Elemente de Biofarmacie

7/25/2019 Elemente de Biofarmacie

1/119

1

Prefata

Acest al doilea volum vine in continuarea primului volum defundamente de biofarmacie si farmacocinetica si urmareste sa abordezemetode si exemple de comparari calitative si cantitative a datelor, de corelarimatematice ale acestora.

Dupa cum scria Alexis Carrel in cartea sa "Omul, aceastanecunoscuta", carte care l-a facut mai cunoscut lumii decat insasi premiulNobel pe care l-a primit, prima problema a medicinii o constituie nu lipsa

datelor ci multitudinea si imposibilitatea corelarii acestora. Si in aproape osuta de ani de la aceasta observatie situatia nu s-a imbunatatit. Ba dincontra. Asistam la o asa de mare faramitare a stiintei incat nimeni nu-si maiaduce aminte de limbajul ecumenic initial anterior noului Turn Babel.

In ultimii ani si in perspectiva urmatorilor ani comunitatea stiintifica si-apropus reinventarea omului global care sa restaureze intregul, alprezicatorului care sa scruteze viitorul, al arhitectului care sa integrezeformele, volumele si culorile, al Treimei in Unul. Platforma IndustrialaINNOVATIVE MEDICINE INITIATIVE ce urmeaza a fi lansata in urmatoarelezile urmareste sinteza institutionala Academie - Cercetare - Productie

tocmai in vederea reinventarii padurii. Si pentru a realiza acestea estenevoie de elaborarea unor baze de date si de fundamentarea unormetodologii standard de comparare calitativa si cantitativa, de modelare, decorelare, de regresie de ceva mai multa biostatistica etc.

Volumul de fata, in continuarea volumului de fundamente vine saprezinte modele de comparare si de corelare in vitro - in vitro, in vivo - invivo, in vitro - in vivo precum si corelari de ordin superior plecand in primulrand de la exemple concrete. De mentionat faptul ca toate exempleleprezentate se refera la date experimentale ale autorilor, la date legate deproblemele reale ale industrei in dezvoltarea de noi medicamente sau in

compararea medicamentelor generice cu medicamentele de referinta.Cartea se adreseaza acelorasi categorii mentionate la primul volum:studentilor pentru cursul de biofarmacie si farmacocinetica, doctoranzilorpentru cursul de biostatistica, masteranzilor in biostatistica, cercetatorilor dinindustrie etc.


2/119

2

"Intinsei o mana amara ... / Dardaind / Doua coarne de argint / Rasucit/ Se sfaramara." Intindem si noi o mana cititorului, sperand ca sintezanoastra nu se va sfarama precum coarnele melcului lui Ion Barbu, revenindiarasi la starea de cioburi.

Ianuarie 2008, Bucuresti.1. Evaluari comparative de cedari in vitro1. Problema curbelor de dizolvare care se intersecteaza.

Factorii fi si f2 estimeaza incorect diferentele intre profilurile de dizolvare atuncicand acestea se intersecteaza. Aici apar insa cazuri distincte.

a. Cazul cand curbele se intersecteaza in mai multe puncte. In acest

caz cel mai probabbil diferentele provin din fluctuatii ale conditiilorexperimentale si curbele de fapt sunt practice identice. O metrica detip diferenta intre ariile de sub curba (metrica de bioechivalenta)duce la rezultate mai apropiate de realitatea fenomenului.

b. Cazul cand curbele se intersecteaza intr-un singur punct. Inparticular, acest punct poate fi spre sfarsitul portiunii liniare alecurbelor. In fapt apare ca un produs se zolva mai repede dar maiputin complet decat produsul cu care se face comparatia. O anumitaierarhie in viteza de cedare nu se regaseste in gradul (extent)cedarii. Aceasta situatie poate avea o semnificatie clinica in specialin cazul medicamentelor cu cedare prelungita si inlocuirea metricilor

uzuale cu doua distante - una pentru cinetica si una pentru cedarear fi mai indicate.

2. Problema variabilitatii profilelor de dizolvare.Variabilitatea profilelor dedizolvare este calculata dar rezultatul nu este folosit mai departe. El devinefoarte important atunci cand calculam un interval de incredere 90 % pentrufactorul f2. Cu cat variabilitatea este mai mare, cu atat intervalul este mailarg.

3. Problema "standardelor" de calitate ce se impun medicamentului

testat.

Medicamentului testat i se poate impune la un moment dat, sa se dizolvesimilar cu un produs de referinta. In cazul (altfel cel

mai frecvent) cand produsul testat se dizolva mai repede, mai complet si,cel mai adesea mai putin variabil decat produsul de referinta, se puneproblema utilitatii impunerii standardului. Aceasta impunere se justificanumai atunci cand are drept scop asigurarea bioechivalentei. In toatecazurile insa, o variabilitate mai mica este de dorit.


3/119

2.11. Forma farmaceutica:Propafenona 150 mg, comprimate

3

4. Problema metodologiilor de dizolvare. Metodologiile de dizolvare aleproducatorilor sunt alese adeseori mai curand pentru a face reclama, in fataautoritatilor si a utilizatorilor, pentru calitatea produselor companiilor

respective si mai putin pentru controlul efectiv al reproductibiltatii calitatiiproduselor de la sarja la sarja, si aproape niciodata cu scop de a prevedeacomportarea in vivo. Cantitatile mari de tensioactivi, vitezele mari de rotatie,pH-uri extreme, sunt de cele mai multe ori ilustratii pentru aceste practici.

5. Problema dizolvarii si a cedarii din forma farmaceutica. Termenul dedizolvare utilizat in ultimii ani vine sa inlocuiasca termenul de cedare dinforma farmaceutica, care reprezinta mult mai bine fenomenele implicate.Aceasta scurtatura este insa periculoasa prin aceea ca poate duce lapierderea completa din vedere a proprietatilor formelor farmaceutice si lamutarea accentului prea mult pe proprietatile de solubilitate ale substanteiactive.

6. Compararea separata a vitezei si a gradului de dizolvare. Diferentele inexcipienti se reflecta mult mai mult in viteza de dizolvare decat in gradul dedizolvare. Influenta asupra vitezei de dizolvare ar putea sa se datorezeunor modificari de strat limita. Gradul de dizolvare este determinat inprincipal de solubilitate si este mai putin sensibil la modificarile excipientilor.

Substana activa:acenocumarol (C19H15NO6, Mr=353.33)

Proprietati

-pulbere alba;-inodora sau aproape inodora, practic insolubila in apa si eter; -putinsolubila in etanol(96%)si in cloroform; -se dizolva in solutii apoasede hidroxizi alcalini; -prezinta polimorfism.

Cedare in vitro (conditii de lucru) __________

-Mediul de dizolvare: laurilsulfat de sodiu 1%;-Volumul: 500 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 75 rpm;-Timpul de prelevare (min):10, 15, 20, 30.

O


4/119

4

Rezultate

Concluzii __________________________________________________

-Laurii sulfatul de sodiu in cantitate prea mare si viteza de rotatie maxima (75

rpm) transforma problema dizolvarii substantei practic insolubile in preasolubile, ajungandu-se asfel la valori de peste 60% in primele 10 minute.-Dizolvarea ne este totusi completa dupa 30 minute ca o consecinta avolumului mai mic (500 ml).-Apar diferente in gradul de dizolvare intre testat si referinta lucru ilustrat side valorile factorilor f si f2, profilele fiind aproape de limita de similaritate darin afara ei.

Substanta activa:aciclovir (C8H nN 5O 3, Mr=225.20)

OH

Proprietati

Timp (min) 0 10 15 20 30

Referinta(%) 0 75.3 87.1 93.4 102.0Testat(%) 0 68.2 78.1 81.0 84.3

Valoarea factorului f2 45.61

Valoarea factorului fi 12.87

_____________________ Timp (min) ______________Figura 1.1 - Cedarea comparative din forme farmaceutice continand

acenocumarol

O

H2N N


5/119


5

-pulbere cristalina alba;-putin solubila in apa; usor solubila in dimetil sulfoxid;-foarte putin - solubila in alcool;

-se dizolva in solutii apoase de acizi si hidroxizi alcalini.

Cedare in vitro (conditii de lucru): USP 24.

-Mediul de dizolvare: acid clorhidric 0.1N;-Volumul: 900 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 50 rpm;-Timpul de prelevare (min): 5, 10, 15, 45.

Concluzii __________________________________________________

-Solubilitatea aciclovirului este slaba, dizolvarea fiind fortata de mediul acidcare reprezinta conditii asemanatoarea mediului gastric. In mediul intestinals-ar putea ca substanta asfel dizolvata (peste 85% in 15 minute) sa reprecipite.-Exista o diferenta semnificativa intre ratia de dizolvare a referintei si testatuluipe primele puncte de recoltare.-Desi factorii implica nesimilaritatea profilelor de dizolvare produsele au fostbioechivalente.

RezultateTimp (min) 0 5 10 15 45



Valoarea factorului f 19.47

Figura 1.2 - Cedarea comparative din forme farmaceutice

continand aciclovir


6/119

1.4. Forma farmaceutica:

Amoxicilina 500 mg / Amoxicilina 250 mg, capsule

6

Proprietati

-pulbere cristalina alba;-putin solubila in apa si alcool; practic insolubila in eter; -se

dizolva in solutii apoase de acizi si hidroxizi alcalini.Cedare in vitro(conditii de lucru):USP 24.

-Mediul de dizolvare: apa;-Volumul: 900 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);

-Viteza de rotatie: 75 rpm;

-Timpul de prelevare (min): 15, 30, 45, 60.

Substanta activa:amoxicilina trihidrat (CieH19N3O5S 3H2O, Mr=419.45)

HNH

HOO

H

-CH3

CH3

COOH

3 2H2O

Rezultate _______________________________Amoxicilina 500 mg

Timp (min) 0 15 30 45 60




Amoxicilina 250 mg

Timp (min) 0 15 30 45 60Referinta(%) 0 73.27 92.67 99.44 101.31

Testat(%) 0 54.15 77.49 90.67 97.48




7/119

1.5. Forma farmaceutica:Cefalexina 500 mg / Cefalexina 250 mg, capsule

7

Concluzii __________________________________________________

-Amoxicilina este putin solubila in apa iar testul releva aceste proprietati:dizolvarea este lenta si mai ales incompleta; -Referinta se dizolva totusirepede mai ales in cazul dozei de 500mg;-Desi profilele de dizolvare sunt semnificativ diferite, produsele sau dovedit afi bioechivalente.


continand amoxicilina trihidrat 500 mg

continand amoxicilina trihidrat 250 mg


8/119

8

Substanta activa:cefalexina (C16H17N3O4S,Mr=347.38)C

OOH

HNH2%NH

O H H

Proprietati

-pulbere cristalina alba;-putin solubila in apa; solubila in 100 parti apa;-practic insolubila in alcool si eter.

