Epifiza, corpi striati, Epifiza, corpi striati, talamustalamus

Sef. Lucr. Dr. Precup DorelSef. Lucr. Dr. Precup Dorel

EpifizaEpifizaGlanda endocrina echivalenta filogenetic la Glanda endocrina echivalenta filogenetic la

om cu ochiul pineal la unele reptileom cu ochiul pineal la unele reptile- forma de con de pin turtit cranio-caudal cu - forma de con de pin turtit cranio-caudal cu

baza anteriorbaza anterior- baza epifizei prezinta recesul pineal ce o - baza epifizei prezinta recesul pineal ce o

imparte intr-o lamela superioara ce contine imparte intr-o lamela superioara ce contine comisura interhabenulara. Superior de comisura interhabenulara. Superior de lamela se gaseste recesul supraepifizar al lamela se gaseste recesul supraepifizar al carui perete superior este format de panza carui perete superior este format de panza coroida a V. III. Lamela inferioara situata coroida a V. III. Lamela inferioara situata cranial de comisura alba posterioara si cranial de comisura alba posterioara si orificiul apeductului mezencefalicorificiul apeductului mezencefalic

- dimensiuni Lungime: 6-8 mm- dimensiuni Lungime: 6-8 mmgrosime 4-2 mmgrosime 4-2 mmlatime 3-4 mmlatime 3-4 mm

Descriptiv: Descriptiv: - fata superioara contribuie la formarea partii mediale - fata superioara contribuie la formarea partii mediale

a fantei lui Bichat avand raporturi cu spleniul a fantei lui Bichat avand raporturi cu spleniul corpului calos, vena Gallen si arterele coroidiene corpului calos, vena Gallen si arterele coroidiene posterioareposterioare

- fata inferioara situata intre cei doi coliculi superiori - fata inferioara situata intre cei doi coliculi superiori - circumferinta ce separa cele doua fete- circumferinta ce separa cele doua feteEpifiza se conecteaza cu structurile vecine prin cele 3 Epifiza se conecteaza cu structurile vecine prin cele 3

perechi de pedunculi:perechi de pedunculi:a) Superior (anterior) – ce se va continua cu tenia a) Superior (anterior) – ce se va continua cu tenia

talamica si se termina in aria septalatalamica si se termina in aria septalab) Mijlociu – din lamela superioara si ajuge pe fata b) Mijlociu – din lamela superioara si ajuge pe fata

mediala a pulvinaruluimediala a pulvinaruluic) Inferior – mai putin voluminos trece anterior de c) Inferior – mai putin voluminos trece anterior de

comisura alba posterioara si se termina in talamuscomisura alba posterioara si se termina in talamus

StructuraStructuraLa exterior o capsula piala din care se desprid La exterior o capsula piala din care se desprid

septe conj-vasc cu dispozitie reticulara ce septe conj-vasc cu dispozitie reticulara ce delimiteaza lobuli.delimiteaza lobuli.

Parenchimul prezinta 2 feluri de celule:Parenchimul prezinta 2 feluri de celule:a) pinealocite : corpul celular prezinta a) pinealocite : corpul celular prezinta prelungiri butonate, sunt celule indirect prelungiri butonate, sunt celule indirect fotosensibile. Constituie partea secretorie a fotosensibile. Constituie partea secretorie a parenchimului si se afla in raport cu peretele parenchimului si se afla in raport cu peretele capilarelor fenestrate sau cu ependimocitele capilarelor fenestrate sau cu ependimocitele recesului pineal. Prezinta sinapse cu axonii recesului pineal. Prezinta sinapse cu axonii neuronilor postganglionari din ggl. cervical neuronilor postganglionari din ggl. cervical superior (sinapse noradrenergice).superior (sinapse noradrenergice).b) Celule gliale : preponderent astrocite, mai b) Celule gliale : preponderent astrocite, mai numeroase spre baza glandei, se dispun numeroase spre baza glandei, se dispun intre capilarele sanguine si pinealocite.intre capilarele sanguine si pinealocite.

Secretii Secretii - norepinefrina- norepinefrina- serotonina- serotonina- - melatoninamelatonina – hormon specific epifizar – hormon specific epifizar

Rol : regleaza ritmul circadian sub actiunea stim . Rol : regleaza ritmul circadian sub actiunea stim . luminosi ce actioneaza asupra retinei.luminosi ce actioneaza asupra retinei.

