DURERE CARDIOVASCULARACARDIACA VASCULARA

NON-ISCHEMICA ISCHEMICA Disectia de aorta Hipertensiunea pulmonara

bolile arteriale periferice

claudicaţiei intermitente

tromboflebita profundăMiocardite-

miocardita acCardiomiopatii Pericartite-

pericardita acValvulopatii Angina pectorala Infarctul

miocardic acut

DE EFORT DE REPAUSAngina

vasospastică sau Prinzmetal

Angina pectorală de

decubit

LOCALIZAREretrosternal şi/sau precordial

precordial sau retrosternal

retrosternal, pe linia mediană, la nivelul coastei 3\4

retrosternal sau precordial

în disecţiile proximale, durerea este retrosternal - în disecţiile distale, durerea este interscapulovertebral, lombar sau abdominal

la nivelul toracelui anterior sau doar la baza unui hemitorace

la unul din degete – obstrucţie la nivelul arcadei plantare - plantar – obstrucţie subpopliteală - în molet – obstrucţie femuro-poplitee - în coapsă şi gambă – obstrucţie pe artera iliacă externă - în fesă, coapsă şi gambă – obstrucţie aorto-iliacă - la ambele membre inferioare asociată cu impotenţă sexuală – obstrucţie la bifurcaţia aortei abdominale (sindromul Leriche)

la nivelul masei musculare a membrului inferior afectat

IRADIEREumărul stâng, marginea liberă a muşchiului trapez şi membrul superior stâng

sub formă de „eşarfă”, iradiată către fosa supraclaviculară şi umărul stâng, marginea liberă a trapezului şi ȋn membrul superior stâng

în umărul şi braţul stâng, pe marginea cubitală a antebraţului stâng până în ultimele două degete

în umărul şi braţul stâng, pe marginea cubitală a antebraţului stâng, până în ultimele două degete, cu parestezii la nivelul mâinii şi degetelor

variază în funcţie de extensia procesului de disecţie ; de obicei, cu extindere la regiunile vecine (cervical, abdominal, membre inferioare)

precordial sau toracic difuz

nu iradiază nu iradiază

CARACTERde presiune sau chiar constrictiv

pongitiv, de arsură, de presiune sau constrictiv

constrictiv, sub formă de „gheară” sau „menghină”

constrictiv, sub formă de „gheară” sau „menghină”

ascuţit, sfâşietor, ca o „lovitură de pumnal”

variabil, de la junghi toracic, jenă dureroasă, la durere constrictivă

constrictiv sau de crampă musculară intermitentă

de greutate sau de tensiune

DURATAvariabilă, de la ore la zile

- variabilă, de la ore la zile

2-15 minute >30 minute >30 minutevariabilă, de la ore la zile

cvasipermanentă sau atât timp cât persistă obstrucţia

până când pacientul se opreşte din mers

iniţial, intermitentă la ortostatism şi ortodinamică;

ulterior, permanentă

INTENSITATEvariabilă, de la jenă la durere toracică intensă

variabilă, de la jenă la durere toracică intensă

variabilă în funcţie de pragul dureros al fiecărui pacient, de la jenă dureroasă la durere violentă, cu aspect crescendo-descrescendo

de la jenă dureroasă la durere atroce, în funcţie de pragul dureros al pacientului, cu creşte progresivă până ajunge la în „platou”

atroce, brusc instalată, cu maximum de intensitate de la debut

variabilă, de la jenă toracică la durere intensă

variabilă în funcţie de pragul dureros al pacientului

variabilă în funcţie de pragul dureros al pacientului

CONDITII APARITIE expresia

spasmului coronarian sau a pericarditei asociate

inflamaţia pericardului ; accentuată la schimbarea poziţiei, tuse, deglutiţie

-la efort fizic - în condiţii de stres

durere spontană -nocturn, la ore fixe, declanşată de spasmul coronarian -apare la pacienţi tineri, cu factori de risc (mai frecvent diabet şi fumat)

durere de repaus, apărută imediat post-decubitus dorsal, cauzată de stenoze coronariene semnificative - durere anginoasă spontană apărută în a 2-a jumătate a nopţii, determinată de creşterea presiunii de umplere din ventriculul stâng, prin retenţia de fluide şi de creşterea întoarcerii venoase în poziţia de decubit dorsal

de obicei, în repaus ; uneori după efort sau postprandial

posttraumatic sau într-un puseu hipertensiv

la schimbarea poziţiei, cu mişcările respiratorii, la tuse sau strănut

la efort la efort, la tuse şi strănut

CONDITII DISPARITIE la administarea

de medicamente antiinflamatoare

la aplecarea anterioară a toracelui; la antiinflamatoare

-spontan sau la repaus ori - la 1-3 minute după administarea de nitroglicerină

nu dispare la nitroglicerină ; ameliorată la antialgice majore

la antalgice majore sau post-chirurgie de reconstrucţie aortică

după tratamentul anticoagulant sau trombolitic (în embolia pulmonară)

în repaus sau la reducerea intensităţii efortului

în repaus, la aplicarea contenţiei externe, la terapia cu

sublingual anticoagulante

SIMPTOME ASOCIATE febră, astenie,

dispnee, palpitaţii, tuse, sughiţ, disfagie (prodrom viral)

febră, mialgii, dispnee, tuse, sughiţ, disfagie, disfonie

pot să lipsească, „inima pare indiferentă la durere”; când sunt prezente, cel mai frecvent se asociază cu anxietate şi transpiraţii, rar cu dispnee şi palpitaţii sau cu simptome dispeptice (greţuri, vărsături)

sincopa (consecinţă a aritmiilor ventriculare maligne, blocului atrioventricular), supradenivelarea de segment ST (semn de spasm ocluziv şi de ischemie miocardică transmurală) sau cu subdenivelare de segment ST (semn de spasm neocluziv), fenomenul Raynaud şi/sau migrena

senzaţie de „moarte iminentă”, anxietate, agitaţie psihomotorie, transpiraţii reci, dispnee, palpitaţii, greţuri, vărsături, uneori semne de şoc cardiogen

dispnee (insuficienţa aortică acută, insuficienţa cardiacă acută); ameţeli, lipotimie şi/sau sincopă (datorate debitului cardiac scăzut); plegii (datorită unui accident vascular cerebral); aritmii ventriculare maligne (tahicardia sau fibrilaţie ventriculară) sau chiar moarte subită

dispnee, hemoptizie, febră, sincopă, uneori simptome de debit cardiac scăzut

parestezii (senzaţie de greutate, amorţeală, răceală sau frig)

parestezii