Introducere

Antreprenoriatul este activitatea de fabricare a producţiei executare a lucrărilor şi prestare

a serviciilor , desfăşurată de cetăţeni în mod independent , din propria intiativa , in numele lor ,

pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta

de venituri.

Activitatea de antrprenoriat din R.M. poate fi practicata în baza unor forme organizatorico-

juridica.Ea poate fi desfasurata sub o forma de organizare juridical sau in baza patrentei de

intreprinzator.Exista urmatoarele forme organizatorico-juridice:

.întreprinzător individual,societate in nume colectiv, societate in comandita, societate pe

actiuni,societate cu raspundere limitata,cooperative de productie,cooperative de

intreprinzator,intreprindere de arenda, intreprindere de stat si municipal.

În R.Moldova , potrivit legislaţiei existente, pot fi adoptate diferite forme juridice pentru o viitoare întreprindere, fiecare având însă caracteristici proprii, precum şi avantaje şi dezavantaje.

Forma cea mai simplă de constituire este a creării unei întreprinderi cu activităţi individuale sau a unei asociaţii familiale. Această formă nu cere unu capital iniţial, necesită formalităţi simple de autorizare şi prezintă o serie de avantaje fiscale.

Factorii care influenţează la înfiinţarea întreprinderilor şi alegerea formei organizatorico-juridică:

a. fluctuaţiile macroeconomice;b. caracteristicile ramurilor economice – în cazul ramurilor în dezvoltare, rezultă că

apar firme noi, iar în cazul în care acestea stagnează, numărul firmelor care apar este mai mic; creşterile semnificative apar în ramurile inovative, purtătoare de progres tehnic (informatică, telecomunicaţii, etc);

c. costul capitalului – exprimat prin mărimea dobânzilor la credite şi prin procentele solicitate pe investitori pentru sumele plasate; când costul capitalului scade, creşte numărul firmelor înfiinţate;

d. rata şomajului – când rata şomajului creşte, se înfiinţează multe firme;e. raportul dintre mărimea veniturilor personale, posibil de obţinut ca angajat prin

înfiinţarea unei firme, şi nivelul salariului obtenabil de către potenţialul antreprenor; când venitul realizat dintr-o afacere poate fi mai mare decât cel realizat din salariul lunar obţinut ca angajat, creşte motivaţia economică de a deveni antreprenor; salariile mici duc la un impuls pentru crearea unei firme.

Alegerea formei juridice depinde de modul cum este concepută noua întreprindere. Dacă se

doreşte crearea unei întreprinderi care să dispună de mijloace materiale şi financiare mari, se

recomandă crearea unei societăţi pe acţiuni, iar în cazul punerii în funcţiune a unor întreprinderi

mici şi mijlocii se poate utiliza, în mod diferenţiat, în raport cu mijloacele disponibile, una din

celelalte forme

Concluzii

In baza referatului am constatat ca cele mai des inregistrate forme

organizatorico-juridice a antreprenoriatului in R.Moldova sunt Societate cu

raspundere limitata si gospodariile taranesti.Acest fapt accentueaza bine

dezvoltarea afacerilor mici si mijlocii in sectorul agrar si prestarea serviciilor.

Antreprenoriatul privat este un segment nou, si celmai dinamic,al economiei in

tranzitie din R.Moldova.

Conform statisticii oficiale, catre sfirsitul anului 1999 sectorul privat constituia

circa 60 % din PIB si angaja 66 la suta din forta de munca. Reforma relatiilor de

proprietate si privatizare in masa efectuata in Moldova in anii 1990 au dus la

formarea unui numar mare de intreprinderi noi , care pot ajuta statul la solutionarea

problemelor ce tin de angajarea in munca , producerea bunurilor si serviciilor si

cresterea veniturilor populatiei.

CUPRINS

Introducere

1.1Antreprenoriatul-factor de dezvoltare economica……….2

1.2Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului.....2

1.3 IMM-forma de baza a activitatii de antreprenoriat………3

1.4 LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi….3

2.0 Formele organizatorico-juridice ale antreprenoriatului……..4

2.1 Întreprinderea individuala …………………………………….4

2.2 Societatea cu raspundere limitata – SRL……………………..7

2.3 Societatea pe Actiuni…………………………………………...13

2.4Societatea în nume colectiv………………………………………17

2.5 Societatea în comandită…………………………………………18

2.6 Cooperativa de producţie ………………………………………18

2.7 Întreprinderile de arendă………………………………………19

2.8 Întreprinderile de stat ………………………………………….19

 Înfiintarea întreprinderii………………………………………….20

Concluzii

1.1Antreprenoriatul-factor de dezvoltare economica.