Calea nervoasa de la retina le epifiza este indirecta. Calea nervoasa de la retina le epifiza este indirecta. Epifiza este mai activa secretor la intuneric, secretia Epifiza este mai activa secretor la intuneric, secretia se varsa in sange si LCR si pe aceasta cale se varsa in sange si LCR si pe aceasta cale melatonina ajunge la celule tinta. Inhiba secretia melatonina ajunge la celule tinta. Inhiba secretia hormonilor gonaotropi hipofizari fie direct asupra hormonilor gonaotropi hipofizari fie direct asupra adenohip. fie indirect prin liberinele hipotalamice. adenohip. fie indirect prin liberinele hipotalamice. Secretiile au o actiune inhibitoare asupra: Secretiile au o actiune inhibitoare asupra: hipotalamusului, hipofizei ant., paratiroidelor, hipotalamusului, hipofizei ant., paratiroidelor, pancreasului endocrin, suprarenalei si gonadelor. pancreasului endocrin, suprarenalei si gonadelor. Secretiile in exces induc o pubertate intarziata. Dupa Secretiile in exces induc o pubertate intarziata. Dupa 16 ani devine radioopaca (calcifieri).16 ani devine radioopaca (calcifieri).

► Calea nervoasă de la retină la epifiză.Calea nervoasă de la retină la epifiză. FR - Fibre de la FR - Fibre de la retină, NS - Nucleul suprachiasmatic al hipotalamusului, FLD - retină, NS - Nucleul suprachiasmatic al hipotalamusului, FLD - Fascicul longitudinal dorsal, CCS - Centru ciliospinal Budge, Fascicul longitudinal dorsal, CCS - Centru ciliospinal Budge, GCSS - Ganglion cervical superior simpatic, PP - Plex simpatic GCSS - Ganglion cervical superior simpatic, PP - Plex simpatic pericarotidian, E - Epifiza. (după Prof. Dr. Grigorescu Sido).pericarotidian, E - Epifiza. (după Prof. Dr. Grigorescu Sido).

Nucleul habenularNucleul habenular

- proemina la nivelul triunghiului habenular de - proemina la nivelul triunghiului habenular de pe fata mediala a pulvinarului intre pe fata mediala a pulvinarului intre pedunculuii epifizari sup. si mij.pedunculuii epifizari sup. si mij.

- sunt legati intre ei prin comisura habenulara - sunt legati intre ei prin comisura habenulara - contine nucleii mediali si laterali- contine nucleii mediali si lateraliAferenteAferente- de la hipotalamus, nucleul bazal al lui - de la hipotalamus, nucleul bazal al lui

Meynert, cortex piriform, subst. nigra, nucleii Meynert, cortex piriform, subst. nigra, nucleii reticuluari ai rafeului, nucleul talamic lateral, reticuluari ai rafeului, nucleul talamic lateral, dorsaldorsal

- majoritatea aferentelor ajung la nulceii - majoritatea aferentelor ajung la nulceii habenulari lateralihabenulari laterali

EferenteEferente

- din nucleii mediali (colinergici) eferente spre - din nucleii mediali (colinergici) eferente spre nucleul interpeduncular din mezencefal nucleul interpeduncular din mezencefal (fasciculu retroreflex Meynert) pentru (fasciculu retroreflex Meynert) pentru colaterale reflexe de orientare oculocefalogire colaterale reflexe de orientare oculocefalogire si vegetative. si vegetative.

- din nucleii laterali spre corpii striati, - din nucleii laterali spre corpii striati, hipotalamus, subst. neagra, formatiunea hipotalamus, subst. neagra, formatiunea reticulata a mezencefaluluireticulata a mezencefalului

RolRol

- reglarea activitatilor viscerale, neuroendocrine - reglarea activitatilor viscerale, neuroendocrine si mecanismelor de somn/veghe.si mecanismelor de somn/veghe.

► Nucleul habenular (NH) şi fasciculul Nucleul habenular (NH) şi fasciculul habenulointerpeduncular spre nucleul interpeduncular.habenulointerpeduncular spre nucleul interpeduncular. CC - Corpul calos, F - Fornix, NTA - Nucleul talamic anterior, CC - Corpul calos, F - Fornix, NTA - Nucleul talamic anterior, NH - Nucleul habenular, E - Epifiza, CO - Chiasma optică, NM - NH - Nucleul habenular, E - Epifiza, CO - Chiasma optică, NM - Nucleul mamilar, NI - Nucleul interpeduncular.(după Prof. Dr. Nucleul mamilar, NI - Nucleul interpeduncular.(după Prof. Dr. Grigorescu Sido)Grigorescu Sido)

Tenia talamica (stria Tenia talamica (stria medulara)medulara)

- contine fibre directe si incrucisate in comisura habenulara - contine fibre directe si incrucisate in comisura habenulara ce abordeaza nucleul habenular contralateral.ce abordeaza nucleul habenular contralateral.

