Universitatea de Medicina si
Farmacie Victor Babes Timisoara
EntorseleDefinitie: - leziuni traumatice ale partilor moi
periarticulare si capsulo-ligamentare -care se produc datorita
depasirii limitelor fiziologice de mobilitate ale articulatiilor
respective -fara a modifica insa contactul permanent dintre
suprafetele articulare ale structurilor osoase care participa la
formarea articulatiilor respective
Frecventa: mai frecvent la adulti mai rare la virste extreme:
copii- elasticitate capsulo-ligamentara crescuta varstnici- apar
fracturi juxtaarticulare sau intraarticulare mai frecvent la
membrul inferior (glezna, genunchi, mediotarsiana) la membrul
inferior- interfalangiene la membrul superior-radiocarpiene
Entorsele
Frecventa tipurilor de traumatisme la persoane
adulte,active(www.bls.gov ,USA,)
EntorseleMecanism de producere
1. mecanism indirect cel mai frecvent rotatie sau torsiune a
segmentului adiacent mai rar
2. mecanismul direct
EntorseleTraumatismul produce: leziuni capsulo-ligamentare (
specifice entorsei) leziuni tegumentare si ale tesutului subcutanat
(edeme, hematoame) leziuni musculo-tendinoase (intinderi sau
rupturi fasciculare) leziuni ale membranei sinoviale (hemartoza)
leziuni osteoperiostice
Entorselemecanism de producere : miscarea are axul perpendicular
pe axul segmentelor adiacente articulatiei ( flexie, extensie),
axul miscarii se suprapune peste axul segmentului (torsiune)
Clasificare -in functie de gravitatea leziunilor- 3 grade Gradul
I intinderi ale ligamentelor periarticulare si a stratului fibros
al capsulei articulare
Entorsele
Gradul II rupturi partiale ale ligamentelor periarticulare si
ale stratului fibros al capsulei articulare Gradul III ruptura
totala a structurilor capsulo-ligamentare - se asociaza de obicei
smulgeri osteoperiostice ale insertiilor
ENTORSELE GLEZNEI-Cele mai frecvente MECANISM DE PRODUCERE: 1.
Inversiune fortata (adductie-supinatie)-cel mai frecvent destinde
sau rupe lig. astragalo-calcaneene, apoi lig. peroneoastargaliene
si lig. peroneocalanean 2. Eversiune fortata (abductie-pronatie)
capsula si lig. tibioastragaliene
ENTORSELE GLEZNEIDIAGNOSTIC durere, deformarea regiunii,
echimoza Entorsa prin inversiune: Predominant pe fata anteroexterna
Durerea inaintea si sub varful maleolei externe Entorsa prin
eversiune: Durerea sub si inapoia maleolei interne Entorse
grave-apare si hemartroza -Ex. radiologic completeaza ex.clinic
-Ex. R.M.N.
ENTORSELE GLEZNEITRATAMENT Entorsa usoara (grad I)- distensia
capsuloligamentara Repaus fizic Imobilizare bandaj elastic 7-10
zile Gheata local Pozitia procliva a piciorului Antalgice,
antiinflamatorii Fizioterapie
ENTORSELE GLEZNEITRATAMENT Entorse medii si grave (ruptura sau
smulgere) Repaus fizic Imobilizare ap. gipsat gambopodal - 4 sapt.
Recuperare functionala si fizioterapie La tineri si sportivi sutura
capsulo-ligamentara eventual si augmentarea acesteia prin
ligamentoplastie cu tendonul scurtului peronier lateral Dupa
interventie, imobilizare gipsata, urmata de fiziokinetoterapie
Laxitatea ligamentara reziduala si instabilitatea gleznei tratament
chirurgical si fiziokinetoterapie
ENTORSELE GENUNCHIULUIEntorsele de genunchi cuprind un ansamblu
de leziuni capsuloligamentare asociate sau nu cu leziuni
meniscaleFrecvent intilnite in accidentele de sport
ENTORSELE GENUNCHIULUIMecanism de producere-frecv. mecanismul
indirect Exista 3 modalitati de producere 1. Abductie, flexie,
rotatia laterala a gambei in raport cu coapsa- cel mai frecvent.
sufera ligamentul colateral medial 2. Adductia, flexia si rotatia
mediala a gambei in raport cu coapsa- tensioneaza ligamentul
colateral lateral, si ligamentul incrucisat
anterior3.