Conform Legii a RM ,,Cu privire la antreprenoriat si intreprinderi’’ Antreprenoriatul este

activitatea de fabricare a productiei , executare a lucrarilor si prestare a serviciilor, desfasurata de

cetateni si de asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiativa, in numele lor, pe

riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala, cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta

de venituri.

Munca efectuata conform contractului (acordului) de munca incheiat este considerata

antrprenoriat. Antreprenoriatul in legatura cu crearea si utilizarea inovatiilor ,realizarilor,

descoperirilor stiintifice, operelor literare, de arta si alte obiecte ale proprietatii intelectuale este

reglementata de o legislatie speciala.Antreprenoriatul poate fi realizat in orice domeniu ce nu

este interzis prin lege. Antreprenoriatul - activitatea

proprietarului sau a unor persoane din cadrul întreprinderii în organizarea proiectării, producerii

şi realizării produselor şi serviciilor în scopul obţinerii profitului sau a unui efect social (după

Bleahman). Din această noţiune se evidenţiază: a)subiectul (cel care realizează);b)obiectul

(conţinutul), c)scopul activităţii de antreprenoriat. Subiectul – întreprinzătorul (dar nu numai el)

– persoana care iniţiază şi derulează o acţiune, asumându-şi riscurile asociate inovării,

întreprinzător schimbul unor satisfacţii personale. Obiectul antreprenoriatului reprezintă,

întreprinzător primul rând, activitatea inovaţională (cercetări, prognoze, elaborări), şi,

întreprinzător al doilea rând, executarea funcţiunilor întreprinderii (funcţiunea de producere,

financiară, personal etc.). Scopul activităţii antreprenoriale – producerea şi propunerea pe piaţă a

acelor produse sau servicii, la care există cerere şi care aduce întreprinzătorului profit.

Venituri – cheltuieli – profit.

Activitatea de antreprenoriat se desfasoara la: intreprinderile existente; la intreprinderile noi; la

intrprinderile mari mici si mijlocii.

1.2Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului.

Dezvoltarea antreprenoriatului intr-o tara sau alta este conditionata de factorii demografici,

politici, economici, psihologici, culturali, printre care un rol important revine:

Structurii populatiei si dinamicii acesteia in viitor

Nivelul invatamintului general si antreprenorial

Politicii statului in domeniul sustinerii antreprenoriatului

Atitudinii societatii fata de antreprenoriat

Existentei unei infrastructuri dezvoltate de servicii de afaceri

Posibilitatii obtinerii unor oportunitati si beneficii individuale

Existenta unor persoane orientate spre crearea propriei afaceri si asumarea riscului.

1.3 IMM-forma de baza a activitatii de antreprenoriat

P. Drucker (savant american, considerat „rugul aprins” al managementului modern)

spunea că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creşterii economice”.

Micile afaceri contribuie în bună măsură la realizarea unor obiective fundamentale

ale oricărei economii naţionale.

IMM-urile joacă un rol însemnat în economie din următoarele motive:

- supleţea structurilor le conferă o capacitate ridicată de adaptare la fluctuaţiile mediului

economic;

- întreprinderile mici şi mijlocii se pot integra relativ uşor într-o reţea industrială regională, ceea

ce contribuie,pe de o parte, la dezvoltarea economică a regiunii respective,iar pe de altă parte, la

reducerea şomajului şi la creşterea nivelului de trai, pentru că oferă locuri de muncă;

- dimensiunea lor redusă permite evitarea birocraţiei excesive şi a dezumanizării;

- IMM-urile formează, la nivel individual, un ansamblu mult mai uşor de controlat

1.4 LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la antreprenoriat şi

întreprinderi

Nr.845-XII din 03.01.92, Monitor nr.2 din 28.02.1994

Articolul 3. Întreprinderea

1. Forma organizatorico-juridica a activităţii de antreprenoriat este întreprinderea.

2. Întreprinderea constituie un agent economic cu firma (titulatura)proprie infiintata de

antreprenor in modul stabilit de legislatie.

3. Intreprinderea are dreptul de persoana juridica sau de persoană fizică, în conformitate cu

prezenta Lege.

Întreprinderea-persoana juridică si întreprinderea-persoana fizică au aceleaşi drepturi si

obligaţii, cu excepţia răspunderii patrimoniale pentru obligaţiile lor.

4. Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat.

Pentru a deschide propria firmă, este necesar de a stabili clar forma organizatorico-juridică, în

care se va realiza activitatea de antreprenoriat, reieşind din obiectivele, pe care le puneţi în faţa

întreprinderii viitoare a Dvs.

