutabila. Doua lucruri raman *i vor ramanefundamentale in socialism : 1. Ameliorarea condliilorde viata ale muncitorilor salariati ; 2. Organizarea pebaze rationale Si juste a vietii sociale Si economice aStatelor.

Partea slabs a socialismului va fi insa, daca ramineInca la conceptia marxista : 1) ca neglijeaza procesuleconomic, luat in sine insu*i, adeca nu-1 preocupa decat in mod indirect cre*terea bogatiei in sine, ci numaiconsideratiunile de dreptate sociald ; 2) libertatea *i

spontaneitatea individuals sunt lasate in umbra, pe aldoilea plan, infatiple, iara*, indirect, ca rezultand fataldin principiul organizarii *i al dreptatii, considerate in

I I I

www.dacoromanica.ro

Rezumat si Concluzie

In compozitia demografica a Romaniei, ca si in aceaa tuturor societatilor europene moderne, se pot dis-tinge, in linii mari, trei clase sociale fundamentale :muncitori, burghezi si tarani. La tandul lor, in interio-rul acestor clase, se pot cu usurinta distinge gruparimai speciale. Spre pilda, burghezia se diferentiaza inmare si mica burghezie, alaturi de burghezia inteli-gentii. Taranii tind a se diferentia si el in tarani pro-prietari si muncitori agricoli ; precum si muncitoriiindustriali si comerciali find a se diferentia in mun-citori calificati, elita, si simplii muncitori, al carornumar este covarsitor.

Viata politica a tarii va tinde, in mod normal, sa secristalizeze in viitor pe aceste linii de temelie. De aceea,avem azi trei partide fundamentale : liberal, taranist sisocialist.

Ceea ce complied si intensified- lupta politica, estefaptul ca diferentiarea politica pe partide este nevoitasa se conformeze cu evolutia si necesitatile sub-gru-parilor sociale, care se ivesc si se accentueaza inHe care din cele trei mari clase. Trepidatiile, oscila-Vile, sovairile organizatiilor noastre politice stint pro-dusul complexitatii noastre sociale.

Cum se desemneaza azi si in viitorul apropiat evo-lutia partidelor si raporturile dintre ele, dacii tinem

8 I13

www.dacoromanica.ro

in seamI clasele 51 subclasele sociale, care constituesuportul acestor partide ?

Am spus 51 putem mentine ca taranimea va trebui sadea substratul 5i justificarea existentii partidului tara-nesc. Tot astfel burghezia, cu diferitele ei nuante, va fisuportul partidului liberal 51 al celor 2-3 fragmente sau.schite de partid (national, nationalist, averescan). Clasamuncitorilor, in linii generale, va constitui substratulunui partid socialist mai mult sau mai putin unificat.Aceasta in teorie 51 in linii foarte generale.

In practica faptelor, Insa, partidul taranesc, din cauzainferioritatii politice a marei masse tarane5ti, va fi, Incamulta vreme, 5i din ce in ce mai mult catava vreme,un partid al micii burghezii dela sate 5i din ora5e,care este menita sa remorcheze massa apatica a po-pulatiei satelor. Partidul liberal nu va fi, numai el, par-tidul exclusiv al marei burghezii, caci se va gasi aciin concurenta cu celelalte grupari politice similare.De asemeni, aderentii acestui partid se vor recruta,Inca multa vreme, printre tarani 51 mica burghezie.Astazi, lupta politica cea mare, ce se da Intre liberali5i tarani5ti, este lupta pe mica burghezie a satelor Sia ora5elor. Vor triumfa Iarani5tii, cand m!ca burgheziese va indeparta dela liberal!, 5i, lavers, vor triumfaliberalii, cand mica burghezie, in majoritatea ei, se vadesparti, precum a fost in ultimele alegeri, de tarani5ti.

Ceeace poate deveni, insa, determinant in aceastalupta nedecisa, ceea ce va putea constitui arbitrulluptei, va fi, credem noi, burghezia inteligentii, caretinde, din ce in ce mai mult, sa devie un factor im-portant 5i independent 51 care este fauritoarea indicatea opiniei publice. De aci derive, de altfel, 5i impor-tanta ei politica 5i sociala. Incotro va inclina intelec-tualitatea burgheza, care face temeiul opiniei publice,intr'acolo va inclina victoria, pe care factorul politic,

I14

www.dacoromanica.ro

determinant dar fare raspundere, o va iniica §i decide.Lupta politica din viitorul apropiat se desemneaza

deci, Intre partidul liberal,, deoparte, fie singur fiealiat cu alte grupari burgheze, Si cel taranesc, de altsparte, totdeauna in coalitie tacita sau expresa cu restulcelorlalte partide sau grupdri.

