Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000
LIFE + 11 INF/RO/819
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI ACCEPTARE AL
POPULAȚIEI PRIVIND IMPORTANȚA BIODIVERSITĂȚII ȘI
REȚEAUA ECOLOGICĂ NATURA 2000
RAPORT DE CERCETARE
ANALIZĂ COMPARATIVĂ 2013-2015
Decembrie 2015
Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea Natura
2000 eficientă, implementat de Propark Fundația pentru Arii Protejate și Ministerul Mediului și
Schimbărilor Climatice. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru mediu, prin Programul
Life + (ref: LIFE 11 INF/RO/819).
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
1
Contractant:
B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
www.mmediu.ro
Iniţiator: Propark- Fundația pentru arii protejate
str. Lungă, nr. 175, Braşov, România
tel./fax: +40 368 462 564
e-mail: [email protected]
www.propark.ro
Cercetarea a fost realizată de :
Firma: Century Image
str. Pictor V. Maximilian nr. 2, Brasov, România
tel./fax: 0268 336190
e-mail: [email protected]
http://www.agentia-century.ro
Echipa de cercetare:
Moașa Horia – sociolog, coordonator cercetare
Meseșan Schmitz Luiza – sociolog
Hamberger Astrid – sociolog
Cercetarea s-a realizat cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul LIFE + Comunicare. Finanțarea s-a
făcut de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, partener în proiect, reprezentând cofinanțare la
Proiectul LIFE+ EME Natura 2000 – Manageri eficienți pentru o Rețea Natura 2000 Eficientă.
©ProPark – Fundația pentru Arii Protejate copyright 2016.
Acest material poate fi reprodus gratuit în orice format sau pe orice suport dacă este redat întocmai și nu se
utilizează într-un context ce poate induce în eroare. Pe material trebuie indicat Copyright: © ProPark –
Fundația pentru Arii Protejate, indicând titlul și sursa acestuia.
Documentul este disponibil și online pe http://www.emenatura2000.ro/
Opiniile exprimate în acest material nu reflectă în mod necesar opiniile oficiale ale Comisiei Europene.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
2
CUPRINS
Introducere .................................................................................................................................................. 4
Metodologia ................................................................................................................................................ 4
Obiectivul general, obiective specificie ale studiului ................................................................................. 4
Designul cercetării ................................................................................................................................... 4
Culegerea datelor ..................................................................................................................................... 5
Universul cercetării ............................................................................................................................... 5
Mărimea eşantionului............................................................................................................................ 5
Metoda de eşantionare .......................................................................................................................... 5
Metoda de culegere a datelor ................................................................................................................. 6
Analiza datelor ............................................................................................................................................ 6
Caracteristici socio-demografice ale respondenților .................................................................................. 7
Analiza datelor la nivel național ............................................................................................................... 9
Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000 ................................................... 9
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate.........................................................30
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică .........................34
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile – Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 ..................44
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 ...................................................................................47
Analiza datelor la nivel local (județul Brașov) .........................................................................................65
Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000 ..................................................65
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate.........................................................84
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică .........................88
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile – Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 ..................98
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 .................................................................................100
CONCLUZII.............................................................................................................................................118
Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000 ................................................118
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate.......................................................118
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică .......................119
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
3
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile – Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 ................119
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 .................................................................................120
Impactul proiectului ...........................................................................................................................120
Anexe .......................................................................................................................................................125
Anexa 1. Chestionarul ........................................................................................................................125
4
INTRODUCERE
Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea
Natura 2000 eficientă, implementat de Propark Fundația pentru Arii Protejate și Ministerul
Mediului și Schimbărilor Climatice. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru mediu,
prin Programul Life + (ref: LIFE 11 INF/RO/819).
Cercetarea a avut două etape, având o dimensiune comparativă. În acest document sunt
prezentate rezultatele cercetării din cea de a doua etapă, care a fost realizată în perioada septembrie
2015-decembrie 2015.
În această etapă s-au evaluat cunoștințele și gradul de înțelegere al actorilor cheie (instituții
de stat și private), cu rol în procesul de gestionare a resurselor naturale, față de biodiversitate și
Rețeaua Ecologică Natura 2000, pentru a surprinde modificările de atitudine și a gradului de
informare a persoanelor mai sus menționate, în urma implementării proiectului în perioada 2013-
2015.
METODOLOGIA
OBIECTIVUL GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICIE ALE STUDIULUI
Obiectivul general al acestui studiu a fost acela de a releva îmbunătățirea nivelului de
informare al actorilor cheie responsabili cu planificarea teritorială, implicați în gestionarea
resurselor naturale sau cu atribuții în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor privind
importanţa biodiversităţii şi a reţelei Natura 2000 în planificarea teritorială, în urma implementării
proiectului în perioada 2013-2015.
Se consideră că acest obiectiv a fost atins, dacă numărul actorilor cheie care sunt mai bine
informați a crescut cu cel puțin 20% în anul 2015 față de anul 2013. De asemenea, această creștere
ar trebui să se reflecte diferențiat pe cele două subeșantioane astfel: cel puțin 40% dintre actorii
cheie de la nivel național și cel puțin 60% dintre actorii cheie de la nivel local (județul Brașov) ar
trebui să fie preocupați de biodiversitate și de obiectivele Natura 2000 în activitățile lor zilnice
privind planificarea teritorială și gestionarea resurselor naturale, pentru a se putea considera
implementarea proiectului un succes.
DESIGNUL CERCETĂRII
Studiul sociologic a fost de tip descriptiv, exploratoriu, comparativ. Metoda de cercetare
utilizată a fost ancheta sociologică pe bază de chestionar (interviu individual structurat).
Chestionarul a fost administrat prin operatori de interviu, prin poștă și e-mail, sau on-line, prin
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
5
formularul special construit în cadrul site-ului www.emenatura2000.ro. Cercetarea a fost realizată în
perioada septembrie 2015-decembrie 2015.
Deoarece a fost un studiu comparativ, în această a doua etapă (2015) s-a utilizat același
instrument de cercetare (chestionar) ca în prima etapă a studiului (2013) din care au fost eliminate o
serie de întrebări care nu erau relevante pentru comparații, dar au fost relevante pentru prima etapă
când s-a conturat o strategie care să ducă la creșterea implicării active a reprezentanților acestor
instituții în elaborarea unor planuri teritoriale regionale, incluzând elemente de conservare și
biodiversitate în aceste planuri. (Anexa nr. 1)
CULEGEREA DATELOR
UNIVERSUL CERCETĂRII
Universul cercetării este reprezentat de persoanele responsabile cu planificarea teritorială la
nivel local/regional/național, persoanele implicate în gestionarea resurselor naturale, persoanele din
instituțiile publice și private cu atribuții în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor
Natura 2000, la nivel național și local (județul Brașov).
MĂRIMEA EŞANTIONULUI
Anchetă la nivelul zonei model- judeţul Braşov- 69 chestionare (2015) și 127 chestionare
(2013)
Anchetă la nivel naţional-200 chestionare (2015) și 293 chestionare (2013)
METODA DE EŞANTIONARE
În eșantion au fost incluși actorii cheie care au participat la activitățile derulate în cadrul
proiectului în perioada 2013-2015. Astfel, urmatoarele categorii de persoane au participat la acest
studiu:
• Reprezentanţi ai celor patru sectoare economice, cu impact potenţial asupra
managementului siturilor Natura 2000, respectiv agricultură, silvicultură, managementul
apei, managementul vânătorii atât la nivel național cât și local, în județul Brașov.
• Autorităţile locale şi regionale responsabile de planificarea teritorială şi de alte planuri
strategice pentru dezvoltarea durabilă, atât la nivel național cât și local, în județul Brașov.
Eșantionul îndeplinește condiția de reprezentativitate teoretică.
Aceste persoane activează în următoarele instituții:
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Regia Națională a Pădurilor
Direcția Silvică
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
6
Ocolul Silvic
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare
Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor
Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice
Oficiul Județean de Consultanță Agricolă
Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit
Oficiul pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie
Agenția Județeană pentru Protecția Mediului
Autoritatea Națională Apele Române
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Autorități județene și locale (Consilii Județene și Primării)
Pe lângă reprezentanții acestor instituții, în eșantion au fost incluși și administratorii sau custozii de
arii naturale protejate.
METODA DE CULEGERE A DATELOR
La nivel local (zona model-județul Brașov), au fost identificate instituțiile implicate în
gestionarea resurselor naturale iar datele au fost culese prin intermediul operatorilor de interviu. Au
existat și situații în care chestionarele au fost autoadministrate și colectate ulterior.
La nivel național au fost colectate date din toate categoriile de grupuri țintă a cercetării prin
intermediul unui chestionar on-line, precum și în timpul seminariilor de planificare strategica și
Conferința finală din cadrul proiectului. Respondenții fie accesau direct formularul chestionarului
publicat pe site-ul www.emenatura2000.ro, fie printr-un link transmis pe mail. Bazele de date cu
adresele de e-mail au fost furnizate de reprezentanții Propark – Fundația pentru Arii Protejate. În
cazul respondenților care au declarat că nu au acces la internet (pentru completarea chestionarului
online), s-a apelat la administrarea chestionarului prin poștă.
ANALIZA DATELOR
Analiza datelor este organizată în jurul a cinci tematici corespunzătoare celor cinci obiective
specifice.
Astfel, datele au fost grupate pe următoarele secțiuni:
1. Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000
2. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate
3. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
4. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în
domeniile – Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor
forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui
sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei
Natura 2000
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
7
5. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare
durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității
și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
CARACTERISTICI SOCIO-DEMOGRAFICE ALE RESPONDENȚILOR
Eşantionul (2015) cuprinde 269 de chestionare, 69 aplicate la nivel local (județul Brașov) și
200 chestionare aplicate la nivel național (Tab. 1.1). Eșantionul cuprinde chestionare aplicate atât la
nivelul celor patru sectoare economice, cu impact potenţial asupra managementului siturilor Natura
2000, respectiv agricultură, silvicultură, managementul apei, managementul faunei sălbatice cât și
la nivelul autorităţilor locale şi regionale responsabile de planificarea teritorială şi de alte planuri
strategice pentru dezvoltarea durabilă (Tab.1.2). Au fost intervievate persoane atât din instituțiile
statului cât și din ONG-uri, firme sau alte tipuri de instituții (Tab. 1.3).
Tabelul 1.1: Structura eșantionului în funcție de zona de rezidență a persoanelor intervievate
Număr persoane Procente
Nivel local (județul Brașov)
Nivel național
Total 269 100%
Tabelul 1.2: Structura eșantionului în funcție de domeniul de lucru al persoanelor intervievate
Domeniu de lucru Număr persoane Procente
Managementul apei 20 7,4%
Silvicultură 20 7,4%
Agricultură 4 1,5%
Managementul faunei sălbatice 4 1,5%
Autorități locale și regionale(UAT-uri,
universități, parcuri naționale, ONG-
uri)
199 74%
Nedeclarat* 22 8,2%
Total 269 100,0
Tabelul 1.3: Structura eșantionului în funcție de punctul de lucru al persoanelor intervievate
Punctul de lucru Număr persoane Procente
Instituție de stat 163 60,6%
ONG 51 19%
Firmă 20 7,4%
Altele 25 9,3%
Nedeclarat* 10 3,7%
Total 269 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
8
Structura eşantionului în funcţie de caracteristicile respondenților este prezentată mai jos
(Tab. 1.4, Tab. 1.5, Tab. 1.6). Astfel, 57,2% dintre respondenți sunt de sex masculin, 95,2% au
studii superioare, 51,3% lucrează de peste 8 ani în domeniul protecției mediului. Au media de vârsta
de 40 ani.
Tabelul 1.4: Structura eșantionului în funcție de genul persoanelor intervievate
Gen Număr
persoane
Procente Media vârstă Deviația
standard
Masculin 154 57,2% 41,4 10.3
Feminin 109 40,5% 39,4 10,1
Total 263 97,8% 40,4 10,2
Nedeclarat 6 2,2%
Total 269 100%
Tabelul 1.5: Structura eșantionului în funcție de nivelul de educație al persoanelor intervievate
Nivelul de educație Număr persoane Procente
Liceul 3 1,1%
Școală post-liceală 2 0,7%
Facultate 122 45,4%
Studii post-grad 134 49,8%
Nedeclarat 8 3%
Total 269 100%
Tabelul 1.6: Structura eșantionului în funcție de vechimea în muncă a persoanelor intervievate
Vechimea în domeniu Număr persoane Procente
Sub 1 an 23 8,6%
1-3 ani 32 11,9%
3-8 ani 63 23,4%
peste 8 ani 138 51,3%
Nedeclarată 13 4,8%
Total 269 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
9
ANALIZA DATELOR LA NIVEL NAȚIONAL
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000
Percepțiile respondenților față de rețeaua Natura 2000 se împart în două categorii (Tab.2.1):
cei care se axează pe beneficiile implementării acestei rețele și cei care se axează pe dezavantajele
pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează pe beneficii sunt acele persoane cu un grad
ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000. Persoanele care se axează pe dezavantaje au
un grad scăzut de înțelegere și acceptare. Cele mai multe persoane fac parte din grupul celor care se
axează pe beneficiile pe care această rețea le aduce.
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare.
La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate
în general. 77,9% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 79,9%
consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii
percepute sunt date de atragerea turiștilor (72,9%) și atragerea fondurilor publice sau europene
pentru aceste zone (74,8%). (Tab. 2.1)
Aceste persoane consideră că atât membrii comunităților locale ar trebui să se implice în
protejarea și conservarea ariei naturale protejată (90,8%) (Tab. 2.1) cât și instituțiile statului.
Referitor la acestea, 60,2% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru
protejarea ariei protejată (Tab. 2.2).
Nivel scăzut de acceptare și înțelegere.
86,6% (Tab 2.3) dintre persoanele intervievate consideră că ariile protejate reprezintă o
resursă esențială pentru activitatea pe care o desfășoară iar 4,1% declară că această rețea reprezintă
un obstacol pentru activitatea pe care o desfășoară.
Un procent de 2%-10% (Tab. 2.2) dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei
Natura 2000 nu a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în
comunitățile locale (5,5%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (9,6%) (Tab.
2.1). Chiar mai mult de atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea acestei
rețele deoarece consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de stat
(10,7%) (Tab. 2.1).
Datele din tabelul 2.1 reflectă modificările de atitudine ale respondenților în perioada 2013-
2015. Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a atitudinii respondenților față de
rețeaua Natura 2000, cel puțin la nivelul componentei cognitive. Cu alte cuvinte, există un grad mai
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
10
ridicat de informare și înțelegere a beneficiilor pe care le aduce această rețea (Fig. 2.1). În anul 2015
un număr mai mare de respondenți (cu aprox. 10%-25%) ) sunt de acord că această rețea aduce
avantaje comunității locale, atrage mai mulți turiști, reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea
durabilă și consideră că membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate. De asemenea, a scăzut numărul celor care considerau ariile
protejate o povară pentru comunități și instituțiile de stat sau pentru activitatea desfășurată de
respondenți.
Tabelul 2.1: Atitudinea respondenților față de rețeaua Natura 2000
Avantaje aduse de rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de rețeau Natura 2000
Indicatori 2013 2015 Indicatori 2013 2015
Aduce avantaje comunității locale
49,3% 77,9% În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități
și instituțiile de stat
17,2% 10,7%
Ariile protejate atrag mai
mulți turiști
59,8% 72,9% Ariile protejate împiedică
dezvoltarea activităților agricole și
economice durabile
8,8% 9,6%
Ariile protejate ajută la
atragerea de fonduri publice sau europene
61% 74,8% Ariile protejate reprezintă un
obstacol pentru activitatea pe care o desfășor
4,1% 2,6%
Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru
dezvoltarea durabilă
60,2% 79,9%
Membrii comunității locale ar
trebui să se implice în
protejarea și conservarea ariei naturale protejate
70% 90,8%
Procente categoria “sigur acest enunț mi se potrivește,
nu celălalt
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu
celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă
acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”
Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos (Tab. 2.2) ,
reflectă poziția pe care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva
respondenților. 60,2% dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în
gestionarea ariilor protejate. De asemenea, 5,9% dintre respondenți consideră că autoritățile direct
responsabile nu au depus eforturi suficiente pentru implementarea unor proiecte în aceste arii
protejate care să contribuie la protejarea mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților
prin crearea de noi locuri de muncă.
Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane (cu aprox. 20%) (Fig. 2.1)
consideră că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate. De
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
11
asemenea, un număr mai mic (cu aprox. 10%) de persoane consideră că ariile protejate nu au
condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale. În urma participării la activitățile
proiectului, actorii cheie în gestionarea resurselor naturale au conștientizat mai bine slaba
implicarea a instituțiilor statului dar și faptul că aceste arii au dus totuși la crearea unor locuri de
muncă, contrar opiniilor din anul 2013.
Tabelul 2.2: Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000 în
viziunea respondenților
2013 2015 2013 2015
Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru
gestionarea ariilor protejate
39,5% 60,2% Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în
comunitățile locale
19,5% 5,9%
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
12
Tabelul 2.3: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?”