Cedare in vitro (conditii de lucru):

-Mediul de dizolvare: apa;-Volumul: 900 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 50 rpm;-Timpul de prelevare (min): 10, 20, 30, 40.

Rezultate

CH3-N

Cefalexina 500 mgTimp (min) 0 10 20 30 40Referinta(%) 0 66.48 88.21 97.60 102.73

Testat(%) 0 63.68 84.64 96.70 102.17



Cefalexina 250 mgTimp (min) 0 10 20 30 40Referinta(%) 0 75.98 94.33 98.20 100.50

Testat(%) 0 55.34 73.02 89.29 95.14




9/119

1.5. Forma farmaceutica:Cefalexina 500 mg / Cefalexina 250 mg, capsule

9

Concluzii __________________________________________________

-Desi substanta activa este putin solubila in apa dizolvarea este completa.-Exista diferente semnificative intre testatii de doza diferita (250 mg respectiv500 mg).

-Desi gradul si viteza de dizolvare ar trebui sa scada cu cresterea dozei,cefalexina de 500 mg se dizolva mai repede si mai bine probabil in cazul acestadin cauza excipientilor.

-- e er nta -- estat

Timp (min)

Figura 1.5 - Cedarea comparative din forme farmaceutice continand cefalexina 500 mg

continand cefalexina 250 mg


10/119

1.6. Forma farmaceutica:Tetraciclina 250 mg, capsule

10

Substanta activa:tetraciclina__________________(C23H27N2O8, Mr=

459.47)

Proprietati

-pulbere cristalina galbena;-foarte putin solubila in apa; solubila in alcool;

-practic insolubila in eter;-se dizolva in solutii diluate de acizi si hidroxizi alcalini.Cedare in vitro (conditii de lucru): USP 24. __________

-Mediul de dizolvare: apa;-Volumul: 900 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 75 rpm;-Timpul de prelevare (min): 10, 20, 40, 60.Rezultate

OH O

OH O

O

NH2

HO

CH

OH

H 'N-CH3

CH3

3

Formu area Testat I - Tetraciclina 250 mg

Timp (min) 0 10 20 40 60





11/119


11

Concluzii __________________________________________________

-Viteza de rotatie probabil prea mare in cazul acesta are ca efect dizolvareacompleta in primele 10 minute.

Formu area Testat II - Tetraciclina 250 mgTimp (min) 0 10 20 40 60Referinta(%) 0 93.74 99.77 101.45 103.26Testat(%) 0 87.10 93.15 96.39 100.05




continand tetraciclina 250 mg (formularea Testat I)

Timp (min)


continand tetraciclina 250 mg (formularea Testat II)


12/119

12

-Diferenta intre cele doua formulari de 250 mg este mai curand un efect alsupradozarii referintei cu 3% (practicabila in cazul antibioticelor).


13/119


13

Substanta activa:clorhidrat de ranitidina_________________(C13H23N4O3ClS, Mr=350.86)

H3C

N

H3C V-Q

-CH3HClNH NH

Proprietati

-pulbere cristalina alba sau slabgalbena; -foarte solubila in apasi metanol; -foarte putin solubila in clorura demetilen; -prezinta polimorfism.Cedare in vitro (conditii de lucru): USP 24.

-Mediul de dizolvare: apa;-Volumul: 900 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 50 rpm;-Timpul de prelevare (min): 15, 30, 45, 60.Rezultate

NO2

Formu area Testat I - Ranitidina 150 mg

Timp (min) 0 15 30 45 60Referinta(%) 0 38.74 75.62 91.65 95.39Testat(%) 0 64.67 95.50 99.69 101.62

Valoarea factorului f2 38.3Valoarea factorului f1 19.94

Formu area Testat II - Ranitidina 150 mg





14/119

14

Figura 1.9 - Cedarea comparative din forme farmaceutice continand ranitidina 150 mg

(formularea Testat I)

Formu area Testat III - Ranitidina 150 mgTimp (min) 0 15 30 45 60Referinta(%) 0 40.73 82.43 93.75 95.48Testat(%) 0 44.16 77.62 95.10 97.27



-- e er n a -- es a

O 15 30 45 60

Timp (min)


continand ranitidina 150 mg (formularea Testat II)


15/119

15

Concluzii _________________________________________________

-Se constat faptul c produsul de referin ii pastreaz profilul de dizolvarepractic neschimbat n cele trei teste efectuate; -Produsele generice testate au odizolvare mai bun (produsele I i II) sau apropiat(produsul III) fa dereferin.

Timp (min)


continand ranitidina 150 mg (formularea Testat III)


16/119


16

Substanta activa:metotrexat (C20H22N8O5, Mr=454.44)

OH

COOH

H2N N

Proprietati

-pulbere cristalina, higroscopica de culoare galbena sau portocalie;-practic insolubila in apa, alcool si clorura de metilen; -se dizolva insolutii diluate de acizi si hidroxizi alcalini.



Rezultate

N

ICH3

COOH

Timp (min) 0 5 15 30 45





17/119

17

Concluzii _________________________________________________

-Diferenta intre cele doua profile de dizolvare este semnificativa. -Dizovarea mailenta a testatului ar putea fi mai curand o problema de dezagregare a formeifarmaceutice.

Timp (min)


continand metotrexat


18/119


18

Proprietati _______________________________________________-pulbere de culoare alba;-practic insolubila in apa; solubila in clorura de metilen si metanol.


-Mediul de dizolvare: acid clorhidric 0.1N;

-Volumul: 900 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 75 rpm;-Timpul de prelevare (min): 5, 10, 15, 30.

Substanta activa:ketoconazol (C26H34N4O4Cl2, Mr=537.48)

Ck ^^ Xl

O

H3C




Timp (min)


continand ketoconazol


19/119

19

Concluzii _________________________________________________

-Diferena intre cele doua profile de dizolvare foarte aproape de"nonsimilaritate" este mai curand o deficienta de "metrica" aceasta considerand

valorile absolute ale diferentelor. Ori in cazul nostru acestea sunt de doua oripozitive si de doua ori negative. Daca am lua ca metrica a nesimiaritatii,diferenta intre ariile de sub curba, aceasta ar fi aproape zero.

Substanta activa:isosorbid mononitrat (C7H12NO6, Mr=206,17)

Proprietati ________________________________________-pulbere cristalina de culoare alba;-usor solubila in apa, acetona, alcool si clorura de metilen.


-Mediul de dizolvare: apa;-Volumul: 900 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 75 rpm;-Timpul de prelevare (min): 5, 15, 30, 45.




Valoarea factorului f 23.0

Timp (min)Figura 1.14 - Cedarea comparative din forme farmaceutice

continand isosorbid mononitrat


20/119

1.10. Forma farmaceutica:Isosorbid mononitrat 20 mg, comprimate

20

Concluzii _________________________________________________

-Substanta activa fiind foarte solubila si in cantitate mica, dizolvarea este rapidasi completa. Intarzierea de 10 minute in cazul testatului este doar o diferenta de

dezagregare.


21/119


21

Proprietati

-pulbere cristalina de culoare alba;-practic insolubila in apa si eter; putin solubila in alcool;

-se dizolva in solutii diluate de hidoxizi alcalini.

Cedare in vitro (conditii de lucru): ___________

-Mediul de dizolvare: lauril sulfat

de sodiu 1%;-Volumul: 500 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 75 rpm;-Timpul de prelevare (min): 15, 30, 45, 60.

Substanta activa:glibenclamid (C23H28N3O5SCl, Mr=494.00)

O ^ ^ O ^

NH NH

V ICl

RezultateTimp (min) 0 15 30 45 60Referinta(%) 0 66.08 81.47 91.26 95.44

Testat(%) 0 61.34 70.18 75.05 75.64




22/119

1.12. Forma farmaceutica:Doxiciclina 100 mg, capsule

22

Concluzii _________________________________________________-Glibenclamidul datorita solubilitatii foarte reduse in apa,are probleme ladizolvare atat in-vitro cat si in-vivo, fapt care explica in mare parte variabilitateafoarte mare a formelor farmaceutice cu aceasta substanta, in ceea ce privesteconcentratiile plasmatice maxime.-Dizolvarea este limitata de solubilitate.-Lauril sulfatul de sodiu desi in cantitate suficient de mare nu duce la o dizolvarecompleta in cazul testatului.Substanta activa:doxiciclina hiclat doxiciclina(C23H26N2O7, Mr= 442.46)

HCl, 1/2 C2H5OH, 1/2 H2O Proprietati

-pulbere cristalina de culoare galbena, higroscopica; -usorsolubila in apa si metanol; practic insolubila in eter; -se dizolvain solutii diluate de hidoxizi alcalini.Cedare in vitro (conditii de lucru): USP 24. _____________


Timp (min)


continand glibenclamid

OH O OH O O


23/119

23

Rezultate

Figura 1.16 - Cedarea comparative din forme farmaceutice continand doxiciclina 100 mg


Formu area Testat I - Doxiciclina 100 mg




Formu area Testat II - Doxiciclina 100 mg




Timp (min)


24/119


24

Concluzii-Similar cazului tertaciclina

Substanta activa:acid mefenamic (C23H28N3O5SCl, Mr=494.00)COOH CH3

NH J \ /c h3

Proprietati

-pulbere microcristalina de culoare alba; -practic insolubila in apa;

-putin solubila in alcool si clorura de metilen; -se dizolva in solutii diluatede hidoxizi alcalini.

Cedare in vitro (conditii de lucru): _______

-Mediul de dizolvare: solutie tampon pH-9;-Volumul: 800 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 70 rpm;-Timpul de prelevare (min): 5, 10, 15, 30.


continand doxiciclina 100 mg (formularea Testat II)




25/119

25

Concluzii__________________________________________________

-Atat dizolvarea cat si similaritatea profilelor sunt neconcludente intrucat suntobtinute printr-o metoda fortata (pH-ul mediului fiind 9 valoare in afaradomeniului acceptat) diferita de conditiile in-vivo. -Metoda este adecvata ca testde calitate si neindicata in predictia biodisponibilitatii.Substanta activa:meloxicam (C14H13N3O4S2,Mr= 351,39)

Proprietati __________________________________

-pulbere slab galbena;-practic insolubila in apa, putin solubila in acetona;-solubila in dimetilformamida;-foarte putin solubila in etanol si metanol.

Cedare in vitro (conditii de lucru): ______________

-Mediul de dizolvare: lauril sulfat de sodiu 1%;-Volumul: 900 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 75 rpm;


continand acid mefenamic


26/119


26

-Timpul de prelevare (min): 15, 30, 45, 60.RezultateFormu area Testat I - Meloxicam 15 m


Testat(%) 0 87.36 92.70 95.09 97.14



Formu area Testat II - Meloxicam 15 mg




Timp (min)


continand meloxicam 15 mg (formularea Testat I)


27/119

27

Concluzii __________________________________________________

-Aparent dizolvarea este rapida si completa dar factorul decisiv al acesteia estelauril sulfatul de sodiu 1% si viteza de rotatie mare. -Corelat cu faptul cameloxicamul are un timp de injumatatire mare viteza rapida de dizolvare esteneconcludenta.