Succesul partidului liberal pe viitor va depinde deputerea de atractiune ce va exercita asupra miceiburghezii i a intelectualilor. Experienta venirii Ia

guvern a acestui partid, ne confirms §i aceasta pre-vedere. Aci sta tot viitorul acestei puternice orga-nizatii politice. Ce va fi acest. viitor ?

In sanul partidului, se pot distinge de acum treiorientari : curentul pur burghez, §coala i cadre vechi ;curentul democratic al intelectualilor, in directia ca5-tigarii satelor i organizatiilor cooperative ; curentulmarei finante i al marilor exploatari industriale. Dinnefericire, aceste curente nu se despart tran§ant i nuse definesc cu precizie ; eie se incaleca, se incalcesc

i unii dintre frunta0 partidului apartin pe rand fie-carui curent. Ei pot zice, ca poetul, ca doua sau treisuflete bat in pieptul lor. (Zwei Seelen wohnen, ah,in meiner Brust).

Viitorul partidului va depinde prin urmare de triumfulunora sau altora din cele trei curente i din cele treisuflete din pieptul frunta0or.

Sau va triumfa nuanta liberalilor §mecheri, invar-titori de afaceri, echilibriVi incercati, sprijinitori aimarei finante §i intreprinderi financiare, §i atuncipartidul va pierde simpatia micei burghezii i a in-telectualilor democrat', in care caz acest triumf vansemna qecul politic al partidului liberal. Partidulva dainui mai departe, precum, in Franta, republicaniidin dreapta, liberalii §i progresi§tii dainuesc dar nuguverneaza. Forta lui financiare 11 va mentine Ia su-

115

www.dacoromanica.ro

prafatd, dar in acelas timp it va indeparta de Ia con-ducerea treburilor publice, pe care nu le va maiputea influenta decal, ca si in Franta, indirect si princonruptie.

Daca, din contra, triumfd curentul democrat, partidulliberal va deveni un partid liberal socialist, ceaceeste in Franta partidul radical socialist, care guver-neazd in aceasta Cara de 30 de ani, aproape Vara in-trerupere. Adoptand un program democratic inaint at,partidul liberal va atrage si pastra simpatia miceiburghezii si a intelectualitatii, care H va menaja obund presd si o opinie publics favorabild.

In acest ultim caz insd, viitorul partidului taranistva fi mai precar si mai putin strdlucit. Soarta acesteiformatiuni politice depinde de gradul de adaptare,de care partidul liberal este susceptibil in impreju-raffle grele si atat de diferite care au urmat raz-boiului.

Din punct de vedere al politicei economice, desvol-tarea cooperatiei si asociatiei la sate si Ia orae poatefi un punct comun in programul celor cloud partideantagoniste. Ramane ca acela care o va imbratisa maisincer si o va promova mai cu temei, sd exercite ceamai mare influenta in viata politica a satelor. Aci vafi iaras un punct critic in politica liberals. Ea va trebuisd aleagd Intre marea finantd bancard sau marile so-cietati anonime si intre cooperatie. Succesul va fi alliberalilor, dacd ei vor sti sd le armonizeze si sa leimpace, de oare ce, si una si alta, sunt tot atat deindispensabile desvoltdrei economice nationale. De acidecurge tendinta dominantd catre transactii §i com-prom's, ce insufletete si doming spiritul conducato-rilor liberali.

Daca, insd, partidul liberal se va lasa tarat maimutt pe panta intereselor marei finante si marei indus-

1 i 6

www.dacoromanica.ro

trii, de sigur ca atunci viitorul politic va fi al parti-dului tardnist mic burghez. Taranitii vor fi, ei, ceeace este partidul radical socialist din Franta. Liberalii voravea in mina for marea finanta §i marea industrie, dar nu§i conducerea politica. Si be vor avea atata timp catreformele democratice aduse de lardniVi nu vor fisubminat, incetul cu incetul, i puterea for financiard

i industrfald.Pand atunci, insd, este foarte probabil ca i rolul

micii burghezii i al laranimii sd fie epuizat. Tarani-mea va deveni din ce in ce niai mult tin element destagnare Si de conservare, §i primul rol di progres§i de guvernare it va fi ca§tigat clasa muncitoare, careva fi dep4it faza sovietului §i va fi inceput eracooperatiei §i a sindicatelor.