Enunţ
Sigur acest
enunţ mi se potriveşte
şi nu
celălalt
Cred că mai
degrabă acest enunţ
mi se
potriveşte, nu celălalt
Deşi nu sunt
foarte hotărât(ă)
parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât
de cât
Nu pot să
mă hotărăsc
între cele
două enunţuri
Deşi nu sunt
foarte hotărât(ă)
parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât
de cât
Cred că mai
degrabă acest enunţ
mi se
potriveşte, nu celălalt
Sigur
acest enunţ mi
se
potriveşte şi nu
celălalt
Enunţ
Aria protejată aduce
avantaje comunității locale
77,9% 15,1% 3,7% 0,7% 1,5% 1,1% Aria protejată aduce
dezavantaje comunității locale
Membrii comunității locale ar trebui să se
implice în protejarea și
conservarea ariei naturale
protejate
90,8% 3,8% 5,4% Membrii comunității locale nu ar trebui să se
implice în protejarea și
conservarea ariei naturale
protejate
Instituțiile statului depun
suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
9,3% 13,8% 9,7% 7,1% 10,0% 29,0% 21,2% Instituțiile statului nu
depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
resursă strategică pentru comunități și instituțiile
de stat
24,9% 21,6% 24,5% 18,2% 5,9% 3,8% 1,1% În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
povară pentru comunități și instituțiile de stat
Ariile protejate atrag mai
mulți turiști
72,9% 10% 10% 4,5% 1,5% 1,1% Ariile protejate împiedică
turismul
Ariile protejate au dus la
crearea de noi locuri de
muncă în comunitățile
21,6% 27,1% 27,1% 18,2% 4,8% 0,4% 0,7% Ariile protejate nu au
condus la crearea de noi
locuri de muncă în
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
13
locale comunitățile locale
Ariile protejate favorizează dezvoltarea
activităților agricole și
economice durabile
37,5% 26% 16,1% 10,8% 4,8% 2,3% 2,6% Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților
agricole și economice
durabile
Ariile protejate ajută la
atragerea de fonduri publice sau europene
74,8% 10,8% 8,4% 5,6% 0,4% Ariile protejate împiedică
atragerea de fonduri publice sau europene
Ariile protejate reprezintă o resursă
esențială pentru
dezvoltarea durabilă
79,9% 10,8% 4,5% 4,5% 0,4% Ariile protejate reprezintă un obstacol în calea
dezvoltării durabile
Ariile protejate reprezintă o resursă
esențială pentru
activitatea pe care o
desfăşor
53,8% 16,4% 16,4% 10,8% 1,5% 0,7% 0,4% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru
activitatea pe care o
desfășor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
14
Figura 2.1: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
15
Tabelul 2.4: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „2.Cât de importantă este, din punctul
dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru România?”
Număr persoane Procente
Foarte importantă 184 68,3%
Importantă 76 28,3%
Nici importantă nici neimportantă 7 2,6%
Puțin importantă 1 0,4%
Deloc importantă -
Nu știu/nu răspund 1 0,4%
Total 269 100%
Figura 2.2: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „2.Cât de importantă este, din punctul
dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru România?”
Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări.
Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. O majoritate covârșitoare apreciază
ca importantă această rețea pentru România, 96,6% declarând acest lucru. Întrebarea are un ridicat
grad de dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta “foarte
importantă”, 68,3%. (Tab. 2.4)
Comparativ cu anul 2013 se remarcă un număr mai mare de persoane (cu aprox. 23,1%)
care au declarat că rețeaua Natura 2000 este foarte importantă pentru România: 68,3% în 2015 și
45,2% în 2013. (Fig. 2.2)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
16
Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste răspunsuri.
Persoanele intervievate sunt divizate în privința motivelor pentru care au considerat rețeaua Natura
2000 ca fiind importantă pentru România. Dimensiunea care ocupă primul loc în ierarhia motivelor
este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător, întrunind 175 de răspunsuri. (Tab. 2.5)
Respondenții consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea existentă la
ora actuală. O altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea referitoare la
dezvoltarea durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate de asemenea
contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi. Următoarele
categorii de motive sunt mai puține enunțate și se referă la faptul că prin intermediul acestei rețele
se pot atrage fonduri publice sau europene pentru zona respectivă, se asigură un cadru comun de
management pentru ariile protejate și un cadru legislativ comun, se contribuie la un mediu mai curat
și la o informare mai bună a cetățenilor despre impactul acțiunilor lor asupra mediului înconjurător.
Prin această rețea se poate, de asemenea, construi și un brand al țării noastre, deoarece este printre
puținele țări care mai are ecosisteme complexe și specii și habitate rare (pe cale de dispariție).
Aproximativ 14,5% dintre persoanele intervievate de la nivel național acordă importanță
acestei rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea
comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum
ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 65% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele din
motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător. (Tab. 2.5)
Dintre persoanele care au declarat că această rețea Natura 2000 nu are un rol important
pentru România, o parte au motivat răspunsurile prin problemele generate de aceasta (3,4% din total
persoane intervievate). Se consideră că obiectivele acestei rețele sunt greu de realizat deoarece se
atrag greu fonduri, actorii cheie nu sunt interesați iar populația are prioritare alte probleme și e
prea puțin ineresată de protejarea mediului. Sunt multe proiecte pe hârtii, dar cu aplicabilitate
practică și beneficii efective pentru comunități prea puține.
Se remarcă faptul că la nivel național, în discursul intervievaților despre importanța rețelei
Natura 2000 pentru România, apar și concepte legate de imaginea țării, de problemele din aceste
situri sau de faptul că această rețea este doar o obligație UE.
Comparativ cu anul 2013 se remară un număr mai mare de persoane (cu aprox. 30%) care
au indicat drept motive ce țin de dimensiunea protejării mediului: 65% în 2015 comparativ cu 35%
în 2013 (Tab. 2.5). Aceste date indică o conștientizare a faptului că această rețea Natura 2000 este
importantă pentru România pentru a se proteja natura, dincolo de susținerea unei dezvoltări
durabile.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
17
Tabelul 2.5.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „2.1 Motivele pentru care rețeaua Natura 2000
este importantă pentru România”
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvențe
2013
Frecvențe
2015
Protejarea
mediului
Această rețea aduce în prim plan protecția mediului
înconjurător. Are un rol important în protecția naturii și în menținerea bogățiilor naturale pe o durată lungă de timp..
Însă restricțiile privind activitățile permise sunt prea
puține în unele cazuri. Se asigură protecția zonelor cu
fauna și flora cele mai importante pentru România dar și pentru Europa. În plus, tot ce vine impus de la Comisia
europeană sau de la parteneri externi este mai ușor de
acceptat de către clasa politica și de către funcționarii statului 145 175
Dezvoltarea durabilă
Includerea unor arii în acestă rețea ar putea aduce beneficii comunităților. Se asigură o premisă pentru
dezvoltarea durabilă a zonelor respective. Având printre
cele mai mari situri Natura 2000 din Europa, atragem turiști, bani UE pentru o dezvoltare durabilă, iar
generațiile viitoare pot fi mulțumite de prezervările
actuale ale natura 2000. Siturile ar putea deveni foarte
importante dacă acestea s-ar constitui cu mai multă responsabilitate și dacă ar fi aplicate compensațiile
N2000.
Se contribuie astfel, la dezvoltarea unui turism sănătos bazat pe diversitate etno-culturală, conservarea și
utilizarea durabilă a patrimoniului natural.
Modul de constituire și de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităților
locale, facilitându-se partciparea reprezentanților acestora
în consiliile consultative pentru aplicarea măsurilor de
protecție, conservare și utilzare durabilă a resurselor natural, încurajându-se menținerea practicilor și
cunoștințelor tradiționale locale în valorificarea acestor
resurse în beneficiul comunității. Este o ocazie de dezvoltare durabilă în contextul unei
rețele internaționale care oferă oportunități de investiții în
domenii diverse, agricultură, turism, dar în contextul
protecției mediului. 85 39
Imaginea
României
Această rețea ajută la conservarea valorilor naturale
incluse în circuitele turistice iar acestea pot îmbunătăți imaginea Romaniei și pot fi surse de venit pentru
România. Aceasta poate contribui în viitor la dezvoltarea
unor sectoare economice și astfel poate crește nvelul de bunăstare din România (prin protejarea naturii). România
este țara cu cea mai mare biodiversitate din UE și deține o
serie de de specii și habitate rare, iar acest lucru poate fi un avantaj pe viitor. Putem să valorificăm aceste elemente
astfel încât să se asigure o dezvoltare durabilă. Prin
intermediul acestei rețele o serie de arii protejate din
România vor fi cunoscute la nivel european. Prin intermediul acestei rețele identitatea noastră ca țară este 23 5
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
18
redată.
O obligație impusă de UE
Rețeaua este percepută ca o obligație dată de UE și o împovărare pentru statul roman, deoarece în interiorul
rețelei sunt impuse condiții de care autoritățile române
sunt nevoite să țină cont, ceea ce în alte rezervații, nu se
întâmplă. Fără această rețea nu se pot primi bani de la UE pentru protejarea mediului. Protejarea naturii trebuie să fie
o prioritate dar nu trebuie să trebuie să fie o povară pentru
statul roman. Nu se înțelege exact care este rolul acestei rețele.
Ca stat membru UE avem obligația de a implementa
directivelor europene, respectiv DP și DH.* 7 9
Management
comun pentru ariile protejate
Prin intermediul acestei rețele se asigură comunicarea
dintre ariile protejate, alinierea la standarde europene, crearea unei rețele continentale și aplicarea de norme
comune pentru conservarea biodiversității. Se asigură
implementarea unitară a principiilor europene de protecție
a biodiversității 7 3
Probleme în
această rețea
Aceste arii nu sunt determinate pe baza unor informații
exacte iar această rețea a fost implementată în mod eronat fără a avea o bază științifică. Această rețea cuprinde multe
situri fără importanță, iar dezvoltarea unor situri s-a făcut
doar pe hârtie fără a se culege date din teren. Suprafața rețelei este prea mare iar gestionarea ei este prea greoaie.
Reglemetările de protejare a mediului trebuie făcute astfel
încât această rețea să nu devină o povară. Daca vorbim de arie naturala protejata, accentul pus pe
protejarea mediului în comparație cu parcurile naționale
și naturale este ,,insignifiant,, iar dezvoltarea economică,
atragerea de fonduri este departe de cea ce ar trebui să fie.
La instituirea retelei factorii nu au fost interesați*
Obiective greu de realizat.* Populația României la ora actuală este prea săracă încât
să se preocupe de aceste arii protejate.*
Sunt multe proiecte pe hârtii, dar cu aplicabilitate practică și beneficii efective pentru comunități prea
puține.*
Potențialul nu este valorificat din cauza inconștienței,
nivelului redus de înțelegere, lipsa de viziune.* Problemă prioritară dar România are probleme mai
grave.* 11 7
Atragerea de
fonduri
(europene/ publice)
Prin această rețea se pot atrage fonduri europene pentru
proiecte de dezvoltare durabilă dar și subvenții și plăți
compensatorii. 20 6
Cadru legislativ
Prin intermediul acesteia s-a creat un cadru legislativ comun la nivel UE, iar legislația națională s-a adaptat la
acest cadru, astfel fiind mai ușor de administrat. S-a
adaptat legislația națională din diferite domenii cu cea a
siturilor Natura 2000, pentru conservarea unor specii și 8 6
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
19
habitate, obligându-ne să ne dezvoltăm responsabil.
Informarea cetățenilor
Această rețea contribuie și la informarea și educarea populației pentru protejarea mediului înconjurător 7 4
Domeniul de activitate al
respondenților
Este importantă biodiversitateea deoarece acesta este domeniul de activitate al respondenților
4 3
Mediu curat Este normal să dorim să trăim într-un mediu curat cu
specii habitate și peisaje diverse și nealterate 2 2
Preocupări
științifice
Există preocupări științifice pentru această rețea,
cercetare, stadiu de practică ale studenților. 1 2
*răspunsuri valabile doar pe baza de date din anul 2015
80,5% dintre presoanele intervievate consideră necesar o armonizare a legislației naționale
din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 și 77,3% consideră că este nevoie de o
armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor
Natura 2000. 35,7% consideră că domeniul în care lucrează respectă obiectivele şi reglementările
Natura 2000 în siturile desemnate. Iar 85,1% reclamă existența unor probleme de comunicare între
părțile implicate în gestionarea siturilor Natura 2000. Aceste date (Tab. 2.6) sugerează faptul că la
nivel cognitiv actorii cheie acceptă rețeaua Natura 2000 dar în practică aplică mai puțin ceea ce
declară.
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu aprox. 10%)
(Fig. 2.3) care au conștientizat necesitatea armonizării legislației naționale din diferite domenii cu
cea legată de siturile Natura 2000 precum și a măsurilor de management a resurselor naturale din
situri cu obiectivele siturilor Natura 2000. De asemenea, se observă o scădere a numărului de
persoane (cu aprox. 27,2%) care declară că în domeniul lor de lucru se respectă reglementările
Natura 2000 și o creștere a procentului de persoane (cu aprox. 16,5%) care reclamă existența unor
probleme de comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor Natura 2000 (Fig. 2.3).
Aceste date sugerează o mai bună informare a actorilor cheie în 2015 despre ceea ce se întâmplă în
diversele sectoare implicate în gestionarea ariilor protejate.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
20
Tabelul 2.6.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de
problematica siturilor Natura 2000?”
Enunţ
Sunt de acord cu
acest
enunţ, nu cu
celălalt
Sunt de acord mai
degrabă
acest enunţ, decât cu
celălalt
Deşi nu sunt foarte
hotărât(ă)
parcă sunt de acord cu
acest enunţ
Nu pot să mă
hotărăsc
între cele două
enunţuri
Deşi nu sunt foarte
hotărât(ă)
parcă sunt de acord cu
acest enunţ
Sunt de acord mai
degrabă
acest enunţ decât cu
celălalt
Sunt de acord cu
acest enunţ,
nu cu celălalt
Nu știu/ nu
răspund
Enunţ
Este nevoie de o armonizare a
legislației naționale
din diferite domenii
cu cea legată de siturile Natura 2000
80,5% 11,4% 1,1% 2,2% 0,7% 0,4% 1,1% 2,6% Nu este nevoie de o armonizare a
legislației naționale
din diferite domenii
cu cea legată de siturile Natura 2000
Este nevoie de o armonizare a
măsurilor de
management a resurselor naturale din
situri cu obiectivele
siturilor Natura 2000
77,3% 16,4% 1,1% 2,2% 0,4% 2,6% Nu este nevoie de o armonizare a
măsurilor de
management a resurselor naturale
din situri cu
obiectivele siturilor Natura 2000
Domeniul în care lucrez respectă
obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile desemnate
35,7% 13,4% 43,5% 3% 0,7% 0,4% 0,7% 2,6% Domeniul în care lucrez nu respectă
obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile desemnate
Există probleme de comunicare între
părțile implicate în
gestionarea siturilor
27,1% 16,7% 41,3% 11,2% 1,1% 2,6% Nu există probleme de comunicare între
părțile implicate în
gestionarea siturilor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
21
Natura 2000 Natura 2000
În siturile Natura
2000 principiile de bază se referă la
gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale pentru a se asigura
astfel dezvoltarea
economică durabilă la nivel local sau
regional
34,9% 20,8% 30,9% 7,1% 1,1% 1,1% 1,5% 2,6% În siturile Natura
2000 principiile de bază se referă la
gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale pentru a se asigura
astfel protejarea
mediului
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
22
Figura 2.3.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de
problematica siturilor Natura 2000?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
23
Tabelul 2.7: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe
la managementul siturilor Natura 2000?”
Număr persoane Procente
Da 254 94,4%
Nu 13 4,8%
Nu știu/nu răspund 2 0,8%
Total 269 100%
Figura 2.4: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe
la managementul siturilor Natura 2000?”
În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima
se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 94,4% din populația
investigată (Tab. 2.7) este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să
participe la managementul siturilor Natura 2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui
urmărite pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul
lucru care ar trebui realizat este respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor. 61%
dintre respondenți (Tab. 2.8) consideră acest lucru prioritar față de celelalte măsuri posibile
enunțate în întrebare. Per ansamblu, se poate spune că 80,2% (Tab. 2.8) dintre respondenți au un
grad ridicat de informare privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la
managementul siturilor și 19,8% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui
armonizate după planurile din sectorul de lucru al respondenților sau nu au știut ce să răspundă la
această întrebare.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
24
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a interesului față de includerea sectorului
de activitate în managementul siturilor (Fig. 2.4): 94,4% (2015) comparativ cu 77,5% (2013) au
declarat acet lucru. De asemenea, un număr mai mare de persoane (cu aprox. 20%) au un nivel
ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare să
contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient: 80,2% (2015) comparativ cu
60,2% (2013).
Tabelul 2.8: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos
reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca sectorul dumneavoastră să contribuie la
managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?” (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente
din total
răspunsuri
Procente
din total
respondenți
armonizarea planurilor din sectorul
dumneavoastră cu planurile de management ale
siturilor
116 26,9% 47,1%
armonizarea planurilor de management ale
siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră
29 6,7% 11,9%
respectarea prevederilor planurilor de
management ale siturilor
149 34,6% 61%
implementarea planurilor de management
specifice sectorului dumneavoastră, armonizate
cu planul/planurile de management ale siturilor
Natura 2000
137 31,8% 55,9%
Total 431 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
25
Figura 2.5: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos
reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca sectorul dumneavoastră să contribuie la
managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?”
Tabelul 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate:” (un
singur răspuns)
Număr persoane Procente
Știm că există administratorii sau custozii ariilor
protejate, dar nu colaborăm.
26 9,7%
Suntem informați ocazional cu privire la activitățile
și problemele ariilor protejate de către administrator.
34 12,6%
Suntem informați și consultați cu regularitate de
către administratori în legătură cu problemele de
management relevante pentru sectorul nostru.
36 13,4%
Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea
planurilor de management ale ariilor protejate.
51 19%
Adaptăm planurile și măsurile noastre de
management la obiectivele ariilor protejate.
29 10,8%
Implementăm alături de administratori/custozi
măsurile de management pentru aria protejată.
73 27,1%
Nu răspund 20 7,4%
Total 269 100%
Total răspunsuri corecte 189 70,3%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
26
Figura 2.6: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate:”
Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o
reprezintă cu administratorii de arii protejate. 22,3% (Tab. 2.6) dintre persoane nu dezvoltă o relația
constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc, fie doar sunt informați
ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la
aceste persoane se adaugă și procentul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se
poate estima că aproximativ 29,7% (Tab. 2.6) dintre respondenți nu au o colaborare bună cu
administratorii de arii protejate.
29,8% (Tab. 2.6) dintre persoane au declarat că au o colaborare bună cu administratorii de
arii protejate, cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale
instituțiilor, astfel încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.
Comparativ cu anul 2013 un număr mai mic de persoane (cu aprox. 8,7%) au reclamat o
relație deficitară cu administratorii de arii protejate. (Fig. 2.6)
În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 78,2% (Tab. 2.10) manifestă un grad ridicat de
înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel
cognitiv. Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
27
problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de
informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma
acestei rețele precum și a modului (priorități și măsuri de management) în care ar trebui să se
implice diferite sectoare în managementul siturilor. Acest nivel de informare nu se concretizează la
același nivel pe componenta comportamentală, așa cum reiese din analiza indicatorilor aferenți
celorlalte obiective ale studiului. Prin urmare se poate afirma faptul că persoanele intervievate dețin
informații dar nu adoptă neapărat comportamente favorabile implementării Rețelei Natura 2000.