- fibrele sale au oxitocina, acetilcolina, noradrenalina, - fibrele sale au oxitocina, acetilcolina, noradrenalina, serotonina, vasopresina, GABA (acid gama-amino-serotonina, vasopresina, GABA (acid gama-amino-butiric), si factorul de eliberare luteinizat.butiric), si factorul de eliberare luteinizat.

- prin stria medulara vin fibre serotoninergice prin - prin stria medulara vin fibre serotoninergice prin fascicolul ascendent tegmental ventral, iar prin fasc. fascicolul ascendent tegmental ventral, iar prin fasc. ascendenet tegmental dorsal fibre noradrenergice.ascendenet tegmental dorsal fibre noradrenergice.

EferenteEferente- prin fascicolul longitudinal dorsal – formatiunea reticulara - prin fascicolul longitudinal dorsal – formatiunea reticulara

tronculara si nucleii vegetativi preganglionari din T.C. si tronculara si nucleii vegetativi preganglionari din T.C. si maduva.maduva.

- alte eferente la nucleii motori ai masticatiei si deglutitiei.- alte eferente la nucleii motori ai masticatiei si deglutitiei.RolRol- controlul salivatiei, a motilitatii si secretiei gastrice si - controlul salivatiei, a motilitatii si secretiei gastrice si

intestinaleintestinale- ablatia- tulburari endocrine, metabolice , de termoreglare- ablatia- tulburari endocrine, metabolice , de termoreglare

Organele circumventriculareOrganele circumventriculare- in peretii V. III exista nuclei si organe circumventriculare ce nu - in peretii V. III exista nuclei si organe circumventriculare ce nu

au bariera hemato-encefalicaau bariera hemato-encefalicaOrganul vascular al laminei terminaleOrganul vascular al laminei terminale- in lama terminala pe fata ei posterioara- in lama terminala pe fata ei posterioara- se plaseaza intre chiasma optica inf, si comisura alba - se plaseaza intre chiasma optica inf, si comisura alba

anterioara situata sup.anterioara situata sup.- structural in sens anteroposterior: plex bogat de capilare - structural in sens anteroposterior: plex bogat de capilare

fenestrate; strat glial; retea de fibre nervoase; membrana fenestrate; strat glial; retea de fibre nervoase; membrana ependimara formata din celule turtite cu putini ciliependimara formata din celule turtite cu putini cili

AferenteAferente- locus coeruleus - locus coeruleus - organul subfornical si hipotalamus – de la nucleii ce - organul subfornical si hipotalamus – de la nucleii ce

sintetizeaza liberinele pentru gonadotropi, AT II si sintetizeaza liberinele pentru gonadotropi, AT II si somatostatinasomatostatina

EferenteEferente- spre nulceii supraoptic si preoptic medial- spre nulceii supraoptic si preoptic medialRolRol- potenteaza angiotensina II intervenind in reglarea echilibrului - potenteaza angiotensina II intervenind in reglarea echilibrului

hidrichidric

Organul subfornicalOrganul subfornical- de dimensiuni reduse, situat sub fornix, - de dimensiuni reduse, situat sub fornix,

medial de gaura Monromedial de gaura Monro- structural neuroni, nevroglii, capilare - structural neuroni, nevroglii, capilare

fenestrate ce alcatuiesc un plex bogat, fenestrate ce alcatuiesc un plex bogat, epiteliu ependimar turtitepiteliu ependimar turtit

RolRol- potenteaza actiunea angiotensinei II- potenteaza actiunea angiotensinei IIOrganul subcomisuralOrganul subcomisural- ependimul ce acopera comisura alba - ependimul ce acopera comisura alba

posterioara este modificat secretor, formand posterioara este modificat secretor, formand organul subcomisuralorganul subcomisural

RolRol- in ependimocrinie- in ependimocrinie

Area postremaArea postrema- aripa cenusie a ventricului IV, in - aripa cenusie a ventricului IV, in

portiunea sa inferomedialaportiunea sa inferomediala- este paralela cu pedunculul cerebelos - este paralela cu pedunculul cerebelos

inferior si intinsa de la aripa alba inferior si intinsa de la aripa alba externa la obexexterna la obex

- cele 2 arii se unesc la mijloc si - cele 2 arii se unesc la mijloc si formeaza coalescenta interpostremalaformeaza coalescenta interpostremala

- - fasciculul separansfasciculul separans are structura are structura ependimala si gliala iar aria postrema ependimala si gliala iar aria postrema contine neuroni de talie mijlocie, tesut contine neuroni de talie mijlocie, tesut glial si numeroase vase de sange.glial si numeroase vase de sange.

Nucleii bazaliNucleii bazali

Masa de substanta cenusie dispusa in subst. Masa de substanta cenusie dispusa in subst. alba a emisferelor cerebrale.alba a emisferelor cerebrale.