117

www.dacoromanica.ro

ANEXA

Idealismul social si Realismulistorico-economic

Idealismul social, mai mutt decal oriunde, isi areobar§ia sa in Franta. Punctul sau de plecare a fostmarea revolutie, produs ea ins4i at idealismului §i atideologiei materialiste din veacul XVIII-lea. Dupa Ba-boeuf §i Egalii, Saint-Simon, acel gigant care calarestepeste cugetarea celor cloud veacuri, este spiritul dincare isvoreVe Idealismul social at secolului trecut §itot el este scel dintaiu care a intemeiat acest idealismpe bazele realismului istorico-economic.

Tezele si dialectica marxista nu sunt decat desvol-tarea teoriei saini-simoniene i punerea ei la punct insilogisme docnmentate.

Conceptia socialists, la Saint-Simon, are, deci, douaaspecte : unul idealist, adica rationalist §i entusiast ;altul analitic, materialist, adica istolico-economic. Ur-ina0 lui Saint-Simon (Fourier i Proudhon) in Franta,au staruit mai mutt asupra aspectului pur idealist §i

entusiast. In Germania, dimpotriva, Rodbertus, Marx *iEngels au reluat celalt aspect at socialismului, anali-zand exclusiv substratul salt istorico-economic, Las-salle fiind, la Nemti, equivalentul sociali§tilor id:ali§tidin Franta.

Chestiunea ar fi : de ce s'a produs aceasta disociatie

1 1 8

www.dacoromanica.ro

intre cele cloud aspecte ale socialismului si de ce soda-lismul francez s'a restrans si s'a specializat in aspectulideologic sentimental, optimist, pe cand cel german s'amarginit mai mutt la analiza stiintifica a substractuluisau materialist ?

Intrebarea, astfel pusd, implicd si raspunsul.Sterile politice si sociale din Franta, in urma schim-

bdrilor produse de Marea Revolutie, permiteau si chiarincurajau actiunea ; pe cand sterile politice si socialedin Germania, ramase inddrat, Inca pe jumatate medie-vale, nu permiteau actiunea socialistd. Socialistii fran-cezi aveau toate resorturile spiritului for incordate pen-tru actiune ; idealul si entusiasmul erau forma for demanifestare. Dimpotriva, socialistii germani, pe cari Ger-mania nu-i putea suporta Intre frontierele ei, ci ii a-runca in Anglia spre Odd, impledecati dela actiune,trebuiau sä is atitudinea contemplativd a reflectiunei,a analizei, a cercetarilor objective, care duc la teoriamaterialismului istoric. Nu le ramanea, cu alte cuvinte,decat sd precizeze si sa adanceasca explicatia econo-mico-istorica, propusa deja de Saint-Simon.

Natural, Marx va manifesta cunoscutul sdu dispreipentru ideologia entusiastdsuperficiald si nestiintifica,dupd el a socialistilor francezi. Atitudinea, ()data luata,nu-1 va pardsi nici cand Imprejurarile de mai tarziudin Germania ii vor permite actiunea. Idealismul, op-timismul rational si entusiasmul vor fi, in practica so-.cialistilor marxisti, tot atat de eficace pe cat vor flblamate si ponegrite in teoriile tor.

Rezultatele stiintifice ale cercetdrilor marxiste, auPost, rush', asa de strdlucite ; prestigiul lui Marx, af2.ade puternic, ca teoriile materialiste au fost adoptatesi in Franta, unde, de vreo 30 de ani, au domnit ex-clusiv, cu Lafargue, Jules Guesde, Longuet, etc.

La noi, Dobrogeanu-Gherea a adoptat tezele si dia-

119

www.dacoromanica.ro

lectica marxista, cu o fidelitate dusa pAna aproape deservilism. Alti epigoni, de data mai recenta, au fost*it sunt niVe maniaci al marxismului. Ei nu cunoscnu vor sa tie nici ce a fost inainte de Marx, nici re-actiunea, care s'a produs, in ultimul timp, impotrivaconceptillor Si metodei marxiste.

Caci, in adevar, atat in Germania, cat mai ales inFranta, o foarte serioasa reactiune s'a produs estein curs de a se produce impotriva marxismului').

In Germania, neo-marxiVii, cu Bernstein, an con-testat, cu mult temeiu, tezele marxiste, iar micareasindicala este, desigur, o desmintire a fatalismului ceinspira materialismul istoric.

In Franta, Jaures, cu toata atitudinea concilianta aspiritului san sintetic, era, el insu, o protestare contramarxismului a§a se explica fondul neintelegerilordintre el Bebel, etc., in faimoasele congrese Interna-tionale. Lucrarile critice ale D-lor Georges Sorel SiCharles Andler, §i acum in urma Laskine, au pus i'ntr'olumina foarte vie §i limpede contradictiile descom-punerea sisternului marxist.