7,6% (Tab. 2. 11) din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei
Natura 2000. Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o
desfășoară, o povară pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea
unor activități, cum ar fi cele agricole și economice.
La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme
care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei
rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o
slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările
siturilor Natura 2000. De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul
siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la
creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 49,1% (Tab. 2.12) dintre
respondenți reclamă acest lucru.
Comparativ cu anul 2013, în anul 2015 se remarcă o îmbunătățire a nivelului de înțelegere
și acceptare a siturilor Natura 2000 cu 20% (Tab. 2.10). 78,2% au un grad ridicat de înțelegere și
acceptare în anul 2015 față de 58,2% în anul 2013.
Pe langă indicatorii incluși în acest concept exist o serie de itemi cu diferențe semnificative
pentru perioada 2013-2015. Astfel, un procent mai mare de persoane reclamă în anul 2015 faptul că
instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate (cu 20,7%) (Tab.
2.12), nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate (cu 27,2%) (Tab. 2.12) sau
slaba comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor (cu 16,7%) (Tab. 2.12).
De asemenea, un procent mai mic de persoane (cu 13,5%) au declarat faptul că ariile
protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale (Tab. 2.12) și faptul
că în ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat (cu 6,5%)
(Tab. 2.11).
Aceste diferențe pot sugera o mai bună informare a respondenților privind situația existentă
în realitate, în probleme specifice rețelei Natura 2000. Pe de altă parte, faptul că exisă o
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
28
îmbunătățire de atitudine față de această rețea la nivel personal (Tab 2.10) dar în același timp
procentul celor care reclama un nivel redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la
nivelul autorităților responsabile de gestionarea resurselor naturale (Tab. 2.12) rămâne constant,
indică faptul că modificările la nivel comportamental încă nu au apărut. Există o serie de obstacole
care pot interveni între atitudine și comportament, iar unele dintre acestea ar putea fi reprezentate de
slaba comunicare între instituții, nearmonizarea legislației naționale din diferite domenii cu cea
legată de siturile Natura 2000 sau o lipsă de armonizare a măsurilor de management a resurselor
naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura 2000.
Tabelul 2.10: Nivelul ridicat de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
2013 2015
Ariile protejate aduc avantaje comunității locale 49,3% 77,9%
Ariile protejate atrag mai mulți turiști 59,8% 72,9%
Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 61% 74,8%
Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 60,2% 79,9%
Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea
ariei naturale protejate
70% 90,8%
Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 45,2% 68,3%
Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea
mediului*
35% 65%
Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor 83,3% 94,4%
Nivelul de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod efficient**
60,2% 80,2%
Medie 58,2% 78,2%
*procent calculat din total respondenți la nivel național
** procent calculat din total respondenți la nivel național care au dat cel puțin un răspuns corect la această întrebare (26)
Tabelul 2.11: Nivelul redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
2013 2015
În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile
de stat
17,2% 10,7%
Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice
durabile
8,8% 9,6%
Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășor 4,1% 2,6%
Medie 10% 7,6%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
29
Tabelul 2.12: Nivel de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților
responsabile de gestionarea acestora, din prisma persoanelor intervievate
2013 2015
Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
39,5% 60,2%
Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile
locale
19,5% 5,9%
Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 68,6% 85,3%
Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 37,1% 64,3%
Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 38,4% 29,7%
Medie 40,6% 49,1%
*procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că, în domeniul în care lucrează
respondenții, se respectă reglementările Natura 2000)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
30
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE
Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 91,5% dintre
respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 7,1% au dat un
răspuns eronat. (Tab 2.13)
Tabelul 2.13: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „5.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate?” (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.
25 9,3%
Biodiversitatea include diversitatea genetică, specifică, ecosistemică, antropică.
19 7,1%
Biodiversitatea include varietatea organismelor vii și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte
ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale
căror părți sunt), ce se constituie într-un capital natural care asigură resursele naturale şi serviciile
de mediu care stau la baza dezvoltării socio-
economice.
221 82,2%
Nu știu/nu răspund 4 1,4%
Total 269 100%
Total răspunsuri corecte 246 91,5%
Figura 2.7: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „5.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
31
Tabelul 2.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de
importantă este biodiversitatea pentru România?”
Număr persoane Procente
Foarte importantă 241 89,6%
Importantă 27 10%
Nici importantă nici neimportantă 1 0,4%
Total 269 100%
Figura 2.8: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de
importantă este biodiversitatea pentru România?”
99,6% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din
aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este
procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 89,6%.
Comparativ cu anul 2013 există un număr mai mare de persoane (cu 23,5%) (Fig. 2.8)
care acordă o importanță deosebită biodiversității.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
32
Tabelul 2.15: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „7.Care dintre următoarele servicii, credeți
dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu?” (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
solul necesar culturilor sau
construcțiilor
120 6,9% 44,9%
măsurători de zgomot 76 4,4% 28,5%
măsurători și analize privind calitatea
factorilor de mediu-aer, apă, sol
47 2,7% 17,6%
cantitatea și calitatea apei 263 15,2% 98,5%
obținerea avizelor / acordurilor de mediu / acordurilor integrate de mediu
101 5,8% 37,8%
hrana 117 6,8% 43,8%
protecție împotriva calamităților (ex.
inundații, alunecări de teren, oscilații
mari de temperatură)
208 12% 77,9%
studii de evaluare a impactului asupra
mediului
77 4,5% 28,8%
fotosinteza 94 5,4% 35,2%
autorizarea activităților cu impact
redus sau semnificativ asupra
mediului
90 5,2% 33,7%
formarea solului 95 5,5% 35,6%
reglarea climei 123 7,1% 46,1%
bilanțuri de mediu 66 3,8% 24,7%
valoarea estetică a peisajului 130 7,5% 48,7%
recreere 121 7% 45,3%
Total răspunsuri 1728 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Total răspunsuri corecte 1148 66,4%
S-au avut în vedere cinsprezece servicii de mediu dintre care doar nouă dintre ele sunt
considerate ca parte integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat
cele mai multe servicii în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte
cât și eronate. Astfel, se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu.
66,4% din total răspunsuri se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. (Tab. 2.15)
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a gradului de cunoaștere a conceptului de
biodiversitate. Există cu 20% mai multe persoane care au identificat corect serviciile de mediu: 58,4%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
33
dintre persoane au identificat corect cel puțin cinci serviciii de mediu din cele cinsprezece posibile în
anul 2015 față de 38,2% în anul 2013.
Figura 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „7.Care dintre următoarele servicii, credeți
dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu?”
Aproximativ 79,8% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de
biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la identificarea corectă a definiției, unde
majoritatea persoanelor intervievate au făcut identificări corecte, acest procent va scădea în jurul valorii
de 74%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 74% din respondenți înțeleg valoarea reală a
conceptului de biodiversitate. (Tab. 2.16)
Comparativ cu anul 2013, a crescut gradul de înțelegere a conceptului de biodiversitate cu
21,8%. 52,1% în 2013 au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate și 74% în 2015.
(Tab. 2.16) Persoanele intervievate care au participat la activitățile proiectului acordă o importanță mai
mare biodiversității și definesc mai bine serviciile de mediu.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
34
Tabelul 2.16: Nivelul de înțelegere a conceptului de biodiversitate la nivelul persoanelor intervievate
2013 2015
Definirea corectă a biodiversității 90,9% 91,5%
Importanța acordată biodiversității 66,1% 89,6%
Definirea corectă a serviciilor de mediu* 38,2% 58,4%
Medie 65% 79,8%
Importanța acordată biodiversității 66,1% 89,6%
Definirea corectă a serviciilor de mediu* 38,2% 58,4
Medie 52,1% 74%
*procent persoane care au identificat corect cel puțin cinci servicii de mediu
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULU I DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ
Tabelul 2.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea “8.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică?” (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru
o problemă identificată de către membrii
organizației sau comunității.
14 5,2%
Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale
(organizaționale), incluzând soluții pentru
dezvoltarea acesteia.
20 7,4%
Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor
dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea
situației actuale în conformitate cu imaginea dorită.
234 87,1%
Nu știu/nu răspund 1 0,3%
Total 269 100%
Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei
afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că mai
mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică.
87,1% dintre aceștia au identificat afirmația corectă (Tab. 2.17). Cunoștințele despre ceea ce
înseamnă în mare conceptul de planificare strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre
etapele procesului de planificare strategică. Doar 49,8% (Tab. 2.18) dintre respondenți au
identificat corect afirmația care reflectă etapele procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
35
Figura 2.10: Distribuția răspunsurilor la întrebarea “8.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică?”
Tabelul 2.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „9.Care dintre următoarele variante, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică?” (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea
pașilor de implementare – alocarea resurselor,
responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul
implementării.
30 11,2%
Descrierea situației actuale - Identificarea
problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –
alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe
avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a
responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea
rezultatelor.
134 49,8%
Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare
– analiza domeniului – definirea unei situații dorite –
identificarea căilor de atingere a situației dorite –
identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a
căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a
deviațiilor de la direcția stabilită.
79 29,3%
Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației
- stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare –
stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare
22 8,2%
Nu știu/nu răspund 4 1,5%
Total 269 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
36
Figura 2.11: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „9.Care dintre următoarele variante, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică?”
Tabelul 2.19: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „11.Care dintre următoarele elemente, credeți
dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice” (răspunsuri multiple):
Număr răspunsuri Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
Normativele de aplicare a legislației
specifice domeniului analizat
151 16,4% 56,6%
Evaluarea bugetului local 93 10,1% 34,8%
Organizarea procesului de planificare 224 24,3% 83,9%
Poluarea aerului datorită creșterii traficului auto.
17 1,8% 6,4%
O viziune de dezvoltare împărtășită 182 19,7% 68,2%
Implicarea tuturor părților interesate 236 25,6% 88,4%
Problemele societății în general 20 2,2% 7,5%
Total 923 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
37
Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente
esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților interesate, organizarea procesului de
planificare și o viziune de dezvoltare împărtășită (Tab. 2.19). În funcție de numărul de componente
menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 49% au un grad ridicat de cunoaștere a
componentelor esențiale planificării strategice. (Tab. 2.20) Aceste persoane au menționat patru sau
cinci componente din maximul de cinci posibil.
Figura 2.12: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „11.Care dintre următoarele elemente, credeți
dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice”
Tabelul 2.20: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice
Număr
răspunsuri
Procente
nu a menționat nici o componentă 2 0,7%
a menționat o componentă 21 7,8%
a menționat două componente 23 8,6%
a menționat trei componente 91 33,8%
a menționat patru componente 77 28,6%
a menționat cinci componente 55 20,4%
Total 269 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
38
Figura 2.13: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu 20,9%) în
anul 2015 care au identificat corect conceptul de planificare strategică (Fig. 2.10), în timp ce
numărul celor care au identificat corect etapele procesului de planificare strategică sau
componentele esențiale ale planificării strategice a rămas constant. (Fig 2.11, Fig. 2.12)
Privind participarea la elaborarea de strategii/planuri strategice, în chestionar au fost
formulate patru întrebări. Prima întrebare viza participarea efectivă la elaborarea unor astfel de
strategii. Datele indică faptul că 33,8% din persoanele intervievate au participat la elaborarea unor
astfel de strategii. (Tab. 2.21)
A doua și a treia întrebare vizau identificarea instituției și a anului în care au participat la
elaborarea unei astfel de strategii. Ele au avut practic, un rol de verificare pentru prima întrebare.
După cum se observă în tabelul de mai jos (Tab. 2.21, Tab. 2.22), procentul celor care au declarat
instituția unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii este același iar acest procent se
diminuează la 24,9% atunci când este vorba de identificarea anului când au participat la o astfel de
strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al celor care efectiv au participat la
o astfel de strategie se poate situa undeva între 24%-33%.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
39
Tabelul 2.21: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „12.Ați participat până acum la elaborarea de
strategii/planuri strategice?”
Număr persoane Procente
Da 91 33,8%
Nu 146 54,3%
Nu răspund 32 11,9%
Total 269 100%
Figura 2.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „12.Ați participat până acum la elaborarea
de strategii/planuri strategice?”
Tabelul 2.22: Participarea la elaborarea de planuri strategice
Număr persoane
Procente din total respondenți
Au declarat că au participat la elaborarea de planuri strategice
91 33,8%
Au declarat instituția la care au participat la elaborarea de planuri strategice
89 33%
Au declarat anul la care au participat la elaborarea de planuri strategice
67 24,9%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
40
Figura 2.15: Participarea la elaborarea de planuri strategice
Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenții. Din total
persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 54,3% s-au implicat în
realizarea a 2-5 strategii iar 31,9% au participat doar la o singură strategie. (Tab. 2.23)
Comparativ cu anul 2013 nu apar diferențe semnificative privind participarea la elaborarea
de planuri strategice. (Fig. 2.14, Fig.2.15, Fig. 2.16)
Tabelul 2.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri
strategice ați participat până în prezent?”
Număr persoane Procente
1 30 31,9%
Între 2 și 5 51 54,3%
Între 6 și 10 8 8,5%
Peste 10 5 5,3%
Total 94 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
41
Figura 2.16: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri
strategice ați participat până în prezent?”
Tabelul 2.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „14.Ați furnizat/furnizați informații pentru
elaborarea de strategii/planuri strategice?”
Număr persoane Procente
Da 143 53,8%
Nu 89 33,5%
Nu răspund 37 13,7%
Total 269 100%
Figura 2.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „14.Ați furnizat/furnizați informații pentru
elaborarea de strategii/planuri strategice?”
52%
53.8%
37.6%
33.5%
10.4%
13.7%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
2013
2015
Ați furnizat/furnizaţi informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?
Da Nu Nu răspund
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
42
Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informații și frecvența
furnizării acestor informații. Astfel, din total persoane intervievate 53,8% (Tab. 2.24) au declarat că
au furnizat informații pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre acestea, cele mai multe
persoane au transmis astfel de informații anual (35%). (Tab. 2.25)
Nu există diferențe semnificative în 2015 comparativ cu 2013. (Fig. 2.17, Fig. 2.18)
Tabelul 2.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de
informații?”
Număr persoane Procente
Zilnic 7 4,9%
Săptămânal 8 5,6%
Lunar 23 16,1%
Semestrial 32 22,4%
Anual 50 35%
O dată la câțiva ani 23 16,1%
Total 143 100%
Figura 2.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de
informații?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
43
Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 62%
dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a ceea ce reprezintă procesul de
planificare strategică, în special definirea acestui concept (87,1%) (Tab. 2.26). Doar 43,4% au și
participat în mod concret la elaborarea unor planuri strategice sau au furnizat informații necesare
elaborării unor planuri strategice. (Tab. 2.26)
Comparativ cu anul 2013 în anul 2015 a crescut cu 11,8% numărul persoanelor mai bine
informate despre procesul de planificare strategică, în special definirea acestui concept (cu 20,9%).
Nu sunt diferențe semnificative în plan comportamental. (Tab. 2.26)
Tabelul 2.26: Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
Componenta cognitivă
2013 2015
Definirea corectă a conceptului de planificare
strategică
66,1% 87,1%
Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică
41,9% 49,8%
Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice*
42,4% 49%
Medie 50,2% 62%
Componenta comportamentală
2013 2015
Participarea la elaborarea unor planuri strategice 29,8% 33%
Furnizarea de informații necesare elaborării unor
planuri strategice
49% 53,8%
Medie 39,4% 43,4%
*procent persoane care au identificat corect cel puțin patru componente
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
44
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
SECTORIALE (ÎN DOMENIILE – MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR
AGRICOLE, MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE
INTERES CINEGETIC) CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU
MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI
NATURA 2000
Tabelul 2.27: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „10.Cât de importantă este, din punctul
dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea pe care o desfășurați?”
Număr persoane Procente
Foarte importantă 203 75,4%
Importantă 48 17,8%
Nici importantă nici neimportantă 13 4,8%
Puțin importantă 1 0,4%
Deloc importantă 1 0,4%
Nu știu/nu răspund 3 1,1%
Total 269 100%
Figura 2.19: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „10.Cât de importantă este, din punctul
dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea pe care o desfășurați?”
Marea majoritate a respondenților (93,2%) apreciază ca importantă planificarea strategică în
activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea
cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă,
75,4%. (Tab.2.27)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
45
Tabelul 2.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un
plan strategic în activitatea dumneavoastră?”
Număr persoane Procente
Întotdeauna 54 20,1%
De cele mai multe ori 153 56,9%
Uneori 23 8,6%
Deloc 31 11,5%
Nu știu/nu răspund 8 2,9%
Total 269 100%
Figura 2.20: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un
plan strategic în activitatea dumneavoastră?”
77% dintre respondenți (Tab. 2.28) au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care
o desfășoară, după o strategie. Acest procent se diminuează atunci când respondenții trebuiau să
menționeze care este documentul strategic după care se ghidează. La ântrebarea referitoare la acest
aspect au răspuns 68,4% din total repondenți și doar 61% dintre respondenți au identificat corect un
document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri strategice ci alte tipuri de
documente sau nu au denumit exact un anumit document strategic.
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane care consideră că
planificarea strategică este importantă în activitatea pe care o desfășoară cu 24,9% și o identificare
corectă a unor planuri strategice utilizate în activitatea desfășurată, cu 11,5% .(Tab. 2.29)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
46
Tabelul 2.29: Nivelul de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale
2014 2015
Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 50,5% 75,4%
Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 49,5% 61%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
47
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
DE DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR
PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR
REȚELEI NATURA 2000
98,5% dintre persoane (Tab. 2.30) au identificat corect definiția conceptului de dezvoltare
durabilă, considerând că dezvoltarea durabilă se referă la mediul economic, mediul social și mediul
înconjurător.
Tabelul 2.30: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „4.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă?” (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Dezvoltarea durabilă se referă în principal la
mediul economic
1 0,4%
Dezvoltarea durabilă se referă în principal la
mediul economic și social
3 1,1%
Dezvoltarea durabilă se referă la mediul
economic, mediul social și mediul înconjurător.
265 98,5%
Total 269 100%
Figura 2.21: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „4.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
48
Tabelul 2.31: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica
siturilor Natura 2000?”