Substanta activa:nimesulid (C13

H12

N2O

5S, M

r=308.30)

NHSO2CH3

NO2

Proprietati

-pulbere cristalina, galbena;-practic insolubila in apa, putin solubila in etanol;-solubila in acetona.

Cedare in vitro (conditii de lucru): ____________________

-Mediul de dizolvare: tampon fosfat pH 7.4 + tween 2.5%;-Volumul: 900 ml;

________________________________--------------------------------------------------------------------------------------------------------- 11

/ -*-Referinta(%) / --Testatf%)

Timp (min)

Figura 1.20 - Cedarea comparative din forme

farmaceutice continand meloxicam 15 mg (formularea

Testat II)


28/119


28

-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 100 rpm;-Timpul de prelevare (min): 10, 15, 20, 30.

Concluzii __________________________________________________

-Se constat faptul c ambele produse se dizolv foarte bine, ns rezultatuleste fals ntruct condiiile de lucru sunt complet nefiziologice (pH=7.4 + Tween2,5%).-Metode de dizolvare n acest caz este un exemplu foarte reprezentativ demetod aleas pentru "a da bine" n faa autoritilor i a pacienilor, i este fr

valoare n ceea ce privete predicia comportamentului in vivo.Substanta activa:losartan potasic (C22H22N6OKCl, Mr=461.00)





continand nimesulid 100 mg


29/119

29

Proprietati

-pulbere cristalina, alba;

-usor solubila in apa (sub forma de sare potasica); -solubila in etanol,solubila in acetona;


-Mediul de dizolvare: tampon fosfat pH 6.8;-Volumul: 900 ml;-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 100 rpm;-Timpul de prelevare (min): 5, 15, 20, 25, 30.

OH N=N^ N-K+

Rezultate

Timp (min) 0 5 15 20 25 30Referinta(%) 0 21.97 87.76 94.40 94.86 94.51

Testat(%) 0 38.34 90.85 94.76 96.75 96.49




30/119


30

Concluzii __________________________________________________

-Ambele produse se dizolv foarte repede, n primul rnd datorit proprietilorfizico-chimice ale substanei active (solubilitate mare). -Practic, foarte probabilorice formulare coninnd losartan nu pune probleme n ceea ce privetedizolvarea.

Timp (min)


continand losartan 50 mg


31/119

31

Proprietati ___________________________________-pulbere cristalina, alba;-usor solubila in apa, clorura de metilen si metanol.

Cedare in vitro (conditii de lucru): _______

-Mediul de dizolvare: acid clorhidric 0.01N;-Volumul: 900 ml;

-Aparatul: nr. 2 (palete);-Viteza de rotatie: 50 rpm;-Timpul de prelevare (min): 5, 10, 15, 20.

Substanta activa:captopril (C9H15NO3S, Mr=217,28)

Rezultate


Testat(%) 0 79.49 94.34 98.07 100.74




32/119


32

Concluzii __________________________________________________

-Ambele produse se dizolv foarte repede, n primul rnd datorit proprietilorsolubilitiicrescute a substanei active. -Practic, foarte probabil orice formulareconinnd captopril nu pune probleme n ceea ce privete dizolvarea.

Substanta activa:captopril (C16H21NO2, Mr=259,34)

Proprietati

-pulbere alba;-usor solubila in apa si alcool.

Cedare in vitro (conditii de lucru): _____________

-Mediul de dizolvare: acid clorhidric dilutie 1:100;-Volumul: 1000 ml;-Aparatul: nr. 1 (cosulet);

-Viteza de rotatie: 100 rpm;-Timpul de prelevare (min): 15, 30, 45.

Timp (min)


continand captopril 50 mg

NH ^CH3

I HCl CH3


33/119

33

RezultateTimp (min) 0 15 30 45

Formularea 1 (%) 0 102.4 103.1 103.8Formularea 2 (%) 0 98.1 98.3 100.3Formularea 3 (%) 0 103.2 104.9 105.6Formularea 4 (%) 0 101.3 103.3 104.8Formularea 5 (%) 0 100.6 101.8 103.5Formularea 6 (%) 0 101.5 102.3 103.3Formularea 7 (%) 0 100.4 104.4 104.9Formularea 8 (%) 0 100.1 101.1 103.4

Formularea 9 (%) 0 101.1 103.1 104.3Formularea 10 (%) 0 101.3 104.3 104.8Formularea 11 (%) 0 102.5 104.5 104.6Formularea 12 (%) 0 100.2 102.0 104.3Formularea 13 (%) 0 102.3 102.3 103.6Formularea 14 (%) 0 101.7 103.7 104.7

Valoarea factorului f2 >50

Valoarea factorului f


34/119


34

Concluzii __________________________________________________

-Att din cauza faptului c propranololul este o substan uor solubil, ct iprin prisma condiiilor experimentale de desfurare a testului de dizolvare,acesta este relativ "gratuit", fr valoare pentru testarea reproductibilitiiarjelor sau pentru a obine predicia comportamentului produselor in vivo.

2. Comparari calitative in vitro - in vivo

(Dizolvare - Farmacocinetica)Regulile WHO recomand in capitolul Date tehnice pentru stabilirea

reglementarilor" ca informaia pentru autorizaia de marketing trebuie s coninprintre altele in documentaie i date de echivalen (biodisponibilitatecomparativ, studii farmacodinamice sau chimice si teste de dizolvare

comparativein vitro).Reguli europene referitoare la evaluarea biodisponibilitii i

bioechivalenei specific faptul c Studiile de dizolvare sunt intotdeaunanecesare si in consecinta, cerute. Testele de dizolvare in vi tro formeaza oparte din stabilirea exceptiilor bioechivalentei".

Ca n multe cazuri din aceste reguli europene, a doua propoziie nu estecorelat cu prima, in final nefiind clar dac studiile de dizolvare formeaza oparte din toate studiile, dar consecina este c peste tot in Europa, in ultimii ani,studiile de dizolvare sunt alturate celor de bioechivalen; s-a incercatcorelarea rezultatelor in vitro cu cele obinute in vivo, pentru a se putea ajungela permiterea folosirii rezultatelor dizolvarii in anticiparea rezultatelorin vivo.

Se consider numai ca mnemotehnic corpul omenesc viu ca unoperator matematic" care transform parametri caracterizand curbele dedizolvare in parametri farmacocinetici asociai curbelor nivelelor de plasma.

y(dizolvare) = parametri farmacocinetici

Daca se consider cele doua intervale ca spaii ordonate metric ontrebare fireasc ar fi dac operatorul pastreaz distanele i ordinea. Deexemplu, dac se compar un medicament testat T cu unul de referin R, am fiinteresai s tim dac

din vitro

(R>

T)-din vivo

(R,T)

i


35/119

35

R


36/119


36

Concluzii _________________________________________________

-se observa o evolutie inversa in vivo fata de in vitro; -expunerea initiala(absorbtiapana laTmax) estein

contradictie cuevolutia invitro;-formatestata sedizolva mai

putin si se absoarbe mai repede; -dupa Tmaxierarhia in vivo se schimba;-este posibil ca dizolvarea in mediu de sodiu lauril sulfat, in acest caz sa nureprezinte neaparat situatia dizolvarii in vivo.

Profile medii de dizolvare in-vitro(12 comprimate)Timp (min) 0 10 15 20 30

Referinta(%) 0 75.3 87.1 93.4 102.0

Testat(%) 0 68.2 78.1 81.0 84.3

Figura 2.1.a - Cedarea comparative din forme farmaceutice

continand acenocumarol

Rezultate farmacocinetice ____________________________________________Figura 2.1.b-Concentratile plasmatice medii ale acenocumarolului dupa administrarea

Produsului Testat (T) - 2 comprimate continand 2 mg acenocumarol fiecare si a

Produsului Referinta (R) - 1 comprimat continand 4 mg acenocumarol;

(N=18)


37/119


37

Concluzii _________________________________________________

-corelare calitativa buna;-viteza si grad de dizolvare crescute (peste 85% in 15 minute);-similaritatea in vivo nu este in acest caz afectata de diferentele in vitro;-forma testata se dizolva mai lent si se absoarbe la fel sau chiar mai repedeca forma de referinta.


Referinta(%) 0 71.97 100.50 103.62 103.93

Testat(%) 0 40.98 73.81 91.59 99.65

Figura 2.2.a - Cedarea comparative din forme farmaceutice continand aciclovir

Rezultate farmacocinetice

Figura 2.2.b - Concentratile plasmatice medii ale aciclovirului dupa administrarea

Produsului Testat (T) - 2 comprimate continand 200 mg aciclovir fiecare si a Produsului

Referinta (R) - 2 comprimate continand 200 mg aciclovir fiecare; (N-18)


38/119

2.3. Forma farmaceutica:Amoxicilina 500 mg, capsule

38

-in acest caz exista o concordanta calitativa intre rezultatele in vitro si cele

in vivo;-forma testata se dizolva mai lent decat referinta si se absoarbe mai putindecat aceasta (expunerea initiala este similara evolutiei in vitro); -esteposibila o prelungire a perioadei de dizolvare sau o rata de dizolvare maibuna in vivo ca explicatie a evolutiei farmacocinetice similare (ariile desub curba totale sunt practic egale, diferenta de expunerea initiala fiindrecuperata post tmax).

Profile medii de dizolvare in-vitro(12 ca psule)Timp (min) 0 15 30 45 60

Referinta(%) 0 88.67 98.20 101.22 102.26

Testat(%) 0 49.55 62.55 71.04 77.16

Figura 2.3.a - Cedarea comparative din forme farmaceutice continand amoxicilina

Rezultate farmacocinetice ____________________________________________Figura 2.3.b - Concentratile plasmatice medii ale amoxicilinei dupa administrarea

Produsului Testat (T) - 1 capsula continand 500 mg amoxicilina

Concluzii


39/119

2.4. Forma farmaceutica:Cefalexina 500 mg, capsule

39

Concluzii _________________________________________________

-evoluie in vitro identica pentru cele doua produse;

-produse echivalente in vitro - echivalente in vivo;-in vivo, produsul testat se absoarbe ceva mai rapid si atingeconcentratii maxime ceva mai mari;-diferentele intre in vitro si in vivo nu pot proveni din diferenta intrepermeabilitatii deoarece este vorba de aceeasi substanta active; -probabilca avem o comportare cu ceva diferita la dizolvarea in vivo sau aleexcipientilor asupra motilitatii gastro-intestinal.