2.Formele organizatorico-juridice ale antreprenoriatului

În Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi Nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 sunt

enumerate următoarele forme de activitate de antreprenoriat:

• întreprindere individuală;

• societate pe acţiuni;

• societate cu răspundere limitată;

• societate în nume colectiv;

• societate în comandită;

• cooperativă de producţie;

• cooperativă de întreprinzător;

• întreprindere de arendă;

• întreprindere de stat şi întreprindere municipală.

2.1 Întreprinderea individuala reprezintă activitatea economică desfăsurată în mod

organizat, permanent si sistematic, combinând resurse financiare, fortă de muncă atrasă,

materii prime, mijloace logistice si informatie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile si în

conditiile prevăzute de lege. Întreprinderea individuala este fără personalitate juridică, organizată

de un întreprinzător persoană fizică.

 

Activitătile economice pot fi desfăsurate în toate domeniile, meseriile, ocupatiile sau profesiile

pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera initiativă. 

Întreprinderea individuală trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României, în

conditiile prevăzute de lege. Sediul profesional este declarat prin cererea de înregistrare în

registrul comertului si de autorizare a functionării.

Orice activitate economică desfăsurată permanent, ocazional sau temporar în România de către

întreprinderile individuale trebuie să fie înregistrată la Registrul Comerțului și autorizată,

Autorizarea functionării, nu exonerează întreprinderile individuale de obligatia de a obtine,

înainte de începerea activitătii, autorizatiile, avizele, licentele si altele asemenea, prevăzute în

legi speciale, pentru desfăsurarea anumitor activităti economice.

Pot desfăsura activităti economice persoanele fizice care:

a)au împlinit vârsta de 18 ani,

b)nu au săvârsit fapte sancționate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina

financiar-fiscală, de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;

c)declară pe propria răspundere că îndeplinesc conditiile de functionare prevăzute de

legislatia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si al protectiei

muncii.

Înregistrarea în registrul comertului  se face în baza rezolutiei motivate a directorului oficiului

registrului comertului de pe lângă tribunal. Oficiul registrului comertului de pe lângă tribunal va

elibera certificatul de înregistrare, continând codul unic de înregistrare, certificatul constatator

emis în baza declaratiei pe propria răspundere, precum și alte acte prevăzute de lege, după caz.

Termenul de eliberare a certificatului de înregistrare si, după caz, a certificatului de înscriere de

mentiuni este de 3 zile lucrătoare, respectiv 5 zile lucrătoare, calculat de la data

înregistrăriicererii sau, după caz, de la data completării cererii cu documentele solicitate.

Certificatul de înregistrare, continând codul unic de înregistrare, este documentul care atestă

înregistrarea în registrul comertului, autorizarea functionării, precum si luarea în evidentă de

către autoritatea fiscală competentă.

Titularul întreprinderii individuale  va tine contabilitatea în partidă simplă, potrivit

reglementărilor privind organizarea si conducerea evidentei contabile în partidă simplă de către

persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, în conformitate cu prevederile Legii nr.

571/2003  privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

Regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale

Întreprinderea individuală nu dobândeste personalitate juridică prin înregistrarea în

registrul comertului.   Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale

este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comertului.

 Pentru organizarea si exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în

calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terte persoane cu contract

individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, potrivit legii, si

poate colabora cu alte PFA, cu alti întreprinzători persoane fizice titulari ai unor

întreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor întreprinderi familiale ori cu alte

persoane juridice, pentru efectuarea unei activităti economice, fără ca aceasta să îi

schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei sectiuni.

 Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu va fi considerat

un angajat al unor terte persoane cu care colaborează potrivit art. 24 din OG 44/2008,

chiar dacă colaborarea este exclusivă.

 Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula si

calitatea de salariat al unei terte persoane care functionează atât în acelasi domeniu, cât si

într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care si-a organizat întreprinderea

individuală.

 Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în

sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si are dreptul de a fi

asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate si al asigurărilor pentru somaj, în

conditiile prevăzute de lege.

  Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligatiile sale cu

patrimoniul de afectatiune, dacă acesta a fost constituit, si, în completare, cu întreg

patrimoniul, iar în caz de insolventă, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de

Legea nr. 85/2006 , cu modificările ulterioare.

 Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale îsi încetează activitatea si

este radiat din registrul comertului în următoarele cazuri:

a)prin deces;

b)prin vointa acestuia;

c)în conditiile art. 25 din Legea nr. 26/1990 , republicată, cu modificările si completările

ulterioare.