Enunț
Sunt de
acord cu
acest enunț, nu
cu
celălalt
Deși nu sunt
foarte
hotărât(ă) parcă sunt
de acord cu
acest enunț
Nu pot să
mă hotărăsc
între cele două
enunțuri
Deși nu sunt
foarte
hotărât(ă) parcă sunt de acord
cu acest enunț
Nu știu/
nu
răspund
Enunț
Pentru realizarea unei planificări
strategice pentru dezvoltare durabilă este necesar să se
armonizeze legislația și strategiile
din toate domeniile relevante
93,3% 0,4% 3% 0,7% 2,6% Pentru realizarea unei planificări
strategice pentru dezvoltare durabilă nu este necesar să se
armonizeze legislația și strategiile
din toate domeniile relevante
Figura 2.22: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de
problematica siturilor Natura 2000?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
49
Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele
declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 93,3% dintre
respondenți și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile
relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei dezvoltări
durabile reale. (Tab 2.31)
Tabelul 2.32: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții
sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000:”
Nr. Instituție Foarte
rar
Rar
Nici des
nici rar
Des
Foarte
des
Nu este
cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI
INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
11,5% 17,5% 19% 16% 6,7% 29,3%
2 DIRECŢIA PENTRU
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
23% 17,5% 15,2% 11,5% 3% 29,8%
3 REGIA NAȚIONALĂ A
PĂDURILOR
8,2% 23% 20,4% 8,6% 19% 20,8%
4 DIRECŢIA SILVICĂ 4,5% 13% 22,3% 27,5% 15,2% 17,5%
5 OCOALELE SILVICE 5,2% 10% 15,2% 30,1% 20,5% 19%
6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE
REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE
10% 16,4% 19,3% 22,3% 8,6% 23,4%
7 INSPECTORATUL TERITORIAL
PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
21,9% 10% 6,3% 2,2% 1,9% 57,7%
8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE
ŞI AGROCHIMICE
25,7% 13,4% 6,3% 5,9% 1,9% 46,8%
9 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
26,8% 8,9% 6,3% 4,5% 3% 50,5%
10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI
PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ
ŞI PESCUIT
29,7% 8,6% 8,9% 5,6% 6,3% 40,9%
11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE
ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
21,6% 5,2% 6,7% 1,9% 1,1% 63,4%
12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE
PROTECTIE A MEDIULUI
3% 4,1% 13% 26,8% 36,8% 16,3%
13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ
APELE ROMÂNE
9,3% 1,9% 22,7% 25,3% 14,1% 16,7%
14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
4,1% 5,2% 17,8% 27,1% 25,3% 20,5%
15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
4,1% 6,7% 17,5% 25,3% 29,7% 16,7%
16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE
ARII PROTEJATE
5,6% 3,3% 15,6% 27,1% 34,6% 13,8%
17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI
LOCALE
2,6% 3,7% 20.1% 37,2% 25,7% 10,7%
În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de
siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Agenția Județeană de Protecție a Mediului
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
50
(63,6%) autoritățile județene și locale (62,9%), administratorii de arii protejate (61,7%). Pe locul
doi, cu scoruri similare, se situează Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (55%),
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu (52,4%), ocoalele silvice (50,6%). (Tab. 2.32)
Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane declară că există o colaborare
bună cu Agenția Județeană de Protecția Mediului, administratorii de arii protejate și un număr mai
mic de persoane declară o colaborare cu Regia Națională a Pădurilor (Fig. 2.23)
Figura 2.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții
sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000:”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
51
Tabelul 2.33: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Solicită date”
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ
44,2% 19,7% 27,5% 8,6%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
24,5% 31,2% 34,9% 9,4%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 46,5% 19,3% 22,7% 11,5%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
40,1% 21,6% 28,3% 10%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
6,3% 28,3% 59,5% 5,9%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 9,7% 31,6% 51,3% 7,4%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 11,5% 30,9% 51,3% 6,3%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
23% 25,3% 45,7% 5,9%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
5,9% 27,9% 0,3% 5,9%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 63,9% 4,8% 23,4% 7,9%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 49,4% 20,1% 23% 7,5%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
64,7% 7,1% 21,9% 6,3%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 68,8% 8,9% 17,5% 4,8%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 65,1% 10,8% 16,7% 7,4%
Tabelul 2.34: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție”
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ
43,5% 12,6% 14,5% 29,4%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
28,3% 15,6% 24,5% 31,6%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 46,8% 12,6% 11,2% 29,4%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
39,8% 14,1% 13,4% 32,7%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
8,6% 16,4% 33,5% 41,5%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 13% 16,4% 32,7% 37,9%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 13,8% 16,7% 29,7% 39,8%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
23,8% 12,6% 23,4% 40,2%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
6,3% 14,1% 35,7% 43,9%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 61% 3,7% 10% 74,7%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 46,8% 15,2% 11,2% 26,8%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
60,6% 6,7% 8,2% 24,5%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 62,5% 7,8% 6,7% 23%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 63,2% 5,6% 6,3% 24,9%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
52
Tabelul 2.35: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Răspund la solicitări”
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ
48% 9,7% 14,1% 28,2%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
33,5% 9,3% 24,5% 32,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 54,6% 10,8% 8,9% 25,7%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
48,3% 10,8% 11,9% 29%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
11,5% 9,7% 37,2% 41,6%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 20,1% 11,2% 33,5% 35,2%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 18,6% 9,3% 32,3% 39,8%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
27,5% 8,6% 24,2% 39,7%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
10% 8,9% 37,5% 43,6%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 66,2% 2,6% 8,2% 23%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 56,5% 8,9% 10% 24,6%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
62,5% 5,6% 8,6% 23,4%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 63,6% 6,7% 7,1% 22,6%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 66,2% 5,9% 6,3% 21,6%
Tabelul 2.36: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Organizează dezbateri”
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ
18,2% 37,9% 14,5% 29,4%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
11,5% 36,1% 17,5% 34,9%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 28,6% 30,5% 11,2% 29,7%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE%
15,6% 39,4% 12,6% 32,4%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
3,3% 27,9% 26,8% 42%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 3,3% 33,5% 24,2% 39%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 8,6% 29% 21,2% 41,2%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
10% 29,7% 19% 41,3%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
3% 27,1% 25,7% 44,2%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 58,7% 6,3% 7,4% 27,6%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 30,1% 29,4% 11,2% 29,3%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
25,3% 35,7% 10,8% 28,2%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 57,2% 11,2% 6,7% 24,9%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 56,1% 10,4% 7,1% 26,4%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
53
Figura 2.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Solicită date”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
54
Figura 2.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
55
Figura 2.26: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Răspund la solicitări”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
56
Figura 2.27: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Organizează dezbateri”
Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000 sunt Ministerul
Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu,
Autoritatea Națională Apele Române, Agenția Județeană de Protecție a Mediului și administratorii
de arii protejate. (Tab. 2.33)
Ierarhia instituțiilor care iau în calcul datele puse la dispoziție sau care răspund la solicitări,
este aceeaiași ca cea menționată mai sus. (Tab. 2.34, Tab. 2.35)
Cu excepția administratorilor de arii protejate, Ministerului Mediului și Schimbărilor
Climatice, Agenției Județene de Protecție a Mediului toate instituțiile se implică mai puțin în
organizarea de dezbateri. (Tab. 2.36)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
57
Din aceste date reiese faptul că aceste instituții au un grad mediu de colaborare în vederea
elaborării de planuri strategice, nu prea se solicită date, nu prea se răspunde la solicitări, se
organizează rar dezbateri, nu prea se iau în calcul datele puse la dispoziție.
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt :
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Administratorii ariilor protejate
Autoritatea Națională Apele Române
Comparativ cu anul 2013, se remarcă faptul că există un număr mai mare de persoane care
declară că administratorii de arii protejate, Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură și
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice au solicitat date. De asemenea se remarcă faptul că
un număr mai mare de persoane au declarat că Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură ia
în calcul datele puse la dispoziție și răspund la solicitări. Prin urmare se poate afirma faptul că în
unele instituții au avut loc unele îmbunătățiri pivind comunicarea cu celelalte instituții. (Fig. 2.24,
Fig. 2.25, Fig. 2.26, Fig.2.27)
Aproximativ 84% dintre respondenți (Tab. 2.37) conștientizează importanța colaborării
dintre instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările
existente pentru protejarea speciilor și habitatelor. Aceste persoane au răspuns afirmativ la
întrebarea referitoare la instituțiile cu care ar fi bine să se colaboreze pe viitor.
Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei
creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor
măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii
de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în
viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai
bună în viitor.
În prima categorie se regăsesc: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția
Judeţeană de Protecție a Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu,
Administratorii ariilor protejate, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
58
Vânătoare, Autoritatea Națională Apele Române și Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură.
Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși
în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția pentru Agricultură și
Dezvoltare Rurală, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul judeţean de
Consultanţă Agricolă, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
Tabelul 2.37: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „22.Cu care dintre următoarele instituții sau
sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000 ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru
asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a
tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor?”
Nr. Instituție Da
Nu
Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ 88,0% 2,6% 9,4%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI
DEZVOLTARE RURALĂ 86,2% 4,8% 9,0%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 98,4% 1,6% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC
ŞI VÂNĂTOARE 92,9% 3,3% 3,8%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU
CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI
SĂDITOR
54,9% 15,2% 29,9%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI
AGROCHIMICE 67,6% 11,2% 21,2%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
66,1% 10,8% 23,1%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU
DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 82,8% 6,6% 10,6%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE
ÎN ZOOTEHNIE 54,9% 14,9% 30,2%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A
MEDIULUI 96,1% 3,9%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 97,3% 1,5% 1,2% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
96,6% 1,1% 2,3%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR
CLIMATICE 97,6% 0,4% 2,0%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 96,1% 0,4% 3,5%
Comparativ cu anul 2013 se remarcă un interes mai mare din partea respondenților (peste
20%) (Fig. 2.28) de a colabora cu toate instituțiile relevante în problematica siturilor Natura 2000
pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării
naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si habitatelor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
59
Figura 2.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „22.Cu care dintre următoarele instituții sau
sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000 ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru
asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a
tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor?”
Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul
a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi
în țară. Cele mai mult persoane (38,2%) consideră că proiectele de finanțare se inițiază în funcție de
prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și
socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate în funcție de aceste priorități.
(Tab. 2.38)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
60
Tabelul 2.38: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre planificarea strategică și modul în care s-au
distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară:” (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de
prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi
baza pentru planurile strategice.
70 18,9% 27,6%
Planificarea strategică se realizează pe baza
proiectelor depuse spre finanțare.
63 17% 24,8%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
economice, sociale și politice iar apoi se alocă
fondurile europene pe aceste priorități.
62 16,7% 24,4%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
impuse de menținerea pe termen lung a resurselor
naturale, prioritățile de dezvoltare economică și
socială indiferent de contextul politic, iar fondurile
europene sunt alocate funcție de aceste priorități.
97 26,1% 38,2%
Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza
priorităților economice, politice și sociale.
79 21,3% 31,1%
Total 371 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
61
Figura 2.29: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre planificarea strategică și modul în care s-au
distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară:”
Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se
constată o preferință clară a populației intervievate (80,2%) (Tab. 2.39) spre realizarea unei
planificări strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale,
prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene
ar trebui alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă
despre cum ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile. Există și persoane care
consideră că proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza planurilor strategice. Și
această viziunea este corectă. Prin urmare numărul celor care au identificat corect relația care ar
trebui să existe între planificările strategice și finanțările europene este de 91,1% din total eșantion.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
62
Tabelul 2.39: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar trebui să existe între planificarea strategică și
finanțările europene:” (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza planurilor strategice.
96 25,7% 37,4%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe
baza proiectelor depuse spre finanțare.
12 3,2% 4,7%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile economice, sociale și politice pentru care
ar trebui apoi alocate fondurile europene.
38 10,2% 14,8%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a
resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare
economică și socială indiferent de contextul politic,
iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de
aceste priorități
206 55,1% 80,2%
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza priorităților economice, politice și sociale.
22 5,9% 8,6%
Total 374 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
63
Figura 2.30: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar trebui să existe între planificarea strategică și
finanțările europene:”
În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (92%) (Tab.2.40) au o percepție corectă la
nivel teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și
despre modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se
concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 34,5% (Tab.2.40) dintre respondenți au dat
răspunsuri afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri
strategice. Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv se concretizează în aceeiași măsură la
nivelul componentei comportamentale viitoare. 84% (Tab.2.40) dintre respondenți și-au manifestat
interesul de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări
locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru
protecția speciilor și habitatelor.
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a gradului de informare privind modul
de realizare a planurilor strategice (cu aprox. 14%) și a ineteresului de a colabora cu alte instituții
(cu aprox. 20,6%). De asemenea există un număr mai mare de persoane în 2015 (cu aprox. 20%)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național
64
care au o atitudinea favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante:
93,3% în 2015 și 72,9% în 2013. (Tab. 2.40)
Tabelul 2.40: Nivelul ridicat de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice de dezvoltare
durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să
contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000
Componenta cognitivă
2013 2015
Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante
72,9% 93,3%
Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice* 77,1% 91,1%
Medie 75% 92%
Componenta comportamentală prezentă
2013 2015
Comunicarea între instituții 34,6% 34,5%
Comunicare frecventă între instituții** Instituțiile solicită date***
Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție***
Instituțiile răspund la solicitări***
Instituțiile organizează dezbateri***
30,4% 35,4%
38,6%
40,6%
27,9%
32,8% 37,4%
37%
41,9%
23,5%
Componenta comportamentală viitoare
2013 2015
Interesul de a colabora cu alte instituții**** 63,4 % 84%
*procent persoane care au dat cel puțin un răspuns corect
**acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „foarte des” + „des”
***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
65
ANALIZA DATELOR LA NIVEL LOCAL (JUDEȚUL BRAȘOV)
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000
Percepțiile respondenților față de rețeaua Natura 2000 se împart în două categorii (Tab.3.1):
cei care se axează pe beneficiile implementării acestei rețele și cei care se axează pe dezavantajele
pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează pe beneficii sunt acele persoane cu un grad
ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000. Persoanele care se axează pe dezavantaje au
un grad scăzut de înțelegere și acceptare. Cele mai multe persoane fac parte din grupul celor care se
axează pe beneficiile pe care această rețea le aduce. T
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare.
La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate
în general. 76,8% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 84%
consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii
percepute sunt date de atragerea turiștilor (72,2%) și atragerea fondurilor publice sau europene
pentru aceste zone (69,7%). (Tab.3.1)
Aceste persoane consideră că atât membrii comunităților locale ar trebui să se implice în
protejarea și conservarea ariei naturale protejată (82,6%) (Tab.3.1) cât și instituțiile statului.
Referitor la acestea, 62,3% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru
protejarea ariei protejată (Tab.3.2).
Nivel scăzut de acceptare și înțelegere.
78,2% (Tab 3.3) dintre persoanele intervievate consideră că ariile protejate reprezintă o
resursă esențială pentru activitatea pe care o desfășoară iar 1,4% declară că această rețea reprezintă
un obstacol pentru activitatea pe care o desfășoară.
Un procent de 2%-7% (Tab. 3.2) dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei
Natura 2000 nu a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în
comunitățile locale (2,8%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (5,7%)
(Tab.3.1). Chiar mai mult de atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea
acestei rețele deoarece consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de
stat (7,2%) (Tab. 3.1).
Datele din tabelul 3.1 reflectă modificările de atitudine ale respondenților în perioada 2013-
2015. Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a atitudinii respondenților față de
rețeaua Natura 2000, cel puțin la nivelul componentei cognitive. Cu alte cuvinte, există un grad mai
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
66
ridicat de informare și înțelegere a beneficiilor pe care le aduce această rețea (Fig.3.1). În anul 2015
un număr mai mare de respondenți (aprox. 10%-25%) ) sunt de acord că această rețea aduce
avantaje comunității locale, atrag mai mulți turiști, ajută la atragerea de fonduri publice sau
europene, reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă și că membrii comunității locale
ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate. De asemenea, a scăzut
numărul celor care considerau ariile protejate fie o povară pentru comunități și instituțiile de stat sau
pentru activitatea desfășurată de respondenți, fie un obstacol pentru dezvoltarea activităților agricole și
economice durabile.
Tabelul 3.1: Atitudinea respondenților față de rețeaua Natura 2000
Avantaje aduse de rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de rețeau Natura 2000
Indicatori 2013 2015 Indicatori 2013 2015
Aduce avantaje comunității
locale
54,3% 76,8% În ultimii ani ariile protejate au
devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat
14,9% 7,2%
Ariile protejate atrag mai mulți turiști
57,5% 72,2% Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și
economice durabile
17,3% 5,7%
Ariile protejate ajută la
atragerea de fonduri publice
sau europene
54,3% 69,7% Ariile protejate reprezintă un
obstacol pentru activitatea pe care o
desfășor
5,5% 1,4%
Ariile protejate reprezintă o
resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă
50,4% 84%
Membrii comunității locale ar
trebui să se implice în
protejarea și conservarea ariei
naturale protejate
66,1% 82,6%
Procente categoria “sigur acest enunț mi se potrivește,
nu celălalt
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu
celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”
Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos (Tab. 2.2) ,
reflectă poziția pe care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva
respondenților. 62,3% dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în
gestionarea ariilor protejate. De asemenea, 2,8% dintre respondenți consideră că autoritățile direct
responsabile nu au depus eforturi suficiente ca prin implementarea unor proiecte în aceste arii
protejate să contribuie la protejarea mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților prin
crearea de noi locuri de muncă.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
67
Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane (cu aprox. 18%) (Fig. 3.1)
consideră că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate. De
asemenea un număr mai mic (cu aprox. 24%) de persoane consideră că ariile protejate nu au condus
la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale. În urma participării la activitățile
proiectului actorii cheie în gestionarea resurselor naturale au conștientizat mai bine slaba implicarea
a instituțiilor statului dar și faptul că aceste arii au dus totuși la crearea unor locuri de muncă,
contrar opiniilor din anul 2013.
Tabelul 3.2: Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000 în
viziunea respondenților
2013 2015 2013 2015
Instituțiile statului nu depun
suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate
44,1% 62,3% Ariile protejate nu au condus la
crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale
27,5% 2,8%
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
68
Tabelul 3.3: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?”
