Ecosistemul ecuatorial
Ecosistemul ecuatorialcuprinde n cea mai mare parte a sa mediul
geografic al pdurilor ecuatoriale.
ClimaAcest mediu are o uniformitate aparte a regimului climatic,
temperatura medie anual variind ntre 25 i 28 grade Celsius, iar
precipitaiile anuale depind 3000 mm.
VegetaiaDatorit acestor factori climatici, vegetaia predominant
este cea venic verde, luxuriant, cu arbori stratificai (n 3
straturi: 5-15 m, 15-40m, 40-60m), sub aceste straturi aflndu-se
arbuti i ierburi la periferia pdurilor. n interiorul pdurilor i
ntre straturi cresc liane i plante epifite (plante fixate pe
arbori). Arborii care constituie aceste pduri ecuatoriale
sunt:palmierii(peste 1500 specii, cuprinznd ipalmierul de
uleiipalmierul de cocos),arborele de cauciuc,arborele de
cacao,arborele de cafea,mahonul,accajuetc. Pe rmurile afectate de
maree cresc.
FaunaCondiiile climatice favorabile din aceast zon extrem de
cald i umed permit existena unei mari diversiti de animale. Cele
mai multe (erpi, insecte, maimue, fluturi, psri viu colorate)
triesc n coroana arborilor unde gsesc o hran abundent. Animalele
arbolicole s-au adaptat, putnd face salturi i agndu-se de ramurile
arborilor. n desiurile acestor pduri mai gsimjaguarul,antilopa de
pdure.
SolulSolurile sunt lateritice (sol rezultat prin alterarea
chimic a rocilor, de culoare roie, n galben sau cafeniu) i lipsite
de fertilitate.PopulaiaDin cauza faptului c pdurile ecuatoriale
sunt foarte dense, populaia care triete n acest mediu se
concentreaz pe vile dens populate sau pe rmuri.Lagos, de exemplu,
cel mai mare ora din Nigeria, cu peste 11 milioane locuitori, este
o metropol aflat n acest climat. Aici sezonul ploios ine din
aprilie pn n iulie, ploi mai blnde aprnd i prin octombrie i
noiembrie, temperaturile varind foarte puin de la o lun la alta
(27C n ianuarie, 25C n iulie). nAfrica, n zona pdurilor ecuatoriale
triesc n general pigmeii (populaie btina de statur mic).Impactul
antropicImpactul antropic const n defriri sau incendieri cu scopul
fie de a exploata resursele miniere, fie lemnul, fie obinerea de
terenuri agricole, drumuri sau spaii de locuit. Multe terenuri
defriate cu scopul de a se obine teren agricol au fost abandonate
din cauza splrii stratului de sol, aceste terenuri acoperindu-se n
scurt timp cu un strat de vegetaie deas, care mai trziu se vor
transforma n pduri.