Cererea de radiere, însotită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor

doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe lângă tribunalul unde îsi

are sediul profesional, de către orice persoană interesată. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a)

mostenitorii pot continua întreprinderea, dacă îsi manifestă vointa, printr-o declaratie autentică,

în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Când sunt mai multi mostenitori, acestia îsi

vor desemna un reprezentant, în vederea continuării activitătii economice ca întreprindere

familială.

 Activitatea va putea fi continuată sub aceeasi firmă, cu obligatia de mentionare în cuprinsul

acelei firme a calitătii de succesor

Documentatia de sustinere a cererii de înregistrare în registrul comertului si de autorizare

a functionării întreprinderii individuale

Carte de identitate sau pasaport al titularului întreprinderii individuale - fotocopie

certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul

Document care să ateste drepturile de folosintă asupra sediului profesional, precum

contract de închiriere, comodat, certificat de mostenitor, contract de vânzare-cumpărare,

declaratie de luare în spatiu sau orice alt act juridic care conferă dreptul de folosintă etc. -

copie legalizată

Declaratie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea conditiilor legale de functionare

prevăzute de legislatia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si

protectiei muncii

Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesională, dacă aceasta

este cerută, potrivit unor prevederi legale speciale

Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă experienta profesională, dacă este

cazul

Documente care atestă pregătirea sau experienta profesională

Pregătirea sau experienta profesională se atestă, după caz, cu documente cum sunt: diploma,

certificatul sau adeverinta, prin care se dovedeste absolvirea unei institutii de învătământ,

certificatul de calificare profesională sau de absolvire a unei forme de pregătire profesională,

organizată în conditiile legii, în vigoare la data eliberării acestuia, certificatul de competentă

profesională, cartea de mestesugar, carnetul de muncă al solicitantului, declaratie de notorietate

cu privire la abilitatea de a desfăsura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de

primarul localitătii respective în mod gratuit în cazul meseriilor traditionale artizanale, atestatul

de recunoastere si/sau de echivalare pentru persoanele fizice care au dobândit calificarea în

străinătate, atestatul de recunoastere a calificării dobândite în străinătate, în afara sistemului de

învătământ, orice alte dovezi care să ateste experienta profesională.

2.2 Societatea cu raspundere limitata - SRL

 E societatea in care partile nu sunt reprezentate prin titluri negociabile si care nu pot fi cedate

altor persoane decat daca acestea din urma sunt agreate de majoritatea celorlalti asociati. Din

acest punct de vedere SRL e o asociatie de persoane. SRL e si o asociatie de capital deoarece

asociatii raspund numai in limita aportului lor la existenta societatii, astfel fiecare asociat v-a fi

obligat pentru datoriile societatii numai in limita capitalului subscris.

Constituirea societati cu raspundere limitata - SRL

SRL se constituie prin contract si statut in cazul in care e constituita din 2 sau mai multi asociati

sau numai prin statut in cazul asociatului unic.Contractul si statutul se incheie in forma autentica,

numarul asociatilor maxim fiind de 50.Societatea ia hotarari cu votul majoritatii absolute a

asociatilor si a partilor sociale cu exceptia hotararii de modificare a contractului si statutului care

se pot efectua numai cu acordul tuturor asociatilor.

Aportul in natura la constituirea capitalului social.

Capitalul social al societatii nu poate fi mai mic de 5400 lei si el se constituie din aportul

asociatilor; aceste aporturi pot fi in natura sau in numerar.

Valoarea aportului in natura nu poate depasi 60% din valoarea capitalului social.

In cazul societatii cu mai multi asociati expertizarea valorii bunului e facultativa, in cazul

asociatului unic e obligatorie.

Reducerea capitalului social nu se va putea opera sub nivelul minim legal; majorarea capitalului

social se va realiza prin varsarea imediata a aportului.

 Drepturile asociatilor asupra partilor sociale

Capitalul social al societatii se divide in parti sociale egale care nu pot fi mai mici de 5ooo lei.

Repartizarea partilor sociale intre asociati se face prin contractul de societate.

Caracteristic SRL este:

1.   intregul capital e divizat in parti egale;

2.   toate partile sociale sunt distribuite asociatilor;

3.   toate partile sociale sunt acoperite de varsaminte, in bunuri sau numerar.

 Cesiunea partilor sociale

1.   intre asociati pot fi transmise liber si neconditionat

2.   transmiterea catre persoane din afara grupului asociatilor e permisa numai daca e hotarata de

asociati reprezentand  3/4 din capitalul social.

 Administrarea societatii

Societatea e administrata de unul sau mai multi administratori numiti prin contractul de societate

sau prin hotararea adunarii generale.

Spre deosebire de SNC administratorii societatii pot fi si neasociati.

Modul de conlucrare al asociatilor va fi stabilit prin contractul de societate sau prin hotararea

adunarii generale.