Enunţ
Sigur acest enunţ mi se
potriveşte
şi nu celălalt
Cred că mai
degrabă
acest enunţ mi se
potriveşte,
nu celălalt
Deşi nu sunt foarte
hotărât(ă)
parcă enunţul acesta mi se
potriveşte cât
de cât
Nu pot să mă
hotărăsc
între cele două
enunţuri
Deşi nu sunt foarte
hotărât(ă)
parcă enunţul acesta mi se
potriveşte cât
de cât
Cred că mai
degrabă
acest enunţ mi se
potriveşte,
nu celălalt
Sigur acest
enunţ mi
se potriveşte
şi nu
celălalt
Enunţ
Aria protejată aduce
avantaje comunității
locale
76,8% 15,9% 2,9% 2,9% 1,5% Aria protejată aduce
dezavantaje comunității
locale
Membrii comunității
locale ar trebui să se
implice în protejarea și
conservarea ariei
naturale protejate
82,6% 8,7% 8,7% Membrii comunității
locale nu ar trebui să se
implice în protejarea și
conservarea ariei
naturale protejate
Instituțiile statului
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
4,3% 11,6% 13,0% 8,7% 11,6% 30,4% 20,4% Instituțiile statului nu
depun suficiente eforturi
pentru gestionarea ariilor
protejate
În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
resursă strategică
pentru comunități și
instituțiile de stat
31,9% 15,9% 23,2% 21,7% 2,9% 4,4% În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
povară pentru comunități
și instituțiile de stat
Ariile protejate atrag
mai mulți turiști
72,2% 18,9% 7,4% 1,5% Ariile protejate
împiedică turismul
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
69
Ariile protejate au dus
la crearea de noi locuri
de muncă în
comunitățile locale
17,4% 27,5% 27,5% 24,6% 1,5% 1,5% Ariile protejate nu au
condus la crearea de noi
locuri de muncă în
comunitățile locale
Ariile protejate
favorizează
dezvoltarea activităților
agricole și economice
durabile
39,1% 27,5% 20,3% 7,2% 2,9% 1,5% 1,5% Ariile protejate
împiedică dezvoltarea
activităților agricole și
economice durabile
Ariile protejate ajută la
atragerea de fonduri
publice sau europene
69,7% 10,1% 10,1% 10,1% Ariile protejate
împiedică atragerea de
fonduri publice sau
europene
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
dezvoltarea durabilă
84,0% 16,0% Ariile protejate
reprezintă un obstacol în
calea dezvoltării durabile
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
activitatea pe care o
desfăşor
39,1% 15,9% 23,2% 20,3% 1,5% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
pentru activitatea pe care
o desfășor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
70
Figura 2.1: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
71
Tabelul 3.4: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „2.Cât de importantă este, din punctul
dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru România?”
Număr persoane Procente
Foarte importantă 46 66,7%
Importantă 16 23,2%
Nici importantă nici neimportantă 5 7,3%
Puțin importantă 1 1,4%
Nu știu/nu răspund 1 1,4%
Total 69 100%
Figura 3.2: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „2.Cât de importantă este, din punctul
dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru România?”
Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări.
Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. O majoritate covârșitoare apreciază
ca importantă această rețea pentru România, 89,9% declarând acest lucru. Întrebarea are un ridicat
grad de dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta “foarte
importantă”, 66,7%. (Tab. 3.4)
Comparativ cu anul 2013 se remarcă un număr mai mare de persoane (cu aprox. 25,8%)
care au declarat că rețeaua Natura 2000 este foarte importantă pentru România: 66,7% în 2015 și
40,9% în 2013. (Fig. 3.2)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
72
Tabelul 3.5.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „2.1 Motivele pentru care rețeaua Natura 2000
este importantă pentru România”
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva
respondenților Frecvențe
2014
Frecvenț
e 2015
Protejarea mediului Prin crearea unor arii protejate se conservă și se
menține pe termen lung biodiversitatea existentă la ora actuală, habitatele naturale și speciile din flora și
fauna existente, se contribuie la menținerea unui
echilibru ecologic al ecosistemelor naturale,
seminaturale și chiar antropice. Prin aceste arii se încearcă un control cât mai mare asupra impactului
factorului antropic asupra mediului. Aceste arii
protejate reprezintă o punte de legătură între politicile de mediu europene și cele naționale și
contribuie la o gestionare responsabilă a resurselor
naturale. În plus, aceste arii protejate contribuie la conservarea celor mai importante tipuri de habitate
si specii din Europa, în special a celor care sunt pe
cale de dispariție.
42 43
Dezvoltarea
durabilă
Ariile protejate din această rețea aduc avantaje
comunităților din mediul rural care sunt în imediata
vecinătate a ariilor. Acestea contribuie la dezvoltarea acestor comunități asigurând un
echilibru între om și natură respectându-se-se
principiile unei dezvoltări durabile, putând deveni zone model. Astfel, se poate dezvolta turismul și se
pot valorifica unele produse ecologice, se pot creea
locuri noi de muncă, se poate dezvolta agricultura, pescuitul, vânătoarea.
25 8
Atragerea de fonduri publice sau
europene
Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri pentru implementarea unor proiecte.
11 1
Management
comun pentru ariile
protejate
Rețeaua Natura 2000 asigură un cadru comun de
management pentru ariile protejate.
5 1
Mediul curat Menține mediul înconjurător curat. 2 1
Informarea
cetățenilor
Contribuie la informarea cetățenilor privind aspecte
de protejare a mediului înconjurător.
1 2
Identitatea țării Prin intermediul acestei rețele identitatea noastră ca
țară este redată.
1 1
Domeniul de
activitate al respondenților
Este importantă biodiversitateea deoarece acesta
este domeniul de activitate al respondenților
1
Probleme în această rețea
Sunt multe proiecte pe hârtii, dar cu aplicabilitate practică și beneficii efective pentru comunități prea
puține.
1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
73
Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste răspunsuri.
Persoanele intervievate sunt divizate în privința motivelor pentru care au considerat rețeaua Natura
2000 ca fiind importantă pentru România. Dimensiunea care ocupă primul loc în ierarhia motivelor
este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător, întrunind 43 de răspunsuri. (Tab. 2.5)
Respondenții consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea existentă la
ora actuală. O altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea referitoare la
dezvoltarea durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate de asemenea
contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi. Următoarele
categorii de motive sunt mai puține enunțate și se referă la faptul că prin intermediul acestei rețele
se pot atrage fonduri publice sau europene pentru zona respectivă, se asigură un cadru comun de
management pentru ariile protejate și un cadru legislativ comun, se contribuie la un mediu mai curat
și la o informare mai bună a cetățenilor despre impactul acțiunilor lor asupra mediului înconjurător.
Prin această rețea se poate, de asemenea, construi și un brand al țării noastre, deoarece este printre
puținele țări care mai are ecosisteme complexe și specii și habitate rare (pe cale de dispariție).
Aproximativ 13% dintre persoanele intervievate de la nivel local acordă importanță acestei
rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea
comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum
ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 62,3% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele
din motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător. (Tab. 3.5)
Comparativ cu anul 2013 se remară un număr mai mare de persoane (cu aprox. 29%) care
au indicat drept motive ce țin de dimensiunea protejării mediului: 62% în 2015 comparativ cu 33%
în 2013 (Tab. 3.5). Aceste date indică o conștientizare a faptului că această rețea Natura 2000 este
importantă pentru România pentru a se proteja natura, dincolo de susținerea unei dezvoltări
durabile.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
74
Tabelul 3.6.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de
problematica siturilor Natura 2000?”
Enunţ
Sunt de
acord
cu acest enunţ,
nu cu
celălalt
Sunt de
acord
mai degrabă
acest
enunţ,
decât cu celălalt
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă) parcă sunt
de acord cu
acest enunţ
Nu pot să
mă
hotărăsc între cele
două
enunţuri
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă) parcă sunt
de acord cu
acest enunţ
Sunt de
acord mai
degrabă acest enunţ
decât cu
celălalt
Sunt de acord
cu acest
enunţ, nu cu celălalt
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Este nevoie de o armonizare a legislației
naționale din diferite
domenii cu cea legată de siturile Natura 2000
74% 14,5% 1,4% 10,1% Nu este nevoie de o armonizare a
legislației naționale
din diferite domenii cu cea legată de
siturile Natura 2000
Este nevoie de o
armonizare a măsurilor
de management a resurselor naturale din
situri cu obiectivele
siturilor Natura 2000
36,2% 15,9% 33,3% 4,3% Nu este nevoie de o
armonizare a
măsurilor de management a
resurselor naturale
din situri cu
obiectivele siturilor Natura 2000
Domeniul în care lucrez respectă obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile desemnate
39,1% 14,5% 27,5% 7,2% 1,4% 10,1% Domeniul în care lucrez nu respectă
obiectivele şi
reglementările Natura 2000 în siturile
desemnate
Există probleme de
comunicare între părțile
implicate în gestionarea
10,1% 17,4% 39,1% 14,5% 5,8% 2,9% 10,1% Nu există probleme
de comunicare între
părțile implicate în
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
75
siturilor Natura 2000 gestionarea siturilor Natura 2000
În siturile Natura 2000
principiile de bază se referă la gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale
pentru a se asigura astfel dezvoltarea
economică durabilă la
nivel local sau regional
36,2% 20,3% 24,6% 7,2% 1,4% 10,1% În siturile Natura
2000 principiile de bază se referă la
gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale pentru a se asigura
astfel protejarea
mediului
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
76
Figura 3.3.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de
problematica siturilor Natura 2000?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
77
88,5% dintre presoanele intervievate consideră necesar o armonizare a legislației naționale
din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 și 85,4% consideră că este nevoie de o
armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor
Natura 2000. 39,1% consideră că domeniul în care lucrează respectă obiectivele şi reglementările
Natura 2000 în siturile desemnate. Iar 66,6% reclamă existența unor probleme de comunicare între
părțile implicate în gestionarea siturilor Natura 2000. Aceste date (Tab. 3.6) sugerează faptul că la
nivel cognitiv actorii cheie acceptă rețeaua Natura 2000 dar în practică aplică mai puțin ceea ce
declară.
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu aprox. 14%)
(Fig. 3.3) care au conștientizat necesitatea armonizării legislației naționale din diferite domenii cu
cea legată de siturile Natura 2000 precum și a măsurilor de management a resurselor naturale din
situri cu obiectivele siturilor Natura 2000. De asemenea, se observă o scădere a numarului de
persoane (cu aprox. 6,8%) care declară că în domeniul lor de lucru se respectă reglementările
Natura 2000 și o creștere a procentului de persoane (cu aprox. 10%) care reclamă existența unor
probleme de comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor Natura 2000 (Fig. 3.3).
Aceste date sugerează o mai bună informare a actorilor cheie în 2015 despre ceea ce se întâmplă în
diversele sectoare implicate în gestionarea ariilor protejate.
Tabelul 3.7: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe
la managementul siturilor Natura 2000?”
Număr persoane Procente
Da 64 92,7%
Nu 2 4%
Nu știu/nu răspund 3 3,3%
Total 69 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
78
Figura 3.4: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe
la managementul siturilor Natura 2000?”
În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima
se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 92,7% din populația
investigată (Tab. 3.7) este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să
participe la managementul siturilor Natura 2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui
urmărite pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul
lucru care ar trebui realizat este implementarea planurilor de management specifice sectorului
dumneavoastră, armonizate cu planul/planurile de management ale siturilor Natura 2000 (59,2%) și
respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor (46,3%). (Tab. 3.8) Per ansamblu, se
poate spune că 88,4% (Tab. 2.8) dintre respondenți au un grad ridicat de informare privind modul
în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și 11,6% consideră că
planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din sectorul de lucru al
respondenților sau nu au știut ce să răspundă la această întrebare.
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere (cu aprox. 21,8%) a interesului față de
includerea sectorului de activitate în managementul siturilor (Fig. 3.4): 92,7% (2015) comparativ cu
70,9% (2014) au declarat acet lucru. De asemenea un număr mai mare de persoane (cu aprox. 23%)
au un nivel ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare
să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient: 88,4% (2015) comparativ cu
65,4% (2013).
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
79
Tabelul 3.8: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos
reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca sectorul dumneavoastră să contribuie la
managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?” (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente
din total
răspunsuri
Procente
din total
respondenți
armonizarea planurilor din sectorul
dumneavoastră cu planurile de management ale
siturilor
21 24,4% 38,9%
armonizarea planurilor de management ale
siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră
8 9,3% 14,8%
respectarea prevederilor planurilor de
management ale siturilor
25 29,1% 46,3%
implementarea planurilor de management
specifice sectorului dumneavoastră, armonizate
cu planul/planurile de management ale siturilor
Natura 2000
24 37,2% 59,2%
Total 86 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Figura 3.5: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos
reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca sectorul dumneavoastră să contribuie la
managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
80
Tabelul 3.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate:” (un
singur răspuns)
Număr persoane Procente
Știm că există administratorii sau custozii ariilor
protejate, dar nu colaborăm.
8 11,6%
Suntem informați ocazional cu privire la activitățile
și problemele ariilor protejate de către administrator.
10 14,5%
Suntem informați și consultați cu regularitate de
către administratori în legătură cu problemele de
management relevante pentru sectorul nostru.
8 11,6%
Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea
planurilor de management ale ariilor protejate.
18 26,1%
Adaptăm planurile și măsurile noastre de
management la obiectivele ariilor protejate.
6 8,7%
Implementăm alături de administratori/custozi
măsurile de management pentru aria protejată.
9 13%
Nu răspund 10 14,5%
Total 69 100%
Figura 3.6: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate:”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
81
Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o
reprezintă cu administratorii de arii protejate. 26,1% (Tab. 3.6) dintre persoane nu dezvoltă o relația
constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc, fie doar sunt informați
ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la
aceste persoane se adaugă și procentul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se
poate estima că aproximativ 40,6% (Tab. 2.6) dintre respondenți nu au o colaborare bună cu
administratorii de arii protejate.
34,8% (Tab. 3.6) dintre persoane au declarat că au o colaborare bună cu administratorii de
arii protejate, cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale
instituțiilor, astfel încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.
Comparativ cu anul 2013 un număr mai mic de persoane (cu aprox. 20%) au reclamat o
relație deficitară cu administratorii de arii protejate. (Fig. 3.6)
În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 77,3% (Tab. 3.10) manifestă un grad ridicat de
înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel
cognitiv. Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în
problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de
informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma
acestei rețele precum și a modului (priorități și măsuri de management) în care ar trebui să se
implice diferite sectoare în managementul siturilor. Acest nivel de informare nu se concretizează la
același nivel pe componenta comportamentală, așa cum reiese din analiza indicatorilor aferenți
celorlalte obiective ale studiului. Prin urmare, se poate afirma faptul că persoanele intervievate dețin
informații dar nu adoptă neapărat comportamente favorbaile implementării Rețelei Natura 2000.
4,8% (Tab. 3.11) din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei
Natura 2000. Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o
desfășoară, o povară pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea
unor activități, cum ar fi cele agricole și economice.
La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme
care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei
rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o
slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările
siturilor Natura 2000. De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul
siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
82
creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 46,6% (Tab. 3.12) dintre
respondenți reclamă acest lucru.
Comparativ cu anul 2013, în anul 2015 se remarcă o îmbunătățire a nivelului de înțelegere
și acceptare a siturilor Natura 2000 cu 22% (Tab. 3.10). 77,3% au un grad ridicat de înțelegere și
acceptare în anul 2015 față de 54,8% în anul 2013.
Pe langă indicatorii incluși în acest concept exist o serie de itemi cu diferențe semnificative
pe perioada 2013-2015. Astfel, un procent mai mare de persoane reclamă în anul 2015 faptul că
instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate (cu 18,2%) (Tab.
3.12).
De asemenea, un procent mai mic de persoane (cu 24,7%) au declarat faptul că ariile
protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale (Tab. 3.12) și faptul
că în ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat (cu 7,7%)
(Tab. 3.11).
Aceste diferențe de date pot sugera o mai bună informare a respondenților privind situația
existentă în realitate, în probleme specifice rețelei Natura 2000. Pe de altă parte, faptul că exisă o
îmbunătățire de atitudine față de această rețea la nivel personal (Tab 3.10) dar în același timp
procentul celor care reclama un nivel redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la
nivelul autorităților responsabile de gestionarea resurselor naturale (Tab. 3.12) rămâne constant,
indică faptul că modificările la nivel comportamental încă nu au apărut. Există o serie de obstacole
care pot interveni între atitudine și comportament, iar unele dintre acestea ar putea fi reprezentate de
slaba comunicare între instituții, nearmonizarea legislației naționale din diferite domenii cu cea
legată de siturile Natura 2000 sau o lipsă de armonizare a măsurilor de management a resurselor
naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura 2000.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
83
Tabelul 3.10: Nivelul ridicat de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
2013 2015
Ariile protejate aduc avantaje comunității locale 54,3% 76,8%
Ariile protejate atrag mai mulți turiști 57,5% 72,2%
Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 54,3% 69,7%
Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 50,4% 84%
Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei
naturale protejate
66,1% 82,6%
Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 40,9% 66,7%
Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea mediului* 33% 62,3%
Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor 70,9% 92,7%
Nivelul de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite
sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod efficient**
70,1% 91,3%
Medie 54,8% 77,3%
*procent calculat din total respondenți de la nivel local
**procent persoane care au dat cel puțin un răspuns corect la această întrebare (26)
Tabelul 3.11: Nivelul redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
2013 2015
În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și
instituțiile de stat
14,9% 7,2%
Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice
durabile
17,3% 5,7%
Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășor 5,5% 1,4%
Medie 12,6% 4,8%
Tabelul 3.12: Nivel de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților
responsabile de gestionarea acestora, din prisma persoanelor intervievate
2013 2015
Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
44,1% 62,3%
Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în
comunitățile locale
27,5% 2,8%
Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 56,7% 66,6%
Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 54,3% 60,9%
Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 60,6% 40,6%
Medie 48,6% 46,6%
*procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că în domeniul în care lucrează
respondenții se respectă reglementările Natura 2000)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
84
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE
Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 88,4% dintre
respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 10,1% au dat un
răspuns eronat. (Tab 3.13)
Tabelul 3.13: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „5.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate?” (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.