Deplasarea in sens antero-posterior-apar leziuni ale
ligamentelor incrucisate
ENTORSELE GENUNCHIULUIMecanismul direct mai rar incriminat
accidente rutiere pieton- impact din lateral, cu genunchi in
extensie (ortostatism) accidente de sport (rugby)
ENTORSELE GENUNCHIULUIAnatomie patologica -de la simple
intinderi sau rupturi partiale pina la rupturi complexe
capsulo-ligamentare trebuie cercetat nervul sciatic popliteu extern
(peronier comun)
ENTORSELE GENUNCHIULUIClasificare Gorun - entorse stabile
(benigne) - entorse instabile (grave) Genety entorse benigne
(stadiul I si II) - entorse grave (stadiul III) -ambele analizeaza
criteriul de stabilitate al genunchiului
ENTORSELE GENUNCHIULUIEntorsele benigne (stadiul I): -intinderi
ligamentare -mai frecvent ligamentul colateral medial -mai rar
ligamentul colateral lateral si segmentul posterior al capsulei
Clinic: durere spontana, dupa efort,in punct fix la palpare durerea
poate fi accentuata de unele miscari
Inspectie: genunchi de aspect nemodificat,in
majoritateacazurilor fara revarsat intraarticular Mers normal,
genunchi stabil Rx:-fara leziuni osteoarticulare Tratament: repaus
segmentar 5-7 zile, ag. fizici locali, antiflogistice. Nu necesita
ap gipsat
ENTORSELE GENUNCHIULUIEntorsele benigne( stadiul II) -rupturi
partiale ligamentare
Clinic: durere imediata, exacerbata de miscare si mers
Examenul miscarilor de laxitate laterala provoaca durere
Inspectie: genunchi tumefiat, uneori echimoza limitata
sihemohidrartroza moderata.
Tratament: -majoritatea entorselor benigne- tratamentortopedic
(ap. gipsat cruro-podal 20-30 zile)-Sub ap. gipsat, contractii
izometrice, kinetoterapie, tratament general antiinflamator,
miorelaxante -Recuperare functionala dupa suprimarea
imobilizarii
ENTORSELE GENUNCHIULUIEntorsele grave, instabile -leziuni
importante, capsulo-ligamentare si meniscale, ce necesita tratament
chirurgical. stabilitatea genunchiului este data de : pivot
central- ligamentele incrucisate formatiuni laterale cu rol dublu:
ligamentelevarus si valgus capsula si ligamentele- stabilitatea in
rotatie
ENTORSELE GENUNCHIULUIExamenul clinic:
Anamneza - tipul accidentului-tulburarile date de laxitate,
durere, impotenta functionala, instabilitate, hemartroza 1.
Durerea- principalul simptom, caracter sincopal in momentul
accidentului, exacerbata de mobilizare 2. Impotenta functionala-
importanta 3. Echimoze, sufuziuni sanguine , hemartroza frecvente
Echimoze-in vecinatatea nivelului de ruptura ligamentara Hemartroza
caracteristica rupturii ligamentelor incrucisate
ENTORSELE GENUNCHIULUIpozitia genunchiului in momentul aparitiei
instabilitatii: rotatie mediala sau laterala flexie de 0-60 sau
peste 60 inainte de examenul laxitatii se va evidentia: existenta
unei anomalii de ax mobilitatea femuro-patelara troficitatea
muschiului cvadriceps existenta sindromului meniscal simptomele
rotuliene( semnul lui Smillie)
Testul McMurray flexie fortata si rotatia genunchiului- clic
sonor insotit de durere la nivelul interliniului articular =
leziune de menisc
Examenul clinic comparativ la cei doi genunchi
Laxitati laterale si mediale in extensie
Examenul radiologic: Rx standard fata si profil-suprafetele
articulare si spinele tibiale Rx in valgus sau varus fortat-
deschiderea articulara si amplitudinea laxitatii laterale de fata
Rx axiale la 30-60 si 90 in flexie- centrajul, interliniile
femuro-patelare si starea bordurilor rotulei Artroscopia -aspectul
morfologic si leziunile ligamentelor incrucisate si ale
meniscurilor CT si RMN leziuni recente de ligamente incrucisate
Examinarea genunchiului sub anestezie generala
ENTORSELE GENUNCHIULUIIn traumatismele recente: Ruptura izolata
a ligamentului lateral medial, prin mecanism direct sau indirect la
ex. clinic- punct dureros al nivelul insertiei superioare a
ligamentului, laxitate mediala in valgus-rotatie laterala -nu
exista sertar -leziuni cu tendinta la cicatrizare
ENTORSELE GENUNCHIULUI Ruptura izolata a ligamentului colateral
extern -cel mai frecvent la insertia fibulara a ligamentului
Clinic- durere in punct fix, laxitate in valgus-rotatie mediala
-are indicatie chirurgicala
ENTORSELE GENUNCHIULUIDiagnosticul diferential 1. fracturi
osoase juxtaarticulare( extremitate inferioara femur si superioara
tibie) 2. luxatia patelei 3. leziuni recente de menisc si ligamente
incrucisate 4. artroza femuro-patelara 5. sinovita vilo-nodulara 6.
hemartroza posttraumatica 7. osteocondrita disecanta
Tratament (artoscopic)
ENTORSELE GENUNCHIULUI
Tratamentul leziunilor recente-refacerea fiecarei leziuni in
parte meniscectomia daca este leziune meniscala repararea cojii
condiliene-sutura directa daca e in partea medie -sutura
transosoasa cu fire neresorbabile daca e dezinsertie inferioara
refacerea ligamentelor incrucisate (cu grefon sau ligament
artificial) refacerea ligamentelor
colateralePostoperator-imobilizare gipsata pe atela cruro-podala cu
genunchiul in flexie 20-30 pentru 15-20 zile -apoi 15-20 zile ap.
gipsat inghino-maleolar -profilaxia complicatiilor tromboembolice
-recuperare functionala