Daca este instituita regula unanimitatii, divergentele ivite intre administratori vor fi solutionate

de asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.

Atributiile administratorilor

1.   tinerea registrului asociatilor, care cuprinde identitatea acestora precum si participarea

acestora la capitalul social.

2.   intocmirea, supunerea sub aprobare adunarii generale si depunerea bilantului spre inregistrare

la registrul comertului.

3.   constituirea si conservarea fondurilor de rezerva. Din beneficiul anual se va prelua 5% in

fiecare an pina cind cuantumul fondului de rezerva va atinge cel putin a 5-a parte din capitalul

social.

4.   inscrierea la registrul comertului a reducerii capitalului social.

5.   convocarea adunarii generale ordinare cel putin odata pe an si ori de cite ori e necesar, a

adunarii extraordinare prin instiintarea asociatilor cu cel putin 10 zile inainte de tinerea acesteia

prin aratarea ordinii de zi.

6.   loialitatea fata de societate - administratorii nu pot avea o astfel de calitate in societati

concurente sau avand acelasi obiect nici sa faca acelasi comert ori altul concurent in nume

propriu sau pe seama altei persoane, sub sanctiunea revocarii si a raspunderii pentru daune.

 

Raspunderea administratorilor fata de societate

Raspundere pentru :

1.  realitatea varsamintelor efectuate de asociati;

2.  existenta reala a dividendelor platite;

3.  existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

4.  exacta indeplinire a hotararii adunarii generale;

5.  stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, statutul si contractul le impun;

Actiunea pentru stabilirea raspunderii administratorilor apartine societatii si se exercita de catre

persoane care o reprezinta in baza imputernicirii adunarii generale; poate apartine si creditorilor

societatii, dar numai in caz de faliment al societatii.

 

Conducerea activitatii societatii.

Adunarea generala.

Convocata in modul aratat mai sus, in cadrul ei se iau toate hotararile asociatilor care devin

actele societatii.

Asociatii care nu au primit convocarea cu cel putin 10 zile inaintea adunarii pot cere

reprogramarea acesteia.

Adunarile generale extraordinare se convoaca din initiativa administratorilor sau la cererea

motivata a asociatilor ce reprezinta  1/4 din capitalul social.

Atributiile adunarii generale

1.   aproba bilantul;

2.   repartizeaza beneficiul net;

3.   desemneaza si revoca administratorii si cenzorii;

4.   hotaraste urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru pagubele pricinuite societatii si

desemneaza persoana care sa execute hotararea;

5.   hotaraste modificarea contractului si a statutului cu unanimitate.

Hotararea adunarii generale se ia prin votul reprezentantilor prezenti, fiecare parte sociala dand

dreptul la un vot.

Statutul poate stabili ca votul sa se faca si prin corespondenta.

La prima convocare a adunarii generale hotararile se iau cu votul a 51% din capitalul social si

din numarul asociatilor. In situatia in care aceasta majoritate nu se poate intruni se procedeaza la

o noua convocare a adunarii generale prilej cu care hotararea se va lua cu votul majoritatii

partilor sociale prezente la adunare.

E dator sa se obtina de la vot asociatul care are un interes ca la SNC situatia in care se va

considera legal constituita adunarea fara asociati care se obtin si fara partile sociale pe care le

reprezinta.

Hotararile adunarii generale pot fi atacate, contestate de catre asociati care nu au luat parte la

adunarea generala, de catre cei care au votat impotriva hotararii, fiind nominalizati in acest sens

in procesul verbal al adunarii precum si administratorii neasociati. Pot fi atacate hotararile care

sunt contrare legii, statutului si contractului.

Termenul de atacare a acestor hotarari e de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.

Competenta apartine judecatoriei pe raza careia se afla sediul societatii.

 Cenzorii SRL-ului

Statutul poate prevedea alegerea unuia sau mai multor cenzori, dar si in lipsa acestei prevederi

hotararile adunarii generale poate desemna unul sau mai multi cenzori.

Numirea cenzorilor este obligatorie cand nr. asociatilor este mai mare de 15.

Numarul cenzorilor trebuie sa fie impar si nu mai mic decat 3; pe langa cenzorii in functiune

exista un numar egal de cenzori supleanti.

Cenzorii trebuie sa fie asociati cu exceptia cenzorilor contabili care pot fi angajati cu contract de

munca, si trebuie sa aiba autorizatie de contabil sau expert contabil autorizat.

Majoritatea cenzorilor trebuie sa fie cetateni romani.