Reactiunea idealului entusiast voluntar impotrivamaterialismului istoric era foarte puternica, cu ani dezile inainte de marele rasboiu, §i ea, acum, este trium-fatoare aproape pe toata linia. Socialismul, in genere,chiar bo*vismul, pun greutatea pe ideal pe propa-ganda entusiasta, care sunt mijloacele imediate de ac-tiune, Si nicidecum pe formulele algebrice, care, dacapot incanta sat'sface pe pedanti, sunt indiferentemai ales neintelese de massele lucratorilor.

1) Necunoscand aceasta reactiune de data recenta, un tanarmarxist ne-a putut acuza, el pe noi, ca am ramas in urma cuvreun veac, pe cand, in adevar, d-sa traete si azi tot pe la juma-tatea veacului XIX.

120

si

51

si

si

si

5i

si si

www.dacoromanica.ro

Altceva este, spre pilda, sd scrii despre problemelesociale ale vremei, trite() tevista anosta, greoae si ne-vazutd de marele public, si altceva este se tratezi acesteprobleme pe intelesul si la nivelul publicului cititor,cu scop de a promova actiunea. In primul caz, te mul-tumesti cu analiza contemplativd a conditiilor intrinseci,a substratului materialist al problemelor ; in celalt caz,sintetizezi situatiile in cdleva notiuni-idealuri, propriisä miste sufletele, si aspectul idealist, pasiunea si en-tusiasmul sunt singurele arme la care faci apel. A teimpovara, in acest din urma caz, cu tot bagajul deformule i siloaisme, la care ajunge analiia materialists,este a-ti distruge singur efectul la care voesti sä ajungi,WA sa ai alt avantaj decal a pare pedant, greoi, inschimbul aerului de eruditie eftind pe care ti l'ai dat.

Socialismul si metoda socialistd are deci cloud as-pecte si cloud metode sau atitudini : una contemplativd,analitica ; alta voluntary, idealists, active, care mergparalel, i§i corespund perfect, si intrebuintezi pe unasau pe alta, dupa cum ai in vedere actiunea, propa-ganda sau simpla reflectiune si analiza stiintifica. Unasau cealaltd metoda, unul sau celalt aspect, domingepoca si oamenii, dupd cum ea sau oamenii sunt maimult de actiune sau de contemplatie.

De altfel, idealismul rational, optimist si entusiasmulnu apar si nu devin. eficace decal atunci cand condi-tiunile materiale, substratul problemelor, le-au preparatcalea. De aceea, entusiasmul nu se poate comanda,dupd cum ar vroi unii utopisti. Dar nici transformarilesociale nu se pot efectua fatal, prin simpla si spon-tana si automata preparare a conditiilor for istorico-economice, fall aparitia, in spiritul contemporanilor,a idealurilor corespunzatoare, care provoacd entusias-mul si pun in joc pasiunile lor. De aceea, dace en-lusiasmul nu se poate comanda, precum ar vroi naivii,

I 2 I

www.dacoromanica.ro

sine si in primal rand. Or, este stiut ca libertatea estebaza fundamentals a vietii morale a individului si ca pri-mean totul, dreptatea nefiind decal un mijloc de arestabili principiul libertatii, deviate si devenite abuz.

Ca si la cursele de cal, principiul libertatii sau alegalitatii nu trebue sa serve decat ca punct de plecaresi ca regula restrictive a abuzurilor, sa nu fie deckegalizarea sanselor pentru toti concurentii ; odata por-niti la drum, principiul libertatii trebue lasat suveran,pentru ca fiecare ins sa dea societatii maximul deincordare, de ingeniositate si de resultate. Aceastaparte esentia!a a procesului vietii, socialismul o negli-jeaza chiar prin sa.

Dan socialismul s'ar multumi cu reducerea drep-tului succesoral la averile marl si cu principiul expro-prierii si al colectivizarii exploatarilor de interes ge-neral si care au caracter de monopol, el ar putea,chiar de azi, sa se apropie de conducerea afacerilorpublice, intrucat ar capata un caracter mai plastic,mai mladios, devenind un socialism liberal. Pierzandcaracterul de rigiditate si de fatalitate, el castiga pu-terea de acliune constructive si eficacitatea, care iilipsesc azi.