Referinta(%) 0 88.67 98.20 101.22 102.26

Testat(%) 0 49.55 62.55 71.04 77.16

Rezultate farmacocinetice ___________________________________________Figura 2.4.b - Concentratile plasmatice medii ale cefalexinei dupa administrarea

Produsului Testat (T) - 1 capsula continand 500 mg cefalexina


40/119


40

Concluzii __________________________________________________

-produse echivalente in vitro - echivalente in vivo;

-evolutie ne discriminatorie in vitro (nivel de platou atins de laprimul punct, 15 minute - peste 85% dizolvat);-s-a observat o similaritate intre cefalexina, doxiciclina sitetraciclina in ceea ce priveste eliberarea in vitro si corelarea iviv.


Referinta(%) 0 89.55 92.98 95.39 97.53

Testat(%) 0 97.22 98.63 98.72 99.18

Rezultate farmacocinetice ___________________________________________Figura 2.5.b - Concentratile plasmatice medii ale doxiciclinei dupa administrarea

Produsului Testat (T) - 2 capsule continand 200 mg doxiciclina fiecare si a Produsului Referinta

(R) - 2 capsule continand 200 mg doxiciclina fiecare; (N=18)


41/119


41

Concluzii

-exista o concordanta intre rezultatele in vitro si cele in vivo pe perioadainitiala (pana la Tmax);

-produsul testat se dizolva mai putin si se absoarbe mai putin decatreferinta;-profile dizolvare neechivalente - produse bioechivalente.


Referinta(%) 0 66.08 81.47 91.26 95.44

Testat(%) 0 61.34 70.18 75.05 75.64

Figura 2.6.a - Cedarea comparative din forme farmaceutice continand glibenclamid

Rezultate farmacocinetice _____________________________________________Figura 2.6.b - Concentratile plasmatice medii ale glibenclamidului dupa administrarea

Produsului Testat (T) - 1 comprimat continand 5 mg glibenclamid fiecare


42/119

2.7. Forma farmaceutica:Isosorbid mononitrat 20 mg, comprimate

42

Concluzii _________________________________________________

-corelare foarte buna intre cele doua experimente; -produsul testat sedizolva mai repede si se absoarbe mai repede -cele doua metrici (f2si f1)

sunt inafaralimitelor de

similaritatedar rata dedizolvarerapida(85% in 15minute)determinasimilaritate

a in vivo; de fapt, deoarece ISMN este foarte solubil, administrareacomprimatelor este echivalenta cu administrarea de solutii.


Referinta(%) 0 36.11 88.02 94.15 94.09

Testat(%) 0 95.61 95.96 96.36 96.43


continand isosorbid mononitrat

Rezultate farmacocinetice ____________________________________________Figura 2.7.b - Concentratile plasmatice medii ale isosorbidului mononitrat dupa

administrarea Produsului Testat (T) - 2 comprimate continand 20 mg isosorbid

mononitrat fiecare, si a Produsului Referinta (R) - 2 comprimate continand 20 mgisosorbid mononitrat fiecare; N=24)


43/119

2.9. Forma farmaceutica:Acid mefenamic 500 mg, comprimate

43

Concluzii ________________________________________________________

-diferente foarte mici pe profilele de dizolvare in vitro, metricile de dizolvaresunt in limita de similaritate;-in vivo comportamentul a fost diferit, produsul testat a avut Cmaxmai micdecat referinta, iar produsele nu au iesit bioechivalente; -ierarhia "bifazica"- una in ceea ce priveste viteza de dizolvare si alta in ceea ce privestegradul de dizolvare - sunt paralele se pare ca au aceeasi comportarebifazica - in vivo, o solubilitate mare in mediu acid si una scazuta in mediu


Referinta(%) 0 32.05 78.45 89.20 98.96

Testat(%) 0 26.60 63.09 96.56 104.34

Figura 2.8.a - Cedarea comparative din forme farmaceutice continand ketoconazol

Rezultate farmacocinetice _____________________________________________Figura 2.8.b - Concentratile plasmatice medii ale ketoconazolului dupa administrarea

Produsului Testat (T) - 1 comprimat continand 200 mg ketoconazol fiecare si a Produsului

Referinta (R) - 1 comprimat continand 200 mg ketoconazol; (N=24)

/k

/ \f \ 3

i \

1:

II'


44/119

2.8. Forma farmaceutica: Ketoconazol 200 mg, comprimate

44

intestinal prin aditia- respectiv pierderea protasului la electroniineparticipantii ai atomului de azot.


45/119

2.9. Forma farmaceutica:Acid mefenamic 500 mg, comprimate

45

Concluzii _________________________________________________________

-profile de dizolvare cu evoluie similara; -metrici de dizolvare in limitele desimilaritate;

-in vivoprodusele

nu au iesitbioechivale

nte, Cmaxpentrutestat cumult maimic decatreferinta;

-conditiilede

dizolvare

nu reflecta in acest caz situatia in vivo, testul fiind nediscriminant seforteaza prin mediu de dizolvare alcalin, o similaritate care de fapt nuexista.


Referinta(%) 0 58.0 91.2 94.8 100.4

Testat(%) 0 70.5 82.7 90.5 98.6


continand acid mefenamic

Rezultate farmacocinetice ____________________________________________Figura 2.9.b - Concentratile plasmatice medii ale acidului mefenamic dupa administrarea

Produsului Testat (T) - 2 comprimate continand 500 mg acid mefenamic fiecare, si a

Produsului Referinta (R) - 2 comprimate continand 500 mgacid mefenamic fiecare; (N=11)


46/119

2.10. Forma farmaceutica: Metotrexat 2,5 mg, comprimate

46

Concluzii ________________________________________________________

-produsul referinta se dizolva mai repede;-metricile de dizolvare nu se afla in limitele de similaritate;

-produsele se comporta similar in vivo;-exista o contradictie intre rezultatele in votro si cele in vivo;-metotrexatul fiind o molecula mare, stim mai putin despre mecanismulde dizolvare in vivo, o banuiala fiind aceea ca un rol important in acestcaz il au tensioactivii fiziologici; in acest caz conditiile de dizolvare preadiscriminante intre produse nu reflecta comportamentul in vivo.


Referinta(%) 0 58.0 91.2 94.8 100.4

Testat(%) 0 70.5 82.7 90.5 98.6

Figura 2.10.a - Cedarea comparative din forme farmaceutice continand metotrexat

Rezultate farmacocinetice ___________________________________________Figura 2.10.b - Concentratile plasmatice medii ale acidului mefenamic dupa administrarea

Produsului Testat (T) - 4 comprimate continand 2,5 mg metotrexat fiecare, si a Produsului

Referinta (R) - 4 comprimate continand 2,5 mg metotrexat

fiecare; (N=24)

*

j \ 0

\

0 6 12 11) ?4

Ifnv Cor*


47/119


47

--Referinta(%) --Testat(%)

0 10 20 30 40 50

60

Timp (min)


____________________ continand propafenona 150 mg

(75 rpm) _____________

Profile medii de dizolvare in-vitro(12 comprimate)Timp (min) 0 5 10 20 60Referinta(%) 0 16.00 30.90 78.10 92.50Testat(%) 0 42.80 62.80 83.20 89.00

0 10 20 30 40 50 60

Timp (min)

Figura 2.11 - Cedarea comparative din forme farmaceutice ___continand propafenona 150 mg

(50 rpm)

75 rpm - Rezultate(12 com primate)



48/119

Rezultate farmacocinetice

48

Figura 2.13 - Concentratile plasmatice medii ale propafenonei dupa administrarea a 13 doze a

cate un comprimat continand 150 mg propafenona, la intervale de 8 ore intre doze consecutive

(N=22)

Figura 2.14 - Concentratile plasmatice medii ale 5-hidroxi-propafenonei dupa administrarea a

13 doze a cate un comprimat continand 150 mg propafenona, la intervale de 8 ore intre doze

consecutive (N=22)

Concluzii __________________________________________________

-forma testata se dizolva mai repede si se absoarbe mai rapid decat referinta;-la schimbarea conditiilor de dizolvare (cresterea vitezei de rotatie de la 50 rpmla 75 rpm) ordinea se inverseaza intre profilele de dizolvare;-metrici de dizolvare in afara limitelor de similaritate dar s-a obtinut similaritatein vivo, produsele fiind bioechivalente.


49/119

2.12. Forma farmaceutica:Tetraciclina 250 mg, capsule

49

Formularea Testat I - Tetraciclina 250 mg

Timp (min)

Rezultate farmacocinetice ____________________________________________Figura 2.15.b - Concentratile plasmatice medii ale tetraciclinei dupa administrarea Produsului

Testat (T I) - 1 capsula continand 250 mg tetraciclina si a Produsului Referinta (R) - 1 capsula

continand 250 mg tetraciclina; (N=24)

Formularea Testat II - Tetraciclina 250 mg


Referinta(%) 0 97.82 99.47 100.29 100.62

Testat(%) 0 95.88 98.82 99.68 99.31

Figura 2.15.a - Cedarea comparative din forme farmaceutice continand tetraciclina 250 mg



Referinta(%) 0 93.74 99.77 101.45 103.26

Testat(%) 0 87.10 93.15 96.39 100.05

Figura 2.16.a - Cedarea comparative din forme farmaceutice continand tetraciclina 250 mg

(formularea Testat II)


50/119

50

Timp (min)

Rezultate farmacocinetice ____________________________________________Figura 2.16.b - Concentratile plasmatice medii ale tetraciclinei dupa administrarea Produsului

Testat (T II) - 1 capsula continand 250 mg tetraciclina si a Produsului Referinta (R) - 1 capsula

continand 250 mg tetraciclina; (N=24)

Concluzii __________________________________________________

-metrici de dizolvare in limitele de similaritate - similaritate in vivo; -testulde dizolvare ca urmare a conditiilor impuse nu este discriminant intre celedoua perechi de produse.

In corelrile IVIV de fapt se sare peste dizolvareain vivo,care este dedeparte mai variabila si mai complexa decat dizolvarea in vitro.Deoarece demulte ori conditiile de dizolvare in vitro sunt departe de conditiile in vivo;adeseori se intampla sa apara non- corelari intre ceea ce am astepta in vivo

-- e er nta(%)-B-Testat(%)

0


51/119

2.13 Non-corelari dizolvare - farmacocinetica

51

dupa rezultatele in vitro. Dam in continuare o serie de cazuri reprezentative deastfel de necorelari obtinute de catre autori1.

2.13.1 Dizolvare similara si non bioechivalent9

Acesta a fost cazul pentru acidul mefenamic. Daca calculam factoriif1sif2,curbele sunt similare.

Acesti factori arata ca in mare masura curbele sunt practic similare, arianegativa si pozitiva intre curbe fiind aproximativ egala.

Ca urmare, daca se aleg ca norma de dizolvare datele experimentale aleariilor de sub curbe (AUC), distanta intre cele doua curbe d(ref, test)=|AUCref-AUCtest| este aproximativ zero.

In ciuda acestei similaritati in dizolvare, nivelele in plasma sunt cu totuldiferite in ceea ce priveste cmaxsi AUC.