Conditii legale de a fi desemnat si mentinut in calitatea de cenzor :

1.   calitatea de asociat sau contabil (trebuie sa existe cel putin un contabil autorizat);

2.   varsta majoratului;

3.   cetatenie romana pentru majoritatea lor;

4.   sa nu fie ruda sau afin pina la al 4-lea grad inclusiv ori sot al unuia dintre administratori;

5.   sa nu primeasca de la societate un salariu pentru alta functie decat aceea de cenzor;

6.   sa nu fi fost pus sub interdictie;

7.   sa nu fi suferit condamnari pentru :

·     gestiune frauduloasa;

·     abuz de incredere;

·     fals, inselaciuni, marturie mincinoasa;

·     dare sau luare de mita, etc.

Mandatul cenzorilor are o durata de 3 ani, dupa care pot fi realesi.

 Obligatii

1.   de a exercita personal mandatul;

2.   de a supraveghea gestiunea;

3.   de a aduce la cunostinta administratorilor neregulile constatate in administratie sau gestiune;

4.   obligatia de a participa fara drept de vot la adunarile administratorilor;

5.   de a convoca adunarea generala  (ordinara si extraordinara) cind nu a fost convocata de

administratori;

6.   obligatia de a participa la adunarea generala, ordinara si extraordinara;

7.   de a prezenta adunarii generale raport asupra constatarilor facute in executarea obligatiilor de

supraveghere a gestiunii;

8.   obligatia de a consemna in registrul special constatarile facute in exercitiul mandatului lor;

9.   obligatia de a pastra secretul;

10. obligatia de a nu indeplini functia de cenzor in mai mult de 3 societati concomitent.

 Drepturile cenzorilor

1.   dreptul de a primi o indemnizatie fixa, determinata prin statut sau in baza hotararii adunarii

generale;

2.   dreptul de a primi in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor.

 

Mod de lucru

Cenzorii lucreaza fiecare separat; pentru redactarea raportului prezentat adunarii generale,

cenzorii lucreaza impreuna consemnand deliberarile intr-un registru special.

Daca se ivesc divergente vor intocmi raporturi separate.

Impartirea beneficiilor si a pierderilor se face proportional cu aportul fiecarui asociat la capitalul

social.

 Dezolvarea si lichidarea societatii

SRL de dizolva in urmatoarele cazuri:

1.   expirarea duratei societatii;

2.   imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea obiectivului propus;

3.   hotararea adunarii generale;

4.   falimentul societatii;

5.   micsorarea capitalului social sub limita legala, daca asociatii nu hotarasc completarea lui;

6.   incapacitatea, excluderea, retragerea sau moartea unuia dintre asociati cind datorita acestor

cauze numarul asociatilor s-a redus la unul si nu exista clauza de continuare cu mostenitorii nici

de continuare cu un singur asociat.

Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata societatii nu are efect

fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul

Oficial a hotararii.

Tertii pot face opozitie la dizolvarea in termen de 30 de zile aratat mai sus care se adreseaza

instantei de la sediul societatii.

2.3 Societatea pe Actiuni este societatea constituita prin asocierea mai multor persoane,

care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin

titluri numite actiuni, pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in scopul impartirii

beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aporturilor lor.

Caracteristici:

societatea se constituie dintr-un numar minim de asociati, denumit actionari

capitalul social este divizat in actiuni, care sunt negociabile si transmisibile

raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este limitata; asociatii raspund numai pana la

concurenta capitalului social subscris.

capitalul social minim este echiivalentul a 25 000 euro.

Societatea pe actiuni se constituie prin contract de societate si statut.

Sunt 2 modalitati de constituire a societatii pe actiuni: prin subscriere integrală şi simultană a

capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică.

Subscriptia instantanee reprezinta o procedura obisnuita de inregistrare a societatilor

comerciale

Subscriptia publica reprezinta procedura de inmatriculare cand fondatorii unei societai

comerciale pe actiuni, neavnd capitalul necesar pentru infiintarea unei societati, apeleaza, prin

oferta publica, la persoanele interesate sa investeasca capital. Implica urmatoarele operatiuni:

Intocmirea si lansarea prospectului de emisiune a actiunilor

Subscrierea actiunilor

Validarea subscriptiei

Aprobarea actelor constituitive ale societatii de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor.

 Actiuni

Actiunile vor cuprinde:

denumirea si durata societatii;

data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea

codul unic de inregistrare si numarul Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care s-a

facut publicarea

capitalul social

numarul actiunilor si numarul lor de ordine

valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate

avantajele acordate fondatorilor.

Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala.

Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.

Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pana cand nu vor fi

fost comple platite cele din emisiunea precedenta.

Actiunile nominative pot fi convertite in actiuni la purtator si invers, prin hotararea adunarii

generale extraordinare a actionarilor.

Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, cand acestea sunt emise in forma

materiala.

Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0.1 lei.

Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si

domiciliul actionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul

unic de inregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz.

Actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi administratori, cand sunt mai multi, sau a unicului

administrator.

Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.

Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:

dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar,

inaintea oricarei alte prelevari;

drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a

vota, in temeiul acestor actiuni, in adunarile generale ale actionarilor.

Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si

vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.

Reprezentantii, administratorii si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend

prioritar fara drept de vot.

Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie in cealalta

prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.

 

Obligatiuni

Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei.

Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor

drepturi egale.

Obligatiunile pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, prin

inscriere in cont.

Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune.

Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata.

Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele prevazute in legislatia pietei de capital.

Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a

actiunilor.

Detinatorii de obligatiuni se pot intruni in adunare generala, pentru a delibera asupra intereselor

lor.Adunarea va fi convocata pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile, la cererea unui

numar de detinatori acre sa reprezinte a 4-a parte din titlurile emise si nerambursate sau, dupa

numirea reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni, la cererea acestora.

Dispozitiile prevazute pentru adunarea ordinara a actionarilor se aplica si adunarii detinatorilor

de obligatiuni, in ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si

votarea.

Societatea emitenta nu poate participa la deliberarile adunarii detinatorilor de obligatiuni, in baza

obligatiunilor pe care le poseda.

Detinatorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decat administratorii,

cenzorii sau functionarii societatii.

Actiunea in justitie a detinatorului de obligatiuni impotriva societatii nu este admisibila daca are

acelasi obiect cu al actiunii intentate de reprezentantul detinatorilor de obligatiuni sau este

contrara unei hotarari a adunarii detinatorilor de obligatiuni.

 

Adunarile Generale

Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.

Cand actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societatii si in localul ce se va

indica in convocare.

Adunarea ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea

exercitiului financiar.

In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este

obligata:

sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor

prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de

supraveghere, de cenzori sau dupa caz de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul

sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de

supraveghere si cenzorii;

in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate sa numeasca sau sa demita

auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar 

sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de

administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a

fost stabilita prin actul constitutiv;

sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;

sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe

exercitiul financiar urmator;

sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale

societatii.

Adunarea extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare

pentru:

schimbarea formei juridice a societatii;

mutarea sediului societatii;

schimbarea obiectului de activitate al societatii;

infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte

asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede

altfel;

prelungirea duratei societatii;

majorarea capitalului social;

reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;

fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;

dizolvarea anticipata a societatii;

conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;

conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;

emisiunea de obligatiuni;

oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta

aprobarea adunarii generale extraordinare.

Companiile straine si organizatiile economice straine pot infiinta reprezentante in Romania, fiind

autorizate de Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si profesii Liberale. Prin autorizatia pentru

functionare se vor stabili obiectul, conditiile de exercitare a activitatii, durata si sediul.

2.4 Societatea în nume colectiv reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe

persoane juridice şi (sau) persoane fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în

comun a unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire

încheiat între acestea.

Societatea în nume colectiv nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept

ca persoană fizică. Pentru obligaţiile societăţii toţi asociaţii poartă răspundere solidară nelimitată

cu întreg patrimoniul lor, exceptîndu-se bunurile care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu

fac obiectul urmăririi. Societatea în nume colectiv nu poartă răspundere pentru obligaţiile

asociaţilor care nu sînt legate de activitatea acesteia.

2.5 Societatea în comandită reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe persoane

juridice şi (sau) persoane fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei

activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire încheiat între

acestea.

Societatea în comandită are în componenţa sa cel puţin un comanditat şi un comanditar.

Societatea în comandită nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca

persoană fizică.Pentru obligaţiile societăţii comandităţii poartă răspundere solidară nelimitată cu

întreg patrimoniul lor, exceptîndu-se bunurile care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu

fac obiectul urmăririi, iar comanditarii cu partea din averea lor (capitalul investit), transmisă

societăţii în baza contractului de constituire (de societate).

Societatea în comandită nu poartă răspundere pentru obligaţiile asociaţiilor, care nu sînt în

legătură cu activitatea acesteia.

Comanditatii raspund cu partea din averea lor (capitalul investit), transmisa societatii in baza

contractului de constituire.

Particularitatile infiintarii functionarii si incetarii activitatii societatii in comandita sunt

reglementate de legislatia privind societatile comerciale de legislatia civila precum si de

contractul de constituire de societate.

2.6 Cooperativa de producţie este o întreprindere înfiinţată de către cinci sau mai multe

persoane fizice în scopul desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi a altei activităţi

economice, bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de

participare la capitalul acesteia. Cooperativa de producţie este o întreprindere de drept privat cu

scop lucrativ (inclusiv comercial).