Din chiar experienta bol§evicilor ru§i, rezulta caguvernarea de class este imposibild, ca desfiintareaproprietatii, pe toata linia, este o primejdie, ca regi-mul fare libertate se transforms inteun infern intole-rabil si ca, in mod fatal, inexorabil, conceptiunile sipolitica lui Lenin evolueaza catre un socialism liberal,.in care burghezia este chemata sa-si reia locurile siocupatiile dela care, la inceput, fusese gonita.

Suntem siguri ca socialistii nostri vor fi cei dintaicari vor trage co icluziile necesare din invatamintelela care va fi condus guvernarea nefasta a sovietelor.

I I 2

definitia

www.dacoromanica.ro

tot astfel nimic nu se poate ef ectua fare idealuri sentusiasm, cum ar vroi pedantii can tagaduesc idea-lurile si dispretuesc entusiasmul. Idealul, entusiasmulsi pasiunea sunt traducerea anticipate, in spirite, aschimbarilor deja in gestatie in substratul material alsosietatii. A cunoaste obiectiv aceste conditii nu ajutasi nu adaoga nimic.

A te opri la fiecare pas, in elanul cu care enuntisau propagi idealul rational si 'entusiast, spre a aratasurubdria intrinseca a ratiunilor lui materialiste de a fi,este a pierde indicatiile bunului simt si a te expuneridicolului, cu care publicul pedepseste pe pedant'Si naivi. Caci in acest caz, un aspect at socialismuluinu face decat sa distruga sau cel putin sa paralizezepe celalt. Abia in urma, dupa ce actiunea a avut loc,aspectul analitic contemplativ poate veni sa confirmesi sa consacre rezultatul, sau cel mult el poate servi capiatra de incercare a sinceritatii si eficacitatii celuilat.

De aceea, in capitolele ce preced, not nici n'am za-bovit a pune in evidenta toata dialectica marxistA, carepoate legitima solutiile propuse si idealurile de liber-tate §i dreptate, care cer §1 justified aceste solutii. Sin'am fAcut-o, de oarece acest sport a devenit un jocprea usor, la care recurg, in once ocazie si pentru oncechestiune, °neat de triviala, toti debutantii doritori saimpresioneze pe ignorant' si ca atare nu poate decatsa ne repugneze.

122

www.dacoromanica.ro

CUPRINS

Prefata

I.

Pag . 1VI

Orientarea evolutiei si principlile el . . . . 3Evolutia dela fiinta biologics la personalitatea

spirituals . 4Evolutia dela robie la libertate : . . ...

a) Desvoltarea politica.b) Libertatea popoarelor pe baza principiului auto-

determinariic) Procesul evolutiei economice dela sclavie la coo-

peratie liberad) Procesul liberarii economice internationals . .

,,

,,

,,

,,

,,

55

6

710

Procesul democratizarii vietii politice si economice.Justitia socials , 11

Evolutia raporturilor internationale :a) Raporturile politiceb) Democratizarea politicii interne.Votul Universal.

,, 14

18

c) justitia socials gi democratizarea economics . . 19

11.

Clasele sedatea) Marii proprietari funciarib) Clasa burgheziei

,,

,,

303133

c) Clasa taraneascad) Proletariatul industrial

,,

,,

3642

III.

Partidele politics. Politica' nationala sau po-litica de class ? ,. 46a) Politica nationalali) Politica de class

,,

,,

4749

123

www.dacoromanica.ro

Guvern de partid sau guvern de coalifie ? Pag. 52Guvern neutru . 55Partidele de guvernamant 58

a) Partidul conservator progresist 59b) Partidul conservator-democratc) Partidul poporului

,, 6062

d) Partidul nationalist-democrat 65e) Partidul national 68f) Partidul national-liberalg) Partidul taranist

7087

h) Partidul socialist 106Rezumat si concluzieAnexd. Idealismul social si realismul istorico-

113

economic 118

ERATA

Pag. 6 (Prefata-) randul 3, in loc de studiu a se citi : stadia.Pag. 13 randul 3 de jos, in loc de de drept a se Citi : fi drept.Pag. 14 randul 2 de jos, dupa cuvintele : mai ales, urmeaza :

pentru posibilatile...Pag. 15 randul 5, in loc de : libertate, a se citi : liberate. -

Pag. 27 randul 6 de jos, a se citi : si era continua.Pag. 37 randul 6 de jos, in loc de : poatd, a se citi : putea.Pag. 41 randul 4 in loc de : s4 a se citi : ci.Pag. 71 randul 9 de jos, in loc de : educatie, a se citi : adecualie.

124

T,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TipografiaReforma So cialaPasagml Roman, 20

fai Lei 26

www.dacoromanica.ro