Non-corelarea rezida din faptul ca mediul eliberariiin vitro are pH=8,

departe de conditiile fiziologice. Deoarece acidul mefenamic are o solubilitatejoasain mediul acid si neutru urmarind lipofilia sa si slab caracter acid, a fostales de catre producator mediul alcalin, astfel incat sa obtina o buna dizolvare"in vi t ro,fara sa se gandeasca la o corelare cu conditiile eliberariiin vivo.

1Mircioiu C, Mircioiu I, Voicu V, Miron D: Dissolution-bioequivalence non-correlations. Basic Clin Pharmacol

Toxicol. 2005 Mar;96(3):262-4.

pentru doua folmulari continand acid mefenamic 500 mg


52/119

52

Din cauza prezenei n structura sa chimic a inelelor aromatice,

ketoconazolul are un caracter puternic lipofil i n consecin solubilitatea sa inapa este foarte sczut. Dar ketoconazolul are un caracter slab bazic datoratelectronilor neparticipani ai atomului de azot din nucleul piperidinic. Pentru adetermina ceterea solubilitii substanei in mediul de dizolvare, productoriide medicamente au ales un mediu acid.

Aceast alegere ar fi prut normal, mai ales dac se urmrea odizolvare complet a substanei active la nivelul tractului gastrointestinal.Rezultatele obinute preauexcelente, substan activ fiind complet cedat invitro in primele 30 de minute.

Disimilaritatea marcata a profilelor in-vivo aprut dup prima jumtatede or de la administrare sugereaza totui faptul ca dizolvarea in vivo este

diferit: absorbia medicamentelor are loc in special la nivelul intestinuluisubire, nivel la care ketoconazolul este foarte greu solubil, prin urmare ar puteaavea loc o precipitare a substanei active la acest nivel.

2.13.2 Dizolvare non-similara, dar bioechivalent7j

Acesta este un caz frecvent pentru multe molecule cu structuri foartediferite. O explicatie ar putea sa apara de la faptul ca non- similaritateain vitroeste legata intrucatva cu o diferenta de 10% (cand in toate punctele curbelor de

Un caz asemnator este cel al ketoconazolului:

pentru doua folmulari continand ketoconazol


53/119

53

dizolvare este o diferenta de 10%, rezulta ca f2=50) si non-bioechivalentainv ivoeste legata la o diferenta de 20%.

Aceasta este o caracterizare foarte dura pentru limitele de acceptare aledizolvarii si bioechivalentei, dar ideea ca metricii dizolvarii sunt mai rafinatidecat metricii de bioechivalenta merita mai multa atentie.

In cateva cazuri particulare, ar putea sa apara mecanisme specifice. Deexemplu, in cazulmetotrexatului:

Rezultatele medicamentelor de referinta si testat ajung la nivele medii decurba de plasma aproximativ superpozabile, totusi curbele de dizolvarein vitrosunt neasemanatoare, metricii de dizolvare nefiind folositi sa masoare distanta.

Deoarece metotrexatul are o greutate moleculara mare, este putinprobabil un mecanism al difuziei libere al absorbtiei. Nu este descris untransport activ. O absorbtie via incapsulare in micele formate din surfactanti

fiziologici (mai ales ale acizilor biliari) ramane mai mult o ipoteza sigura, demnade incredere.

Folosirea dizolvarii comparative in predictia bioechivalenteiin vivopunecateva probleme, si ca urmare, intervine riscul predictiilor false. Folosireamediului acid in dizolvare pentru medicamentele bazice sau a celui bazicpentru medicamentele acide duce la mai mullte estimari optimiste decat actualasituatie. Brusc, dizolvarea medicamentelor cu o solubilitate joasa in mediulintestinal poate micsora BE. In regulile de dezvoltare pentru predictia conduitei

pentru doua folmulari continand metotrexat


54/119

54

in v ivodin rezultatele dizolvarii, avem nevoie de mai multe date despre testuladecvat pentru folosirea si compararea testelor facute in diferite conditii.

In ciuda dificultatilor practice, cu o buna alegere a parametrilor simetricilor (in mai multe cazuri perfectionand exemplele de dizolvare), aceasimilaritate in dizolvare ar putea fi considerata ca un semn al bioechivalentei.

2.13.3 Predictia biodisponibilitatii

A. Dizolvare slab - biodisponibilitate bun

Aceast comportare este caracteristic in special supozitoarelor:

cedarea in vitro substaneei active nu depete uneori 20% n cteva ore, nsbiodisponibilitatea dupa administrarea in-vivo este similar cu cea obinutdup administrarea p.o a unor comprimate din care substana activ estecedat complet in vitro la acelai moment.

Aceast situaie mai poate fi ntlnit i n cazul unor comprimate cucedare prelungit (ex: diclofenac).

In cazul diclofenacului cedarea in vitro pentru produsul Testat i pentrucel Referin sunt similare (f2=60); de asemenea profilele concentratiilorplasmatice n funcie de timp sunt asemntoare att la doz unic ct i la

doze repetate. La prima vedere s-a obinut o corelaie bun ntre rezultatele invitro i cele in vivo, ns trebuie inut cont i de faptul c substana activ estecedat in vitro n proporie de doar 10% n 3 ore, n condiiile n care s-a utilizatmetoda oficinal n USP 26, ale crei criterii de admisibilitate prevd o cedarein-vitro de minim 75% dup 2 ore n HCl 0.1% urmate de nc 45 minute nsoluietanpon de pH=6.8. Inc o dat se pare c metoda de dizolvare a fostelaborat pentru controlul calitii produselor medicamentoase, i nu pentru a fipredictive n ceea ce privete comportarea in-vivo.

Figura 2.20 - Nivelele medii plasmatice (A) si profilele de cedare in vitro (B) pentru doua

folmulari cu cedare prelungit coninnd diclofenac.


55/119

55

B. Dizolvare mai bun - biodisponibilitate mai slabAcesta este cazul unor produse farmaceutice coninnd ranitidin,

metotrexat sau acenocumarol. In aceste cazuri, ierarhia stabilit n cazuldizolvrii in vitro a fost inverstat in-vivo. Si n aceste situaii mediile dedizolvare prevzute n farmacopei nu sunt predictive n ceea ce privetecomportarea in vivo; o posibil soluie ar putea-o constitui realizarea testului dedizolvare n cel puin dou medii similare sucului gastric i respectiv celuiintestinal.

Principala concluzie care se poate trage din exemplele de mai sus estec pentru a fi biorelevante, testele de cedare in-vitro trebuie s fie efectuate n

medii de dizolvare i condiii experimentale apropiate de condiiile fiziologice.Stabilirea unor condiii experimentale biorelevante pentru efectuarea testelorde dizolvare trebuie s plece de la metodele compediale, ns n cazul n careacestea nu au suficient putere discriminatorie trebuie dezvoltate testealernative.

Dei util, comparerea profilelor de dizolvare in vitro ca metod predictivn ceea ce privete biodisponibilitatea produselor testate ridic numeroaseprobleme i poate conduce n unele cazuri la rezultate false.

Utilizarea unor medii de dizolvare cu caracter acid pentru studiul cedriiin vitro al unor substane cu caracter bazic sau cea a unor medii bazice pentrudizolvarea acizilor poate conduce la estimri mai optimsite dect realitatea.

Dizolvarea prea rapid in mediu acid a unor substane cu solubilitate sczut inmediul intestinal poate conduce dimpotriv, la o scadere a biodisponibilitii.

In ciuda acestor contraexemple, alegerea unor condiii experimentaleadecvate pentru efectuarea testelor de dizolvare poate conduce la rezultatebiorelevante.

3. Comparari de ordin superior Comparari

intre studii de bioechivalenta3.1. COMPARARI IN VIVO IN VIVO.

COMPARAREA UNOR STUDII DE BIOCHIVALENTA PRIVIND

FORME FARMACEUTICE CU AMOXICILINA

3.1.1. Studiul I - Amoxicilina capsule

Obiectivul studiului

Obiectivul studiului a fost sa se compare biodisponibilitatea si profilulfarmacocinetic ale doua forme farmaceutice continand amoxicilina.

Doza administrata in studiu: 500 mg, o capsula.


56/119

56

Metode

Metoda experimentului clinic

Studiul a fost condus conform protocolului, ghidurile enuntate la Tokyoreferitoare la amendamentul la Declaratia drepturilor omului de la Helsinki siReglementarile Europene si Ghidul pentru buna practica in studiul clinic.Selectia subiectilor

24 de subiecti au fost inclusi in studiu, cu varsta cuprinsa intre 20 si 35de ani (varsta medie 25 de ani) si greutatea corporala intre 47 si 94 kg(greutatea corporala medie 67 kg). Acesti subiecti au corespuns criteriilor deincludere si excludere. Produsele medicamentoase administrateA:AMOXICILINA 500 mg capsule - TESTAT B: AMOXICILINA 500 mg capsule

- REFERINTA Modelul studiuluiStudiu uni-doza, randomizat, doua-tratamente, doua-perioade,

doua-secventa, incrucisat, in absenta alimentelor. Prin randomizare s-astabilit produsul care trebuie administrat fiecarui subiect, in fiecare perioada.

AMOXICILINA 500mg capsule (testat): subiectii I, II, V, VIII, IX, X, XII,XIII, XIV, XVIII, XIX, XXIV

AMOXICILINA 500mg capsule (referinta): subiectii III, IV, VI, VII, XI,XV, XVI, XVII, XX, XXI, XXII, XXIII.

Administrarea produselor a avut loc dimineata, dupa un post de 10ore, cu 200 ml ap. La 4 ore de la administrare, subiectilor li s -a servit unpranz standardizat.

Schema de recoltare a probelor de sangeIn fiecare zi a fiecareia din cele doua perioade ale studiului, au fost

recoltate probe de sange, aproximativ 5 ml la fiecare recoltare, prin punctievenoasa directa sau prin intermediul unui cateter montat la nivelul unei veneantecubitale. Recoltarea s-a realizat dupa urmatoarea schema: inainte deadministrarea medicamentului si apoi la 0.25, 0.5, 0.75, 1, 1.25, 1.5, 2, 2.5,3, 4, 5, 6 si 8 ore de la administrare. Probele de sange au fost centrifugatedupa recoltare; s-a separat plasma, iar probele de plasma au fost depozitatela (- 20)C pana in momentul in care au fost supuse analizei cromatografice.

Metoda analitica

Probele de plasma au fost analizate folosind o metoda cromatografica.Evaluarea clinicaSubiectii au fost supusi evaluarii clinice si de laborator, inainte de

inceperea studiului si dupa terminarea studiului.


57/119

57

Analiza datelor

Analiza farmacocinetica.