5 7,2%
Biodiversitatea include diversitatea genetică, specifică, ecosistemică, antropică.
7 10,1%
Biodiversitatea include varietatea organismelor vii și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte
ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale
căror părți sunt), ce se constituie într-un capital natural care asigură resursele naturale şi serviciile
de mediu care stau la baza dezvoltării socio-
economice.
56 81,2%
Nu răspund 1 1,4
Total 69 100%
Total răspunsuri corecte 61 88,4%
Figura 3.7: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „5.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
85
Tabelul 3.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de
importantă este biodiversitatea pentru România?”
Număr persoane Procente
Foarte importantă 62 89,8%
Importantă 6 8,8%
Nici importantă nici neimportantă 1 1,4%
Total 69 100%
Figura 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de
importantă este biodiversitatea pentru România?”
98,6% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din
aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este
procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 89,8%.
Comparativ cu anul 2013 există un număr mai mare de persoane (cu 23,7%) (Fig. 3.8)
care acordă o importanță deosebită biodiversității.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
86
Tabelul 3.15: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „7.Care dintre următoarele servicii, credeți
dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu?” (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
solul necesar culturilor sau
construcțiilor
30 7,6% 44,8%
măsurători de zgomot 17 4,3% 25,4%
măsurători și analize privind calitatea
factorilor de mediu-aer, apă, sol
32 8,1% 47,8%
cantitatea și calitatea apei 43 10,8% 64,2%
obținerea avizelor / acordurilor de
mediu / acordurilor integrate de mediu
21 5,3% 31,3%
hrana 24 6% 35,8%
protecție împotriva calamităților (ex.
inundații, alunecări de teren, oscilații
mari de temperatură)
36 9,1% 53,7%
studii de evaluare a impactului asupra mediului
32 8,1% 47,8%
fotosinteza 19 4,8% 28,4%
autorizarea activităților cu impact
redus sau semnificativ asupra mediului
22 5,5% 32,8%
formarea solului 25 6,3% 37,3%
reglarea climei 27 6,8% 40,3%
bilanțuri de mediu 15 3,8% 22,4%
valoarea estetică a peisajului 28 7,1% 41,8%
recreere 26 6,5% 38,8%
Total răspunsuri 397 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Total răspunsuri corecte 258 65%
S-au avut în vedere cinsprezece servicii de mediu dintre care doar nouă dintre ele sunt
considerate ca parte integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat
cele mai multe servicii în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte
cât și eronate. Astfel, se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 65%
din total răspunsuri se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. (Tab. 3.15)
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a gradului de cunoaștere a conceptului de
biodiversitate. Există cu 30% mai multe persoane care au identificat corect serviciile de mediu: 11%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
87
dintre persoane au identificat corect cel puțin cinci serviciii de mediu din cele cinsprezece posibile în
anul 2013 față de 43,4% în anul 2015.
Figura 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „7.Care dintre următoarele servicii, credeți
dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu?”
Aproximativ 73,9% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului
de biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la identificarea corectă a definiției, unde
majoritatea persoanelor intervievate au făcut identificări corecte, acest procent va scădea în jurul valorii
de 66,6%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 66% din respondenți înțeleg valoarea reală a
conceptului de biodiversitate. (Tab. 3.16)
Comparativ cu anul 2013, a crescut gradul de înțelegere a conceptului de biodiversitate cu
28%. 38,5% în 2013 au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate și 66,6% în 2015.
(Tab. 3.16) Persoanele intervievate care au participat la activitățile proiectului acordă o importanță mai
mare biodiversității și definesc mai bine serviciile de mediu în anul 2015.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
88
Tabelul 3.16: Nivelul de înțelegere a conceptului de biodiversitate la nivelul persoanelor intervievate
2013 2015
Definirea corectă a biodiversității 90,5% 88,4%
Importanța acordată biodiversității 66,1% 89,8%
Definirea corectă a serviciilor de mediu* 17,3% 59,2%
Medie 55,9% 73,9%
Importanța acordată biodiversității 66,1% 89,8%
Definirea corectă a serviciilor de mediu* 17,3% 59,2%
Medie 38,5% 66,6%
*procent persoane care au identificat corect cel puțin cinci servicii de mediu
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULU I DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ
Tabelul 3.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea “8.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică?” (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru
o problemă identificată de către membrii
organizației sau comunității.
8 11,6%
Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale
(organizaționale), incluzând soluții pentru
dezvoltarea acesteia.
6 8,7%
Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor
dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea
situației actuale în conformitate cu imaginea dorită.
54 78,3%
Nu știu/nu răspund 1 1,4%
Total 69 100%
Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei
afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că mai
mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică.
78,3% dintre aceștia au identificat afirmația corectă (Tab. 3.17). Cunoștințele despre ceea ce
înseamnă în mare conceptul de planificare strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre
etapele procesului de planificare strategică. Doar 37,7% (Tab. 3.18) dintre respondenți au
identificat corect afirmația care reflectă etapele procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
89
Figura 3.10: Distribuția răspunsurilor la întrebarea “8.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică?”
Tabelul 3.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „9.Care dintre următoarele variante, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică?” (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea
pașilor de implementare – alocarea resurselor,
responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul
implementării.
12 17,4%
Descrierea situației actuale - Identificarea
problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –
alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe
avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a
responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea
rezultatelor.
26 37,7%
Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare
– analiza domeniului – definirea unei situații dorite –
identificarea căilor de atingere a situației dorite –
identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a
căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a
deviațiilor de la direcția stabilită.
22 31,9%
Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației
- stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare –
stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare
7 10,1%
Nu știu/nu răspund 2 2,9%
Total 69 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
90
Figura 3.11: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „9.Care dintre următoarele variante, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică?”
Tabelul 3.19: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „11.Care dintre următoarele elemente, credeți
dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice” (răspunsuri multiple):
Număr răspunsuri Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
Normativele de aplicare a legislației
specifice domeniului analizat
38 17,4% 56,7%
Evaluarea bugetului local 18 8,2% 26,9%
Organizarea procesului de planificare 53 24,2% 79,1%
Poluarea aerului datorită creșterii
traficului auto.
4 1,8% 6%
O viziune de dezvoltare împărtășită 43 19,6% 64,2%
Implicarea tuturor părților interesate 57 26% 85,1%
Problemele societății în general 6 2,7% 9%
Total 69 100%
Răspunsuri multiple Procente neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
91
Figura 3.12: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „11.Care dintre următoarele elemente, credeți
dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice”
Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente
esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților interesate, organizarea procesului de
planificare, și o viziune de dezvoltare împărtășită (Tab. 3.19). În funcție de numărul de componente
menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 36,2% au un grad ridicat de cunoaștere a
componentelor esențiale planificării strategice. (Tab. 3.20) Aceste persoane au menționat patru sau
cinci componente din maximul de cinci posibil.
Tabelul 3.20: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice
Număr răspunsuri
Procente din total respondenți
nu a menționat nici o componentă 2 2,9%
a menționat o componentă 7 10,1%
a menționat două componente 7 10,1%
a menționat trei componente 28 40,6%
a menționat patru componente 11 15,9%
a menționat cinci componente 14 20,3%
Total 69 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
92
Figura 3.13: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu 20%) în anul
2015 care au identificat corect conceptul de planificare strategică (Fig. 3.10), 78,3% în 2015 și
58,3% în 2013, în timp ce numărul celor care au identificat corect etapele procesului de planificare
strategică sau componentele esențiale ale planificării strategice a rămas constant. (Fig 3.11, Fig.
3.12)
Tabelul 3.21: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „12.Ați participat până acum la elaborarea de
strategii/planuri strategice?”
Număr persoane Procente
Da 22 31,9%
Nu 39 56,5%
Nu răspund 8 11,6%
Total 69 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
93
Figura 3.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „12.Ați participat până acum la elaborarea de
strategii/planuri strategice?”
Privind participarea la elaborarea de strategii/planuri strategice, în chestionar au fost
formulate patru întrebări. Prima întrebare viza participarea efectivă la elaborarea unor astfel de
strategii. Datele indică faptul că 31,9% din persoanele intervievate au participat la elaborarea unor
astfel de strategii. (Tab. 3.21)
A doua și a treia întrebare vizau identificarea instituției și a anului în care au participat la
elaborarea unei astfel de strategii. Ele au avut practic, un rol de verificare pentru prima întrebare.
După cum se observă în tabelul de mai jos (Tab. 3.21, Tab. 3.22), procentul celor care au declarat
instituția unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii este același iar acest procent se
diminuează la 23,2% atunci când este vorba de identificarea anului când au participat la o astfel de
strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al celor care efectiv au participat la
o astfel de strategie se poate situa undeva între 23%-32%.
Tabelul 3.22: Participarea la elaborarea de planuri strategice
Număr
persoane
Procente din total
respondenți
Au declarat că au participat la elaborarea de planuri
strategice
22 31,9%
Au declarat instituția la care au participat la elaborarea
de planuri strategice
22 31,9%
Au declarat anul la care au participat la elaborarea de
planuri strategice
16 23,2%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
94
Figura 3.15: Participarea la elaborarea de planuri strategice
Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenții. Din total
persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 52,2% s-au implicat în
realizarea a 2-5 strategii iar 21,7% au participat doar la o singură strategie. (Tab. 3.23)
Comparativ cu anul 2013 nu apar diferențe semnificative privind participarea la elaborarea
de planuri strategice. (Fig. 3.14, Fig.3.15, Fig. 3.16)
Tabelul 3.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri
strategice ați participat până în prezent?”
Număr persoane Procente
1 5 21,7%
Între 2 și 5 12 52,2%
Între 6 și 10 3 13%
Peste 10 3 13%
Total 69 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
95
Figura 3.16: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri
strategice ați participat până în prezent?”
Tabelul 3.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „14.Ați furnizat/furnizați informații pentru
elaborarea de strategii/planuri strategice?”
Număr persoane Procente
Da 34 49,3%
Nu 25 36,2%
Nu răspund 10 10,1%
Total 69 100%
Figura 3.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „14.Ați furnizat/furnizați informații pentru
elaborarea de strategii/planuri strategice?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
96
Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informații și frecvența
furnizării acestor informații. Astfel, din total persoane intervievate 49,3% (Tab. 3.24) au declarat că
au furnizat informații pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre acestea, cele mai multe
persoane au transmis astfel de informații semestrial (18,8%) sau anual (17,4%). (Tab. 3.25)
Nu există diferențe semnificative în 2015 comparativ cu 2013. (Fig. 3.17, Fig. 3.18)
Tabelul 3.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de
informații?”
Număr persoane Procente
Zilnic 1 2,9%
Săptămânal 1 2,9%
Lunar 5 14,7%
Semestrial 13 38,2%
Anual 12 35,3%
O dată la câțiva ani 2 5,9%
Total 34 100%
Figura 3.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de
informații?”
Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 50,7%
dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a ceea ce reprezintă procesul de
planificare strategică, în special definirea acestui concept (78,3%) (Tab. 3.26). Doar 40,6% au și
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
97
participat în mod concret la elaborarea unor planuri strategice sau au furnizat informații necesare
elaborării unor planuri strategice. (Tab. 3.26)
Comparativ cu anul 2013 în anul 2015 a crescut cu 6,8% numărul persoanelor mai bine
informate despre procesul de planificare strategică, în special definirea acestui concept (cu aprox.
20%). 78,3% au identificat corect conceptul de planificare strategică în 2015 iar în 2013 58,3%. De
asemenea, cu 7,7% mai multe persoane declară că au participat la elaborarea unor planuri strategice
sau au furnizat informații pentru elaborarea acestora. (Tab. 3.26)
Tabelul 3.26: Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
2013 2015
Componenta cognitivă
Definirea corectă a conceptului de planificare strategică 58,3% 78,3%
Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică 38,6% 37,7%
Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice 34,7% 36,2%
Medie 43,8% 50,7%
Componenta comportamentală
Participarea la elaborarea unor planuri strategice 25,9% 31,9%
Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 40,2% 49,3%
Medie 33% 40,6%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
98
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
SECTORIALE (ÎN DOMENIILE – MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR
AGRICOLE, MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE
INTERES CINEGETIC) CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU
MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI
NATURA 2000
Tabelul 3.27: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „10.Cât de importantă este, din punctul
dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea pe care o desfășurați?”
Număr persoane Procente
Foarte importantă 48 69,5%
Importantă 14 20,3%
Nici importantă nici neimportantă 4 5,8%
Nu știu/nu răspund 3 4,4%
Total 69 100%
Figura 3.19: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „10.Cât de importantă este, din punctul
dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea pe care o desfășurați?”
Marea majoritate a respondenților (89,8%) apreciază ca importantă planificarea strategică în
activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea
cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă,
69,5%. (Tab. 3.27)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
99
Tabelul 3.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un
plan strategic în activitatea dumneavoastră?”
Număr persoane Procente
Întotdeauna 19 27,6%
De cele mai multe ori 26 37,7%
Uneori 16 23,2%
Deloc 5 7,3%
Nu știu/nu răspund 3 4,2%
Total 69 100%
Figura 3.20: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un
plan strategic în activitatea dumneavoastră?”
65,3% dintre respondenți (Tab. 3.28) au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe
care o desfășoară, după o strategie. Acest procent se diminuează atunci când respondenții trebuiau
să menționeze care este documentul strategic după care se ghidează. La ântrebarea referitoare la
acest aspect au răspuns 59,4% din total repondenți și doar 62,2% dintre respondenți au identificat
corect un document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri strategice ci
alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anumit document strategic.
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane care consideră că
planificarea strategică este importantă în activitatea pe care o desfășoară cu 10,4%, precum și a
celor care au identificat corect un plan strategic, cu 13,4% .(Tab. 3.29)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
100
Tabelul 3.29: Nivelul de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale
2013 2015
Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 59,1% 69,5%
Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 48,8% 62,2%
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
DE DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR
PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR
REȚELEI NATURA 2000
97,1% dintre persoane (Tab. 3.30) au identificat corect definiția conceptului de dezvoltare
durabilă, considerând că dezvoltarea durabilă se referă la mediul economic, mediul social și mediul
înconjurător.
Tabelul 3.30: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „4.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă?” (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Dezvoltarea durabilă se referă în principal la
mediul economic și social
2 2,9%
Dezvoltarea durabilă se referă la mediul
economic, mediul social și mediul înconjurător.
67 97,1%
Total 69 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
101
Figura 3.21: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „4.Care dintre următoarele afirmații, credeți
dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
102
Tabelul 3.31: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica
siturilor Natura 2000?”
Enunț
Sunt de acord
cu acest
enunț,
nu cu celălalt
Nu pot să mă
hotărăsc
între cele
două enunțuri
Deși nu sunt foarte
hotărât(ă)
parcă sunt de
acord cu acest enunț
Nu știu/ nu
răspund
Enunț
Pentru realizarea unei planificări
strategice pentru dezvoltare durabilă este
necesar să se armonizeze legislația și strategiile din toate domeniile relevante
88,5% 1,4% 10,1% Pentru realizarea unei planificări
strategice pentru dezvoltare durabilă nu
este necesar să se armonizeze legislația și strategiile din toate domeniile relevante
Figura 2.22: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica
siturilor Natura 2000?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
103
Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele
declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 88,5% dintre
respondenți și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile
relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei dezvoltări
durabile reale. (Tab 3.31)
Tabelul 3.32: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții
sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000:”
Nr. Instituție Foarte
rar
Rar
Nici des
nici rar
Des
Foarte
des
Nu este
cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI
INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
11,6% 14,5% 17,4% 11,6% 4,3% 40,6%
2 DIRECŢIA PENTRU
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
17,4% 13% 13% 10,2% 1,5% 44,9%
3 REGIA NAȚIONALĂ A
PĂDURILOR
7,2% 23,2% 18,8% 11,6% 8,7% 30,4%
4 DIRECŢIA SILVICĂ 2,9% 17,4% 17,4% 21,7% 7,2% 33,3%
5 OCOALELE SILVICE 5,8% 10,1% 13% 26,1% 13% 31,9%
6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE
REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE
8,7% 10,1% 14,5% 20,3% 5,8% 40,6%
7 INSPECTORATUL TERITORIAL
PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
13% 8,7% 5,8% 2,9% 4,3% 65,2%
8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE
ŞI AGROCHIMICE
13% 10,1% 4,3% 8,7% 2,9% 60,9%
9 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
18,8% 2,9% 5,8% 4,3% 2,9% 65,2%
10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI
PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ
ŞI PESCUIT
18,8% 8,7% 7,2% 8,7% 4,3% 52,2%
11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE
ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
11,6% 5,8% 7,2% 2,9% 1,4% 71%
12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE
PROTECTIE A MEDIULUI
1,4% 10,1% 17,4% 18,8% 27,5% 24,6%
13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ
APELE ROMÂNE
8,7% 8,7% 24,6% 8,7% 15,9% 33,3%
14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
2,9% 7,2% 17,4% 13% 20,3% 39,1%
15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
2,9% 7,2% 15,9% 14,5% 24,6% 34,8%
16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE
ARII PROTEJATE
5,8% 4,3% 23,2% 10,1% 33,3% 23,2%
17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI
LOCALE
2,9% 5,8% 23,2% 21,7% 21,7% 24,6%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
104
Figura 3.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții
sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000:”
În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de
siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Agenția Județeană de Protecție a Mediului
(46,3%) autoritățile județene și locale (43,4%), administratorii de arii protejate (43,4%). Pe locul
doi, cu scoruri similare, se situează Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (39,1%),
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu (33,3%), ocoalele silvice (39,1%). (Tab. 3.32)
Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane declară că există o colaborare
bună cu ocoalele silvice, Agenția Județeană de Protecția Mediului, Direcția Silvică, administratorii
de arii protejate, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii
Naționale de (Fig. 3.23)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-PARTEA GENERALĂ
105
Tabelul 3.33: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Solicită date”
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
31,9% 17,4% 34,8% 15,9%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
23,2% 20,3% 36,2% 20,3%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 39,1% 13% 27,5% 20,4%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
37,7% 11,6% 31,9% 18,8%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
11,6% 21,7% 55,1% 11,6%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 13% 24,6% 47,8% 14,6%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 14,5% 21,7% 47,8% 16,0%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
23,2% 15,9% 47,8% 13,1%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
10,1% 21,7% 55,1% 13,1%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 47,8% 5,8% 33,3% 13,1%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 40,6% 10,1% 37,7% 11,6%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
49,3% 7,2% 33,3% 10,2%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 53,6% 8,7% 27,5% 10,2%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 58% 5,8% 23,2% 13%
Tabelul 3.34: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție”
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ
33,3% 11,6% 13% 42,1%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
26,1% 17,4% 15,9% 40,6%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 31,9% 13% 11,6% 43,5%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
31,9% 10,1% 13% 45,0%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
8,7% 21,7% 15,9% 53,7%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 14,5% 20,3% 17,4% 47,8%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 13% 18,8% 15,9% 52,3%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
23,2% 13% 13% 50,8%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
5,8% 18,8% 20,3% 55,1%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 47,8% 5,8% 7,2% 39,2%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 34,8% 11,6% 7,2% 46,4%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
42% 7,2% 10,1% 40,7%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 44,9% 10,1% 5,8% 39,2%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 47,8% 5,8% 5,8% 40,6%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
106
Tabelul 3.35: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Răspund la solicitări”
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ
29% 11,6% 14,5% 44,9%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
27,5% 7,2% 18,8% 46,5%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 37,7% 11,6% 10,1% 40,6%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
36,2% 10,1% 13% 40,7%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
11,6% 13% 23,2% 52,2%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 14,5% 15,9% 21,7% 47,9%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 11,6% 11,6% 21,7% 55,1%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
20,3% 10,1% 15,9% 53,7%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
10,1% 10,1% 24,6% 55,2%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 50,7% 2,9% 7,2% 39,2%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 44,9% 5,8% 7,2% 42,1%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
43,5% 5,8% 11,6% 39,1%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 44,9% 10,1% 7,2% 37,8%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 55,1% 2,9% 5,8% 36,2%
Tabelul 3.36: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Organizează dezbateri”
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ
5,8% 40,6% 13% 40,6%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
10,1% 30,4% 14,5% 45,0%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 15,9% 31,9% 8,7% 43,5%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE%
17,4% 29% 10,1% 43,5%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
7,2% 26,1% 15,9% 50,7%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 5,8% 29% 14,5% 50,7%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 5,8% 24,6% 13% 56,6%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
7,2% 27,5% 11,6% 53,7%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
4,3% 21,7% 15,9% 58,1%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 44,9% 7,2% 5,8% 42,1%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 21,7% 23,2% 7,2% 47,9%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
15,9% 29% 10,1% 45,0%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 43,5% 13% 4,3% 39,2%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 47,8% 7,2% 4,3% 40,7%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
107
Figura 3.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Solicită date”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
108
Figura 3.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție”
Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000 sunt Ministerul
Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu,
Autoritatea Națională Apele Române, Agenția Județeană de Protecție a Mediului și administratorii
de arii protejate. (Tab. 3.33)
Ierarhia instituțiilor care iau în calcul datele puse la dispoziție sau care răspund la solicitări,
este aceeaiași ca cea menționată mai sus. (Tab. 3.34, Tab. 3.35)
Cu excepția administratorilor de arii protejate, Ministerului Mediului și Schimbărilor
Climatice, Agenției Județene de Protecție a Mediului toate instituțiile se implică mai puțin în
organizarea de dezbateri. (Tab. 3.36)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
109
Figura 3.26: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Răspund la solicitări”
Din aceste date reiese faptul că aceste instituții au un grad mediu de colaborare în vederea
elaborării de planuri strategice, nu prea se solicită date, nu prea se răspunde la solicitări, se
organizează rar dezbateri, nu prea se iau în calcul datele puse la dispoziție.