ClaustrulClaustrul - grosime 1-2 mm- grosime 1-2 mm- dispus intre capsula alba externa ce il separa - dispus intre capsula alba externa ce il separa

de nucleul lenticular asezat medial si capsula de nucleul lenticular asezat medial si capsula alba extrema ce il separa de lobul insuleialba extrema ce il separa de lobul insulei

- marginea inferioara fuzioneaza cu lenticularul.- marginea inferioara fuzioneaza cu lenticularul.- se continua cu substanta perforata anterioara, - se continua cu substanta perforata anterioara,

complexul amigdalian si cortexul piriformcomplexul amigdalian si cortexul piriform

- structural si functional are 2 parti: - structural si functional are 2 parti: cortexul insular ce are conexiuni cortexul insular ce are conexiuni reciproce cu neocortexul; claustrul reciproce cu neocortexul; claustrul temporal sau piriform. temporal sau piriform. La om conexiunile La om conexiunile si functiile sale sunt putin cunoscute.si functiile sale sunt putin cunoscute.

Nucelul amigdalian Nucelul amigdalian - situat in lobulul aterior al lobului - situat in lobulul aterior al lobului

temporal, anterior de extremitatea temporal, anterior de extremitatea cornului temporal al ventricolului lateralcornului temporal al ventricolului lateral

- legat de nucleul caudat- legat de nucleul caudat- - NUNU are functii motorii si face parte din are functii motorii si face parte din

paleocortexpaleocortex

Nucleu caudatNucleu caudat- seamana cu o coada sau cu o virgula - seamana cu o coada sau cu o virgula

(numele)(numele)Nucleul lenticularNucleul lenticular- forma de prisma tetraedrica cu varful - forma de prisma tetraedrica cu varful

postero-median si baza anterolateralpostero-median si baza anterolateral- pe sectiuni orizontale sau frontale are - pe sectiuni orizontale sau frontale are

forma triunghiulara iar pe sect. sagitala forma triunghiulara iar pe sect. sagitala forma de lentila biconvexaforma de lentila biconvexa

- str: neuroni mici multipolari. Spre - str: neuroni mici multipolari. Spre dendritele lor vin aferentele striate. dendritele lor vin aferentele striate. Dendritele pot prezenta sau nu spini pe Dendritele pot prezenta sau nu spini pe suprafata lor.suprafata lor.

► Nucleii bazali văzuţi din incidenţă superioară.Nucleii bazali văzuţi din incidenţă superioară. NC - Nucleul NC - Nucleul caudat, NA - Nucleul amigdalian, CL - Claustru, NL - Nucleul caudat, NA - Nucleul amigdalian, CL - Claustru, NL - Nucleul lenticular, T - Talamusul, E - Epifiza, CS - Fibre ale fasciculului lenticular, T - Talamusul, E - Epifiza, CS - Fibre ale fasciculului corticospinal care trec între nucleul caudat şi lenticular prin capsula corticospinal care trec între nucleul caudat şi lenticular prin capsula internă şi care sunt încrucişate de punţile de substanţă cenuşie internă şi care sunt încrucişate de punţile de substanţă cenuşie caudolenticulare.(după Prof. Dr. Grigorescu Sido).caudolenticulare.(după Prof. Dr. Grigorescu Sido).

Conexiunile corpilor striatiConexiunile corpilor striati

A. A. conexiuni de tip arc reflex:conexiuni de tip arc reflex: - se inchid arcuri reflexe paleoencefalice cu rol in - se inchid arcuri reflexe paleoencefalice cu rol in coordonarea actelor motorii somatice automate si de tonus coordonarea actelor motorii somatice automate si de tonus muscularmuscular- - receptoriireceptorii: proprioreceptori dar si de la exteroceptori, : proprioreceptori dar si de la exteroceptori, receptori vizuali sau vestibularireceptori vizuali sau vestibulari- - bratul aferentbratul aferent: caile respective ce ajung la talamus, fie : caile respective ce ajung la talamus, fie direct, fie prin cerebeldirect, fie prin cerebel- - talamusultalamusul : eferente la striat care va proiecta prin bratul  : eferente la striat care va proiecta prin bratul eferent al arcului reflex pe cale extrapiramidala sau/si eferent al arcului reflex pe cale extrapiramidala sau/si reticulara spre neuronii motori periferici din trunchiul reticulara spre neuronii motori periferici din trunchiul cerebral sau maduva spinarii. Pe acest brat se pot cerebral sau maduva spinarii. Pe acest brat se pot interpune nuclei extrapiramidali (n. rosu, n. Luys)interpune nuclei extrapiramidali (n. rosu, n. Luys)- - efectoriiefectorii sunt fibre musculare striate intra si extrafusale sunt fibre musculare striate intra si extrafusale (bucla gama) ce contribuie la transmiterea spre efectori. (bucla gama) ce contribuie la transmiterea spre efectori.