Cooperativele de producţie şi de întreprinzător sunt persoane juridice şi răspund pentru

obligaţiile asumate cu patrimoniul lor. Membrii cooperativei de producţie sau ai cooperativei de

întreprinzător îşi asumă riscul pentru obligaţiile cooperativei în limitele cotelor care le aparţin,

iar dacă patrimoniul cooperativei este insuficient, poartă răspundere suplimentară cu averea lor

personală în limita stabilită de lege sau de statutul cooperativei.

2.7 Întreprinderile de arendă sunt unităţi fondate de membrii colectivelor întreprinderilor de

stat (municipale) sau ale subdiviziunilor lor structurale, reorganizate în scopul desfăşurării în

comun a activităţii de antreprenor, sub aceeaşi firmă, pe baza statutelor şi contractului de

arendare a bunurilor statului (municipiului).

Întreprinderile de arendă sunt persoane juridice şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate

cu patrimoniul său. Membrii întreprinderii poartă răspundere pentru obligaţiile acesteia în limita

cotei (părţii) ce le revine din patrimoniul întreprinderii.

2.8 Întreprinderile de stat se fondează şi se dotează de către Guvern sau alte organe abilitate

prin lege. Întreprinderile municipale se fondează şi se dotează de către autorităţile administraţiei

publice locale.

Întreprinderile de stat şi întreprinderile municipale sînt persoane juridice şi răspund pentru

obligaţii cu tot patrimoniul lor.

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderilor

de stat şi ale întreprinderilor municipale. Aceste întreprinderi nu poartă răspundere pentru

obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale.

Cele mai populare în Moldova sunt întreprinderile individuale, societăţile cu răspundere limitată

şi societăţile pe acţiuni.

Patenta de intreprinzator – este un certificat de stat nominativ, care confirma dreptul detinatorului ei

sa desfasoare genul de activitate de intrepr. Indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp.

În baza patentei se poate desfasura : comertul cu amanuntul, producerea si realizarea produselor de

panificatie,confectionarea imbracamintei, servicii de transport, serv. contabile si juridice. Ea se elibereaza in

termen de 3 zile.Taxa depinde de domeniul de activitate si de locul unde se va desfasura.

Beneficiile patentei: nu e necesara efectuarea operatiilor de casa , nu e necesara prezentarea darilor de seama

financiare si statistice, durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in munca a

titularului.

Limitele patentei: se elibereaza numai pt un gen de activitate, este un document normativ si nu poate fi

transmis altei persoane, detinatarii pantentei nu efectueaza operatiuni de casa, aceasta reducindu-i esential

numarul clientilor – pers. juridice.

 Înfiintarea întreprinderii.

Exista conditii generale privind constituirea intreprinderilor.

Intreprinderea poate fi constituita : de catre titularul patrimoniului din propria sa initiativa ori de

catre persoanele fizice sau juridice imputernicite de acesta.

Modul de constituire a intreprinderii se stabileste: pentru intreprinderile individuale prin legea cu

privire la antreprenoriat si intreprinderi.

Documentele de constituire a intreprinderii sunt:

1. decizia privind infiintarea intreprinderii - pentru intreprinderile individuale;

2. contractul de constituire de societate - pentru societatile in nume colectiv si socitatile in

comandita.

Documentele de constituire trebuie sa contina urmatoarele informatii:

firma;

sediul;

data constituirii;

genurile de activitate;

raspunderea antreprenorului pentru obligatiile intreprinderii;

conditiile de reorganizare si de lichidare a intreprinderii;

firmele si sediul fondatorilor;

In documentele de constituire pot fi incluse si alte prevederi care nu contravin legislatiei.

Documentele de constituire se aproba de fondator.

Antreprenorul este obligat sa inregistreze intreprinderea filialele saleinfiintate de catre acesta pe

teritoriul Republicii Moldova pina la inceperea activitatii lor economice.

Intreprinderile se inregistreaza de Camera inregistrarii de stat de pe langa Ministerul Justitiei la

locul unde se afla sediul acestora.

Sediul se constituie locul unde se afla organele sale de conducere.

Pentru inregistrare se percepe taxa in marimea stabilita de catre Guvern.

Camera inregistrarii de stat inscrie in Registrul de stat al comertului intreprinderea inmatriculata

si comunica antreprenorului numarul de imnatriculare al intreprinderii.

Intreprinderile se inregistreaza in mod obligatoriu la organele fiscale pentru a li se atribui coduri

fiscale in conformitate cu legislatia in vigoare.