Parametrii farmacocinetici au fost masurati sau calculati din dateleanalitice ale probelor de plasma, folosind curbele individuale concentratieplasmatica-timp. Parametrii farmacocinetici, masurati sau calculati, au fost:

Cmax - picul concentratiei plasmatice- cea mai mare concentratiemasurata dupa administrarea medicamentului;

Tmax - timpul necesar pentru atingerea picului plasmatic- timpul derecoltare la care a fost observata Cmax;

Cf-ultima concentratie plasmatica cuantificabila;ASCO-T - AUD- aria de sub curba concentratie-timp intre momentul 0 si

momentul de timp al ultimei concentratii cuantificabile, calculate cu ajutorulmetodei trapezului;

Kei - constanta ratei de eliminare- obtinuta ca panta regresiei liniare acurbei concentratie plasmatica-timp, transformata in logaritm natural, afiecarui subiect individual pentru faza de eliminare finala aparenta (fazaterminala a curbei concentratiei plasmatice);

J1/2-calculat din valoarea Kel: Ti/2=ln 2/ KelASCtotai- ASC0-~- aria de subcurba concentratie-timp extrapolate la infinit- calculate prin adunareatermenului Cf/ Kella ASCO-T

ASC0-~=ASCO -T+Cf/ KelParametriiCmax, Tmax, ASC0-Tau fost determinati din datele originale.

Bioechivalenta a fost evaluatpe baza intervalului de incredere 90%pentru:

raportul test/referinta al mediilor populatiei studiului pentru ASCO-T(VASC0-/VASC0-T)

raportul test/referinta al mediilor ASC0-~, raportul test/referinta almediilor CmaxAu fost efectuate urmtoarele teste statistice ANOVA incluzndefectele de tratament, subiect, secven i perioad;

testul dublu uni-lateral pentru testarea bioechivalenei (Schuirmann).Rezultatele experimentului vor fi considerate ca variabile la intmplare

cu structura:Yijk=M+ Sik+ Pj+ F(j,k)+ C(j-1,k)+ eijk unde

M = media total; i = index pentru subiect, i = 1, nkj = index pentruperioad k= index pentru secvenF(j,k)= efectul direct al formulrii n secvena k care este administrat n

perioada jC(j-1,k)= efectul residual de ordinal I al formulrii n secvena k, care este

administrat n perioada (j-1), unde C(0,k) = 0 i ZC(j-1,k)=0


58/119

58

eijk= eroarea Yijkdin alte surse decat cele mentionate si considerata ca

derivnd din intravariabilitateConsidernd totalul subiecilor pentru fiecare secven Uik= Yi1k+ Yi2k,E(Uik) = 2M+ CRpentru subieci n secvena 1 i E(Uik) = 2M+ CTpentrusubieci n secvena 2, Efectul residual diferenial C =CR-CTpoate fi estimat din mediile probelor totalului subiecilor pentru cele

dou secvene

__ i n k

U k=Iu,n k i = 1

C = U . .2 - U . 1 = (Y . 12 + Y.22 ) - ( Y . 11 + Y . 21 )

Dup confirmarea absenei efectelor reziduale difereniale, au putut fiutilizate programele KINETICA 2.1, INNAPHASE, care au la baz ipotezeleabsenei efectelor reziduale difereniale.

Programul evalueaz efectul de secven; cu toate acestea, separareaefectelor reziduale i a celor de secven ntr-un experiment cu douperioade reprezinto problem mult mai dificil.

Metodele analizei varianei (ANOVA) au fost aplicate pentru a testaprezena efectelor de perioad i a celor reziduale. Calculele au fostefectuate folosind programele KINETICA 2.1, INNAPHASE.

Au fost calculate mediile, deviaia standard i intervalul de ncredere

90% pentru toi parametrii farmacocinetici.


59/119

59

Rezultate

Figura 3.2 - Concentratile plasmatice ale amoxicilinei dupa administrarea Produsului Testat

(T) - 1 capsula continand 500 mg amoxicilina si a Produsului Referinta (R) - 1 capsula

continand 500 mg amoxicilina; (N=24)

Ump (ore)

Figura 3.1 - Concentratile plasmatice medii ale amoxicilineidupa administrarea

Produsului Testat (T) - 1 capsula continand 500 mgamoxicilina si a Produsului Referinta (R) - 1 capsula

continand 500 mg amoxicilina; (N=24)


60/119

60

Figura 3.3 - Ariile de sub curba ale amoxicilinei dupa administrarea Produsului

Testat (T) - 1 capsula continand 500 mg amoxicilina si a Produsului Referinta (R) - 1

capsula continand 500 mg amoxicilina; (N=24)

Parametrii farmacocinetici

Concentratiile maxime ale produsului de testat au fost mai mici decatacelea ale produsului de referinta. Aceasta diferenta conduce la o arie maimica sub curba concentratie plasmatica-timp in intervalul 1-3 ore, dar acestlucru este compensat printr-o valoare mai mare pentru produsul de testat inurmatorul interval (3-8 ore).

Astfel, ariile de sub curbele medii par a fi practic egale.

In ceea ce priveste concentratia maxima, putem observa faptul caambele curbe prezinta doua maxime.Din moment ce amoxicilina este o substanta activa cu o molecula

mare, absorbtia ei este probabil legata de incorporarea sa in micelii mixte cuagenti de suprafata activi fiziologic. Acelasi fenomen va conduce laacumularea amoxicilinei in bila, secretie la nivelul intestinului si reabsorbtie.In consecinta, maximele multiple care s-au observat la aproape toatecurbele individuale, pot fi considerate o dovada a circulatiei entero-hepatice.

La unii subiecti se poate observa o mare intravariabilitate (fig. 2), dar inaproape toate cazurile atat intra-, cat si intervariabilitatea sunt destul de mici.

In perioada a doua, intervariabilitatea este mai mare decat in prima

perioada, dar este dificil sa se gaseasca o explicatie pentru acest fenomen.Pe de alta parte, in cazul ASC, intervariabilitatea este mai mare inprima perioada. Intravariabilitatea in cazul ASC este mica pentru totisubiectii, ceea ce sugereazabioechivalenta.

Din moment ce Cmaxnu este bine definit (unii autori au propus in cazulmedicamentelor cu multiple maxime inlocuirea cu parametrii unei "regiuni deplatou"), ASC ramane principalul parametru care poate fi luat in considerarepentru evaluarea bioechivalentei.


61/119

61

Testarea statistic a bioechivalentei9

Analiza factorial

Analiza variantei (ANOVA) aplicat parametrilor farmacocineticidemonstreaz absena efectelor reziduale i a efectelor de perioad. nconsecin, este corect s se aplice testele parametrice pentru a evaluaintervalele de ncredere 90 %.

Analiza variantei (ANOVA) indica un efect de formulare si un efect alinteractiunii formulare-secventa in cazul Cmax, dar nu au fost gasite acesterezultate in cazul ASD si ASC.

Din moment ce Cmaxnu este "bine definit", toate concluziile deduse dinanaliza statistica raman relative.

Intervalul de incredere 90% (CI) pentru raport este 0.82-0.96, indicandfaptul ca in ceea ce priveste Cmaxprodusele sunt bioechivalente, chiar dacaprodusul de testat atinge concentratii maxime oarecum mai mici. Trebuieremarcat faptul ca intervalul de incredere (CI) este foarte restrans inconditiile unei variabilitati extinse in distributia maximelor.

Analizele statistice confirma concluziile cu privire la compararea arieide sub curba:- media este foarte apropiata (5310 ppb*h pentru testat si 5221 ppb*hpentru referinta);- variabilitatile sunt mici (coeficient de variatie 26% pentru testat si 21%pentru referinta);

- intervalul de incredere 90% este ingust si centrat pe unitate: 0.951.06.In consecinta, indiferent de variabilitatea indusa in principal de

circulatia entero-hepatica, produsele sunt bioechivalente.

Evaluarea intervalelor de ncredere

Parametri

farmacocinetici

Amoxicilina 500 mg,

Produsul Testat

Amoxicilina 500 mg,

Produsul Referinta

Interval de

incredere

90%

Cmax(ng/ml) 1773.17 400.14 2024.08 560.03 82 - 96

Tmax(ore) 1.84 0.67 1.35 0.45 -

T1/2(ore) 1.48 0.44 1.80 0.70 -AUD (ng * ml-1

* ora)4751 1327.1 4723.3 1062.17 92 - 106

AUC0 - w(ng *ml-1* ora)

5310.3 1399.39 5221.3 1068.38 95 - 106

Tabelul 3.1 - Parametrii farmacocinetici ai amoxicilinei dupa administrarea Amoxicilina 500

mg, Produsul Testat si Produsul Referinta


62/119

62

Concluzia statisticasupra bioechivalenei

Concluzia testului dublu uni-lateral SCHUIRMANN a fost ca produselesunt bioechivalente.3.1.2. Studiul II - Compararea a doua preparate cu amoxicilina

formulate ca pulberi suspendabile ____________________________

Rezultate

Tabelul 3.2 - Nivelele plasmatice maxime ale amoxicilinei, dupa administrarea a 10 ml

suspensie 250 mg / 5 ml, obtinuta prin dispersarea pulberilor suspendabile Testat si

Referinta, la 24 de subiecti sanatosi

Statistic descriptiv n cadrul grupului pentru Cmax


63/119

63

Tabelul 3.3 - Timpii concentratiei plasmatice maxime ale amoxicilinei, dupa administrarea a

10 ml suspensie 250 mg / 5 ml, obtinuta prin dispersarea pulberilor suspendabile Testat si

Referinta, la 24 de subiecti sanatosiStatistic descriptiv n cadrul grupului pentru Tmax

Cod subiect CMAX,R(^g/ml) CMAXT(^g/ml)Sub 01

7.289 9.44Sub 02 4.57 6.86Sub 03 4.33 3.846Sub 04 10.34 6.225Sub 05 5.79 8.84Sub 06 2.97 3.89Sub 07 3.17 6.02Sub 08 1.96 1.78Sub 09 3.97 5.43Sub 10 5.709 5.49Sub 11 7.21 6.191Sub 12 7.6 7.493

Sub 13 6.14 8.58Sub 14 5.22 4.49Sub 15 4.2 3.32Sub 16 4.33 2.78Sub 17 3.31 3.76Sub 18 3.07 3.98Sub 19 4.74 4.79Sub 20 6.67 5.79Sub 21 2.63 2.29Sub 22 2.29 2.63Sub 23 3.85 4.679Sub 24 1.47 2.68

N 24 24Medie 4.7012 5.0531

Medie Armonic 3.8185 4.1853

Medie Geometric 4.2582 4.617

SEM 0.42861 0.43385SD 2.0998 2.1254

Mediana 4.33 4.7345Min 1.47 1.78Max 10.34 9.44


64/119

64

Tabelul 3.4 - Aria de Sub Date pentru amoxicilina, dupa administrarea a 10 ml suspensie 250

mg / 5 ml, obtinuta prin dispersarea pulberilor suspendabile Testat si Referinta, la 24 de

subiecti sanatosiStatistic descriptiv n cadrul grupului pentru AUD

Cod subiect TMAXR(ore) TMAX,T(ore)Sub 01

0.75 1Sub 02 1 0.75Sub 03 1.25 0.5Sub 04 1.25 1Sub 05 0.75 0.75Sub 06 1.5 1.5Sub 07 0.5 1Sub 08 0.75 1Sub 09 0.5 0.75Sub 10 1.25 0.75Sub 11 0.75 1.25Sub 12 1.25 0.75