- striatul poate fi incadrat si in arcuri reflexe neoencefalice cu - striatul poate fi incadrat si in arcuri reflexe neoencefalice cu inchiderea acestora intre centrii senzitivi si cei motori, care inchiderea acestora intre centrii senzitivi si cei motori, care vor proiecta pe cale piramidala, extrapiramidala sau vor proiecta pe cale piramidala, extrapiramidala sau reticulara spre efectorii periferici.reticulara spre efectorii periferici.

► Arc reflex neoencefalic în stânga şi paleoencefalic în dreapta.Arc reflex neoencefalic în stânga şi paleoencefalic în dreapta. N - Neoencefal, CS - Corp striat, P - Paleoencefal, T - Talamus, H - N - Neoencefal, CS - Corp striat, P - Paleoencefal, T - Talamus, H - Hipotalamus, CE - Cale extrapiramidală, CP - Cale piramidală, V - Cale Hipotalamus, CE - Cale extrapiramidală, CP - Cale piramidală, V - Cale vegetativă, En - Cale endocrină.(după Prof. Dr. Grigorescu Sido).vegetativă, En - Cale endocrină.(după Prof. Dr. Grigorescu Sido).

E

E

R R

En

V

B. conexiuni de tip releu si autocontrolB. conexiuni de tip releu si autocontrol

- striatul este considerat - striatul este considerat un important un important centru motor extrapiramidalcentru motor extrapiramidal ce ce prezinta inlantuiri neuronale fie prezinta inlantuiri neuronale fie paucisinaptice (cortico-strio-rubro-paucisinaptice (cortico-strio-rubro-spinale) fie multisinaptice (cortico-spinale) fie multisinaptice (cortico-strio-rubro-reticulo-spinale)strio-rubro-reticulo-spinale)

- comenzile corticale motorii sunt - comenzile corticale motorii sunt autocontrolate si modelate prin autocontrolate si modelate prin circuite (cortico-ponto-cerebelo-circuite (cortico-ponto-cerebelo-talamo-cortical)talamo-cortical)

► Circuite de Circuite de autocontrol cu autocontrol cu participarea participarea talamusului.talamusului. NC - NC - Nucleul caudat, CP - Nucleul caudat, CP - Fasciculul Fasciculul corticopontin, T - corticopontin, T - Talamus, NL - Nucleu Talamus, NL - Nucleu lenticular, NS - Nucleu lenticular, NS - Nucleu subtalamic, SN - subtalamic, SN - Substanţa neagră, NR - Substanţa neagră, NR - Nucleul roşu, RT - Nucleul roşu, RT - Fascicul rubrotalamic, Fascicul rubrotalamic, NP - Nucleii proprii ai NP - Nucleii proprii ai punţii, OB - Oliva punţii, OB - Oliva bulbară, C - bulbară, C - Neocerebel. (după Neocerebel. (după Prof. Dr. Grigorescu Prof. Dr. Grigorescu Sido).Sido).

E

C. conexiuni de tip integrativC. conexiuni de tip integrativ- sunt numeroase si reciproce cu multe - sunt numeroase si reciproce cu multe

arii corticale si centrii subcorticali, fapt arii corticale si centrii subcorticali, fapt ce permite raspunsuri integrate ce permite raspunsuri integrate somato-vegetative in actele motorii somato-vegetative in actele motorii voluntare, automate si semiautomatevoluntare, automate si semiautomate

aferenteleaferentelea) a) corticalecorticale din lobul frontal (4,6,8), din lobul frontal (4,6,8),

parietal (1,2), colateralele desprinse din parietal (1,2), colateralele desprinse din fasciculele descendente. fasciculele descendente. Neurotransmitatorul fibrelor Neurotransmitatorul fibrelor corticostriate este glutamatul cu rol corticostriate este glutamatul cu rol excitatorexcitator

b) b) talamicetalamice: de la nucleii intralaminari ai liniei : de la nucleii intralaminari ai liniei mediane si medial dorsal ce proiecteaza in nucleul mediane si medial dorsal ce proiecteaza in nucleul caudat. Nucleul centro-median si parafascicular caudat. Nucleul centro-median si parafascicular proiecteaza in putamen. proiecteaza in putamen. - aceste informatii de la talamus sunt proiectate - aceste informatii de la talamus sunt proiectate spre cortexul motor suplimentar care este lipsit de spre cortexul motor suplimentar care este lipsit de aferente prelucrateaferente prelucrate