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt :
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Administratorii ariilor protejate
Autoritatea Națională Apele Române
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
110
Comparativ cu anul 2013, se remarcă faptul că există un număr mai mare de persoane care
declară că aceste instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor au solicitat date, au luat în
calcul datele, au răspuns la solicitări sau au organizat dezbateri (cele din topul ierarhiei). Prin
urmare se poate afirma faptul că în unele instituții au avut loc unele îmbunătățiri pivind
comunicarea cu celelalte instituții. (Fig. 3.24, Fig. 3.25, Fig. 3.26, Fig.3.27)
Figura 3.27: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții
sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Organizează dezbateri”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
111
Tabelul 3.37: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „22.Cu care dintre următoarele instituții sau
sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000 ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru
asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a
tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor?”
Nr. Instituție Da
Nu
Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ 79,7% 2,9% 17,4%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI
DEZVOLTARE RURALĂ 78,3% 7,2% 14,5%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 84,1% 7,2% 8,7% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC
ŞI VÂNĂTOARE 85,5% 1,4% 13,1%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU
CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
49,3% 20,3% 30,4%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI
AGROCHIMICE 60,9% 13% 26,1%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
55,1% 17,4% 27,5%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU
DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 68,1% 11,6% 20,3%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE
ÎN ZOOTEHNIE 49,3% 20,3% 30,4%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A
MEDIULUI 88,4% 11,6%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 81,2% 4,3% 14,5% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
79,7% 1,4% 18,9%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR
CLIMATICE 87,1% 1,4% 11,5%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 94,2% 1,4% 4,4%
Aproximativ 74,4% dintre respondenți (Tab. 3.37) conștientizează importanța colaborării
dintre instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările
existente pentru protejarea speciilor și habitatelor. Aceste persoane au răspuns afirmativ la
întrebarea referitoare la instituțiile cu care ar fi bine să se colaboreze pe viitor.
Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei
creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor
măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii
de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în
viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai
bună în viitor.
În prima categorie se regăsesc: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția
Judeţeană de Protecție a Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu,
Administratorii ariilor protejate, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
112
Vânătoare, Autoritatea Națională Apele Române și Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură.
Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși
în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția pentru Agricultură și
Dezvoltare Rurală, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul judeţean de
Consultanţă Agricolă, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
Comparativ cu anul 2013 se remarcă un interes mai mare din partea respondenților (peste
15%) (Fig. 3.28) de a colabora cu toate instituțiile relevante în problematica siturilor Natura 2000
pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării
naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si habitatelor.
Figura 2.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „22.Cu care dintre următoarele instituții sau
sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000 ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru
asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a
tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor?”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
113
Tabelul 2.38: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre planificarea strategică și modul în care s-au
distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară:” (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de
prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi
baza pentru planurile strategice.
17 20,7% 29,3%
Planificarea strategică se realizează pe baza
proiectelor depuse spre finanțare.
14 17,1% 24,1%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
economice, sociale și politice iar apoi se alocă
fondurile europene pe aceste priorități.
14 17,1% 24,1%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
impuse de menținerea pe termen lung a resurselor
naturale, prioritățile de dezvoltare economică și
socială indiferent de contextul politic, iar fondurile
europene sunt alocate funcție de aceste priorități.
17 20,7% 29,3%
Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza
priorităților economice, politice și sociale.
20 24,4% 34,5%
Total 82 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul
a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi
în țară. Cele mai mult persoane (29,3%) consideră că proiectele de finanțare se inițiază în funcție de
prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare
economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de
aceste priorități. (Tab. 3.38)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
114
Figura 3.29: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre planificarea strategică și modul în care s-au
distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară:”
Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se
constată o preferință clară a populației intervievate (66,7%) (Tab. 3.39) spre realizarea unei
planificări strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale,
prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene
ar trebui alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă
despre cum ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile. Există și persoane care
consideră că proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza planurilor strategice. Și
această viziunea este corectă. Prin urmare numărul celor care au identificat corect relația care ar
trebui să existe între planificările strategice și finanțările europene este de 79,7% din total eșantion
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
115
Tabelul 3.39: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar trebui să existe între planificarea strategică și
finanțările europene:” (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza planurilor strategice.
27 30,7% 45%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe
baza proiectelor depuse spre finanțare.
3 3,4% 5%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile economice, sociale și politice pentru care
ar trebui apoi alocate fondurile europene.
11 12,5% 18,3%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a
resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare
economică și socială indiferent de contextul politic,
iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de
aceste priorități
40 45,5% 66,7%
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza priorităților economice, politice și sociale.
7 8% 11,7%
Total 88 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
116
Figura 3.30: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel
mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar trebui să existe între planificarea strategică și
finanțările europene:”
În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (84,1%) (Tab. 3.40) au o percepție corectă
la nivel teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și
despre modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se
concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 27% (Tab. 3.40) dintre respondenți au dat
răspunsuri afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri
strategice. Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv se concretizează în aceeiași măsură la
nivelul componentei comportamentale viitoare. 74,4% (Tab. 3.40) dintre respondenți și-au
manifestat interesul de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri
economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor
impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor.
Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a gradului de informare privind modul
de realizare a planurilor strategice (cu aprox. 15%) și a interesului de a colabora cu alte instituții (cu
aprox. 25,1%): 74,4% în 2015 și 49,3% în 2013. De asemenea există un număr mai mare de
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local
117
persoane în 2015 (cu aprox. 27%) care au o atitudinea favorabilă armonizării legislației și
strategiilor din toate domeniile relevante: 88,5% în 2015 și 61,4 în 2013. (Tab. 3.40)
Tabelul 3.40: Nivelul ridicat de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice de dezvoltare
durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să
contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000
Componenta cognitivă
2013 2015
Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante
61,4% 88,5%
Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice* 64,6% 79,7%
Medie 63% 84,1%
Componenta comportamentală prezentă
2013 2015
Comunicarea între instituții 19,8% 27%
Comunicare frecventă între instituții** Instituțiile solicită date***
Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție***
Instituțiile răspund la solicitări***
Instituțiile organizează dezbateri***
15,5% 24,9%
20,5%
22,3%
15,6%
24,4% 32,4%
29%
31,2%
18%
Componentă comportamentală viitoare
2013 2015
Interesul de a colabora cu alte instituții*** 49,3% 74,4%
*procent persoane care au dat cel puțin un răspuns corect
**acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „foarte des” + „des”
***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
118
CONCLUZII
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000
La nivelul populației intervievate de la nivel național există aproximativ 78,2% (Tab 2.10)
persoane care manifestă un grad ridicat de informare și înțelegere a ceea ce reprezintă siturile
Natura 2000. Astfel, în rândul actorilor cheie de la nivel național (persoanele responsabile cu
planificarea teritorială la nivel local/regional/național, persoanele implicate în gestionarea
resurselor naturale, persoanele din instituțiile publice și private cu atribuții în problematica ariilor
naturale protejate sau siturilor Natura 2000) există o masă critică de persoane destul de bine
informată cu privire la conceptul de arie protejată și specificul siturilor Natura 2000, care au o
atitudine pozitivă și manifestă interes pentru a-și completa aceste informații în viitor. La nivel
local, aceste persoane se regăsesc în proporție de 77,3%. (Tab. 3.10)
Acest lucru reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea unui grad ridicat de acceptare al
ariilor protejate și al managementului acestora, a unui climat favorabil aplicării măsurilor de
informare-conștientizare privind respectarea obiectivele Natura 2000 în activitățile lor zilnice de
planificarea teritorială și gestionarea resurselor naturale. Prin crearea acestui climat se poate
dezvolta ulterior o comunicare mai bună între instituțiile implicate în gestionarea siturilor pentru a
se asigura un management mai bun a ariile protejate și pentru a se respecta în măsură mai mare
reglementările Natura 2000 în siturile desemnate. Acest climat favorbail este justificat și de
creșterea cu peste 20% (față de anul 2013) a numărului de persoane informate despre ceea ce
reprezintă siturile Natura 2000.
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE
Nivelul ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate, atât la nivel național, 74%
(Tab. 2.16) cât și la nivel local, 66,6% (Tab. 3.16) dar și creșterea cu peste 20% în anul 2015 a
numărului persoanelor care acordă importanță mai mare biodiversității sau care definesc corect
servicile de mediu, vin să întărească existența acestui climat favorabil înțelegerii și acceptării
siturilor Natura 2000.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
119
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULU I DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ
Aproximativ 87% din persoanele intervievate de la nivel național (Tab. 2.26) și 78,3% de
la nivel local (Tab. 3.26) definesc corect procesul de planificare strategică. Comparativ cu anul
2013 se remarcă o creștere cu peste 20% a numărului acestor persoane. Creșterile sunt mai
modeste privind identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică sau a
componentelor esențiale ale planificării strategice. Aceste date relevă faptul că actorii cheie au un
grad mai ridicat de informare despre ce înseamnă planificare strategică la modul general comparativ
cu anul 2013, dar gradul lor de implicare în elaborarea de planuri strategice a rămas deocamdată
constant. Implicarea lor mai modestă în realizarea unor astfel de planuri se reflectă în gradul de
cunoaștere mai modest a etapelor și componentelor esențiale ale procesului de planificare strategică.
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
SECTORIALE (ÎN DOMENIILE – MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR
AGRICOLE, MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE
INTERES CINEGETIC) CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRU I SECTOR PENTRU
MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI
NATURA 2000
Deși 75,4% dintre persoanele intervievate de la nivel național declară că acordă importanță
planificării strategice în activitatea desfășurată, doar aproximativ 61% utilizează documente
strategice în activitatea lor curentă. (Tab. 2.29)
La nivel local, 69,5% declară că acordă importanță planificării strategice în activitatea
desfășurată, și doar aproximativ 62,2% utilizează documente strategice în activitatea lor curentă.
(Tab. 3.29)
Prin urmare, aproximativ jumătate din persoanele intervievate au capacitatea de a elabora
planuri strategice sectoriale în momentul de față, dar există potențialul ca în urmatoarea perioadă de
timp aceste procente să se îmbunătățească, deoarece există un climat favorabil elaborării unor astfel
de planuri strategice. Acest climat favorabil este demonstrat de creșterea procentuală cu 24,9% în
2015 a celor care consideră planificarea strategică importantă în activitatea curentă.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
120
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
DE DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR
PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR
REȚELEI NATURA 2000
Aproximativ 92% dintre persoanele intervievate de la nivel național (Tab. 2.40) au o
percepție corectă la nivel teoretic despre importanța elaborării unor planuri strategice de
dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea
biodiversității și care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000. Aceste persoane
au o atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante și sunt
informați corect (la modul general) despre ce anume reprezintă planurilor strategice și cum anume
ar trebui să se realizeze. La nivel local, aceste persoane reprezintă 88,5% dintre persoanele
intervievate. (Tab. 3.40)
Cu toate acestea, atitudinea pozitivă a acestor persoane nu se concretizează la nivel
comportamental la aceeași amploare. Astfel, doar 34,5% dintre respondenții de la nivel național
și 27% de la nivel local, au dat răspunsuri afirmative privind comunicarea dintre instituții pe tema
siturilor Natura 2000.
Totuși, această atitudine favorabilă la nivel cognitiv se concretizează în aceeași măsură la
nivelul componentei comportamentale viitoare. Astfel, 84% dintre respondenți și-au manifestat
acordul de a colabora pe viitor cu majoritatea instituțiilor sau sectoarelor relevante în probleme ce
țin de siturile Natura 2000:
IMPACTUL PROIECTULUI
Rezultatele cercetării ilustrează îmbunătățirea atitudinii persoanelor intervievate față de
siturile Natura 2000. Această creștere a aprecierilor pozitive sunt în special pe componenta
cognitivă (informare despre siturile Natura 2000, despre biodiversitate în general sau despre
procesul de planificare strategică), pe componenta comportamentală viitoare (interesul de a
colabora cu alte instituții) și mai puțin pe componenta comportamentală prezentă (participarea la
elaborarea de planuri strategice, furnizarea de informații pentru elaborarea unor planuri strategice,
comunicarea cu alte instituții) unde diferențele de valori între 2013-2015 sunt modeste.
Dimensiunile care întrunesc cele mai multe evaluări pozitive din partea populației
intervievate, care au valori comparabil mai mari decât în anul 2013 (mai mari de 20%) sunt: nivelul
de înțelegere și acceptare al rețelei Natura 2000, nivelul de înțelegere al conceptului de
biodiversitate. De asemenea, sunt o serie de indicatori din celelalte dimensiuni analizate care
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
121
prezintă creșteri procentuale mai mari de 20%. Mai jos (Fig. 4.1, Fig. 4.2.) sunt reprezentate
dimensiunile analizate iar la fiecare dimensiune sunt prezentați indicatorii care au o creștere mai
mare de 10% față de anul 2013, subliniindu-se creșterile procentuale mai mari de 20%.
Se consideră că obiectivul proiectului implementat a fost atins, dacă numărul actorilor cheie
care sunt mai bine informați a crescut cu cel puțin 20% în anul 2015 față de anul 2013 și dacă în
același timp cel puțin 40% dintre actorii cheie de la nivel național și cel puțin 60% dintre actorii
cheie de la nivel local (județul Brașov) sunt preocupați de biodiversitate și de obiectivele Natura
2000 în activitățile lor zilnice privind planificarea teritorială și gestionarea resurselor naturale.
Aceste condiții au fost atinse de o serie de indicatori, care se pot identifca în Fig. 4.1, Fig. 4.2, Tab.
2.10, Tab.3.10, Tab. 2.16, Tab. 3.16, Tab. 2.26, Tab. 3.26, Tab. 2.29, Tab. 3.29, Tab. 2.40, Tab.
3.40.
Modificările survenite sunt doar pe componenta cognitivă a atitudinii față de siturile Natura
2000 (la nivel de informare) și cea comportamentală viitoare (intenția de a colabora cu alte
instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000 pentru elaborarea unor
planuri strategice integrate) și mai puțin la nivel comportamental prezent (colaborarea prezentă cu
astfel de instituții sau utilizarea unor planuri strategice în activitatea curentă). Atitudinea nu are
decât rolul de a direcţiona comportamentul. Nu există neapărat o relație cauzală între atitudine şi
comportament. Aceasta doar dirijează comportamentul. Există contingenţe situaţionale care pot
interveni între atitudine şi comportament. În această etapă, atitudinea pozitivă față de siturile Natura
2000, față de un management integrat al siturilor, în care să participe diverse instituții și sectoare
relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000 și față de elaborarea unor planuri strategice
sectoriale sau planuri strategice de dezvoltare durabilă care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor
rețelei Natura 2000 nu duce neapărat la adoptarea unor comportamente active la nivelul intensității
atitudinii.