Sub 13 1.25 1.25Sub 14 1.5 1.25Sub 15 1.25 1.5Sub 16 1 1Sub 17 1 0.75Sub 18 1 1Sub 19 2 1.5Sub 20 0.75 1.25Sub 21 1.5 0.75Sub 22 0.75 1.5Sub 23 1 0.75Sub 24 3 1

N 24 24Medie 1.1458 1.0208



SEM 0.10843 0.060036SD 0.53118 0.29411

Mediana 1 1Min 0.5 0.5Max 3 1.5


65/119

65

Cod subiect ASDR (|Ig*h/ml) ASDT (|Ig*h/ml)Sub 01

14.14 20.765Sub 02 11.8975 11.2275Sub 03 12.0388 11.466Sub 04 15.51 12.1726Sub 05 15.2188 18.3813Sub 06 6.79125 6.65875Sub 07 7.40875 10.9986Sub 08 6.38 3.37625Sub 09 8.615 9.483Sub 10 17.1454 13.912Sub 11 15.29 10.9374Sub 12 17.6638 16.162

Sub 13 14.4325 18.8325Sub 14 13.0275 10.2225Sub 15 8.65925 7.6075Sub 16 8.7375 4.75275Sub 17 7.385 9.78375Sub 18 5.355 8.917Sub 19 9.46125 12.6913Sub 20 13.7278 10.025Sub 21 7.44125 4.52Sub 22 4.52 7.44525Sub 23 6.3375 8.79738Sub 24 4.405 7.31375

N 24 24Medie 10.483 10.685



SEM 0.85423 0.91157SD 4.1849 4.4658

Mediana 9.0994 10.124Min 4.405 3.3762Max 17.664 20.765


66/119

66

Evaluarea rezultatelor

Curbele medii:

Examinarea curbelor medii relev faptul c maximele concentraiilormedicamentului testat sunt mai mari dect acelea ale medicamentului dereferin. Curbele care corespund produsului testat sunt, uneori, deasupracurbelor corespunztoare produsului de referin pentru intervalul 1-2 ore,dar diferenele sunt destul de mici n termeni de arie.

Astfel, ariile de sub curbele medii apar ca fiind egale.Concentraia maxim (Cmax):

n ceea ce privete concentraia maxim, la aproape toate curbele sepot observa dou maxime. Analiza statistic a populaiei concentraiilor

maxime a demonstrat faptul c "maximele medii" sunt apropiate unele dealtele, ca valoare (4.70 pentru medicamentul de referin i 5.05|g/ml pentrumedicamentul testat), cu aproximativ aceeai deviaie standard (2.099pentru R i 2.125 pentru T).

Timpul concentraiei maxime:

Curba medie a medicamentului de referinta a prezentat dou maxime,la distan de aproximativ 30 de minute.

Analiza statistic a setului de maxime a condus la aceeai concluzie:administrarea sub forma de suspensie conduce la o absorbtie oarecum mairapida decat in cazul capsulelor. Aria de sub date (ASD):

Medicamentele sunt similare n ceea ce privete dispersiile medii i

domeniul de valori: (10.48; 4.18; 4.40-17.66 pentru R i 10.68; 4.46; 3.37 -20.76 pentru T).

Testarea statistic a bioechivalenei9

Analiza factorial

Analiza variantei indic prezena unui efect de perioad. Efectul deperioad este testat cu ajutorul diferenelor de perioad pentru fiecaresubiect, n cadrul fiecrei secvene, care sunt definite dup cum urmeaz:

= ((

2k ^lk )

\ < Z./V < l/V /

, i = 1, 2,..., nk; k = 1,2

diik


67/119

67

Amoxicilina dispare foarte rapid din snge (T1/2 mai mic de dou ore) iperioada de splare a fost de o sptmn; astfel, apariia efectului residual

este practic imposibil. n aceste condiii, efectul de perioad pare a fi unulreal. Din moment ce studiul clinic a fost condus exact n aceleai condiii nambele perioade, se poate crede c o explicaie ar putea s derive din faptulc prima perioad a experimentului a fost pe 1 Martie i cea de a douaperioad pe 8 Martie, o perioad care este cunoscut ca fiind foarte instabiln ceea ce privete condiiile climaterice. Pe 1 Martie a fost o vreme frumoas,iar restul perioadei de timp a fost extrem de frig.

Din moment ce Cmaxnu este foarte "bine definit" concluziile obinute dinanaliza sa statistic rmn relative.


Cmax-Intervalul de ncredere 90% pentru raportul |max/ICmax este 0.998

- 1.17, indicnd faptul c din punct de vedere al Cmax produsele sunt

bioechivalente.ASD - Analiza statistic confirm concluziile cu privire la compararea

ariilor de sub curb, intervalul de ncredere 90% fiind 0.94- 1.09. Produselesunt bioechivalente.

AUCo-co -Analiza statistic confirm concluziile cu privire la comparaiacalitativ a ariei de sub date, intervalul de ncredere 90% pentru raportulmediilor fiind 0.94 - 1.10. n consecin, indiferent de variabilitatea indus, nprincipal, prin circulaia entero-hepatic, produsele sunt bioechivalente.

Concluzia statistic asupra bioechivalenei

Concluzia testului dublu uni-lateral SCHUIRMANN produsele suntbioechivalente.

Parametri

farmacocinetici

Amoxicilina 500 mg,

Produsul Testat

Amoxicilina 500 mg,

Produsul Referinta

Interval de

incredere 90%

Cmax(ng/ml) 5.05 2.12 4.70 2.09 99.82 - 117.78

Tmax(ore) 1.02 0.29 1.14 0.53 -

T1/2(ore) 1.15 0.56 1.13 0.71 -

AUD (ng * ml-1* ora)

10.68 4.46 10.48 4.18 93.68 - 109.61

AUC0 - w(ng *ml-1* ora)

11.03 4.68 10.77 4.43 94.38 - 110.57

Tabelul 3.5 - Parametrii farmacocinetici ai amoxicilinei dupa administrarea a 10 ml

suspensie 250 mg / 5 ml, obtinuta prin dispersarea pulberilor suspendabile Testat si

Referinta, la 24 de subiecti sanatosi


68/119

68

3.1.3. Studiul III - Compararea a doua produse farmaceutice cu

amoxicilina formulate ca pulbere suspendabila, respectiv comprimate

dispersabile, cu un produs de referinta formulat ca pulberesuspendabila. _______________________________________________

Obiectiv

Obiectivul studiului a fost s se compare biodisponibilitatea i profilulfarmacocinetic ale produsului testat ca pulbere suspendabil (concentratie250mg/5ml dupa suspendare, doza administrata 1 g - 20 ml, cu 80 ml apanecarbonatata), comprimate dispersabile (doza administrata 1 g, dispersatain 100 ml), fa de o pulbere suspendabil standard - referin (concentratie250mg/5ml dupa suspendare, doza administrata 1 g - 20 ml, cu 80 ml apa

necarbonatata).

Metode

Studiul a fost realizat pe un grup de 24 de subieci sntoi, tineri (9brbai i 15 femei), cu o varst medie de 26 de ani i greutate corporalmedie de 64 kg.

Concentraia maxim (Cmax):n ceea ce privete concentraia maxim, n cazul celor trei curbe putem

observa dou maxime, efect care a fost mult mai evident la curbele individuale. Timpul la care se atinge concentraia maxim (Tmax):

Curba medie a medicamentului de referin prezintp doup maxime, la odistan (ntr-un interval) de o jumtate de or. Suspensia testat prezintmaximul n acelai timp cu primul maxim al medicamentului de referin, iar

obtinute dupa administrarea produsului testat - pulbere suspendabil

(concentratie 250mg/5ml dupa suspendare, doza administrata 1 g - 20

ml, cu 80 ml apa necarbonatata) la 24 de subiecti sanatosi


69/119

69

comprimatele dispersabile prezint maximul n acelai timp cu al 2-lea maximal medicamentului de referin.

Analiza statistic (tabelul 3.6) a valorilor maximelor conduce la aceeaiconcluzie: administrarea sub formde suspensie are ca rezultat o absorbieoarecum mai rapid, dar diferena este mic i nu are o semnificaie clinic.

Aria de sub curb (ASD):

Dup cum se poate observa n tabelul 8, cele trei medicamente(medicamentul de referin icele dou medicamente de testat) sunt foartesimilare n ceea ce privete dispersiile medii i domeniul de valori.

Examinarea setului de triplete ale curbelor (referina, suspensia testat,tableta dispersabil testat) susine ideea de similaritate. Cu excepiasubiecilor IV, V, VI la care s-au observat diferene clare ntre arii i subiectul IXcare pare a fi influenat de erorile analitice, ceilali subieci au prezentat profileplasmatice aproximativ similare.

Evaluarea statistic a bioechivalenei

Cmax-Intervalele de ncredere (CI) 90% pentru raportul

MTC max/ ^C maxsunt:- 0.92 - 1.07 pentru pulberea suspendabil testat (TS),- 0.96 - 1.12 pentru comprimatele dispersabile testate (TT),

indicnd faptul cdin punct de vedere al Cmax, produsele suntbioechivalente.

ASD -Analizele statistice confirm concluziile cu privire la comparaiaariilor de sub date, intervalele de ncredere 90% fiind:

- 0.94 - 1.07 pentru pulberea suspendabil testat (TS),- 1.00 - 1.14 pentru comprimatele dispersabile testate (TT),

indicnd faptul c din punct de vedere al ASD, produsele sunt bioechivalente.

ASC0- -Analizele statistice confirm concluziile privitoare la comparaiacalitativ a ariilor de sub curb intervalele de ncredere pentru raportul mediilorfiind:

-0.93 - 1.04 pentru pulberea suspendabil testat (TS),-1.01 - 1.13 pentru comprimatele dispersabile testate(TT).

n consecin, indiferent de variabilitatea indus n principal princirculaia entro-hepatic, produsele sunt bioechivalente:- suspensia testat cu medicamentul de referin;- tablet dispersabil testat cu medicamentul de referin.


70/119

70

Concluzie

Produsului testat formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg

/ 5 ml dupa suspendare) si cel formulat ca comprimate dispersabile (1 g) suntbioechivalente cu pulberea suspendabil standard - referin (concentratie250 mg / 5 ml dupa suspendare).

Concentraia maxim (Cmax):

n cazul suspensiilor, se poate observa c aproape toi subiecii prezinto variabilitate foarte mic, att inter-perioad, ct i inter- subiect. Un grup de 3subieci prezint o concentraie maxim aproximativ dubl fa de restulgrupului.

Imaginea variabilitaii este puin diferit n cazul comprimatelordispersabile unde lotul de subieci a prezentat o variabilitate mare, dar valorileindividuale au fost distribuite n spaiu aproximativ omogen.