c) c) de la trunchiul cerebralde la trunchiul cerebral: din s. nigra fibrele din : din s. nigra fibrele din partea inferioara se proiecteaza in partea superiora partea inferioara se proiecteaza in partea superiora a nucleului caudat, fibrele din partea sup. se a nucleului caudat, fibrele din partea sup. se proiecteaza in partea infero-mediala a n. caudat, proiecteaza in partea infero-mediala a n. caudat, fibrele cu origine in partea infero-lat. ajung in port fibrele cu origine in partea infero-lat. ajung in port sup. a putamenului, iar cele cu origine in partea sup. a putamenului, iar cele cu origine in partea infero-med a s negre in partea inferioara a infero-med a s negre in partea inferioara a putamenului. Aferentele nigro striate sunt incluse in putamenului. Aferentele nigro striate sunt incluse in calea dopaminergica mezostriata care calea dopaminergica mezostriata care moduleaza(inhiba) raspunsurile striatului aflat sub moduleaza(inhiba) raspunsurile striatului aflat sub influenta excitatorie corticala si talamica.influenta excitatorie corticala si talamica.

EferenteleEferentelea) a) intrastriateintrastriate (de asociatie) : sunt caudo-palidale (de asociatie) : sunt caudo-palidale

putameno-palidale, ambele inhibitoriiputameno-palidale, ambele inhibitoriib) b) extrastriateextrastriate : secundare, merg spre subst. nigra direct sau : secundare, merg spre subst. nigra direct sau

indirect prin globul palidindirect prin globul palidAnsa lenticularaAnsa lenticulara: formata pe fata inf. a lenticularului: formata pe fata inf. a lenticularului

-directie: oblica medial si anterior-directie: oblica medial si anterior-trece prin genunchiul capsulei albe interne anterior de -trece prin genunchiul capsulei albe interne anterior de

fasciculul geniculat fasciculul geniculat-urmeaza un traiect postero-inferior spre regiunea subtalamica -urmeaza un traiect postero-inferior spre regiunea subtalamica

unde se disperseaza in numeroase fibre spre talamus, unde se disperseaza in numeroase fibre spre talamus, hipotalamus, subst. neagra si nucleul rosuhipotalamus, subst. neagra si nucleul rosu

-unele fibre prin fasciculul central al calotei ajung la oliva bulbara -unele fibre prin fasciculul central al calotei ajung la oliva bulbara altele trec prin comisura Meynert spre regiunea subtalamica altele trec prin comisura Meynert spre regiunea subtalamica contralateralacontralateralaFasciculul lenticularFasciculul lenticular: constituit pe fata postero-sup. a : constituit pe fata postero-sup. a caudatuluicaudatului

- strabate bratul post al capsulei albe interne, posterior de - strabate bratul post al capsulei albe interne, posterior de fasciculul piramidalfasciculul piramidal

- ajunge in regiunea subtalamica- ajunge in regiunea subtalamica- distributie asemanatoare cu a ansei lenticulare- distributie asemanatoare cu a ansei lenticulare

Rolul nucleilor striatiRolul nucleilor striati- elaborarea miscarilor automate sau - elaborarea miscarilor automate sau

semiautomate legate de motricitatea semiautomate legate de motricitatea voluntara (mers, mimica, scris, vorbit, voluntara (mers, mimica, scris, vorbit, deglutitie, masticatie, etc.)deglutitie, masticatie, etc.)

- reglarea tonusului muscular si a celui postural- reglarea tonusului muscular si a celui postural- neostriatul are act. inhibitorie, paleostriatul - neostriatul are act. inhibitorie, paleostriatul

are act. facilitatorieare act. facilitatorie- intervine in reglarea activitatii motorii atat la - intervine in reglarea activitatii motorii atat la

nivel cortical cat si perifericnivel cortical cat si perifericlezarealezarea: miscari involuntare la nivelul : miscari involuntare la nivelul

membrelor ce apar in repaus si dispar in membrelor ce apar in repaus si dispar in somn sau in timpul miscarilor voluntare.somn sau in timpul miscarilor voluntare.

Subtalamusul (talamusul ventral)Subtalamusul (talamusul ventral)Zona de trecere intre mezencefal si Zona de trecere intre mezencefal si

diencefal. diencefal. Substanta cenusieSubstanta cenusie- zona incerta: este un nucleu turtit, aflat - zona incerta: este un nucleu turtit, aflat

inferior de talamus fiind separat de el inferior de talamus fiind separat de el prin fasciculul talamic si fasciculul prin fasciculul talamic si fasciculul lenticular. Superior si inferior se lenticular. Superior si inferior se continua cu zona grilajata Arnoldcontinua cu zona grilajata Arnold

AferenteAferente: de la cortexul prefrontal, : de la cortexul prefrontal, talamus, si hipotalamustalamus, si hipotalamus

EferenteEferente: spre nucleul subtalamic Luys si : spre nucleul subtalamic Luys si nucleul rosunucleul rosu

Nucelii campului ForrelNucelii campului Forrel: mici conglomerari de neuroni : mici conglomerari de neuroni situati in aria prerubrica si diseminati printre fibrele situati in aria prerubrica si diseminati printre fibrele fascicului talamic si lenticular.fascicului talamic si lenticular.