Persoanele responsabile cu planificarea teritorială la nivel local/regional/național, persoanele
implicate în gestionarea resurselor naturale, persoanele din instituțiile publice și private cu atribuții
în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor manifestă interes faţă de siturile Natura 2000,
dar aceasta atitudine trebuie întărită în continuare prin activităţi de informare şi conştientizare
pentru a se manifesta în viitor în comportamente active. Aceste persoane conștientizează importanța
aspectelor menționate mai sus, dar există o serie de obstacole (slaba comunicare între instituții,
nearmonizarea legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 sau o
lipsă de armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele
siturilor Natura 2000) care duc la o slabă participare. Dar, acțiunile de informare-conștientizare
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
122
realizate în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea Natura 2000 eficientă au
contribuit la creșterea gradului de informare a actorilor cheie, o premiza fundamentală pentru a
trece la următorii pași în schimbarea atitudinii. Aceste persoane sunt în etapa acumulării de
informații care pot duce în viitor la schimbări de ordin comportamental și la o mai mare implicare.
În următoarele etape subiecții vor căuta tot mai multe informaţii pentru a elimina disonanța
cognitivă între ceea ce știu și ceea ce fac după care vor intra în faza învățarii când comportamentul
receptorului exprimă, în totalitate, un răspuns raţional la informaţiile şi atitudinile noi pe care le-a
dobândit. Factorii foarte importanţi în acest proces sunt reprezentaţi de expunerea neîntreruptă la
informaţie şi de o participare tot mai intensă la acțiuni de informare.
Astfel, deși s-au constatat modificări doar la nivel atitudinal și mai puțin la nivel
comportamental, comparativ cu anul 2013, se poate spune că activitățile de consultare,
conștientizarea şi informare, cu privire la importanța biodiversității și a rețelei Natura 2000 pentru
în planificarea teriotrială, realizate în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea Natura
2000 eficientă (ref: LIFE 11 INF/RO/819)., au avut un impact pozitiv asupra actorilor cheie din
domeniul gestionării resurselor naturale.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
123
*acești indicatori au creșteri procentuale față de anul 2013 cuprinse între 10%-20%
Figura 4.1: Dimensiunile și indicatorii care au creștere mai mari de douăzeci de puncte procentuale în
perioada 2013-2015, la nivel național
Nivelul de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000
• Ariile protejate aduc avantaje comunității locale
• Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă
• Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate
• Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000
• Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea mediului
• Nivel de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod efficient
• Ariile protejate atrag mai mulți turiști*
• Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene*
• Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor*
Nivelul de înțelegere al conceptului de biodiversitate
• Importanța acordată biodiversității
• Definirea corectă a serviciilor de mediu
Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
• Definirea corectă a conceptului de planificare strategică
Nivelul de informare și a capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
• Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată
• Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată*
Nivelul de informare și a capacitatea de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
• Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante
• Interesul de a colabora cu alte instituții
• Informarea corectă privind modul de realizare a planurilor strategice*
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
124
*acești indicatori au creșteri procentuale față de anul 2013 cuprinse între 10%-20%
Figura 4.2: Dimensiunile și indicatorii care au creștere mai mari de douăzeci de puncte procentuale în
perioada 2013-2015, la nivel local
Nivelul de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000
• Ariile protejate aduc avantaje comunității locale
• Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă
• Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000
• Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea mediului
• Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor
• Nivel de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod efficient
• Ariile protejate atrag mai mulți turiști*
• Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene*
• Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate*
Nivelul de înțelegere al conceptului de biodiversitate
• Importanța acordată biodiversității
• Definirea corectă a serviciilor de mediu
Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
• Definirea corectă a conceptului de planificare strategică
Nivelul de informare și a capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
• Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată*
• Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată*
Nivelul de informare și a capacitatea de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
• Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante
• Interesul de a colabora cu alte instituții
• Informarea corectă privind modul de realizare a planurilor strategice*
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
125
ANEXE
ANEXA 1. CHESTIONARUL
1. Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?
Enunţ
Sigur
acest
enunţ
mi se
potrive
şte şi
nu
celălalt
Cred că
mai
degrabă
acest
enunţ mi
se
potriveşt
e, nu
celălalt
Deşi nu
sunt
foarte
hotărât(ă
) parcă
enunţul
acesta mi
se
potriveşt
e cât de
cât
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu
sunt
foarte
hotărât(ă
) parcă
enunţul
acesta mi
se
potriveşt
e cât de
cât
Cred că
mai
degrabă
acest
enunţ mi
se
potriveşt
e, nu
celălalt
Sigur
acest
enunţ
mi se
potriveş
te şi nu
celălalt
Enunţ
Aria protejată
aduce
avantaje
comunității
locale.
III II I 0 1 2 3 Aria protejată
aduce
dezavantaje
comunității
locale.
Membrii
comunității
locale ar
trebui să se
implice în
protejarea și
conservarea ariei naturale
protejate.
III II I 0 1 2 3 Membrii
comunității
locale nu ar
trebui să se
implice în
protejarea și
conservarea ariei naturale
protejate.
Instituțiile
statului depun
suficiente
eforturi
pentru
gestionarea
ariilor
protejate.
III II I 0 1 2 3 Instituțiile
statului nu
depun
suficiente
eforturi pentru
gestionarea
ariilor
protejate.
În ultimii ani
ariile
protejate au
devenit o
resursă
strategică
pentru comunități și
instituțiile de
stat.
III II I 0 1 2 3 În ultimii ani
ariile protejate
au devenit o
povară pentru
comunități și
instituțiile de
stat.
Ariile
protejate
atrag mai
mulți turiști.
III II I 0 1 2 3 Ariile
protejate
impiedică
turismul.
Ariile
protejate au
dus la crearea
de noi locuri
III II I 0 1 2 3 Ariile
protejate nu
au condus la
crearea de noi
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
126
de muncă în
comunitățile locale.
locuri de
muncă în comunitățile
locale.
Ariile protejate
favorizează
dezvoltarea
activităților
agricole și
economice
durabile.
III II I 0 1 2 3 Ariile protejate
împiedică
dezvoltarea
activităților
agricole și
economice
durabile.
Ariile
protejate ajută
la atragerea
de fonduri
publice sau
europene.
III II I 0 1 2 3 Ariile
protejate
împiedică
atragerea de
fonduri
publice sau
europene.
Ariile
protejate
reprezintă o resursă
esențială
pentru
dezvoltarea
durabilă.
III II I 0 1 2 3 Ariile
protejate
reprezintă un obstacol în
calea
dezvoltării
durabile.
Ariile
protejate
reprezintă o
resursă
esențială
pentru
activitatea pe
care o
desfăşor.
III II I 0 1 2 3 Ariile
protejate
reprezintă un
obstacol
pentru
activitatea pe
care o
desfășor.
2. Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru România?
Foarte
importantă
Importantă Nici importantă nici
neimportantă
Puțin importantă Deloc
importantă
5 4 3 2 1
Motivaţi răspunsul________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
4. Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare
durabilă? (se bifează un singur răspuns)
1. Dezvoltarea durabilă se referă în principal la mediul economic
2. Dezvoltarea durabilă se referă în principal la mediul economic și social
3. Dezvoltarea durabilă se referă la mediul economic, mediul social și mediul înconjurător.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
127
5. Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
biodiversitate? (se bifează un singur răspuns)
1. Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.
2. Biodiversitatea include diversitatea genetică, specifică, ecosistemică, antropică.
3. Biodiversitatea include varietatea organismelor vii și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte
ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale căror părți sunt), ce se constituie într-un capital natural
care asigură resursele naturale şi serviciile de mediu care stau la baza dezvoltării socio-economice.
6. Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România?
Foarte importantă
Importantă Nici importantă nici neimportantă
Puțin importantă Deloc importantă
5 4 3 2 1
7. Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu?
(răspunsuri multiple)
1. solul necesar culturilor sau construcțiilor
2. măsurători de zgomot
3. măsurători și analize privind calitatea
factorilor de mediu-aer, apă, sol
4. cantitatea și calitatea apei
5. obținerea avizelor / acordurilor de mediu /
acordurilor integrate de mediu 6. hrana
7. protecție împotriva calamităților (ex.
inundații, alunecări de teren, oscilații mari
de temperatură)
8. studii de evaluare a impactului asupra
mediului
9. fotosinteza
10. autorizarea activităților cu impact redus sau
semnificativ asupra mediului
11. formarea solului
12. reglarea climei 13. bilanțuri de mediu
14. valoarea estetică a peisajului
15. recreere
8. Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare
strategică? (se bifează un singur răspuns)
1. Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru o problemă identificată de către membrii organizației sau
comunității.
2. Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale (organizaționale), incluzând soluții pentru dezvoltarea acesteia.
3. Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea situației
actuale în conformitate cu imaginea dorită.
9. Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de
planificare strategică? (se bifează un singur răspuns)
1. Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea pașilor de implementare – alocarea resurselor,
responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul implementării.
2. Descrierea situației actuale - Identificarea problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –
alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a
responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea rezultatelor.
3. Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare – analiza domeniului – definirea unei situații
dorite – identificarea căilor de atingere a situației dorite – identificarea mijloacelor și a instrumentelor de
parcurgere a căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a deviatiilor de la directia stabilita.
4. Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației - stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor
de implementare – stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
128
10. Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea pe care o
desfășurați?
Foarte
importantă
Importantă Nici importantă nici
neimportantă
Puțin importantă Deloc
importantă
5 4 3 2 1
11. Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării
strategice (răspunsuri multiple):
1. Normativele de aplicare a legislației specifice domeniului analizat
2. Evaluarea bugetului local
3. Organizarea procesului de planificare
4. Poluarea aerului datorită creșterii traficului auto.
5. O viziune de dezvoltare împărtășită
6. Implicarea tuturor părților interesate
7. Problemele societății în general
12. Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice?
1. Da La ce instituţie? _________________________________în ce an?___________
2. Nu (treceţi la întrebarea număr. 14)
3. Ns/Nr (treceţi la întrebarea număr. 14)
13. Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent?
1. 1
2. Între 2 și 5
3. Între 6 și 10
4. Peste 10
5. Ns/Nr
14. Ați furnizat/furnizaţi informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?
1. Da
2. Nu (treceţi la întrebarea număr. 16)
3. Ns/Nr (treceţi la întrebarea număr. 16)
15. Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații?
1. Zilnic
2. Săptămânal
3. Lunar
4. Semestrial
5. Anual
6. La aproximativ _____ ani o dată
16. În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră?
Întotdeauna De cele mai multe ori Uneori Deloc
4 3 2 1
17. Pentru persoanele care au răspuns codul 4, 3 sau 2 la întrebarea 16, care este documentul strategic după care
vă ghidaţi? ___________________________________________________________________________________
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
129
19. Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica
siturilor Natura 2000?
Enunţ
Sunt
de
acord
cu
acest
enunţ,
nu cu
celălalt
Sunt de
acord
mai
degrabă
acest
enunţ,
decât cu
celălalt
Deşi nu
sunt
foarte
hotărât(ă
) parcă
sunt de
acord cu
acest
enunţ
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu
sunt
foarte
hotărât(ă
) parcă
sunt de
acord cu
acest
enunţ
Sunt de
acord
mai
degrabă
acest
enunţ
decât cu
celălalt
Sunt de
acord cu
acest
enunţ,
nu cu
celălalt
Enunţ
Este nevoie
de o
armonizare a
legislației
naționale din
diferite
domenii cu cea legată de
siturile
Natura 2000
III II I 0 1 2 3 Nu este
nevoie de o
armonizare a
legislației
naționale din
diferite
domenii cu cea legată de
siturile Natura
2000
Este nevoie
de o
armonizare a
măsurilor de
management
a resurselor
naturale din
situri cu obiectivele
siturilor
Natura 2000
III II I 0 1 2 3 Nu este
nevoie de o
armonizare a
măsurilor de
management a
resurselor
naturale din
situri cu obiectivele
siturilor
Natura 2000
Pentru
realizarea
unei
planificări
strategice
pentru
dezvoltare durabilă este
necesar să se
armonizeze
legislația și
strategiile din
toate
domeniile
relevante
III II I 0 1 2 3 Pentru
realizarea unei
planificări
strategice
pentru
dezvoltare
durabilă nu este necesar să
se armonizeze
legislația și
strategiile din
toate
domeniile
relevante
Domeniul în
care lucrez
respectă obiectivele şi
III II I 0 1 2 3 Domeniul în
care lucrez nu
respectă obiectivele şi
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
130
reglementăril
e Natura 2000
în siturile
desemnate
reglementările
Natura 2000
în siturile
desemnate
Există
probleme de
comunicare
între părțile
implicate în gestionarea
siturilor
Natura 2000
III II I 0 1 2 3 Nu există
probleme de
comunicare
între părțile
implicate în gestionarea
siturilor
Natura 2000
În siturile
Natura 2000
principiile de
bază se referă
la gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale
pentru a se
asigura astfel
dezvoltarea
economică
durabilă la
nivel local
sau regional
III II I 0 1 2 3 În siturile
Natura 2000
principiile de
bază se referă
la gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale
pentru a se
asigura astfel
protejarea
mediului
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
131
20. Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura
2000:
Nr. Instituție Foarte
des
Des
Nici des
nici rar
Rar
Foarte
rar
Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI
INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
5 4 3 2 1 99
2 DIRECŢIA PENTRU
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
5 4 3 2 1 99
3 REGIA NAȚIONALĂ A
PĂDURILOR
5 4 3 2 1 99
4 DIRECŢIA SILVICĂ 5 4 3 2 1 99
5 OCOALELE SILVICE 5 4 3 2 1 99
6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE
REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE
5 4 3 2 1 99
7 INSPECTORATUL TERITORIAL
PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
5 4 3 2 1 99
8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE
ŞI AGROCHIMICE
5 4 3 2 1 99
9 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
5 4 3 2 1 99
10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ
ŞI PESCUIT
5 4 3 2 1 99
11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE
ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
5 4 3 2 1 99
12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE
PROTECTIE A MEDIULUI
5 4 3 2 1 99
13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ
APELE ROMÂNE
5 4 3 2 1 99
14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
5 4 3 2 1 99
15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
5 4 3 2 1 99
16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE
ARII PROTEJATE
5 4 3 2 1 99
17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI
LOCALE
5 4 3 2 1 99
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
132
21. Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000?
Nr. Instituție Solicită
date
Iau în calcul
datele puse la
dispoziție
Răspund la
solicitări
Organizează
dezbateri
Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI
INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
2 DIRECŢIA PENTRU
AGRICULTURĂ ŞI
DEZVOLTARE RURALĂ
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
3 DIRECŢIA SILVICĂ Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
99
4 INSPECTORATUL TERITORIAL
DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
5 INSPECTORATUL TERITORIAL
PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
6 OFICIUL DE STUDII
PEDOLOGICE ŞI
AGROCHIMICE
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI
PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
9 OFICIUL PENTRU
AMELIORARE ŞI
REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE
PROTECTIE A MEDIULUI
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ
APELE ROMÂNE
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII
DE ARII PROTEJATE
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
133
22. Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000 ar trebui să
colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea
conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor?
Nr. Instituție Da
Nu
Nu este cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
1 2 99
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
1 2 99
3 DIRECŢIA SILVICĂ 1 2 99
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
1 2 99
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
1 2 99
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 1 2 99
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 1 2 99
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
1 2 99
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
1 2 99
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 1 2 99
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 1 2 99
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
1 2 99
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 1 2 99
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 1 2 99
25. Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000?
1. Da
2. Nu
26. Dacă da, care din afirmaţiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca sectorul
dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient? (răspunsuri
multiple)
1. armonizarea planurilor din sectorul dumneavoastră cu planurile de management ale siturilor
2. armonizarea planurilor de management ale siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră
3. respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor
4. implementarea planurilor de management specifice sectorului dumneavoastră, armonizate cu
planul/planurile de management ale siturilor Natura 2000
27. Numiți trei măsuri de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul dumneavoastră pentru a
răspunde cerințelor Natura 2000, respectiv pentru menținerea serviciilor de mediu sau pentru a contribui la
conservare a biodiversității:
a. _________________________________________________________________________________________ b. _________________________________________________________________________________________ c. _________________________________________________________________________________________
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
134
28. Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu
administratorii sau custozii de arii protejate: (se bifează un singur răspuns)
1. Știm că există administratorii sau custozii ariilor protejate, dar nu colaborăm.
2. Suntem informați ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator.
3. Suntem informați și consultați cu regularitate de către administratori în legătură cu problemele de
management relavante pentru sectorul nostru.
4. Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea planurilor de management ale ariilor protejate.
5. Adaptăm planurile și măsurile noastre de management la obiectivele ariilor protejate.
6. Implementăm alături de administratori/custozi măsurile de management pentru aria protejată.
29. Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre
planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară: (se
bifează maxim două răspunsuri)
1. Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi baza
pentru planurile strategice.
2. Planificarea strategică se realizează pe baza proiectelor depuse spre finanțare.
3. Planificarea strategică se realizează după prioritățile economice, sociale și politice iar apoi se alocă
fondurile europene pe aceste priorități.
4. Planificarea strategică se realizează după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor
naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile
europene sunt alocate funcție de aceste priorități.
5. Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza priorităților economice, politice și sociale.
30. Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar trebui să
existe între planificarea strategică și finanțările europene: (se bifează maxim două răspunsuri)
1. Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza planurilor strategice.
2. Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe baza proiectelor depuse spre finanțare.
3. Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după prioritățile economice, sociale și politice pentru care
ar trebui apoi alocate fondurile europene.
4. Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a
resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar
fondurile europene ar trebui alocate în funcție de aceste priorități
5. Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza priorităților economice, politice și sociale.
S1. Sex
1. masculin
2. feminin
S2. Vârsta __________ ani împliniţi
S4. Ultima şcoală pe care aţi absolvit-o este 1. liceul
2. şcoala post-liceală
3. facultatea
4. studii post-grad (studii aprofundate, master sau doctorat)
S6. Punctul de lucru de care aparţineţi este:
1. Instituţie de stat
2. ONG 3. Firmă
4. Altele (ex. consultant individual), și anume ______________________________
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000
135
S7. De cât timp lucraţi în acest domeniu (mediu)?
1. Sub 1 an
2. 1-3 ani
3. 3-8 ani 4. pește 8 ani