Analizele statistice ale populatiei asupra concentraiilor maxime (tabel3.6) relev faptul c "mediile maximelor" sunt practic aceleai ((3.13, 3.23 si3.17 ^g/ml), cu o mare deviaie standard n cazul suspensiei testate (1.37 fade 0.99 i 0.98 pentru celelalte produse administrate). Aceast deviaie estecumulat n V. principal la doi subieci: X i XVIII.Testarea statistic a bioechivalenei

9

Analiza factorial

Analiza variantei (ANOVA) aplicat parametrilor farmacocinetici

demonstrez absena efectelor reziduale i a efectelor de perioad. nconsecin, este corect s se aplice testele parametrice pentru evaluareaintervalelor de ncredere 90%.


71/119

71


Concluzia statistic asupra bioechivalenei

Concluzia testului dublu uni-lateral SCHUIRMANN produsele suntbioechivalente.

Concluzie:

Produsului testat formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg/ 5 ml dupa suspendare) si cel formulat ca comprimate dispersabile (1g) suntbioechivalente cu pulberea suspendabil standard - referin (concentratie250 mg / 5 ml dupa suspendare).Tabelul 3.7 - Concentratiile plasmatice maxime ale amoxicilinei obtinute dupa administrarea

produsului testat formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg / 5 ml dupa

suspendare; TS), a produsului testat formulat ca comprimate dispersabile (1g; TT) si a

produsului referinta formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg / 5 ml dupa

suspendare; R) la 24 de subiecti sanatosi Statistic descriptiv n cadrul grupului pentru Cmax

Tabelul 3.6 - Parametrii farmacocinetici ai amoxicilinei obtinute dupa administrarea produsului

testat formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg / 5 ml dupa suspendare; TS), a

produsului testat formulat ca comprimate dispersabile (1g; TT) si a produsului referinta

formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg / 5 ml dupa suspendare) la 24 de

subiecti sanatosi

Parametri

farmacocinetici

Amoxicilina, doza 1g,

Produsele Testat

Amoxicilina, doza 1g,

Produsul Referinta

Interval de

incredere 90%

Cmax(M-g/ml) TT 3.23 0.99 3.13 0.98 92.69 - 112.29

TS 3.17 1.37 91.90 - 112.29

Tmax(ore) TT 1.58 0.56 1.57 0.63 -

TS 1.28 0.55 -

T1/2(ore) TT 1.49 0.46 1.41 0.53 -

TS 1.39 0.46 -

ASD TT 8.59 2.60 8.13 2.85 100.09 - 114.06

(ppm*h) TS 8.08 2.54 94.00 - 107.13

ASC0 _ w TT 9.35 2.76 8.77 2.89 101.38 - 113.49

(ppm*h) TS 8.64 2.63 93.63 - 104.81


72/119

72

Tabelul 3.8 - Timpul concentratiei plasmatice maxime a amoxicilinei obtinute dupa

administrarea produsului testat formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg / 5 ml

dupa suspendare; TS), a produsului testat formulat ca comprimate dispersabile (1g; TT) si a

produsului referinta formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg / 5 ml dupa

suspendare; R) la 24 de subiecti sanatosi Statistic descriptiv n cadrul grupului pentru Tmax

Cod subiect CMAXR (Mg/ml) CMAXTT (Mg/ml) CMAX,TS (Mg/ml)

Sub 01 2.93 2.32 2.55Sub 02 2.35 2.46 2.1Sub 03 3.1 3.06 3.13Sub 04 2.38 4.25 3.09Sub 05 3.95 4.24 2.69Sub 06 2.09 3.31 2.86Sub 07 4.47 4.4 6.33Sub 08 3.91 4.34 2.97Sub 09 3.02 3.3 3.29Sub 10 4.72 5.19 6.8Sub 11 1.62 1.71 1.77Sub 12 3.01 2.35 2.4Sub 13 4.11 3 2.14Sub 14 2.11 2.23 2.92Sub 15 3.39 3.03 3.34Sub 16 3.22 4.42 3.5Sub 17 4.2 2.82 2.24Sub 18 5.24 5.32 6.3Sub 19 3.08 3.14 3.39Sub 20 2.65 2.81 3.08Sub 21 3.54 3.03 3.02Sub 22 2.47 2.23 2.53Sub 23 1.63 2.47 1.88Sub 24 1.95 2.27 1.82

N 24 24 24Medie 3.1308 3.2375 3.1725

Medie Armonic 2.83 2.9702 2.7947Medie Geometric 2.9801 3.0989 2.9574

SEM 0.20125 0.20331 0.28082SD 0.98592 0.99601 1.3757

Mediana 3.05 3.03 2.945Min 1.62 1.71 1.77Max 5.24 5.32 6.8


73/119

73

Tabelul 3.9 - Ariile de sub date ale amoxicilinei obtinute dupa administrarea produsului testat

formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg / 5 ml dupa suspendare; TS), a


formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg / 5 ml dupa suspendare; R) la 24 de

subiecti sanatosi Statistic descriptiv n cadrul grupului pentru ASD

Cod subiect TMAX.R(h) TMAX.TT(h) TMAX.TTS(h)

Sub 01 1 2.5 1.25Sub 02 2.5 2.5 2.5Sub 03 0.75 2.5 0.75Sub 04 2 1.5 1Sub 05 1.5 1.5 1Sub 06 1.5 2 1.25Sub 07 1 1.5 1Sub 08 2 1 1.25Sub 09 1.25 1.5 0.75Sub 10 1 1.5 1.25Sub 11 1.25 3 3Sub 12 1.5 1.5 1Sub 13 1.25 1.25 1Sub 14 3 1.25 1.25Sub 15 3 1.5 1Sub 16 2 1 1.5Sub 17 1.5 2 1.5Sub 18 1 1.25 1Sub 19 1.25 0.75 1.25Sub 20 1.5 1.5 1.5Sub 21 1.25 1.25 2Sub 22 2 1.5 1Sub 23 2 1 1.25Sub 24 0.75 1.25 0.5

N 24 24 24Medie 1.5729 1.5833 1.2813


SEM 0.12811 0.11427 0.11192SD 0.62762 0.55983 0.54828

Mediana 1.5 1.5 1.25Min 0.75 0.75 0.5Max 3 3 3


74/119

74

Tabelul 3.10 - Ariile de sub curba ale amoxicilinei obtinute dupa administrarea produsului

testat formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg / 5 ml dupa suspendare; TS), a


formulat ca pulbere suspendabil (concentratie 250 mg / 5 ml dupa suspendare; R) la 24 de

subiecti sanatosi Statistic descriptiv n cadrul grupului pentru ASC

Cod subiect ASDR(p.g*h/ml) ASDTT(p.g*h/ml) ASDTS(p.g*h/ml)

Sub 01 6.39375 7.81875 6.1Sub 02 7.3875 6.62375 6.075Sub 03 8.0075 10.3563 9.3425Sub 04 8.595 9.31125 6.8025Sub 05 10.5037 9.815 6.765Sub 06 5.99125 8.44125 7.1375Sub 07 16.515 15.6763 14.66Sub 08 12.2475 12.4175 10.8563Sub 09 7.48 8.8975 9.35625Sub 10 7.5175 11.2962 12.6363Sub 11 5.52375 5.96 5.41875Sub 12 7.69875 5.8925 6.215Sub 13 8.81875 8.08125 7.59Sub 14 5.915 5.60125 5.77125Sub 15 10.68 9.64875 9.4075Sub 16 10.32 10.6763 8.0575Sub 17 5.5575 7.79625 7.79Sub 18 11.8562 11.8625 12.045Sub 19 9.48 8.4325 9.41875Sub 20 5.11375 6.71875 8.32Sub 21 8.39625 8.4475 8.09375Sub 22 6.1725 5.595 7.0525Sub 23 4.3775 6.33125 4.9925Sub 24 4.705 4.57 4.21125

N 24 24 24Medie 8.1356 8.5945 8.0881


SEM 0.58182 0.53141 0.51829SD 2.8503 2.6034 2.5391

Mediana 7.6081 8.4369 7.69Min 4.3775 4.57 4.2112Max 16.515 15.676 14.66


75/119

75

Cod subiect ASCR(p.g*h/ml) ASCTT(p.g*h/ml) ASCTS(p.g*h/ml)

Sub 01 6.87289 8.17401 6.72628Sub 02 7.63585 7.16837 6.32333Sub 03 8.43047 10.6398 9.77879Sub 04 9.08286 9.73845 7.19359Sub 05 10.8057 10.6738 7.78049Sub 06 6.45728 8.84581 7.34523Sub 07 17.557 17.3373 15.3597Sub 08 13.0578 12.8836 11.3809Sub 09 7.76779 10.0948 10.1386Sub 10 7.64817 11.7438 12.8902Sub 11 6.77576 6.5687 5.96351Sub 12 8.21001 6.52385 6.53027Sub 13 9.47696 9.90192 8.56431Sub 14 6.21266 6.00823 6.37943Sub 15 10.8606 10.338 10.0131Sub 16 10.8976 11.0283 8.50836Sub 17 7.91341 8.05373 8.16096Sub 18 12.3888 12.3588 13.383Sub 19 10.9644 11.4015 10.0973Sub 20 5.31942 7.08508 8.50348Sub 21 8.98511 9.11032 8.87861Sub 22 6.52668 6.69015 7.38719Sub 23 5.17179 6.99112 5.53253Sub 24 5.42394 4.95355 4.60962

N 24 24 24Medie 8.7685 9.3464 8.6429


SEM 0.59046 0.56404 0.53642SD 2.8927 2.7632 2.6279

Mediana 8.0617 9.4244 8.3322Min 5.1718 4.9536 4.6096Max 17.557 17.337 15.36


76/119

76

Concluzii privind studiile de bioechivalenta prezentate

n ceea ce privete concentraia maxim, pe curbele concentraie-timpputem observa dou maxime, efect care este mult mai evident la curbele

individuale. Avnd n vedere faptul c amoxicilina este o substan cu omolecul mare, absorbia ei este probabil legat de ncorporarea sa n miceliimixte, cu ageni de suprafa activi fiziologic. Acelai fenomen va conduce laacumulareaamoxicilinein bil, secreie la nivelul intestinului si reabsorbie.

n consecin, multiplele maxime care au fost observate la aproape toatecurbele individuale, dup cum se poate observa n fig. 28, 29, 30, pot ficonsiderate ca un semn al circulaieientero- hepatice.

1. Pulberea suspendabil din experimentul I i III a condus la profilemedii substanial diferite, nct s-ar putea spune c referina nu estebioechivalent cu ea nsi. n condiiile n care s-a obinut bioechivalena ntre

pulberea de referin, o pulbere testat i comprimate dispersabile, acestrezultat este greu de acceptat. Trebuie s inem cont ns c noi punem peacelai grafic rezultatele din dou ex

Documents

Elemente de Biofarmacie