AferenteAferente: de la corpii striati prin ansa si fascicului lenticular: de la corpii striati prin ansa si fascicului lenticularEferenteEferente: fasciculul talamic al lui Forrel pentru nucelii : fasciculul talamic al lui Forrel pentru nucelii

ventrolaterali anteriori ai talamusuluiventrolaterali anteriori ai talamusuluiNucleul subtalamicNucleul subtalamic ( (corpul lui Luyscorpul lui Luys) : forma ovoidala, ) : forma ovoidala,

localizat pe fata mediala a portiunii pedunculare a localizat pe fata mediala a portiunii pedunculare a capsulei albe interne.capsulei albe interne.

- inferior partea mediala a nucleului corespunde - inferior partea mediala a nucleului corespunde segmentului superior al substantei negre.segmentului superior al substantei negre.

- intre el si zona incerta trece fasciculul lenticular.- intre el si zona incerta trece fasciculul lenticular.AferenteAferente: 1. corticosubtalamice- din cortexul motor, sunt : 1. corticosubtalamice- din cortexul motor, sunt

monosinaptice, excitatoaremonosinaptice, excitatoare 2. talamosubtalamice: din nucleul centromedian si 2. talamosubtalamice: din nucleul centromedian si parafascicularparafascicular 3. palidosubtalamice: din palidul lateral si formeaza 3. palidosubtalamice: din palidul lateral si formeaza cel mai important contingent de fibrecel mai important contingent de fibre 4. tegmentosubtalamice: din nucleul ponto-4. tegmentosubtalamice: din nucleul ponto-peduncular reticularpeduncular reticular

EferenteEferente: spre globus palid, subst. : spre globus palid, subst. neagra si nucleul rosuneagra si nucleul rosu

LezareaLezarea: hemibalismul: hemibalismulSubstanta alba subtalamicaSubstanta alba subtalamica

- fibre mielinizate, cu orientari diferite - fibre mielinizate, cu orientari diferite care constituie campul lui Forrel, care constituie campul lui Forrel, localizat intre peretele lat. al ventricului localizat intre peretele lat. al ventricului 3 si extremitatile mediale ale nucleului 3 si extremitatile mediale ale nucleului subtalamic si zona incerta. subtalamic si zona incerta.

- contine fibre cerebelotalamice, - contine fibre cerebelotalamice, nigrotalamice, strionigrice, si nigrotalamice, strionigrice, si nigrostriatenigrostriate

► Conexiunile Conexiunile nucleului nucleului subtalamic (NS) subtalamic (NS) component al căii component al căii extrapiramidale. extrapiramidale. NC - Nucleul caudat, NC - Nucleul caudat, NL - Nucleul NL - Nucleul lenticular, T - lenticular, T - Talamus, ZI - Zona Talamus, ZI - Zona incerta, H -incerta, H -Hipotalamusul, NS - Hipotalamusul, NS - Nucleul subtalamic Nucleul subtalamic Luys, NR - Nucleul Luys, NR - Nucleul roşu, SN - Substanţa roşu, SN - Substanţa neagră. (după Prof. neagră. (după Prof. Dr. Grigorescu Sido)Dr. Grigorescu Sido)

TalamusulTalamusulA. A. Masa nucleara lateralaMasa nucleara laterala- intre cele 2 lame medulare, interna si externa- intre cele 2 lame medulare, interna si externaa) – a) – portiunea latero-ventralaportiunea latero-ventrala cu trei grupuri nucleare: cu trei grupuri nucleare: - latero-ventrala posterior din care se - latero-ventrala posterior din care se

detaseaza nucleul ventral posteromedial (nucleul detaseaza nucleul ventral posteromedial (nucleul arcuat sau semilunar al lui Flechsig, centromedian arcuat sau semilunar al lui Flechsig, centromedian Luys)Luys)

- latero-ventral intermediar- latero-ventral intermediar - latero-ventral anterior- latero-ventral anteriorb) – b) – portiunea latero-dorsalaportiunea latero-dorsala:: - grupul latero-dorsal-anterior sau propriu-zis- grupul latero-dorsal-anterior sau propriu-zis - grupul latero-dorsal-posterior – pulvinarul - grupul latero-dorsal-posterior – pulvinarul

B. B. Masa nucleara medialaMasa nucleara mediala::-dispusa intre lama medulara interna si stratul -dispusa intre lama medulara interna si stratul

zonal al ventricului IIIzonal al ventricului III- prezinta 2 grupuri nucleare:- prezinta 2 grupuri nucleare: - medio-dorsal – mai voluminos- medio-dorsal – mai voluminos - medio-ventral- medio-ventralC. C. Grupul anteriorGrupul anterior::- intre lama medulara interna si anterioara- intre lama medulara interna si anterioara- corespunde polului anterior al talamusului- corespunde polului anterior al talamusuluiD. D. Grupul posteriorGrupul posterior::- metatalamusul- metatalamusul- nucleul corpului geniculat lateral- nucleul corpului geniculat lateral- nucleul corpului geniculat medial- nucleul corpului geniculat medial

►E. E. Grupul nucleilor reticulariGrupul nucleilor reticulari: cu trei : cu trei subgrupurisubgrupuri

►- - externiexterni: intre lama medulara externa : intre lama medulara externa si capsula alba interna. Se continua si si capsula alba interna. Se continua si pe fata inferioara a talamusuluipe fata inferioara a talamusului

►- - interniinterni: in lama medulara interna: in lama medulara interna►- - paraventriculariparaventriculari: pe fata med. a : pe fata med. a

talamusului, de care sunt separati prin talamusului, de care sunt separati prin stratul zonal.stratul zonal.

► Localizarea şi denumirile nucleilor talamici.Localizarea şi denumirile nucleilor talamici. CGM - Corp geniculat medial, CGL - Corp CGM - Corp geniculat medial, CGL - Corp geniculat lateral, P - Pulvinarul, MD - Nucleul mediodorsal, LP - Nucleul lateral posterior, VPL geniculat lateral, P - Pulvinarul, MD - Nucleul mediodorsal, LP - Nucleul lateral posterior, VPL - Nucleul ventral posterolateral, VPM - Nucleul ventral posteromedial, LD - Nucleul lateral - Nucleul ventral posterolateral, VPM - Nucleul ventral posteromedial, LD - Nucleul lateral dorsal, AD - Nucleul anterior dorsal, VL - Nucleul ventral lateral, VA - Nucleul ventral dorsal, AD - Nucleul anterior dorsal, VL - Nucleul ventral lateral, VA - Nucleul ventral anterior, PC - Nucleul intralaminar paracentral, CL - Nucleul intralaminar centrolateral, CM - anterior, PC - Nucleul intralaminar paracentral, CL - Nucleul intralaminar centrolateral, CM - Nucleul intralaminar centromedian, PF - Nucleul parafascicular, VPI - Nucleul ventral Nucleul intralaminar centromedian, PF - Nucleul parafascicular, VPI - Nucleul ventral posteroinferior. (după Prof. Dr. Grigorescu Sido)posteroinferior. (după Prof. Dr. Grigorescu Sido)

► Arcuri reflexe Arcuri reflexe închise prin închise prin talamus.talamus. NC - NC - Nucleul caudat, T - Nucleul caudat, T - Talamus, NL - Nucleu Talamus, NL - Nucleu lenticular, BT - lenticular, BT - Fascicul Fascicul bulbotalamic, NS - bulbotalamic, NS - Nucleul subtalamic, Nucleul subtalamic, NR - Nucleul roşu, RS NR - Nucleul roşu, RS - Fasciculul - Fasciculul rubrospinal, SO - rubrospinal, SO - Fasciculul Fasciculul spinoolivar, OB - spinoolivar, OB - Oliva bulbară, GB - Oliva bulbară, GB - Nucleii Goll şi Nucleii Goll şi Burdach. (după Prof. Burdach. (după Prof. Dr Grigorescu Sido).Dr Grigorescu Sido).

► Circuite de Circuite de autocontrol cu autocontrol cu participarea participarea talamusului.talamusului. NC - NC - Nucleul caudat, CP - Nucleul caudat, CP - Fasciculul Fasciculul corticopontin, T - corticopontin, T - Talamus, NL - Nucleu Talamus, NL - Nucleu lenticular, NS - Nucleu lenticular, NS - Nucleu subtalamic, SN - subtalamic, SN - Substanţa neagră, NR - Substanţa neagră, NR - Nucleul roşu, RT - Nucleul roşu, RT - Fascicul rubrotalamic, Fascicul rubrotalamic, NP - Nucleii proprii ai NP - Nucleii proprii ai punţii, OB - Oliva punţii, OB - Oliva bulbară, C - bulbară, C - Neocerebel. (după Neocerebel. (după Prof. Dr. Grigorescu Prof. Dr. Grigorescu Sido).Sido).

E